Sunteți pe pagina 1din 12

Cuprins

I. Guvernul organ central al puterii executive. Componena Guvernului.


Guvernului . .2
II. Parlamentul - organul reprezentativ suprem al poporului Republicii
Moldova si unica autoritate legislativa a statului............................................7
statului
Bibliografie.......................................................................................................
12
Bibliografie

I. Guvernul organ central al puterii executive. Componena


Guvernului
n conformitate cu prevederile Constituiei Republicii Moldova, Guvernul este
alctuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-minitri, minitri i ali
membri stabilii prin lege organic.
n Germania, Guvernul Federal este compus din cancelarul federal i din
minitrii federali.
n Frana, Guvernul este format din Primul Ministru, minitri i secretari de stat.
n Romnia, Guvernul este alctuit din primul-ministru, minitri de stat, minitri
i secretari de stat.
Componena numeric a Guvernului este stabilit de Legea c privire la Guvern
care mrete sau micoreaz numrul ministerelor in dependen de mai muli factori.
Astfel, la 23.07.1992 prin Legea nr. 1091-XII au fost stabilite 20 ministere i 8
departamente de stat. La 05.04.1994 prin Legea nr. 37-XIII - 17 ministere i 8
departamente de stat. La 24.01.97 prin Legea 1086-XIII - 17 ministere i 8
departamente de stat. n 1998 - 16 ministere i 5 departamente de stat. La momentul
de fa - 15 ministere i 12 departamente de stat.
Ministere:

Ministerul Economiei;

Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare;

Ministerul Industriei;

Ministerul Transporturilor i Comunicaiilor;

Ministerul Energeticii;

Ministerul Finanelor;

Ministerul Educaiei;

Ministerul Culturii;

Ministerul Sntii;
2

Ministerul Ecologiei, Construciilor i Dezvoltrii Teritoriului;

Ministerul Muncii i Proteciei Sociale;

Ministerul Afacerilor Externe;

Ministerul Justiiei;

Ministerul Afacerilor Interne;

Ministerul Aprrii.

Departamente

Departamentul Relaii Interetnice

Departamentul Situaii Excepionale

Departamentul Trupelor de Grniceri

Departamentul Vamal

Departamentul Standardizare i Metrologie

Departamentul Privatizrii

Departamentul Tineret i Sport

Departamentul Statistica i Sociologie

Departamentul Tehnologii Informaionale

Departamentul Agroindustrial Moldova-Vin

Departamentul Dezvoltarea Turismului

Ministerele sunt organele centrale de specialitate ale statului. Ele sunt conduse
de minitri care poart rspundere personal pentru ndeplinirea sarcinilor puse n
seama lor.
Ministerele transpun n via, n baza legilor republicii, decretelor Preedintelui
Republicii Moldova, politica Guvernului, hotrrile i ordonanele lui, conduc n
limitele competentei domeniile ncredinate i sunt responsabile de activitatea lor.
Guvernul poate delega prin hotrre unele funcii din competena sa ctre ministerele
3

de domeniu. Acest drept se realizeaz prin adoptarea de acte normative


departamentale, nregistrate n modul stabilit i publicate n Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. Ministerele promoveaz o politic statal de cadre ndreptat
spre completarea propriului aparat central i a organelor de resort cu specialiti de
nalt calificare, creeaz sistemul ramural de instruire continu a cadrelor, organizeaz
pregtirea specialitilor cu studii superioare i medii de specialitate, asigur pregtirea
cadrelor, inclusiv n strintate. n virtutea sarcinilor, ministerele au dreptul de a face
remanieri n aparatele lor prin rennoirea contractelor de munc sau prin atestarea
funcionarilor de stat.
Departamentele i alte autoriti administrative se formeaz de Parlament la
propunerea prim-ministrului n scopul conducerii, coordonrii activitii i executrii,
controlului n domeniile care nu intr nemijlocit n atribuiile ministerelor.
Analiznd formulrile ministerului i departamentului, vom observa c nu
exist o delimitare strict sau un criteriu care ar putea justifica crearea
departamentului ca structur de sine stttoare cu unica diferen c directorul general
al departamentului nu este membru al guvernului, n rest, aparat departamental,
structuri teritoriale, buget de stat pentru ntreinere etc.
Pe lng Guvern mai sunt serviciile i inspectoratele de stat, comisiile i
consiliile guvernamentale.
Serviciile i inspectoratele de stat se formeaz de ctre Guvern n scopul
exercitrii controlului asupra executrii legilor republicii, a hotrrilor i a altor acte
emise de Parlament, a decretelor Preedintelui Republicii Moldova, a hotrrilor i
ordonanelor Guvernului. Serviciile i inspectoratele de stat sunt conduse de directori,
numii n funcie i eliberai din funcie de Guvern. Departamentele, serviciile i
inspectoratele de stat emit, n limitele competenei lor, acte normative departamentale.
Guvernul poate s creeze comisii i consilii permanente i provizorii pentru studierea
unor probleme i elaborarea hotrrilor n vederea dezvoltrii economiei, politicii n
domeniile finanelor, creditelor, preurilor, valutei, circulaiei monetare, precum i n
domeniile politicii sociale, invatamntului public, culturii i din alte sfere ale vieii.
4

