Sunteți pe pagina 1din 15

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA SUCEAVA

MASTER ANUL II MANAGEMENT PUBLIC

NTOCMIT
FILTINGHER MARIANA-CAROLINA MANOLE

Tema de proiect

Se cere realizarea unui proiect care sa prezinte urmtoarea structur de capitole n care
urmeaz s se trateze urmtoarele aspecte:
Cap 1. Introducere
-

prezentarea conceptului de calitate si cum este vzut in prezent in literatura de


specialitate

Cap 2. Standarde de calitate. Caracteristici.


- care sunt etapele necesare a fi parcurse in general pentru implementarea conceptului de
calitate
- care sunt standardele utilizate in domeniu. Prezentai succint fiecare din standardele
respective (caracteristici, domenii de aplicabilitate etc.)
- Instrumente si tehnici pentru activitatea de monitorizare a calitii
Cap 3. Studiu de caz
Descriei procesul de implementare al MTQ din organizatia creia aparinei.
1. Descriei procesul de planificare si control.
2. Descriei cum se poate caracteriza procesul de planificare din organizaia in care va
desfsurai activitatea
Cap 4. Concluzii
Care sunt efectele practice ale conceptului de calitate in ntreprinderea studiata.
Proiectul se va preda intr-un dosar cu titlul proiectului si autorii acestuia

Capitolul I
Introducere
Prezentarea conceptului de calitate i cum este vzut n prezent n
literatura de specialitate

Calitatea este astzi o cale principal de aciune pentru realizarea obiectivelor


organizaiei, sperana obinerii satisfaciilor ateptate pentru consumatori i domeniu atractiv de
investigare pentru cercettori. Ne vom opri n cele ce urmeaz la dou concepte eseniale care
vizeaz calitatea superioar i care se afl n atenia specialitilor preocupai de aspectele
teoretice, dar i a practicienilor: calitatea optim i mbuntirea continu a
calitii.
O analiz comparativ a acestor concepte nu are doar valene semantice. Orientarea spre o
abordare sau alta nseamn schimbri semnificative de optic n tratarea problemelor calitii i
modaliti practice diferite prin care se asigur satisfaciile clienilor i ale altor pri interesate. n
ce constau aceste orientri, care sunt modalitile specifice de aciune i perspectivele sunt cteva
probleme la care vom ncerca formularea unor rspunsuri n prezentul studiu.
O preocupare de larg interes n literatura de specialitate anterioar ultimului deceniu al
secolului trecut n legtur cu calitatea viza stabilirea nivelului optim. Acesta poate constitui
obiectiv strategic esenial al unei organizaii, element de comparaie cu alte organizaii, dar i
nivelul pn la care se justific alocri suplimentare de resurse pentru creterea calitii.
In literatura de specialitate au aprut numeroase definiii ale noiunii de calitate:
calitatea este conformitatea cu o specificaie;
gradul de satisfacere al consumatorului;
un cost mic pentru o utilitate dat;
satisfacerea n totalitate a beneficiarilor.
Standardul ISO 9000 se refer la vocabularul calitii defineste calitatea astfel:
"Calitatea este ansamblul de proprieti si caracteristici ale unui produs/ serviciu care i confer
acestuia aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite". SLIDE 3
O alt definiie este: totalitatea cerinelor explicite si implicite ale unui produs/serviciu care
asigur integral realizarea scopului n care a fost creat sau comercializat.
Calitatea are un caracter activ, dinamic, att n timp ct si n spaiu. Acesta deriv din
caracterul dinamic al nevoilor. Caracterul dinamic se poate observa n condiiile uzurii morale a
produselor, precum si datorit lansrii pe pia la intervale tot mai scurte a unor produse noi,
cuvaloare de ntrebuinare superioar produselor existente. Datorit diversitii dar si mulimii
factorilor ce o condiioneaz, calitatea se dovedeste a fi o noiune extrem de complex.
Proprietile unui produs, fie ei bun sau serviciu, sunt toate nsusirile specifice ale unui
produs serviciu necesare pentru acoperirea unei nevoi si care confer produselor -bun/serviciu o
anumit utilitate.
Orientarea organizaiilor spre calitate nu mai este astzi o problem de opiune ci mai
degrab una de profesionalism. Aceasta trebuie s fie o caracteristic permanent din care
organizaia s aib de ctigat oferind satisfacii tuturor prilor interesate. Optimizarea calitii i
mbuntirea continu sunt cile prin care se realizeaz acest deziderat, dac sunt privite n
succesiune i interdependen. Optimul calitii trebuie realizat prin mbuntire continu i
trebuie s reprezinte nivelul de la care mbuntirea s continue pentru a obine permanent i pe
3

termen lung avantaje. Prin urmare, orice organizaie trebuie s-i implementeze metodologii de
calculare i eviden a costurilor i efectelor calitii, concomitent cu msurarea i analiza
satisfaciilor clienilor i ale tuturor prilor interesate. SLIDE 4

