Sunteți pe pagina 1din 71

FITOPATOLOGIE

Prof dr CRISTEA STELICA

Fitopatologia. Definitie. Obiective. Scurt istoric


Definitie= stiinta care se ocupa cu studiul bolilor plantelor , agentilor patogeni care le
produc, cu metodele de prevenire si combatere a acestora

Obiective:
1) Simptomatologia, patografia( descrierea simptomelor)
2)Etiologia ( cauzelor ce produc bolile plantelor)
3) Patogenia ( modul de actiune a patogenilor si evolutia bolilor)
4)Ecologia ( patogen- planta- mediu)
5)Profilaxia ( elaborare , recomandare mijloace preventive)
6) Terapia ( experimentare, aplicare mijloace curative)

Scurt istoric . Pe plan mondial : stinta relativ noua, cu trecut indepartat; despre
fitopatolofie ca stiinta se poate vorbi inca din a doua jumatate a sec al XIX-lea
a)
Per . Antica si inaintea ei( carti religioase, Teophrast, Columella, Aristotel etc)
b)
Per . Ev Mediu( regres, Ibn-Al- Avam)
c)
Per. Renasterii( leonardo da Vinci)
d)
1675- descoperirea microscopului- Malpighi
e)
Sec XVIII- Linne; teoria autogenista
f)
Sec IX- Pasteur.; teoria patogenista ; sec XX per moderna
In Romania: per:
empirica
micologica
fitopatologica


Per

Importanta economica
Pierderi cantitative
FAO: cereale 34,5% in Romania grau, orz 11%
cartof 32,3%
porumb 7%
legume 33,3%
pomi 23,4%
cartof 14%
sfecla de zahar 9%
floarea soarelui 8%
leguminoase pt boabe 16%
legume 13%
pomi 15%
vita de vie 20%
tutun 105 plante furajere 7%

Pierderi calitative
depreciere aspect comercial( raie comuna cartof,etc)
diminuare continut substante
micotoxine( aflatoxina)
 Rentabilitate tratamente 1: 5 lei 1: 8 plante agricole
1: 15 plante horticole

Notiuni generale despre bolile plantelor si agentii patogeni


Definita bolii: orice tulburare de ordin fiziologic, structural care, afectand
parti din planta sau organismul intreg pune in pericol sanatatea plantei si
determina pierderi cantitative si calitative de recolta.
 Clasificarea bolilor plantelor:dupa ag cauzator
a) neinfectioase, fiziologice (arsuri, etiolari, carenta, noxe)
b) Infectioase , parazitare
Clasificare boli infectioase
Dupa natura ag patogen: viroze- virusuri; micoplasmoze- micoplasme;
bacterioze- bacterii; micoze- ciuperci,antofitoze- antofite( ag parazitar)
Dupa evolutia si durata bolii: acute si cronice
Dupa extinerea bolii: endemice si epifitice
Dupa raspandirea in planta: localizate si sistemice
Dupa planta gazda, organul atacat, fam botanica , etc


Modul de viata. Proprietatile parazitare ale patogenilor


saprofite : obligate si facultativ parazite
parazite : facultativ saprofite si obligate
 Proprietati :
afinitatea (capacitatea de a patrunde in pl si de infecta)
patogenitatea (det imbolnavirea si aparitia simptomelor
agresivitatea (frecventa bolii; ataca una sau mai multe
specii de pl: mono-, oligo-, polifagi)
virulenta (intensitatea bolii; ataca plantele cu o anumita
intensitate)
capacitatea de aproduce enzime si toxine( enzimele
descompun subst complexe in subst
simple , accesibile nutritiei; toxinele sunt
produsi ai activitatii vitale ale patogenilor
cu care acestia modifica procesele
fiziologioce ale plantei si provoaca
dezorganizarea sau moartea celulelor)
Factorii ce influenteaza proprietatile; interni ( sex parazit, faza nucleara,
mutatiile, hibridarea, specializarea fiziologica)
externi ( regim nutritiei, planta gazda,
factorii de mediu, om)


Mod de viata : heterotrofe :

