I.

Audit statutar al situatiilor financiare (5 intrebari)

1. Renunarea la convingeri ameninare la adresa independenei.
Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al
acestuia, promoveaz opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate
fi neleas ca fiind compromis. Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al
acestuia i-au subordonat raionamentul lor profesional aceluia al clientului.
2. Manifestri de familiarism ameninare la adresa independenei.
Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relaii strnse cu un client, cu
cei care gestioneaz patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru
al acestora, devine prea nelegtor fa de interesele clientului (un membru al
cabinetului/societii are un membru de familie cu funcie de rspundere n ntreprinderea
clientului; un fost partener al cabinetului/societii gestioneaz patrimoniul clientului i are
influen important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de
daruri, n afar de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membrii
cabinetului/societii, de la client sau de la persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului
3. Aciuni de intimidare ameninare la adresa independenei.
Aciunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societii este implicat s
acioneze obiectiv i s exercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de
la persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului.
4. Protejarea independenei prin normele legale i profesionale.
Natura msurilor de protejare care urmeaz a fi aplicate va varia n funcie de
mprejurri.Aceste msuri se impart n trei categorii:
- msuri de protejare create de profesie, legislaie sau reglementri;
- msuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor
profesionale;
- msuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme i proceduri ale
cabinetelor/societiilor.
5. Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul.
Msurile de protejare stabilite n contractul cu clientul constau n:
- aprobarea sau ratificarea de ctre Adunarea general a clientului, a numirii
cabinetului/societii prestatoare de servicii profesionale atunci cnd alte peroane
mputernicite de client au semnat contractul;
nominalizarea angajailor competeni ai clientului, mputernicii a lua decizii manageriale;
- stabilirea de ctre client a politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar corect;
- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegrii obiective a angajailor pentru
buna gestionare a bunurilor i valorilor;
- structura conducerii corporative a clientului, printer care i comitetul de audit care asigur
supravegherea procesului de validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu
cabinetul/societatea care presteaz servicii profesionale pentru client.
IV. Evaluarea intreprinderii (3 intrebari)
1. Bilantul economic se prezint cu un:
a) activ net corijat de 23.000 mii lei;
b) pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei.
Valoarea patrimonial a ntreprinderii va fi de:

a) 18.000 mii lei;

b) 20.000 mii lei;
c) 19.000 mii lei.
Raspuns a)

2. Clasificati diferitele tipuri de evaluri.

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii:

- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evaluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, transferal
activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri
comerciale, fiscale.
3. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi?
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile
societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea
fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca
nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile
societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare
- cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va
obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor
elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii
a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este
nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata
necesitatea unei eventuale restructurari.
V. Fuziuni si divizari (4 intrebari)
1. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou
societi se prezint astfel:
Societatea A: valoarea net de aport 48.000 lei, numr de aciuni 6.000, valoarea nominal 6.000
lei/aciune.
Societatea B: valoarea net de aport 40.000 lei, numr de aciuni 5.000, valoarea nominal 5.000
lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea B dac ea absoarbe societatea A.

Societatea B
Activ net contabil 40.000 lei
Nr. aciuni 5.000 aciuni
VMCb= 40.000 lei = 8 lei/actiune
5.000 act

Societatea A
Activ net contabil 48.000 lei

Numr de aciuni ce trebuie emise = 48.000 lei = 6.000 actiuni

8 lei/act
2. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor
dou societi este: Societatea A: capital social 60.000 lei mprit n 6.000 de aciuni, rezerve
40.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 20.000 lei. Societatea B: active diverse
80.000 lei, datorii 30.000 lei, numr de aciuni 8.000 de titluri.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis de societatea A dac ea absoarbe pe B.
3. Dispunei de urmtoarele date:
Societatea A absoarbe societatea B;numrul de aciuni emise de A este de 8.000 de titluri; valoarea
matematic a unei aciuni A este de 6 lei/aciune; valoarea nominal a unei aciuni B este de 2,4
lei/aciune.
Care este numrul de aciuni din care este format capitalul societii B?
4. Din bilanul celor dou societi intrate n fuziune rezult: Societatea A: active diverse
41.600 lei, datorii 9.100 lei, numr de aciuni 5.200, valoarea nominal 6 lei / aciune.
Societatea B: active diverse 30.000 lei, datorii 8.625 lei, numr de aciuni 2.500, valoare
nominal 6 lei/aciune. Absorbitul deine la absorbant 1.000 de aciuni achiziionate cu 5
lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis i mrimea primei de fuziune.

VII. Studii de fezabilitate (8 intrebari)

1. De ce este nevoie de un plan de afaceri;

Inaintea aplicarii oricarei idei de afaceri, conceptul firmei se naste in mintea fiecarui
intreprinzator si se dezvolta conform urmatoareloretape:
la inceput a fost idea ta de afacere
apoi din idee s-a nascut viziunea si misiunea
-au fost stabilite obiectivele si strategia intreprinderii
si in final pentru a aplica strategia a fost redactat planul afacerii tale.

Planul de afacere reprezinta pe de o parte instrumentul intern prin care poti conduce si
controla, procesul de demarare si de functionare ulterioara a afacerii tale. Pe de alta parte,
planul de afacere reprezinta un excelent instrument extern de comunicare cu mediul economic.
Un plan de afaceri fundamentat si redactat bine transmite tuturor celor din jurul tau (clienti,
furnizori, parteneri strategici, finantatori, actionari), ca stapanesti ceea ce ai de facut, ca
afacerea ta este o afacere de succes. Intr-o economie de piata functionala, partenerii tai de
afaceri seriosi apreciaza acest lucru si te vor percepe ca un actor pertinent al mediului
economic.
2. Prin prism strategic, ce presupune o investi ie de nlocuire?
Investitiile destinate inlocuirii servesc pentru inlocuirea utilajelor si instalatiilor de productie
uzate,avand ca obiectiv mentinerea nivelului capacitatii de productie a societatii Prin urmare,
investitia presupune economisire, acumularea unei parti din venit, urmarindu-se obtinerea unui
castig in viitor.
3. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradi ional a proiectelor investi ionale este
rentabilitatea medie. Care este modul de calcul i con inutul indicatorului?

Rentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita actiune.

Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinate functie de ratele de
rentabilitate calculate pe perioade (saptamana,luna,an ) si de frecventa lor de
inregistrare pe piata. Rata de rentabilitate medie pentru actiunile unei societati exprima
cresterea medie procentuala a pretului unei actiuni de la o perioada la alta.
4. Un proiect investiional, cu o valoare total a investi iei de 11.445 lei, prezint
urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An

Cost investiie

0
1
2
3
4
5
Total

11.445 lei

11.445 lei

Costuri de
exploatare
6.420 lei
6.420 lei
6.420 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
38.760 lei

Total cost

Total ncasri

17.865 lei
6.420 lei
6.420 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
50.205 lei

8.520 lei
9.440 lei
9.440 lei
9.700 lei
9.700 lei
9.700 lei
56.500 lei

Cashflow anual
net
9.345 lei
3.020 lei
3.020 lei
3.200 lei
3.200 lei
3.200 lei
6.295 lei

Calculai indicele de profitabilitate neactualizat.

5. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investi ionale
este termenul de recuperare. Care este modul de calcul i con inutul indicatorului?
6. Dac pentru analizarea fezabilitii unui proiect investi ional rata de actualizare este de
19% i RIR de 15%, proiectul este unul fezabil? Dar pentru un RIR de 24%?
7. Un proiect investiional, cu o valoare total a investi iei de 15.000 lei i o rat de
actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An
0
1
2
3

Cost investiie Costuri de

exploatare
15,000
6,420
6,620
7,500

Total cost
15,000
6,420
6,620
7,500

Total ncasri

9,440
9,640
10,700

4
5
Total

11,445

6,500
8,500
35,540

6,500
8,500
50,540

11,700
22,700
64,180

Calculai termenul de recuperare aferent proiectului.

8. Ce este un plan de afaceri?

Planul de afaceri este un instrument managerial de actiune, elaborat in mod logic, ce
presupune o gandire de perspectiva asupra dezvoltarii unei afaceri si pornind de la
obiectivele acesteia, include toate acele faze si resurse care sunt implicate in atingerea lor,
intr-un termen prestabilit.
VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari)
1. S se analizeze poziia financiar a unei ntreprinderi din sectorul comercial cu urmtoarea
situaie bilanier:
Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n
30000
4000
5000
1000
20000
5000
13000
2000

2. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societ ii ale crei informa ii

financiare sunt prezentate mai jos i s se analizeze evolu ia acestora:
Indicator
Venituri din vnzarea mrfurilor
Producia vndut
Producia imobilizat
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu dobnzi
Impozit pe profit

31.12.n (u.m.)
0
20000
0
3000
0
7000
300
1500
1400
1000

31.12.n+1 (u.m.)
1000
22000
1000
4000
800
7800
400
1500
1500
1000

3. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de 40 u.m.

ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m.,
cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile personalului direct
productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000
u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de
rentabilitate financiar i operaional exprimat n unit i fizice i valorice i nivelul rezultatului de
exploatare i curent ateptat la o cretere la 5500 a numrului de produse vndute.
4. s se calculeze soldurile intermediare de gestiune n manier continental pentru ntreprinderea
ale crei venituri i cheltuieli sunt prezentate mai jos i s se compare cu cele
calculate n manier anglosaxon:
Indicator
Venituri din vnzarea mrfurilor
Producia vndut
Producia stocat
Subvenii de exploatare
Venituri din provizioane de exploatare
Venituri din vnzarea mijloacelor fixe
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu provizioane
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu asigurri sociale
Valoarea net contabil a elementelor de activ

u.m.
4000
44000
2500
12000
200
1000
10000
4200
20000
1000
200
200
2000
600

cedate
Impozite i taxe
Venituri din dobnzi
Venituri din diferene favorabile de curs valutar
Cheltuieli cu dobnzi
Cheltuieli cu provizioane financiare
Impozit pe profit

300
200
100
700
100
1300

5. Se cunosc urmtoarele informaii financiare referitoare la o societate comercial ce

activeaz n domeniul comerului cu amnuntul de bunuri de larg consum:

Indicator u.m.
Imobilizri 1500
Stocuri 500
Creane 100
Disponibiliti 100
Capitaluri proprii 700
Datorii financiare 500
Furnizori 500 Datorii
salariale 300
Datorii fiscale si sociale 150
Credite de trezorerie 50
Cifra de afaceri 5000
S se calculeze i s se interpreteze duratele de rotaie ale elementelor dee activ i pasiv
circulant i viteza de rotaie a activului circulant net .
6. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie

financiar:
Indicator 31.12.n
Imobilizri 1500
Stocuri 400
Creante 250
Disponibiliti 30
Datorii mai mari de un an 2500
Datorii mai mici de un an 350
Din care datorii bancare pe termen foarte
scurt

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (4 intrebari)

1. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:
a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;
b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ;
c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;

d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;

e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;
f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor
corespunzatoare;
g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la
dezvoltarea carierei.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control
intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.
2. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.
3. Realizati o misiune de audit intern cu privire la Capitaluri pina la nivelul intocmirii
matricei si a raportului intermediar , inclusiv.
4. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari
servicii turistice.