Capitolul 2. Standarde de calitate .Caracteristici .


Etapele de aplicare a sistemului de asigurare a calitii
Controlul calitii implic tehnici si activiti operaionale care au ca scop urmrirea unui proces,
dar si eliminarea cauzelor rezultatelor necorespunztoare pe ntreg parcursul etapelor cuprinse n
spirala calitii. Scopul este obtinerea eficientei economice.
Etapele (dup Deming ) demersului asigurrii calittii (PDCA )sunt urmtoarele:
Plan - descrie aciunile ce vor trebui realizate (vezi manualul calittii);
Do - realizeaz actiunile descrise n plan;
Check - verific dac s-au realizat bine actiunile planificate;
Act - reglarea variaiei aciunilor realizate fat de cele planificate si pstrarea probelor
(scrise), demonstrnd c s-a controlat.
Astfel aceste etape se realizeaz prin:
Controlul de marketing: se execut pentru analiza nivelului calitativ al produsului si serviciului
solicitat pe pia - analiza cererii.
Controlul de engineering: se execut pentru analiza activitii de creaie, proiectare,elaborarea
documentatiei pentru calitate si a contractelor.
Controlul materiilor prime si materialelor: se execut pentru alegerea furnizorilor n functie de
calitatea pe care o ofer.
Controlul fluxului de fabricaie: se execut pentru urmrirea fazelor si operaiilor unui proces de
fabricaie.
Controlul produselor finite: se execut asupra produselor finite, deci la finalul procesului de
fabricaie.
Controlul expedierii produselor la beneficiar: se execut asupra modului de ambalare,
manipulare, depozitare si transport.
Controlul activitilor de service: se refer la punerea n funciune si exploatare a produsului,
la modalitile de instruire a beneficiarului asupra modului concret de utilizare.
Controlul fiabiliti: se refer la urmrirea modului de comportare la beneficiar n condiii reale
de funcionare.
In concluzie, nainte de nceperea oricrei activiti este necesar coroborarea tuturor
informatiilor, planificarea tuturor actiunilor si detalierea instructiunilor de realizare.
Standardele utilizate in domeniu calitatii sunt:
Standardele din seria ISO 9000 - s-a realizat cu scopul de a permite introducerea asigurrii
calitii n ntreprinderi (n Occident). Normele ISO 9000 sunt norme care garanteaz clienilor c
furnizorii au introdus n ntreprinderile lor o asigurare minim a calitii.
Standardele din seria ISO 14000 -au fost dezvoltate pornind de la pentru a permite a fost
realizate n anul 1987 pentru a permite introducerea asigurrii calitii n ntreprinderi
(nOccident). Normele ISO 14000 sunt norme care garanteaz clientilor c furnizorii au introdus
n ntreprinderile lor o asigurare minim a calittii.
Programul de revizuire a ISO 9000 a suferit modificri si pentru a-1 face compatibil cu ISO
14001 (Standardul de mediu - protecia mediului nconjurtor).
4

Exist un numr mare de standarde si documente de ndrumare care au fost mbuntite ca s