Fazele patogenezei.
Principalele simptome prin care manifesta bolile plantelor
Fazele patogenezei
 Infectia : precedata de contaminare incepe prin patrunderea
parazitului in planta si dureaza pana la stabilirea primelor relatii
parazitare planta gazda- parazit; cai de patrundere: orificii
naturale si accidentale, patrundere directa;inoculare
 Incubatia : perioada cuprinsa intre infectie si aparitia
simptomelor . In per de incubatie patogenul creste, se dezvolta si
se multiplica.difera cu patogenul. Plum pox virus : 9-13 luni; MLO
: 30-40 zile; bacterii fitopatogene :7-20 zile; ciuperci : ex 10 luni
Tilletia , grau de toamna.
 Manifestarea bolii; incepe cu aparitia primelor simptome si
dureaza , de regula, pana la moartea plantei
Simptome: patarea, necroza, pustule, ciuruire, putregaiul, nanism,
ofilire, hipertrofii, atrofii, hiperplazii,etc.

Virusuri - Viroze

Virusuri = sisteme acelulare, submicroscopice, alcatuite dintr-un


acid nucleic, ARN sau AND si proteine, entitati infectioase numai
in celula vie, paraziti intracelulari.
 Morfologie: pot avea forma alungita sau sferica; dimensiuni: 1201720 m/10-20 m si 17-130 m
 Structura: genom( acidul nucleic , ARN la ribovirusuri si ADN la
dezoxiribovirusuri, responsabil de infectie
capsida( natura proteica, proprietati imunogenice,
protejeaza genomul la exterior). Alcatuita din capsomere- subunitati
proteice al caror nr, dimensiune si forma sunt controlate genetic.
Virusuri cu peplos, nude si helper( lipsite de genom)
TMV- ribovirus
Proprietati: ultrafiltrabilitatea, cristalinitatea, biotropism pozitiv,
dilutia limita, temperatura de inactivare, prop. serologice, rez la
uscare, sarcina electrica, rez la presiune, etc


Virusuri - Viroze




Transmiterea: mecanica, vectori, seminte, polen, inmultire


vegetativa, nematozi, ciuperci de sol, cuscuta.
Nomenclatura: engleza
Simptome: mozaic, necroza, deformari organe, nanism, atrofiere,
patari inelare
Virusuri latente ( nu produc simptome aparente); plante
purtatoare fara simptome.
Ex: TMV, CMV, BCMV, Plum pox virus, Potato virus x , Potato virus
y, PLRV, BNYVV, etc.

Micoplasme (MLO)- micoplasmoze







Micoplasme: microorganisme procariote, unicelulare , lipsite de


perete celular rigid; acoperite de o membrana lipoproteica ce
sustine citoplasma si acizii nucleici;au echipament enzimatic
propri, se dezvolta pe medii artificiale
MLO= mycoplasma like organism
Sunt distruse la 5Ctimp de 6 ore, sensibile la antibiotice(
tetraciclina, teramicina, aureomicina, cloramfenicol) rezistente la
penicilina si streptomicina.
Se inmultesc prin sciziune, se transmit prin cicade, altoire si
cuscuta.
Micoplasmoze- simptome : cloroza, virescenta, filodia, hipertrofia,
atrofia, proliferarea , aspermia
Ex: aspermia si proliferarea cepei, stoburul solanaceelor etc

Bacterii - Bacterioze
Bacteriile fitopatogene sunt organisme unicelulare in forma e
bastonas(bacillus, Bacterium0 si filamentoase, cu dimensiuni
cuprinse , frecvent intre 1-2 lungime si 0,5-0,8 , ce produc boli
numite bacterioze.
Au corpul un dermatoplast, alcatuit din structuri obligatorii(
nucleoid,citoplasma, membrana citoplasmatica, perete celular0 si
facultative( plasmide, vacuole, cili, pili)
Proprietati : - vascozitatea- mai mare la bacteriile batrane
-rezistenta la presiune
- sarcina electrica
- stabilitatea in suspensie
- permeabilitatea selectiva a peretelui celular si a
membranei citoplasmatice
-capacitatea de a nuclea gheta
Inmultirea celulei bacteriene se realizeaza prin
diviziune directa

Raspandirea si transmiterea bacteriilor. Genuri. Simptome

Raspandirea baacteriilor se realizeaza prin exsudatul bacterian(colonia


de bacterii) purtat de vant, insecte apa iar transmiterea bacteriilor se
face prin seminte, material vegetal bolnav,sol, plante din flora
spontana.
 Genuri :- Xanthomonas ex: X phaseoli
Pseudomonas ex: P .pisi
Erwinia ex: E carotovora
Agrobacterium ex: A tumefaciens
Corynebacterium ex ; C michiganense
Streptomyces ex: S. scabies