Comisiile se formeaz din lucrtori ai ministerelor, precum i din savani i specialiti


de frunte, la propunerea Prim-ministrului, a prim-viceprim-ministrului sau a viceprimminitrilor. Activitatea comisiilor i consiliilor este condus de Prim-ministru, de
minitri sau de alte persoane, numite de Guvern.
Pe lng Guvern n prezent mai funcioneaz i Centrul pentru Combaterea
Crimelor Economice i Corupiei Centrul Creaie Legislativ.
Art. 31 al Legii R.M. cu privire la Guvern prevede c n scopul pregtirii unor
materiale analitice, informative, a elaborrii propunerilor corespunztoare, a
proiectelor de legi, de decrete, hotrri i dispoziii, verificrii sistematice a
executrilor pe lng Guvern i desfoar activitatea un aparat unic - Cancelaria de
stat condus de Ministrul de stat.
Pentru organizarea activitii interne a Guvernului se formeaz Prezidiul
Guvernului, din care fac parte prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprimminitrii.
Activitatea Guvernului se desfoar sub form de edine care au loc n funcie
de necesiti, dar nu mai rar dect o dat pe trimestru. edinele Guvernului sunt
publice. La ele pot participa i alte persoane, n conformitate cu legislaia. La decizia
prim-ministrului, edinele pot fi nchise. edinele sunt prezidate de prim-ministru,
care coordoneaz activitatea membrilor Guvernului cu respectarea competenelor i
responsabilitilor ce le revin.
Prim-ministrul, conform Legii cu privire la Guvern, exercit un ir de atribuii,
cum ar fi:

prezideaz edinele Guvernului i ale Prezidiului lui;

ia decizii, n limitele competenei Guvernului, n cazuri excepionale, n

problemele conducerii Republicii i informeaz despre aceasta Guvernul la edina


ordinar;

asigur colegialitatea n activitatea Guvernului;

formeaz Guvernul i propune componena lui n modul stabilit;


5

acord

mputerniciri

pentru

negocierea

semnarea

tratatelor

internaionale;

prezint spre examinare Prezidiului Guvernului sau pune n faa

Preedintelui Republicii Moldova chestiunea cu privire la stimularea sau aplicarea


unor sanciuni disciplinare fa de membrul Guvernului;

n cazul n care unul din minitri nu i exercit atribuiile conform

legislaiei, este n drept s nainteze Preedintelui Republicii Moldova propunere


privitor la revocarea acestui ministru;

informeaz Preedintele Republicii n problemele deosebit de importante

pentru ar.
n conformitate cu Constituia, Prim-ministrul este investit i cu alte
mputerniciri prevzute prin Legea cu privire la Guvern i prin alte legi ale Republicii
Moldova.
n cazul imposibilitii prim-ministrului de a-i exercita atribuiile sau n cazul
decesului acestuia, Preedintele Republicii va desemna un alt membru al guvernului
ca prim-ministru interimar, pn la formarea noului Guvern, n cazul demisiei primministrului demisioneaz ntregul Guvern.
Guvernul asigur realizarea politicii interne i externe a statului, exercit
conducerea general a administraiei publice i este responsabil n faa Parlamentului
pentru activitatea sa.
Guvernul, cel puin o dat pe an, ine n faa Parlamentului o dare de seam
asupra activitii sale. Membrii Guvernului sunt obligai s rspund la ntrebrile
formulate de deputai referitor la activitatea Guvernului i a organelor din subordinea
lor.
Conform art.106/1 al Constituiei, Guvernul i poate angaja rspunderea n faa
Parlamentului asupra unui program, unei declaraii de politic general sau unui
proiect de lege. Guvernul este demis dac moiunea de cenzur, depus n termen de 3
zile de la prezentarea programului, declaraiei de politic general sau proiectului de
6