reflecte cerinele lui ISO 9000. Aceste standarde se public la nivel mondial sub auspiciul a 90 de
ri membre ISO, cuprinde peste 200 de comitete care elaboreaz standarde de la filetarea
suruburilor pn la calculatoare PC.
Azi ISO 9000 este complet si complex si cuprinde standarde importante de nivel nalt. n
ultimii ani, termenul ISO 9000 a devenit sinonim cu calitatea n mai multe ri.
Seriile ISO 9000:2000 cuprind 3 standarde de baz:
I. ISO 9000- Sistemele calitii. Model pentru asigurarea calitii n proiectare constructiv,
dezvoltare, productie, montaj si service.
II. ISO 9001 - Sistemele calittii. Model pentru asigurarea calittii n producie, montaj si service;
punerea n practic a proiectului.
III. ISO 9004 - Sistemele calittii. Model pentru asigurarea calittii n inspectie si ncercare
final.
Aplicarea unui model specific depinde de un numr de factori, n principal tipul de produs sau
serviciu implicat si abilitatea de a asigura calitatea:
ISO 9001 - se aplic acolo unde este implicat activitatea de proiectare sau de redactare a
specificaiei produsului sau serviciului;
ISO 9002 - se aplic acolo unde sistemul este stabil sau nu exist modernizri ale proiectului sau
specificaiei. Este necesar s existe o nelegere corect a produselor implicate si verificrilor
executate anterior inspeciei sau ncercrii finale;
ISO 9003 - se aplic acolo unde calitatea produsului poate fi complet determinat prin
examinarea produsului final. Mai clar, singurele standarde dup care o organizaie poate fi
apreciat sunt:
ISO 9000 - Sistemele managementului Calittii - Fundamente si vocabular, clarific conceptele,
conine definitiile elementelor fundamentale ale sistemelor calittii, ajut la folosirea corect a
termenilor utilizati n setul de standarde ISO 9000.
ISO 9001 - dac exist activiti de proiectare. Cerintele sunt stabilite prin proiectare.ncrederea
poate fi cstigat prin demonstrarea capabilitii firmei n proiectare, dezvoltare - cercetare,
productie, instalare sau servicii;
ISO 9002 - dac nu exist activiti de proiectare, cerinele specificate sunt formulate n termenii
unui proiect anterior. ncrederea n produs poate fi cstigat prin demonstrarea capabilitii firmei
n producie, instalare sau servicii;
ISO 9004 - folosit pentru a acoperi situaii de mbunttire a performantei. Este de fapt un
ndrumtor pentru mbuntirea sistemelor de management.
Exist si alte documente n seria de standarde ISO 9000, care au rol de ghid cum ar fi: Seria ISO
10000:
ISO 10006: Ghid pentru calitate n managementul proiectelor;
ISO 10011: Ghid pentru Auditul Calitii avnd prile: 1 - Auditul, 2 - Calificarea, 3 - Aplicarea
programelor de audit;
ISO 10012: Ghid pentru Controlul Calibrrii Echipamentelor de Msurare; Pentru Controlul
Proceselor de Msurare
ISO 10013: Ghid "Pentru Dezvoltarea Manualelor Calitii si Proceduri".
Instrumente i tehnici pentru activitatea de monitorizarea a calitii.
5

Standardul ISO 9004-43 clasific aceste tehnici n funcie cu genul de date pe care le utilizeaz,
astfel avem tehnici pentru:
date numerice;
date nenumerice.
Tehnicile pentru date numerice sunt preluate din statistic si se folosesc pentru:
1) a aborda si sintetiza datele referitoare la calitate;
2) a lua decizii referitoare la calitatea, loturile de mrfuri, pe baza analizei eantionului
prelevat;
3) a controla buna funcionare a unui proces, n scopul asigurrii capacittii acestuia de a
obine n mod constant, nivelul de calitate solicitat.
Tehnicile pentru date nenumerice au fost preluate din domeniul managementului si creativitii si
se folosesc pentru:
1. identificarea problemelor care trebuie rezolvate;
2. a identificarea diferitelor cauze care produc probleme referitoare la calitate;
3. identificarea soluiilor de rezolvare;
4. precizarea programului de rezolvare a problemelor referitoare la calitate.
Tehnicile pentru date numerice sunt considerate instrumente de baz sau clasice. In
cadrul acestui gen, exist trei categorii de tehnici si instrumente, si anume:
A.- din prima categorie fac parte diferite tipuri de fise de frecven, tabele, reprezentri
grafice, diagrame, histograma;
B.- din cea de-a doua categorie fac parte tehnicile de control statistice ale calitii prin
esantionare;
C. -din a treia categorie se desprinde diagrama de control si diagrama de corelaie. Toate
acestea sunt numite generic "tehnici si instrumente pentru date numerice", ele permitordonarea si
prezentarea unui ansamblu de date referitoare la calitate, ntr-o manier sintetic, usor de
perceput.
Exemplificm n continuare aceste categorii de tehnici si instrumente clasice.
Fisele pentru nregistrarea datelor
Fisele pentru nregistrarea datelor referitoare la calitate se ntocmesc prin parcurgerea
urmtoarelor etape:
definirea scopului urmrit prin culegerea datelor;
stabilirea datelor necesare pentru atingerea scopului;
stabilirea metodologiei de analiz a datelor culese;
ntocmirea fisei pentru nregistrarea datelor, cu rezervare a unui spaiu pentru
urmtoarele informaii: cine a colectat datele, unde, cnd si cum s-a realizat aceast colectare;
efectuarea unei testri preliminare pentru colectarea si nregistrarea ctorva date;
analiza si revizuirea formei de prezentare a fisei, n funcie de necesiti.
Histogramele -faciliteaz evidenierea punctelor critice asupra crora trebuie concentrate
eforturile de mbuntire. Pentru acest lucru, se pot utiliza dou tipuri de histograme: de
frecven si cumulat. Construirea unei histograme presupune parcurgerea urmtoarelor etape:
- culegerea datelor;
- stabilirea numrului de intervale n care vor fi mprite datele;
- determinarea intervalului maxim de variaie a datelor (diferenta dintre valorile externe);
- determinarea mrimii intervalelor, prin mprirea intervalului maxim de variatie a
datelor, la numrul de intervale;
- stabilirea limitelor fiecrui interval;
- marcarea pe abscis a intervalelor delimitate;
- marcarea pe ordonat a frecvenei datelor pe intervale;
- construirea histogramei.
6