Simptome
Hipertrofia, necroza, patarea( arsuri), putregaiul umed,
raia,
La suprafata organelor atacate: exsudat bacterian

Ciuperci fitopatogene
Ciupercile fitopatogene : organisme inferioare, lipsite de
clorofila care produc boli numite micoze
 Morfologie: aparatul vegetativ (corpul)sau miceliul poate fi
:gimnoplast,plasmodiul,dermatoplast,sifonoplast,tal
filamentos septat,tal masiv
 Inmultira : -vegetativa fragmente de miceliu
-asexuata prin spori ( zoospori, conidii pe conidiofori)
- sexuata organe gameti ex oogamia- la ciuperci ce
produc manari; asce cu ascospori libere, in ascofructe
(peritecii, cleistotecii, apotecii)
 Organe de rezistenta: geme, rizomorfe, stroma, scleroti
 Transmitere :prin organe de rezistenta, spori de rezistenta,
miceliul ,organe atacate
 Raspandire :spori, miceliul


Mastigomycotina





Chitridiales- Synchytriaceae S. endobioticum


Plasmodiophorales- Plasmidiophoraceae- P.brassicae
Peronosporales-( manari)
-Pytiaceae- P ultimum; Phythophtora infestans
-Peronosporaceae- Plasmopara helinthi
Peronospora manshurica
Pseudoperonospora humului
Bremia lactucae
- AlbuginaceaeA. candida

Ascomycotina


Erysiphales- Erysiphaceae: Erysiphe- E . graminis


Uncinula U. necator
Phyllactinia- P corylea
Leveillula- L taurica
Sphaerotheca- S fuliginea
Podosphaera- P. leucotricha
Sphaeriales- Hypocreaceae: Gibberella- G. zeae
Micronectriella- M graminicola
-Clavicipitaceae:Claviceps- C. purpurea
Epichloe-E.typhina
-Diaporthaceae-: Gaumannomyces- G. graminis
Diapothe-D. helianthi
-Dothidiales: Mycosphaerelle- M. pinodes
-Pleosporales: Pyrenophoraceae- P graminis, P teres
-Pleosporaceae: P.betae
Leptosphaera- L. nodorum
M

Basidiomycotina. Fungi imperfecti


Ustilaginales- Ustilaginaceae: Ustilago- U tritici,U nuda,U zeae
-Tilletiaceae: Tilletia- T caries
 Uredinales
-Pucciniaceae :Puccinia- P.graminis.P.helianthi etc
Uromyces- U. phaseoli etc
 Fungi imperfecti
-Sphaeropsidales- Sphaeropsidaceae:Diplodia- D. zeae
Melanconiales Colletotrichum: C . lindemuthianum
Moniliales- Mucedinaceae- Botrytis- B. cinerea
Rhynchosporim- R secalis
Pyricularia- P. oryzae
Dematiaceae- Nigrospora- N.oryzae
-Cercospora- C. beticola
-Helminthosporium-H.turcicum
- Alternaria- A. porii
Tuberculariaceae- Fusarium- F. solani


Combaterea bolilor plantelor

Masuri de combatere: preventive si curative


Masuri de combatere: igiene culturala, agrofitotehnice, fizicomecanice, biologice, chimice, masuri legislative
Combaterea integrata( C.I): sistem de combatere bazat pe reglarea
densitatii de patogenicare, tinand seama de particularitatile mediului
si de dinamica speciilor luate in consideratie, foloseste toate
mijloacele avute la indemana, intr-un mod cat se poate de compatibil
pentru mentinerea atacului la un nivel la care nu se mai produc
pagube economice.
Elementele C.I :stabilirea bolilor cheie,folosirea florei si faunei utile,
stabilirea PED, stimularea capacitatii de refacere a plantei,
combaterea biologica, crearea si cultivarea de soiuri si hibrizi
rezistenti, folosirea masurilor nechimice, adaptarea masurilor chimice
scopurilor CI,

Combaterea chimica








Combaterea chimica se realizeza cu produse numita fungicide


Clasificare : dupa forma de conditionare: PU=WP, CE=EC; G,
PTS=SD, FL,
Actiunea toxica si fitotoxica; de contact si sistemica
Aplicare sub forma de concentratii si doze
DL 50

FUNGICIDE

Boli la grau si orz


Finarea cerealelor
(Erysiphe graminis)
Primvara
apar
pe
frunze
pete
psloase,
albicioase,
care
devin
prfoase.
Spre
sfritul
vegetaiei apar puncte mici
negre n psl( cleistoteciile)
Frunzele se usuc de la baz
spre vrful plantei. Atacul se
manifest i pe tulpini i
spice.