lege, a fost votat n condiiile articolului 106 din Constituia Republicii Moldova,
adic Parlamentul, la propunerea a cel puin o ptrime din deputai, i poate exprima
nencrederea n Guvern, cu votul majoritii deputailor.
Fiecare membru al Guvernului are, de asemenea, dreptul de a demisiona. Un
motiv pentru demisionarea Guvernului este i alegerea unui nou Parlament.
Guvernul i exercit mandatul pn la data validrii alegerilor unui nou
Parlament, iar n cazul exprimrii votului de nencredere sau demisiei prim-ministrului
ndeplinete numai funcii de administrare a treburilor publice pn la depunerea
jurmntului de ctre noul Guvern.
Conform acestor prevederi, Guvernul poart rspundere politic n faa
Parlamentului. Demiterea este cea mai sever sanciune n cazul rspunderii politice a
Guvernului. Dar mprtim ideea mai multor autori, c, pe lng rspunderea
politic, pe care o considerm insuficient, trebuie s existe i o rspundere juridic
(penal, civil, patrimonial a administraiei pentru acte administrative gale) bine
conturat normativ, altfel spus, o responsabilitate ministerial.

II. Parlamentul - organul reprezentativ suprem al poporului


Republicii Moldova si unica autoritate legislativa a statului
Dupa constituirea legala a Parlamentului se alege Presedintele Parlamentului,
vicepresedintii si se formeaza Biroul permanent al Parlamentului.
Potrivit prevederilor Regulamentului Parlamentului, Presedintele forului se alege
pe durata mandatului Parlamentului, prin vot secret, cu buletine de vot pe care se
inscriu numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de fractiunile parlamentare.
Fiecare fractiune parlamentara poate face o singura propunere.
Este declarat ales Presedinte al Parlamentului candidatul care a intrunit votul
majoritatii deputatilor alesi.

Vicepresedintii Parlamentului se aleg la propunerea Presedintelui Parlamentului,


dupa consultarea fractiunilor parlamentare, prin vot deschis, cu votul majoritatii
deputatilor alesi.

LUPU Marian - Presedintele Parlamentului Republicii Moldova

POSTOICO Maria - Vicepresedinte al Parlamentului Republicii Moldova

ROSCA Iurie - Vicepresedinte al Parlamentului Republicii Moldova

Biroul permanent
Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia si se
formeaza, tinindu-se seama de reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parlament.
Din el fac parte, din oficiu, Presedintele Parlamentului si vicepresedintii. Componenta
numerica si nominala a Biroului permanent se stabileste prin hotarire a Parlamentului,
la propunerea fractiunilor parlamentare.
Membrii Biroului permanent se numesc prin hotariri ale fractiunilor
parlamentare, in limitele numarului de locuri ce le revin.
In actuala a XVI-a legislatura componenta numerica a Biroului permanent al
Parlamentului este stabilita in numar de 11 membri.
Fractiunile parlamentare
In vederea formarii organelor de lucru si organizarii activitatii Parlamentului, deputatii
constituie fractiuni parlamentare alcatuite din cel putin 5 deputati alesi in baza de liste
ale concurentilor electorali, precum si fractiuni parlamentare cu aceeasi componenta
numerica din deputati independenti. Fractiunile parlamentare se constituie in termen
de 10 zile dupa constituirea legala a Parlamentului si functioneaza in baza
regulamentului propriu. Forul legislativ moldovenesc isi poarta numele de
PARLAMENT incepind cu 23 mai 1991, anterior fiind denumit Sovietul Suprem.
Numarul deputatilor alesi in Legislativ in ultimele trei legislaturi a variat in
dependenta de stipularile legilor in vigoare la timpul respectiv, inregistrindu-se o
tendinta spre micsorare a membrilor Parlamentului. Astfel, in legislatura a XII-a au
fost alesi 380 deputati, in legislatura a XIII-a - 104 deputati. In legislatura a XIV-a, a
8

XV-a, cit si in actuala legislatura a XVI-a, activeaza 101 deputati, alesi in baza
scrutinului proportional pentru un mandat de 4 ani.
101 de deputati alesi in 6 martie 2005 au constituit 4 fractiuni parlamentare:

Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova 55 deputati;

Fractiunea "Alianta "Moldova Noastra" - 13 deputati;

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat - 7 deputati;

Fractiunea Partidului Democrat din Moldova - 11 deputati;

Deputati independenti - 14 deputati.