Histogramele pot fi de diferite forme: normale, asimetrice, bimodale, duble, etc.


Diagrama Pareto
Diagrama Pareto permite evidenierea celor mai importante elemente ale unei probleme asupra
crora trebuie acionat cu prioritate. Juran a propus utilizarea acestei diagrame n
analizacantitativ a defectelor. Pentru construirea ei se utilizeaz etapele urmtoare:
selectarea elementelor care vor fi analizate (tipuri de defecte);
stabilirea modalitii de exprimare a elementelor (n valori absolute sau relative);
stabilirea perioadei pentru culegerea datelor;
culegerea si ordonarea datelor (n acest scop se recomand utilizarea unor tabere n care datele
vor fi trecute n ordine descresctoare);
construirea diagramei.
Tehnici pentru date nenumerice (moderne) sunt:
Diagrama de relaii -PENTRU CE?
Diagrama de relaii - se pune ntrebarea "PENTRU CE?" - se studiaz un sistem complex.Acest
tip de diagram permite identificarea cauzelor succesive ale unei probleme date. Se poateaplica
individual sau n grup.
Pentru construirea ei se parcurg etapele:
descrierea si formalizarea problemei;
identificarea cauzelor care fac ca problema respectiv s existe, fiecare din acestia, poate fi
efectul altor cauze, se stabilesc astfel legturile "cauz-efect" principale;
evidenierea legturilor de acelasi tip, n cazul fiecrui cuplu "cauz-efect.
Diagrama Cauza-Efect este imaginea cauzelor identificate pentru o disfunciune potential
a unui sistem.
- Aceasta diagrama se vrea cat mai exhaustiv posibil, reprezentnd toate cauzele care pot
avea vreo influenta asupra Siguranei de Functionare.
- Au fost identificate 5 mari famili de cauze :
organizarea mentenantei ;
documentatia ;
tehnica ;
resursa umana ;
mediul ambiant.
Cele 5 mari familii sau cei 5 factori primari sunt insotiti de factori secundari si cateodat
teriari ;
Diferitii factori trebuie ierarhizati.
Importanta acestei diagrame este data de caracterul sau exhaustiv. Poate foarte bine sa fie
aplicata sistemelor existente (evaluare), cat si celor in curs de elaborare(validare). Se pot
adauga diagramei precedente factori secundari si tertiari, care sa completeze descrierea
factorilor primari
o
o
o
o
o

Diagrama afinitilor (KJ8) -CARE?