Rugina brun
(Puccinia recondita)
Pe frunze apar pete mici, glbui, n dreptul crora se
formeaza pustule ( gramezi de spori) pulverulente, cafenii-ruginii De
mai tarziu apar i pustule , brun-negricioase, acoperite de epiderm,
Rugina galben
mai numeroase pe faa inferioar. Simptome asemntoare se
(Puccinia striiformis)
Pe frunze apar pete glbui, nguste, la suprafaa crora ntlnesc la orz, orzoaic (Puccinia hordei), ovz (Puccinia
se dezvolt pustule glbui-portocalii, pulverulente i mai apoi coronata) i secar (Puccinia recondita).
pustule brun-negricioase Ambele tipuri de pustule sunt dispuse
n iruri paralele.

Rugina neagr
(Puccinia graminis)
Este atacat n mod frecvent paiul . Pe acesta apar att pustule de culoare brunruginie, ct i pustule negre, pulverulente, alungite . Pe frunzele de dracil (Berberis
vulgaris) se formeaz ecidiile, dispuse n grupuri n pete colorate n rou-portocaliu,
deschise ca nite cupe , pe faa inferioar a frunzelor. Simptomele se regsesc i pe teci i
frunze, sub form de pustule liniare, n mod obinuit spre sfritul lunii iunie.

Septoriozele grului (Septoria tritici i Septoria nodorum)


Petele care apar pe frunze sunt glbui, apoi brune, de form alungit,
limitate de nervuri la S.tritici, sau elipsoidale i cu zon central negricioas la S.
nodorum . La suprafaa petelor apar puncte mici, negre, picnidiile. Cnd sunt
atacate i spicele (S. nodorum), glumele i paleele devin brune cu punctioare
negre, iar boabele se itvesc.

Combatere boli foliare si ale


spicului
Tilt 250 EC 0,5l/ha Artea 330 EC 0,4
l/ha,Amistar Xtra 280 Sc 0,5 l/ha, Alert 0,60,8l/ha , Acanto Plus 0,5l/ha, Evolus 0,751l/ha,Menara 410 EC 0,4 l/ha ,Orius 25 EW
0,5l/ha, Topsin 500SC 1,25 l/ha , Topsin 70 PU
1kg/ha, Thiovit jet 80 WG 8kg /ha, Bumper
Super 490 EC 0,8l/ha , Zamir 40 EW 0,75l/ha

Fuzarioza sau nroirea spicelor (Fusarium graminearum)


Spicele prezint poriuni cu spiculee decolorate. La marginea
glumelor i baza acestor spiculee se formeaz pernie de mucegai roz.
Spiculeele infectate rmn sterile, sau, dac infecia s-a produs dup
formarea boabelor, acestea sunt zbrcite, au aspect mat i sunt acoperite de
mucegai alb-roz

Tciunele
zburtor al
grului (Ustilago
tritici)
Sicele au culoarea neagr cauzat de nlocuirea boabelor cu o mas
pulvrulent de clamidospori. Din spice nu mai ramane decat rahisul

Mlura comun a grului


(Tilletia caries, T. foetida, T. triticoides, T intermedia)
Boabele mlurate au culoare cenuie, sunt mai scurte i mai groase
dect cele sntoase, se sparg foarte uor i au un coninut negru i
prfos

nnegrirea spicelor
(Cladosporium herbarum)

Boli la porumb
Tciunele comun al porumbului
(Ustilago zeae)
Boala se manifest prin apariia unor
pungi de diferite forme i mrimi, la inceput
verzui i crnoase, constituite din hifele
ciupercii iar apoi cenuii odat cu formarea
clamidosporilor.

Tciunele
inflorescenelor
porumbului
(Sphacelotheca reiliana, sin.
Sorosporium holci-sorghi)
tiuleii sunt transformai total ntro mas prfoas, negricioas, de spori, n
timp ce paniculele doar parial tiuleii
atacai sunt mici , au forma conica si
raman acoperiti de panusi.