Comisiile permanente
Comisiile permanente sint organe de lucru ale Parlamentului, infiintate pentru
efectuarea activitatii Parlamentului.
Comisiile permanente raspund in fata Parlamentului si ii sint subordonate.
Statutul si modul de functionare a comisiilor permanente se stabilesc prin
Regulamentul Parlamentului.
Comisiile permanente se aleg pe intreaga durata a legislaturii. Numarul
comisiilor, denumirea, componenta numerica si nominala a fiecarei comisii se va
hotari de Parlament, la propunerea Biroului permanent.
Parlamentul de legislatura XVI-a a constituit 9 comisii permanente:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati

Comisia pentru politica economica, buget si finante

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica

Comisia pentru politica externa si integrare europeana

Comisia pentru drepturile omului

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului

Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de

informare in masa

Comisia pentru agricultura si industria alimentara

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie

Comisii speciale
9

Comisiile speciale se constituie de Parlament pentru examinarea proiectelor de


acte legislative, pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau
pentru alte scopuri, indicate in hotarirea de infiintare a comisiei respective. Proiectele
de acte legislative elaborate de comisia speciala se examineaza de comisiile
permanente in conformitate cu cerintele stabilite de Regulamentul Parlamentului. Prin
aceeasi hotarire se va desemna, la propunerea Biroului permanent, componenta
nominala a comisiei, precum si termenul in care va fi depus raportul comisiei.
La cererea unei fractiuni parlamentare sau a unui grup de deputati, ce constituie
cel putin 5% din numarul deputatilor alesi, Parlamentul va putea hotari infiintarea unei
comisii de ancheta cu votul majoritatii deputatilor prezenti, in conditiile art.16-29,
art.31 alin.(4) - (9) si art.33 alin.(2) a Regulamentului Parlamentului.

Comisia speciala pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a

activitatii de intreprinzator

Comisia speciala pentru controlul si monitorizarea procesului de executare de

catre Guvern a legislatiei privind gestionarea terenurilor proprietate publica a statului


si a terenurilor cu destinatie agricola proprietate a statului

Comisia speciala pentru elaborarea proiectelor de acte legislative privind

consolidarea autonomiei locale

Comisia speciala pentru controlul si monitorizarea procesului de restituire a

depunerilor banesti ale deponentilor Bancii Comerciale "Guineia" - S.A. si ai


Concernului "Intercapital"

Comisia speciala pentru examinarea situatiei prevenitilor in stare de arest in

izolatorul de urmarire penala nr.3 al Departamentului Institutiilor Penitenciare ale


caror dosare se afla la examinare in instantele de judecata

Comisia speciala pentru examinarea legalitatii deciziei Guvernului privind

repartizarea a 14,4 milioane lei din contul transferurilor de la fondul republican de


sustinere sociala a populatiei pentru plata alocatiilor unice de stat

Comisia speciala pentru examinarea proiectului de Lege privind modificarea si

completarea Constitutiei Republicii Moldova


10

Comisia speciala de desfasurare a alegerilor pentru functia de Presedinte al

Republicii Moldova

11

Bibliografie

1. Boc Emil, Separaia puterilor n stat, Editura Presa universitar clujean, ClujNapoca, 2000;
2. Constituia Republicii Moldova din 29.07.1994;
3. Drganu T., Drept constituional i instituii politice, tratat elementar, Editura
Lumina Lex, Bucureti, Vol. II;
4. Hotrrea Curii Constituionale cu privire la interpretarea unor dispoziii din
art. 94 alin. (2) i art. 102 alin. (3) din Constituia Republicii Moldova Nr.14 din
18.03.99, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 31-32 din 01.04.1999;
5. Iorgovan A. Tratat de drept administrativ, Bucureti, Editura Nemira, 1996, Vol.
II;
6. Iorgovan A. Tratat de drept administrativ, Bucureti, Editura Nemira, 1996, Vol.
I;
7. Legea cu privire la Guvern, nr. 64-XII din 31.05.1990;
8. Orlov M. Drept administrativ, Editura Epigraf, Chiinu, 2001;
9. Popa V., Dreptul public, Chiinu, 1998;
10.Smboteanu A., Administraia public central, AAP pe lng Guvernul RM,
Chiinu, 1998.

12