Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ISTORIE I FILOSOFIE

Conferina tiinifica studeneasca.


Referat: Mihai Sturza personalitatecontroversataaistorieimoderne.

Student:Iona Ana
Profesor:Moldovanu Lidia
Niciunadintrepersonalitatileistorieinoastre,poate,nu a fostatit de constant zugravita
in

culorilesumbre

care

insotescportretul
1

moral

al

lui

Mihai

Sturza.Domnulregulamentar

al

Moldovei

luafrineleputerii,inexercitareacareiasi-a

(1834-1849).Inainteinca

etalattrasaturile

dominau,MihaiSturza,(considera

un

de

negative

care-l

contemporan),

era

sufletulcelmainegrusimaiinfam. Nu fara a-irecunoastecalitatilepe care le-a pus in


slujbaactivitatii

sale

politice:inteligentasuperioara,spiritulfin,stralucitorprincunostintele

sale

variate,memoriaprodigioasa,seductiaconversatiei,stapinirea
unorlimbistraine,talentele

de

administrator

gospodar,acestia,faraexceptieaproape

l-au

perfecta
si

de

acuzatca,manifestind

a
bun

lipsa

de

scrupulefaraegal,si-a expustoateacesteremarcabilecalitati in slujbapasiunilorsi a


viciilor care l-au dominat,inserviciulambitiei sale nemasurate,apofteinelimitate de
imbogatire.Rolulnefastjucat in revolutia de la 1848 sicandidaturanefericita la
tronulMoldovei

in

1859

cindopiniapublicaromaneasca

l-a

situat

in

rindulstrigoilor,carereprezentaulumeaveche,i-au pecetluitdefinitivdestinul.Aramas
in istorieimpovarat de propriile sale pacate,darsi de cele ale epocii in care a
guvernat. N.Suu ni-l prezinta ca fiind egoist,lipsit de scrupulesi de
simtmoral,josnic,capabil

de

oricein

indeplinireaobiectivelorpe

care

le

urmarea,inlupta cu adversarii,inpersecutiilesi in razbunareasa.


Mihai Sturza s-a nascut la Iasi,in 1794,intr-o vreme in care Moldova,situate la
granite celortreimariimperii,intre Scylla cruciisiCharibdasemilunii,simtea din
plinpresiuneamilitarasipolitica generate de schimbarearaportului de forte in
zona.Capitala (Iasii),situate la rascruceaunorimportantedrmurisiinfluente,receptive
la

ideileinnoitoare,pastreazasidezvoltacaracteristicileunuiautenticintelectualsi

politic in care se concentreazarezistentanationala.Ideologiasa, s-a cristalizat in


contact cu realitatile in mijloculcarora a trait si s-a format si,fireste,in accord cu
mediulsiclasacareiai-a

apartinut.Totusi,M.Sturza

fost

un

om

preadeosebit,cuinteligentasuperioara,pentru a fi doarsclavulconceptiilor sale de


clasa.Uceniciapoliticasi-a

facut-o

in

elaborareaCodului

preajmabuniculuisau,contribuind

la
care

poartenumeledomnitorului.M.Sturzaposedacunostintedeosebite,vorbeasiscriacurent
,cuelegantasioriginalitate,inlimbilegreacasifranceza.Cunostealatina,germanasirusa,
citeasiintelegea in limbileitalianasiengleza.Iubeaculturaclasica:aveacunostintevaste
din

istoriesifilozofie,dinmatematica,poseda

spirit

juridic,omemoriepromptasisigura,orarintilnitainclinatiespreorganizaresiadministrati
emoderna. Un reprezentant al familiei,Alexandru A.C. Sturdza,i-a consacrat o carte
Lui Mihai Sturza,in care domnitorulapareinzestrat cu toatevirtutiile,esteinfatisat ca
reprezentind,singur,intreagasaepoca,dindexpresieaspiratiiloracesteia. Om de o
educatieperfecta,deculturaintelectualarafinata,om
toataacceptiuneatermenului.S-a

de

stat

straduitsapunapretutindeniordinesi

datcoroaneiprestigiunational.operasa

in
a
a

fostconsiderabilasibinefacatoare.Retragindu-se

stia

ca

opera

savasupravietui,caisiva da roadele.Afostsi a ramas in istoriereprezentantul,


ideilortimpului:aincoronat un sfert de secol de istorie a tariisale;acestaeste un titlu
de gloriereala.
Mihai

Sturzapledeaza

in

favoareaordiniisi

stabilitatii,denaturasaingaduiefiecareiclasesocialesa-siocupelocul in societatesisasiexercitefunctiile

care-irevin;osocietate

cuprinsulcareiaconditiataranuluiesteasemanatoare
Principate,considerael,nupoateprogresa.

cu

Adept

al

in

cea

taranului

din

absolutismuluiluminat,

intirziat,ce e drept,nuinsasi in raport cu realitatileromanesti,MihaiSturza era


adversarimplacabil

al

republiciisi

al

ideilornovatoare

ale

carvunarilor.Intarireaautoritatiidomnesti,inconceptiasa,eranecesarapentrucontroluls
idominareatendintelorextreme,aristocraticesauliberale. Domnitorul ,cunoscator al
stiinteipolitice

era

chematsaasigureprogresul

tarii,bunastareaclaselorsocietatii,trebuiasaconduca
progresuluigrandual,M.