Fuzarioza (Gibberella zeae)


tiuleii prezint boabele i
pnuile acoperite de un
mucegai roz Boala se
manifest i pe rdcini i pe
tulpini

nflorirea alb a tiuleilor (Gibberella


fujikuroi)
Boabele de pe tiulei, ncepnd cu cele de la
vrf, sunt plesnite i au aspect de ,,floricele Boabele
mai slab atacate sunt zbrcite i lipsite de luciu

Putregaiul uscat al tulpinilor i tiuleilor de porumb


(Diplodia zeae)
esuturile atacate capt o nuan glbui-cenuie Cnd infecia survine n primele sptmni dup apariia
mtsii, pnuile se acoper n totalitate de un mucegai cenuiu-brun i tiuleii putrezesc uscat. Infecia tardiv nu conduce la
simptome externe, dar la depnuare se observ o estur dens de filamentele miceliene albe, care acoper boabele aproape n
totalitate La baza tulpinii apar pete brune, n dreptul crora apar crpturi. n seciune mduva are un aspect spongios, brun i
se dezintegreaz, devenind fascicular La suprafaa zonelor atacate apar punctioare negricioase, picnidiile Boabele atacate
prezint zona embrionului brunificat

Ptarea cenuie a frunzelor de porumb (Drechslera turcica, sin.


Helminthosporium turcicum)
Pe frunze apar pete cenuii-verzui, ovale, care se mresc i iau o form eliptic,
cu lungimi variabileCu timpul petele devin cenuii cu o margine bruna i prezinta un
mucegai brun la suprafata petelor.

Combatere

Tratament la samantaRoyal flo42S 3kg/t,


Tiradin 70 PUS 3, 5kg/ t

Boli la floarea soarelui


Mana florii-soarelui (Plasmopara helianthi)
Infecia produs n faza de germinare-rsrire ( infectie
primara) face ca plantele s rmn pitice i s nu fructifice. Pe
frunze apar pete de decolorare, pe faa superioar i puf alb,
dens, pe faa inferioar n cazul infeciilor secundare , pe frunze
apar aceleai simptome, plantele rmn mici, nfloresc mai
devreme i formeaz semine puine, mici i itave.

Ptarea frunzelor florii-soarelui


(Septoria helianthi)
Pe frunze, ncepnd cu cele
bazale, apar pete neregulate,
limitate de nervuri, de culoare
galben, la nceput, iar apoi brun
La suprafaa petelor apar puncte
mici negricioase, picnidiile
ciupercii.

Necrozarea i frngerea tulpinilor floriisoarelui


(Phoma i Phomopsis helianthi)
Pe tulpini, n zona de prindere a
peiolului frunzelor, apar pete brune sau
negricioase cu margine difuz (la Phoma)
sau bine delimitate (la Phomopsis), pete
nsoite de puncte mici negricioase, picnidii.
Frunzele se brunific, se ofilesc i se
usuc, iar la atac intens, lanul are un
aspect carbonizat. Pe tulpini, n zona
atacului, apar crpturi longitudinale, n
plus
la
Phomopsis
mduva
este
descompus lamelar Plantele atacate se
frng.

(Sclerotinia sclerotiorum)
esuturile atacate au aspect oprit i pe vreme umed
apare un mucegai alb-cenuiu Scoara crap i se exfoliaz.
Frunzele se ofilesc i se usuc. Calatidiul se infecteaz de la
centru spre periferie, uneori transformndu-se ntr-un fascicul
de fibre Seminele au coaja crpat, decolorat, rmn seci
sau prezint miezul glbui i cu gust amar. Att la suprafaa
esuturilor atacate, ct i n mduv, se formeaz scleroi.

Putregaiul cenuiu al florii-soarelui


(Botrytis cinerea)
Tulpinile prezint pete cafenii, cu aspect
umed; aceleai pete regsindu-se i n
esutul crnos al calatidiilor, n dreptul
crora se formeaz un mucegai cenuiu.
Petele sunt delimitate de o dung cafenierocat. Ciuperca ptrunde n alveole i se
dezvolt printre semine, care sunt
acoperite de acelai mucegai cenuiu
Zonele infectate putrezesc.

