Sunteți pe pagina 1din 20

Chestionar la nutritie

1.Caracterizati rolul nutritiei in viata omului si relatali despre insemnatatea produselor animaliere
si vegetale in asigurarea proceselor plastic, energetic, rezistentei la boli si adaptarea la conditiile
mediului ambiant: Nutritia este totalitatea proceselor care au loc in organismul uman, incepind de la
ingerarea alimentelor, digestia, absorbtia, trasportul substantelor nutritive la cellule, metabolismul
substantelor nutritive si terminind cu eliminarea deseurilor. Nutrimentele sunt de 2 tipuri:
macronutrimente(proteine, glucide, lipide, apa) si micronutrimente(vitamine, elemente naturale). Nutritia
are un rol foarte important in viata omului, deoarece de ea depinde multe procese care se petrc in
organismul uman. Hrana este sursa de energie si de substante necesare pentru asigurarea cresterii la
organismul tinar. Nutritia omului mai intii de toate depinde de hrana, adica de alimentele bogate in
protein, lipide, glucide, vitamine. Nutrienii din alimente, odat ajuni n organism, exercit diferite
activiti care vin n sprijinul metabolismului, dar i al proceselor de construcie i reconstrucie a
celulelor, esuturilor i a organelor. O trstur comun a tuturor nutrienilor eseniali este acela de a
furniza energie. Unele alimente odata ajunse in organism previn unele boli, asa cum ar fi lamiea care
contine vitamina c, care sporeste rezistenta la unele boli infectioase. Pentru a avea o nutritive normal
trebuie sa consumam atit produse de origine animal cit si vegetala.
2. Definiti notiunea de alimentatie rationala. Enumerati principiile de baza ale alimentatiei
rationale: Alimentatia rationala este alimentatia care consta in consumarea alimentelor atit de origine
animal cit si vegetala. Fiecare persoana trebuie sa consume atita hrana, incit pe parcursul zilei sa aiba o
stare de satietate. Principiile: Hrana trebuie consumata in cantitati suficiente pentru a se cheltui
cheltuielile energetice. Ratia alimentara trebuie sa fie diversa(protein, lipide, vitamine, subs minerale.).
Alimentele consummate trebuie sa fie de calitate inalta. Alimentele trebuie sa mentina starea de satietate.
3.Caracterizati metabolismul general, procesele de asimilare si disimilare: Metabolismul reprezinta
totalitatea reactiilor biochimice si energetice din organism. Are 2 componente: Anabolism-are functie de
asimilare.Reprezinta totalitatea reactiilor de sinteza din organism care decurg cu consumare de energie.
Catabolism-are functie de desasimilatie. Reprezinta totalitatea proceselor de descompunere, degradare a
substantelor organice(lipide, protein, glucide). Dupa rolul pentru organismul viu, metabolismul poate fi
diferentiat: metabolism primar-asigura viata organismului; metabolism secundar-produce substante
neesentiale vietii(ex-depozite de grasimi). Metabolism plastic-care produce substante pentru constructia
organismului. Metabolism energetic-produce energia necesara pentru functionarea organismului.
4. Explicati notiunea de metabolism bazal. Determinati metabolismul bazal al unei persoane:
Metabolismul bazal reprezinta energia folosita pentru mentinerea vietii. Se determina cind persoana este
in stare relaxata(culcata). Metabolismul bazal si energia necesara depinde in mare masura de masa
corpului si de ratia alimentara. Factorii care influenteaza metabolismul bazal sunt: masa corporala,
compozitia corporala, statutul hormonal, virsta, mediul, ratia. Se determina: masa
corporala1kg1ora(24).
5.Definiti notiunile de ratie alimentara, produs alimentar. Caracterizati valoarea energetic a
produselor alomentare, coeficientii caloric, valoarea energetic bruta, valoarea energetic neta a
produselor: Ratia alimentara- reprezinta consumul de alimente necesare pentru asigurarea energiei pe tot
parcursul zilei. Produsul alimentar- reprezinta alimentele pe care oamenii le consuma pentru a-si pastra
starea de satietate pe parcursul zilei. Cantitatea zilnica de hrana se stabileste dupa necesitatile energetice
ale omului. Valoarea energetica bruta -energia obtinuta la oxidarea unui gram de produs( ex: omul
consuma 30g protein, valoarea energetic bruta va fi 120kcal). Valoarea energetic neta-energia obtinuta din
substantele asimilate. Ratia alimentara trebuie sa fie 1:1:1 proteine, glucide, lipide.
6. Comparati efectele biologice in subnutritie si ambundenta alimentara. Relatati despre
consecintele alimentarii dezordonat(incorecte): Aportul sczut de calorii i proteine, i mai puin la
aportul de vitamine i minerale. Efectele biologice sunt: Diabet zaharat, diaree. Cea mai grav consecin
este aceea c alimentaia nesntoas cauzeaz aa numitele boli ale Occidentului, precum bolile