Diagrama afinitilor notat si KJ, fiind elaborat de Kawakita Jiro, se utilizeaz pentru
clasificarea si structurarea unei instituii complexe (atunci cnd exist un numr mare de idei,
opinii referitoare la o anumit problem).
Diagrama matricial -CARE?
Acest tip de diagram permite vizualizarea si analiza relaiilor dintre elemente (fapte) si a
criteriilor luate n considerare pentru caracterizarea lor. Aplicarea diagramei matriciale presupune
parcurgerea etapelor:
definirea tipului de matrice care va fi utilizat;
definirea n grup a elementelor relaionale pe fiecare ax;
definirea relaiilor dintre elementele de pe coloane si linii, cu ajutorul unor simboluri
grafice. Aceste simboluri indic o corelaie mai puternic sau mai slab ntre elementele
respective;
determinarea punctajului pe linie, innd seama de ponderile si valorile stabilite pentru
simbolurile grafice utilizate;
formularea concluziilor n funcie de rezultatele obinute.
Diagrama arbore - CUM?
Acest tip de diagram permite evidenierea relaiilor dintre obiectivele de realizat si
aciunile(mijloacele) necesare pentru atingerea lor. Se poate aplica individual sau n grup. Dup
formularea obiectivului (temei) se caut soluii n funcie de mijloacele de care se poate dispune.
Diagrama de decizie - DAC? ATUNCI?
Aceast diagram a deciziilor arat modul de desfsurare a unui proces, ntr-o situaie bine
definit, lund n considerare factorii aleatori posibili si msurile de contractare necesare. Ea este
utilizat n scopul determinrii etapelor care se parcurg pentru atingerea unui obiectiv, anticipnd
aciunile de ntreprins n situaii nedorite.
Aplicarea acestei diagrame presupune parcurgerea mai multor etape. In fiecare etap se pune
ntrebarea: "dac apare un anumit eveniment, ce aciuni vor fi ntreprinse?" stabilindu-se aceste
actiuni.
Diagrama sgeat (PERT)10 - CND?
Diagrama cu sgei (diagrama PERT11)- rspunde la ntrebarea "CND?" permite rezolvarea
unor probleme cu soluii critice. Acest tip de diagram este utilizat pentru optimizarea
planificrii unui proiect, asigurnd continuitate, prin detectarea rapid a riscurilor de ntrziere.
Pentru asigurarea utilizrii eficiente a diagramei PERT se recomand s fie luate n considerare
numai activitile cele mai importante, iar relaiile dintre ele trebuie s fie clar definite. Mai
precis, de exemplu diagrama sgeat utilizat la planificare poate detecta riscurile de ntrziere.
Diagrama Gantt - CND?
Diagrama Gantt este o diagram cu bare. Ea este considerat cea mai folosit metod de
planificare. Este o diagram cronologic prin care se specific aciunile si activitile cu data de
nceput, data de sfrsit si cu relaia dintre diferite activitti. Activittile sunt specificate printr-o
bar care reprezint durata activittii. Diagrama este usor de realizat si d o reprezentare grafic
imediat a planificrii activitilor.
Acesta este un sistem grafic ce permite reprezentarea activitilor pe o scar cronologic,
sub forma unor bare. Sistemul poate fi utilizat ct pentru planificarea proiectului ct si pentru
controlul desfsurrii acestuia. Acest tip de grafic permite usurarea redactrii rapoartelor ilustrate
privind stadiul lucrrii. In practic, n birouri, fabrici si santiere, graficul Gantt saudiagramele cu
bare sunt preferate altor metode de programare si control fiind sugestive si usor de utilizat.
8

Fiecare bar orizontal reprezint o activitate din proiect, lungimea ei fiind proporional cu
durata estimat a activitii respective. Denumirea sau descrierea fiecrei operaii este trecut pe
acelasi rnd, n partea stng a diagramei.
In diagramele mai complexe, barele sunt de obicei reprezentate prin coduri de culoare sau
cu diverse hasuri distinctive care pot semnifica diferitele departamente, sectoare sau persoane
responsabile de fiecare operatie. Uneori sunt folosite marcaje numite borne" (milestoines din
engleza pietre de moara) n diagramele Gantt pentru a indica operaiile critice (cele care trebuie
executate ct mai repede posibil pentru ca proiectul s se termine la timp).