Combatere Floarea soarelui


 Acanto

Plus 0,6l/ha,
 Alert 0,6-0,8l/ha,
 Amistar Xtra 280 SC 0,75l/ha,
 Rovral 500 Sc 1l/ha,
 Topsin 70 PU 1l/ha

Boli la soia
Arsura bacterian a soiei (Pseudomonas savastanoi pv.
glycinea)
Pe frunze apar pete coluroase, de 1-2 mm, galbene, mai
trziu brune, vizibile pe ambele fee), care duc la uscarea lor. Pe
tulpini i peioli petele sunt alungite. Pete mici, care n timp se
mresc, brune, apar i pe psti. Seminele sunt zbrcite i cu pete
mici, glbui.

Mana soiei (Peronospora


manshurica)
Petele care apar la nivelul
frunzelor sunt mici, izolate sau
confluente, glbui, apoi brune cu puf
fin, cenuiu-violaceu, fructificaiile
asexuate ale ciupercii, pe faa
inferioar

Putregaiul alb al soiei


(Sclerotinia sclerotiorum)
Pe tulpini apar pete
brune, n dreptul crora
esutul se nmoaie, putrezete
i se acoper cu o psl fin
albicioas, n care se
formeaz corpuoare negre,
scleroii n condiii de
umiditate ridicat atacul se
extinde att la frunze ct i la
psti.

Combatere Soia
 Ridomil

Gold MZ 68 WG 2,5 kg/ha

Boli la rapita
Finarea rapiei
(Erysiphe communis)
Organele aeriene ale plantelor se acoper de o
psl fin, albicioas, finoas

Ptarea neagr a
rapiei (Alternaria brassicae)
Petele care apar la suprafaa organelor aeriene
sunt brune, circulare, sau alungite, zonate concentric
Silicvele atacate se deformeaz i se deschid uor

Putregaiul uscat al rapiei (Phoma lingam)


Pe frunze apar pete rotunde, verzi-galbene, apoi cenuii presrate cu
punctioare negre. Pe tulpin, atacul apare de obicei la baza acesteia sau la locurile de
ramificare ,manifestndu-se prin pete alungite, la nceput negre, apoi albicioase, cu
picnidii.

Putregaiul alb al rapiei


(Sclerotinia sclerotiorum)
Plantele bolnave prezint pete albicioase, pe
tulpini i silicve care n timp se brunific i se acoper,mai
ales n condiii de umiditate ridicat, cu un puf albicios, n
care se formeaz scleroii. Sclerotii apar i n interiorul tulpinii,
n zona afectat

Combatere rapita
 Acanto

Plus 0,6l/ha,
 Alert 0,6-0,8l/ha,
 Amistar Xtra 280 SC 0,75l/ha,
 Tilmor 240 EC 1l/ha

Bolile cartofului
Mana cartofului
(Phytophthora
infestans)
Boala se manifest prin pete
brune pe frunze n dreptul crora pe
faa inferioar apare un puf lax,
albicios Pete alungite, brune, apar i
la nivelul tulpinilor. Organele aeriene
atacate
se
usuc.
Tuberculii
prezint n seciune zone brune

Ptarea brun a frunzelor


cartofului (Alternaria
solani)
Frunzele prezint pete
circulare sau ovale, brune,
bine delimitate i cu zone
concentrice evidente
Tuberculii infectai prezint
la suprafa pete brunnegricioase, n dreptul
crora pulpa putrezete
uscat. Putregaiul nu
ptrunde foarte adnc n
tubercul.

Putregaiul uscat al tuberculilor


cartofului (Fusarium solani)
Tuberculii infectai prezint la suprafa
pete brune, cu epiderma ncreit sub
form de cercuri concentrice. n interior
apar caverne cu pereii nnegrii i
cptuii cu mucegai albicios. Efectul final
const n ntrirea, zbrcirea, uscarea i
micorarea tuberculilor, pulpa devenind
sfrmicioas

Ria neagr a cartofului (Synchytrium endobioticum)


Tuberculii se acoper, n dreptul ochilor, de tumori Iniial tumorile
sunt mici, netede, crnoase, alb-glbui; n timp se mresc, devin
buretoase i brune. n final tuberculii putrezesc.

