Sunteți pe pagina 1din 48

Tehnicile de reducere a emisiilor de pulberi

n timpul arderii de combustibil fosil, masa mineral


(impuriti anorganice) se transform n cenu i
parial prsete cazanul ca cenu zburtoare
mpreun cu gazele de ardere.
Particulele n suspensie din gazele de ardere ca
cenu zburtoare constituie cantitatea de particule
de baz, care intr n instalaia de reinere a cenuii.
Caracteristicile i cantitatea de cenu depind de
combustibilul utilizat, ex.:
- compoziia mineral a crbunelui i de tipul acestuia.

Randamentul dispozitivului de retinere a pulberilor este


influentat de modificarile date, rezistivitatea electric i aderena
cenuii, acestea depinzand de mineralogia carbunelui luat drept
combustibil si de cantitatea de carbon nears continut in cenusa
zburatoare.
Modul de conducere a arderii influeneaz distribuia
granulometric a cenuii zburatoare i prin urmare emisia de
pulberi.
Particulele foarte fine pot conine concentraii mult mai mari de metale
grele dect particule grosiere.
Aceasta se explic prin faptul c particulele fine au o suprafa
total disponibil mai mare pentru microelemente (metale
grele) cum ar fi mercurul, de a condensa pe acestea.

Diferite dispozitive cum ar fi filtrele electrostatice (ESP


electrofiltre), filtrele cu saci, scruberele
umede sunt utilizate n general pentru reinerea
pulberilor din gazele de ardere.
Deoarece sistemele mecanice de reinere a prafului, cum
ar fi cicloanele si injectiile de SO3 nu se pot utiliza
singure, aceste tehnici nu sunt luate in considerare
sau descrise n acest document.
Figura 1 prezint o privire de ansamblu a celor mai
utilizate dispozitive de reinere a pulberilor

Figura 1: Dispozitivele utilizate


momentan pentru retinerea pulberilor

Filtrele electrostatice (ESPs) cu electrozi


rigizi/fici sunt tehnologiile cele mai
importante utilizate momentan cel mai mult.
ESP la rece sunt localizate dupa
preincalzitorul de aer si functioneaza peste
temperaturi aflate intre 80 220 C.
Electrofiltrele la cald sunt amplasate inainte
prenclzitorul de aer i funcioneaz n
domeniul de temperatur 300 450 C.
6

Totui, filtrele cu saci, care n general


funcioneaz n domeniul de
temperatur 120 2200C, au devenit de
asemenea din ce n ce mai importante n
ultimul deceniu.
Referitor la durata de viata a filtrelor saci,
pentru filtrele textile (FF) amplasate dupa
instalatia energetica cu alimentare cu
carbune: au fost estimate intre 5000
18000 ore; pentru ESP: dupa 50000 ore,
pot apare mici fisuri in electrozii emitatori.
7

Alegerea ntre utilizarea filtrelor electrice sau


filtrele cu saci depinde n general de tipul de
combustibil, mrimea instalaiei, tipul i configuraia
cazanului.
Ambele dispozitive au o nalt eficien a pulberilor, care
pot fi mbuntite suplimentar prin condiionarea
gazelor de ardere.
Pentru indepartarea cenusii, tehnicile cu filtre textile sunt
aplicate doar in cateva instalatii din Africa de Sud,
SUA, Australia si Polonia.
ESP plus FF sunt de asemena utilizate pentru a
reduce PM10, PM2.5 si mercurul.
8

Pentru carbuni specifici, utilizarea injectiei cu SO3 in


combinatie cu ESP se realizeaza pentru a reduce
emisiile de pulberi.
Scruberele umede, pentru reinerea prafului, sunt utilizate
mult mai puin dect electrofiltrele i filtrele cu saci, i
majoritatea fiind n S.U.A.
Ele pot avea un consum mare de energie i o eficien redus
pentru reinerea particulelor fine de praf, comparativ cu
electrofiltrele i filtrele cu saci.
Acesta nu este si cazul scruberelor umede utilizate pentru
desulfurare care au un impact suplimentar in
reducerea emisiilor de praf.
9

1. Filtrele electrostatice (ESPs)

Filtrul electrostatic (ESP) este folosit curent n


instalatiile mari de ardere i poate funciona intrun
interval mare de temperaturi, presiuni i conditii de
incarcare cu pulberi.
Nu este foarte sensibil la mrimea particulei i poate
reine att particule in conditii de umed si uscat.
Rezistena la abraziune i coroziune este luat n
considerare n faza de proiectare.
O configuraie tipic a filtrului este prezentat n
figura 2.
10

Figure 2. Aranjament schematic tipic a unui ESP


Nota: sunt aratate doar doua campuri, insa in LCP ESPs sunt
utilizate in general cu trei cinci campuri in functie de
caracteristicile combustibilului