Capitolul 3.
Descriei procesul de implementare al MTQ din organizatia creia aparinei.
1. Descriei procesul de planificare si control.
2. Descriei cum se poate caracteriza procesul de planificare din organizaia n care va
desfsurai activitatea.
Managementul calitii totale (MTQ). reprezint totalitatea activitilor desfurate pentru
obinerea calitii. Aceste activiti se regsesc n absolut toate stadiile realizrii produsului. MTQ
include deci aspectele tehnice, economice, juridice, ergonomice, psihologice care intervin n
realizarea unui produs sau serviciu.
Funciile de baz sunt: planificarea; aplicarea; verificarea si n sfrsit controlul calitii
proceselor, metodelor, activitii etc.
Voi trata implementarea MTQ la productia de roi dinate din cadrul unei societati cu profil
mecanic.
MTQ reprezint responsabilitatea tuturor nivelelor de management, rolul de coordonare
revenind ns "top managementului" organizaiei. Deci la aplicarea lui intervin toi membrii
organizaiei.
Strategia de aplicare si de realizare a MTQ este definit n trei etape:
Schiarea politicii de dezvoltare si precizarea intei finale;
Stabilirea elurilor intermediare si realizarea lor;
Controlul realizrii elurilor strategice si a tacticii aplicate n desfsurarea activitilor.
Punctul de plecare al MTQ l reprezint elaborarea politicii calitii (orientarea general pentru
calitate, stabilirea responsabilitilor pentru realizarea obiectivelor).
n cazul nostru inta final va fi mbuntirea calittii de productie n sensul eliminrii
defectelor de producie la produsul roi dinate.
Acest lucru se poate realiza prin aplicarea unor metode si tehnici specifice de analiza
cum ar fi :
Analiza Pareto pentru delimitarea deficienilor cu ponderea cea mai mare in
totalul defectelor de fabricatie .
Diagrama Ishikawa , in vederea exprimarii relatiei cauza-problema-efect
Histogramele ca forma de reprezentare grafica a frecventei fenomenelor analizate
Diagrame de corelatie pentru exprimarea relatiei cantitative dintre doua categorii
de date
Diagrame de control pentru evaluarea stabilitatii si capabilitatii proceselor continue
de a realiza precizia ceruta prin documentatiea de fabricatie
Pentru acesta voi folosi metoda Pareto si diagrama cauz efect.

Voi planifica si voi controla din punct de vedere al abaterilor 1000 de bucti, roi
dinate iar defectele constate le voi trece intr-un tabel, dup care voi determina frecventa
de aparitie a defectelor de fabricatie (tab1.)

Nr.crt

Defectul constatat

Numar

Numar

Frecventa

Frecventa

defecte

cumulate de

relative la

relative la

defecte

total lot

total defecte

Rectificare

165

165

control
16.5

33.7

2.

necorespunzatoare
Abateri distanta de

144

309

14.4

29.5

3.

simetrie
Distanta

76

385

7.6

15.6

4.

canal pana
Deplasarea

60

445

6.0

12.3

5.

profilului
Abateri ale pasului

23

468

2.3

4.7

6.

de baza
Abateri ale pasului

476

0.8

1.6

7.
8.
9.

unghiular
Scurtarea dintilor
Dinti rupti
Abateri la diametru

6
4
3

482
486
489

0.6
0.4
0.3

1.2
0.8
0.6

necorespunzatoare

interior

Diagrama Pareto (fig.1) ilustreaza grafic tipurile de defecte care au ponderea cea mai
mare in totalul deficientelor de fabricatie :

10

Diagrama Pareto (fig.2) ilustreaza grafic frecventa relativa la total defecte si care au
ponderea cea mai mare in totalul deficientelor de fabricatie :

11

Din studiile efectuate rezulta ca principalele cauze care au determinat abateri de