Ria comun a cartofului (Streptomyces


scabies)

Tuberculii atacai prezint la suprafa esut exfoliat .


motiv pentru care acetia au un aspect rugos, ceea ce duce la
deprecierea aspectului comercial.

nnegrirea bazei tulpinii i putregaiul umed al


tuberculilor cartofului
(Erwinia carotovora subsp. carotovora)
Plantele infectate se recunosc, n cmp, dup aspectul redus al acestora,
brunificarea i subierea bazei tulpinilor. Tuberculii infectai din cmp, care iniial
prezint o uoar brunificare a inelului de vase se nmoaie i putrezesc pe
parcursul pstrrii.

Mozaicul X al cartofului
(Potato virus X)

Rsucirea frunzelor
cartofului
(Potato leaf roll virus)

Stricul cartofului
(Potato virus Y)

Combatere cartof
 Antracol

70 WP 1,5-2,5 kg/ha, Bravo


500SC 1,5l/ha,Consento 450 SC
2l/ha, Dithane M 45 2-2,5
kg/ha,Electis 75 WG 1,8 kg/ha,
Equation Pro 0,4 kg/ha, Ridomil Gold
MZ 68 WP3kg/ha,Secure 1,25-15
kg/ha,Shirlan 500 500 SC 0,30,4l/ha

Boli la sfecla
Arsura bacterian a frunzelor
sfeclei (Pseudomonas syringae
pv. aptata)

Mana sfeclei (Peronospora schachtii)


Pe frunze apar pete de decolorare, difuze, nsoite, pe
faa inferioar, de puf cenuiu-violaceu. Frecvent frunzele sunt
ngroate, crnoase, casante i ncreite. n condiii de
umiditate ridicat, frunzele se acoper n totalitate cu puf

Putregaiul inimii sfeclei


(Pleospora betae)
Frunzele prezint pete circulare,
brune, cu bordur glbuie La
suprafaa petelor apar puncte mici,
negricioase. Rdcinile prezint,
de la colet spre vrf, un putregai
umed, brun-negricios.

Rugina sfeclei
(Uromyces betae)
Frunzele manifest, mai nti, pete mici,
glbui, pline de pustule castaniii i apoi brunenegricioase, pulverulente

Cercosporioza (Cercospora beticola)


Pe frunze se observ pete mici,
circulare, la nceput galbene-brunii,
apoi devin cenuii, nconjurate de o
bordur brun-roietic esutul din
dreptul petelor se rupe, iar frunzele au
aspect de ciuruit.

Rizomania, nglbenirea necrotic a nervurilor


sfeclei (Beet necrotic yellow vein virus)

Mozaicul sfeclei
(Beet mosaic virus)

Finarea sfeclei (Erysiphe betae)


Frunzele se acopert pe ambele fee de o psl
alb i prfoas Boala duce la nglbenirea i uscarea
frunzelor.

Combatere sfecla
 Tilt

250 EC 0,3l/ha,Dithane M 45
8kg/t, Rias 300 EC 0,3l/ha,Score 250
EC 0,3l/ha

Boli la pomii fructiferi

Focul bacterian (Erwinia amylovora)

Rapnul mrului (Venturia inaequalis)


i prului (Venturia pirina)

Finarea (Podosphaera
leucotricha)

Monilioza-(Monilinia fructigena)

Monilinia laxa

Bicarea frunzelor de piersic (Taphrina


deformans

Ciuruirea micotic a frunzelor de smburoase (Stigmina carpophila)

Vrsatul prunului (Plum-pox virus)

Combatere pomi




Thiovit jet 80 WG 0,3%(4,5kg/ha)-mar fainare


Systhane Forte 0,02%
Score 250SC fainare, rapan-mar,monilioza
samburoaselor9 visin, cais, piersic )
Shavit F72 0,2% fainare mar

BOLI LA VITA DE VIE


Mana viei de vie (Plasmopara viticola)

Finarea viei de vie (Uncinula necator)

Putregaiul cenuiu al strugurilor (Botryotinia fuckeliana)

Combatere vita de vie













Dithane M 45 0,2%-mana, putregai


Equation Pro 0,4 kg/ha mana
Fanion Wg 2,5 kg/ha-mana
Ridomil Gold Mz68 WG 2,5 kg/ha- mana
Ridomil Gold Plus 42,5 WP 3kg /ha mana
Thiovit Jet 80 WG 3kg/ha fainare
Systhane Forte 0,01%- fainare
Topsin 500Sc 1,5/ha fainare
Verita 2-2,5kg/ha mana
Universalis 593 SC2l/ha mana,fainare