Sturzapornea

economic

al

in respectullegilor.Adept al
de

la

convingerea,marturisita,casocietateatrebuiesa fie ca un pomsaditcesloboade in


vremefrunza,floareasifructuldorit,iar nu ca pomul a caruiinflorire,preapripita,
3

lovindu-se

de

agerimeabrumelor

s-arvestejisipicind

netrebnicie.Aceastaconceptieorganica,cuinfluentasiadeziune
sprijineapeinsusireapurteoretica
altoiaperealitatilesocialesipolitice

a
ale

s-ar

preface

in

in

epoca,nu

se

unorprincipia;izvorasi

se

tariisale,reprezentauexpresiapractica

uneiconstiintenationale.Inactelesemnate de dinsul,notiunile de Patriesau Dacia apar


in

acceptiunilesisemnificatiilelormodern,aparareaintegritatiiteritoriale

Moldovei,inlimitelecapitulatiilor,

reliefeaza

atitudinecivicasipatriotica,totodata.Inacestsensintr-o
scrisoareadresataagentuluiAustriei,dinaprilie
afirmalimpedeoptiunilenationale:
estesitrebuiesa-mi

fie

la

fel

In
de

1825,isi

ce
mare

ma

priveste,notael,patria

cum

este

Austria

mea

pentru

un

austriacsiRusiapentru un rus.
In

conditiilesporuluiapreciabildemograficsi

organizariinoilorstructurisociale,adezvoltariitirgurilorsi a oraselor, a diferentierii tot


mai accentuate a populatiei, a dezvoltariipieteiinernesi a comertului, a
cresteriirolului economic si administrative al capitalei,mai cu seama
organizareamoderna a acestora,alaturi de nouaimpartirepetinuturi a reprezentat o
continua

preocupare.

Instaurareaeforiilororasenestisiconstituireabugetelor,edilitatea,sistematizarea,organi
zareaserviciilororasenesti

in

principaleleorase,apolitiei,acorpului

pompieri,masurilepentruimbunatatireasistemului

de

de

aductiune

apeisipentrusalubritate au fostindeletniciriconstante.Preocuparea de a-ipunela


adapostpetarani

de

abuzurileadministratieisi

de

exploatareafaramargini

proprietarilor de mosii,de a le mentinesisporicapacitatea de contribuabili s-a


inscrispeliniauneistralucitoarepolitice de stat, care se degaja din intreagalegislatie a
epociiregulamentare. De asemenea,dezrobireatiganilorcleruluisiaistatului,prinlegile
din 31 ianuariesi 14 februarie 1844,reprezinta o importantamasura de
ordineconomic,socialsi politic. Nu putemtrece cu vedereatendinta de a pune sub
controlulstatuluibisericasiveniturileacestora,legea
4

din

26

februarie

1845

pentrureorganizareaslujitorilor
firescintreinstantele
scolielementare

din

tinuturi,realizareaunui

administrative
in

cazarmi,

destinateostasilor,invatamintul

tiparirea

s-a

dezvoltat

modernizareajustitieiprincrearea

de

inscriupeliniaacelorasipreocupari
unicadrucorespunzatorprocesului
M.Sturza a avutcapacitatea

sicelejudecatoresti,

a
de

de
in

accord

infiintarea
manuale

diversele

de

special

sale

trepte,

noiinstantespecializate,

se

Domnitorului

de

creare

dezvoltare,demodernizare

societatii.

de a acoperitoatelaturileprocesului complex de

dezvoltare a societatiiromanesti,casi-a facutsimtitaprezentapretutindeni,ca nu s-a


lasatdepasit

de

mersulistoriei,ca

dirijatsi

dominat,adeseori,proceselesifenomenele,cu capacitate si cu fermitate.Dacaavem in


vedereuriaseleprefaceri care s-au operat in epocaregulamentara,dificultatile create
de stadiul de dezvoltare a societatiinoastre,delipsa de aderenta a oamenilor la
principiilemoderne,detensiunesocialasipoliticamereuexistenta,delabilitateamoravur
ilor,delipsaspiritului civic al convingerilorpoliticefermeintelegem ca guvernarealui
M. Sturza nu a fostdelocusoara.

Referintebibliografice:
PlatonGh. - Domnitorul Mihai Sturdza.
Constantiniu Fl. - O istoriesincer a poporuluiromn
Iordache A. -PrincipateleRomnenepocamodern, vol. I. Bucureti, 1996
IstoriaRomnilor, vol. VII, EdituraEnciclopedic. Bucureti, 2003
Hurmuzaki E. - Documente, Supl. I, vol. 5
DomniiriiMoldovei, Chiinu, Civitas, 2005