prelucrare sunt :
Rectificarea necorespunzatoare a suprafetelor se datoreaza folosirii unui regim de
aschiere neadecvat.in general tehnologiile de produs nu efectuiaza calcule pentru
determinarea parametrilor regimului de aschiere :adancime , avans , viteza etc
Abaterile
distantei de simetrie s-au datorat in mare parte a faptului
ca
verificatoarele folosite in timpul prelucrarilor mecanice au fost neperformante in
sensul ca nu au avut precizia de masurare corespunzatoare , iar verificarile
dimensionare efectuate au condus la valori aproximative
Distanta necorespunzatoare a canalului de pana a fost cauzata de instabilitatea
reglajului masinii si a sculei aschietoare , prin faptul ca la fiecare piesa se face
prinderea si desprinderea manuala
Deplasarea profilului si abateri ale pasului de baza a fost cauzata de folosirea
sculei aschietoare uzata dar si de un regim de aschiere neadecvat
Scurtarea dintilor s-au datorat in mare parte a faptului ca verificatoarele folosite in
timpul prelucrarilor mecanice au fost neperformante
Dinti rupti - au fost rezultatul manipularii necorespunzatoare neatente a pieselor
atat in timpul
prelucrarilor mecanice de aschiere si mai ales in timpul
transportului intre ateliere .
Diagrama cauza-efect
Diagrama cauza -efect nnumita si diagrama lui Ishikowa sau diagrama spinare
de peste are doua parti :o parte cxare ilustreaza cauzele si o parte care evidentiaza
efectul
Efectele sunt definite in situatia data de caracteristicile de calitate , cum
sunt :rectificarea necorespunzatoare a unor suprafete care vin in contact cu
alte piese ,abateri distanta de simetrie si distanta necorespunzatoare a
canalului de pana , deplasarea profilul , abateri ale pasulu de baza si
pasului unghiular , scurtarea dintilor , dinti rupti.
12

Cauzele sunt factori care determina efectele .factorii principali (materiale ,


masinile , metode de lucru , muncitori si mediu ) se defalca in factori de
grup si specifici

Avnd in vedere faptul c ponderea cea mai mare din defecte la cele 1000 de
bucati rori dintate cu dini drepi o deine rectificarea necorespunztoare (16,5%)si abateri
de la simetrie (14.4%) pentru care vom intocmi diagrama cauza efect pentru aceste dou
categorii de deficine.
Diagrama cauza efect este util :

Pentru intelegerea situatie actuale , ea ajuta la revizuire atenta a locului


de munca si orienteaza gandirea asupra cauzelor;
Pentru a ajuta la studiu , la invatare , deoarece participand in grup
oamenii invata lucruri noi unii de la altii ;
Pentru gestionarea factorilor . De fiecare data cand apare o problema si se
intocmeste diagrama cauzaefect se investigheaza cauza . Pentru a gasi
cauza se investigheaza si se analizeaza toti factorii care au legaturi cu
problema data;
Ca material tehnic cand se elaboreza norme tehnice , norme de
control , instructiuni de lucru .

Tabel.2. Clasificarea factorilor responsabili de rectificare necorespunzatoare si abateri


de la simetrie
Factor
Specific
* reglare necorespunzatoare a masini unelte
reglaj
* turatia piesei de prelucrat necorespunzatore turatie
*gabaritul masinii necorespunzatoare
dimensiuni
*rigiditate scazuta a masinii de finisat
greutate
*operator obosit
oboseala
*operator nervos
nervozitate
*operator neinstruit
fisurare
*operator neglijent
neglijenta
*mediu ambient(iluminat, caldura, etc)
mediu
*avansul de aschiere prea mare
parametru
*supraveghere superficiala a muncitorilor supraveghere
*remanieri defecte din turnare prin sudura sudare-polizare
*impuritati in zona de finisare
impuritati
*continut de impuritati in lichidul de racirelichid
*uzura rapida a sculei aschietoare
*duritate semifabricatului neuniforma
material
*defecte de turnare
semifabricat

13

Grup
General
masina
masina
masina
masina
masina
masina
masina
masina
condiie fizc operator
condiie fizc operator
pregtire
operator
organizare
operator
organizare
metoda
tehnologie
metoda
organizare
metoda
organizare
metoda
organizare
metoda
lichid de racire material
tratament
material
turnarematerial

Concluzii:
Aplicarea celor doua metode contribuie la imbunatatirea procesului in masura in
care se vor adopta actiuni corespunzatoare pentru eliminarea deficientelor semnalate iar in
procesul de fabricatie aceste actiuni se concretizeaza in urmatoarele :
mbuntirea tehnologiei de fabricaie prin achiziionarea unei maini cu comand
numeric pentru care trebuie efectuat un studiu de fezabilitate ;
mbuntirea tehnologiei de control prin eleborarea planurilor de control care s
cuprind specificaia de verificri si ncercri , metoda de control si criteriile de
acceptabilitate ;
Instruirea i monitorizarea operatorilor .

14

Bibliografie
STANCIU ION Managementul calitati totale.Editura Cartea auniversitati,Bucuresti 2003
POTIE C.
Diagnosticul calitati,traducere,Editura Tehnica Bucuresti 2001

15