11

Filtrul electrostatic (ESP) este compus dintr-o cutie


inferioara in forma de palnie cu rnduri de plci
ce formeaz ci prin care curg gazele de ardere.
n centrul fiecrei treceri se afl electrozii emitatori
ncrcai cu curent continuu de nalt tensiune,
furnizata de un set transformator/redresor .
Campul electric este aplicat prin electrozi cu un curent
direct la tensiune inalta (100 kV).
Tensiunea aplicata este suficient de mare pentru a ioniza
moleculele de gaz din apropierea electrozilor,
rezultand o coroana vizibila.
12

Fluxul ionilor gazului de ardere de la electrozii


emitatori prin calea de gaz catre placile
colectoare constituie asa numita coroana de curent.
La trecerea gazelor de ardere, ionii incarcati se
ciocnesc si se agata de particulele de cenusa
zburatoare din gaz.
Campul electric forteaza particulele sa iasa din
fluxul de gaz inspre placutele comune, unde sunt
colectate intr-un strat.
Plcile sunt curatate periodic prin bataia sistemului pentru
a elibera invelisul si a colecta in palnii.
13

Particulele sunt indepartate din fluxul de gaz in


patru trepte:
Prin aplicarea unei incarcari electrice prafului
Prin amplasarea prafului incarcat intr-un camp
electric
Prin captarea (aglomerarea) prafului intr-un
electrod colector
Prin indepartarea prafului de pe suprafata
electrodului.

14

Performanele filtrului electrostatic (ESP) se


calculeaz dup conform formulei lui Deutsch.
Aceasta leag eficiena filtrului;
de suprafaa total a electrozilor de colectare,
de debitul volumic al gazelor de ardere i
de vitez de migraie a particulelor.
De aceea, pentru praful respectiv este foarte
importanta suprafata maxima a electrodului
colector, de aici devenind si practica utilizarea
electrozilor cu suprafete mari.
15

O constructie buna este de asemenea data de utilizarea


sistemelor cu control automat.
Ele pastreaza tensiunea inalta optima (HV) aplicata
la electrozi intr-o zona anume fara scanteie.
Un monitor automat este utilizat pentru a aplica
tensiunea maxima fara scanteie si cu HV variind
constant.
Este improbabil ca alimentatorii cu HV fixa sa ofere
randamente optime de colectare.
16

Rezistivitatea (inversul conductivitatii)


particulei de praf este deosebit de
important.
Dac este prea sczut, n momentul n care ajunge pe
electrodul colector, particula i pierde cu uurin
sarcina electric i este reantrenat n curentul
gazelor de ardere.
Cnd rezistivitatea este prea mare, un invelis izolator
se formeaz pe electrodul colector, i eficiena filtrului
scade sensibil(efect invers de coroana).
17

Distribuia mrimii particulelor afecteaz de asemeni


migraia particulelor.
Pentru particule mai mari de un micrometru:
viteza de migraie este invers proporional cu raza
particulei,
n timp ce pentru particule mai mici aceast vitez
este independent fa de raz.
In plus, o incarcare ridicata cu particule fine poate cauza o
modificare substantiala ale conditiilor electrice intr-un ESP.
In cadrul ESP, pulberea din gazul de ardere este incarcata
intrun nor cu spatiu de incarcare ionizat.

18

Distribuia curgerii afecteaz performanele electro-filtrului.


Se dorete o curgere uniform pe ntreaga seciune
deoarece aceasta asigur o colectare maxim eficient a
prafului.
Pentru a obtine cea mai buna performanta de la un
precipitator electrostatic;
- fluxul de gaz de ardere prin unitate este optimizat pentru a da
o curgere uniforma pentru a preveni by-pass-ul in campul
electric.
Constructia corecta a conductei de intrare si utilizara
dispozitivelor de distributie in interiorul ajutajului de
intrare poate ajuta la atingerea unei curgeri uniforme la
intrarea in precipitator.
19

Ciocanirea, utilizata in dislocarea cenusii


zburatoare (stratul de praf) de invelis in
electrodul de colectare si palnii, poate sa
cauzeze de asemenea re-antrenare.
Particulele sunt separate de invelisul cu
cenusa zburatoare si sa o re-antreneze in
fluxul de gaz.
Re-antrenarea poate sa reduca eficienta in
mod semnificant.
20

2. Filtrele electrostatice la umed


Filtrele electrostatice la umed funcioneaz n acelai mod
ca i ESP.
In acest caz, praful colectat este indepartat de pe placile de
colectare prin spalarea cu un lichid potrivit, de obicei
apa, intermitent sau prin irigare cu pulverizare continua.
Acestea ofera avantajul pentru anumite prafuri care adera
pe placile uzuale sau cand alte componente din gaz
apar in functionare, ca de exemplu in cazul gazului
rece, umed.
O evacuare lichida necesita tratare.
ESP la umed esteaplicat doar in LCP-urile noi ce utilizeaza
pacura cu continut ridicat de sulf, fiind testat ca dispozitiv
pentru controlul aerosolilor.
21

3. Filtrele textile (filtrele cu saci)

Folosirea filtrelor textile (sac) este o metod


folosit pe plan mondial pentru curarea
gazelor de ardere (n special n ceea ce
privete cenua zburtoare) din sectorul
industrial, dar i la centralele termoelectrice
dei mic capacitate.
Cu toate aceseta, tendina actual este de
a folosi aceast tehnic i la centralele
mari.
22

Suplimentar la cenusa zburatoare


colectata, au existat un numar mare de
aplicatii in care filtrele cu saci au fost
utilizate impreuna cu scruberele cu
injectie uscata;
- pentru absorbantele pentru namoluri sau
pentru dioxidul de sulf in forma de pulbere
(precum varul sau bicarbonatul de sodium)
pentru control simultan al emisiilor de
dioxid de sulf si cenusa zburatoare.
23

Un filtru textil este fabricat din una sau mai


multe uniti independente coninnd iruri
de filtre sub form de saci sau de tuburi.
Gazul incarcat de particule trece in sus (de
obicei) de-alungul suprafetei sacilor si
apoi radial prin tesut.
Particulele sunt reinute pe suprafaa
interioar a sacului, n timp ce gazele de
ardere epurate sunt aruncate n
atmosfer.
24

Filtrul funcioneaz n mod ciclic, alternnd perioade


mai lungi de filtrare cu altele mai scurte de curare.
In timpul curatarii, praful acumulat in saci este
indepartat de pe suprafata textile si se depoziteaza
intr-un buncar pentru indepartarea definitiva
ulterioara.
Aspectul major al filtrelor textile ce le diferentiaza de
celelalte filtre de gaz este oportunitatea de a
verifica suprafata de filtrare, periodic, in timpul
curatirii.
25

Figura 3. Structura generala a unui filtru textil


(cu un compartiment in ciclul de epurare)

26

ndeprtarea regulat a prafului de pe filtre


este o operaiune important pentru a mentine
eficiena de retinere filtrului, dar are influena
asupra duratei de viaa a sacului.
Filtrele textile sunt clasificate n mod normal dup
modul n care este curatata zona de filtrare.
Cele mai cunoscute metode includ:
curgere invers,
scuturare mecanic,
pulsare prin vibraie i aer comprimat.
27

Figura 4. Filtru textil cu jet pulsativ la presiune redusa

28

Selectarea filtrelor trebuie s ia n considerare;


compoziia gazelor,
natura i mrimea particulelor de praf,
metoda de curare care va fi utilizat,
eficiena cerut i factorii economici.
Mai trebuie s fie considerate;
temperatura gazelor de ardere impreuna cu
metoda de racire a gazului, daca exista una,
vaporii de apa rezultati si
punctual de roua acid.
29

Materialele filtrante sintetice


precum Gore-Tex si Tefaire
(teflon/fibra de sticla):
- au facut posibil ca filtrele textile sa fie
utilizate intr-o gama larga de aplicatii
si
- au condus la prelungirea vietii de
functionare a filtrului.
30

4. Precipitatorul centrifugal (cicloanele)

Acest tip de sistem de control al prafului;


utilizeaza fortele gravitationale si
poate procesa toate tipurile de gaze de
ardere in conditii uscate.
Cu toate acestea, caracteristica performanta
lui limiteaza utilizarea lui la instalatii de
marime mica sau mijlocie, si doar ca o
tehnica de precolectare cand se combina
cu alte mijloace de control al prafului.
31

Un separator mecanic este compus


dintr-un set de cicloni (de
exemplu 31 x 24 cu un diamentru
individual de aproximativ 240 mm
pentru a trata 700000 m3/h din
fluxul de gaz la 130 C) asamblat
intr-un singur sau mai multe
compartimente.
32

Gazele de purificat sunt imprastiate prin


cicloni catre o camera proiectata adecvat.
Praful centrifugat se aglomereaza la periferia
ciclonilor si este condus inspre partea
inferioara a aparatului unde cade intr-o
palnie.
In fiecare ciclon aerul pur scapa inspre
partea superioara printr-un tub central,
este colectat intr-o camera de iesire si
curge in conductele de transport.
33

Separatoarele mecanice nu opresc praful fin.


Astfel eficienta lor este natural limitata intre 85
90 %.
Cu cazanele ce ard masa de carbune pe gratar
mecanic, tehnologia ciclonului este utilizata
in continuare:
- deoarece cantitatea de cenusa zburatoare este
relativ mica (20 % din cenusa de carbune este
comparata cu 80 % pentru alimentare cu
combustibil pulverizat).
34

Captarea marimilor intre 5 10


microni este la sau aproape de
100 %.
Captarea apare la marimimai mici,
pana la 1 micron insa la un
randament mai mic de captare.

35

5. Scruberele umede
Gazele de ardere sunt rcite n scruberele umede i
necesit nclzire naintea emiterii n atmosfer;
aceasta presupune costuri mari de energie.
Totui, scruberele umede s-au utilizat la
temperatura si presiune ridicata a arderii;
de exemplu n aplicaii ca cicluri combinate gaze abur
cu gazificare integrat (IGCC)
sau ardere n pat fluidizat sub presiune (PFBC),
datorit faptului c pierderea de presiune reprezint o
cot mai mic fa de presiunea din proces iar in
IGCC problema reincalzirii este rezolvata deoarece
gazul este ulterior incalzit de catre ardere.
36

Multe dintre aceste scrubere sunt proiectate


pentru o combinatie, si anume:
retinere a pulberilor si
control al emisiilor de dioxid de sulf,
utilizandu-se cenusa zburatoare alcalina ca
absorbent.
Varul este adaugat in mod frecvent pentru a
mari randamentele de retinere a SO2.
37

Scruberele umede cuprind:


- un grup de dispozitive de control al
pulberilor ce utilizeaza un lichid
pentru a colecta pulberile fluxului de
gaz.
Cele mai uzuale sunt:
- scruberele venturi si
- scruberele cu pat mobil.
38

Scruberul Venturi
Scruberul Venturi este probabil cel mai uzual scruber
umed de pulberi.
In scruberele venturi, lichidul de spalare este introdus
uniform pe la varful sectiunii convergente asa
cum se arata in imaginea urmatoare, Figura 5.
Fluxul de gaz incarcat cu praf si lichidul de spalare;
- intra prin gatul recipientului unde are loc pulverizarea
lichidului de spalare prin viteza de curgere a fluxului
de gaz.

39

Figura 5. Diagrama de flux tipica a sistemului venturi

40

Udarea gazelor de ardere n acest mod


face ca particulele fine de praf s fie
adunate n particule mai mari i mai
grele in picaturi, fiind uor de captat n
instalaiile de separare.
Acest aspect invinge dificultatile avute ca
experienta in indepartarea particulelor
fine prin metode de inertie.
41

O viteza initiala relativ mare intre picaturi


si particule este necesara pentru a asigura
ca particulele captate sunt retinute in
picaturi, atunci cant picaturile au fost
accelearate pana la viteza lor finala.
Gazul spalat si picaturile antrenate ce
contin particule prinse intra in sectiunea
divergenta unde are loc coleziunea
urmatoare si aglomerarea.
42

Cderea de presiune i eficiena venturi sunt n mare


msur dependente de viteza de circulaie a gazelor
de ardere prin scruberul venturi.
In vederea unei adaptari eficiente a operatiei la sarcinile
reduse ale cazanului, unele dispozitive venturi sunt
proiectate cu mai multe extremitati ce pot fi operate
aproape la o cadere a presiunii constanta,
independent de rata de curgere a fluxului de gaz
(incarcarea cazanului).
Dispozitivul este urmat de o sectiune de separare pentru
eliminarea picaturilor antrenate.
43

Scrubele cu pat mobil


Scrubele cu pat mobil pentru colectarea pulberilor sunt
formate din sfere de plastic de densitate mica

care sunt libere sa se miste in


acumulatoarele pachet, asa cum se arata in Figura 6.

Colectarea particulelor poate fi sporita prin utilizarea mai multor


serii de trepte cu pat mobil.
Scruberele cu pat mobil angreneaza deseori curgeri in contracurent.
Interiorul dispozitivului este mentinut in miscare
constanta prin fluxul de gaz si lichidul de spalare.
Miscarea continua a interiorului reduce considerabil orice
tendinta a patului de a evacua prin priza.
44

Figura 6. Scruberul cu pat mobil

45

Randamentul de separare este bun


cand se proceseaza incarcari
moderate cu praf.
Cu toate acestea, tehnica nu este
foarte potrivita pentru
combustibili cu continut ridicat de
cenusa.
46

Daca eliminatorii de vapori nu lucreaza


corect, exista posibilitatea ca particulele
mici de apa, incluzand cenusa zburatoare,
sa ramana in fluxul de gaz chiar si dupa
spalare.
Incarcarile mari cu parf:
pot cauza colmatarea si
pot afecta disponibilitatea operationala si
eficienta unitatii de spalare (a scruberului).
47

Va multumim pentru atentie !

48