cardiovasculare i cerebrovasculare, diabetul zaharat, obezitatea i suraponderea, dislipidemiile (creterea


colesterolului i a trigliceridelor n snge), cancerele.Cauzele care conduc la o alimentaie nesntoas
sunt: dezechilibrul caloric i nutritiv, cauzat, la rndul su, de excesul caloriilor alimentare, consumul
crescut de grsimi saturate (animale) i de tip trans-, excesul de dulciuri (glucide simple), aportul crescut
de sare sau consumul abuziv de alcool.De regul, n alimentaia nesntoas nu se respect orarul
meselor, cele mai frecvente greeli fiind renunarea la micul dejun i servirea cinei aproape de miezul
nopii.Alimentaia nesntoas se asociaz i cu fumatul i sedentarismul, ceea ce amplific efectele
negative, devenind astfel mai periculoas dect alcoolul i fumatul la un loc.Alimentaia nesntoas
nseamn grsimi saturate, grsimi de tip trans-, sare i dulciuri, iar n spatele acestor patru elemente se
regsesc o multitudine de alimente i produse alimentare.
7. Argumentati necesitatea proteinelor in ratia alimentara a organismului in crestere. Enumerati
sursele de proteine si consecintele carentei sau surplusului de proteine in ratia alimentara zilnica a
omului. Indicati norma zilnica a consumului de proteine de catre mature: Proteinele sunt surse de
aminoacizi pentru organism. 10 aminoacizi nu pot fi sintetizati in organismul uman si se numesc
esentiaali: valina, leucina, arginina, fenilalanina etc. insuficienta aminoacizilor esentiali se manifest prin:
reducerea capacitatii de munca, modificari patologice ale sistemului nervos, ficatului, glandelo endocrine.
Proteinele care contin aminoacizi esentiali se numesc proteine complete, iar cele care nu contin
incomplete. Proteinele complete se contin in oua, carne, peste, prod lactate. In cazul absentei proteinelor
in ratia alimentara apare o maladie specifica KUASIORKOR, se manifesta mai mult la copii prin
intirzierea dezvoltarii, diaee, apatie, anorexie, edeme, depigmentarea pielei, anemie. Proteinele se contin
in leguminoase, crupe de mei, hrisca, ovaz, carne, peste, oua, prod lactate. Omul tre sa consume atit prot
vegetale cit si animale. Norma zilnica: fem 82 86 g si barb 96 103 g.
8. Definiti notiune de meniu. Descrieti criteriiile de elaborare a meniului zilnic, a meniului
saptaminal penru diferiute categorii de populatie: Meniul cuprinde totalitatea preparatelor de
buctrie, cofetrie-patiserie, buturilor i a altor produse alimentare care se ofer la o singur mas,
prestabilit. ntocmirea unui meniu se face n funcie de tipul mesei, inndu-se cont de sezon, vrsta,
naionalitatea i preferinele culinare ale clien ilor. Meniul zilnic trebuie sa asigure necesarul alimentar
pentru pentru 24 de ore, pe categorii de consumatori, in conformitate cu ceritele fizologice ale
organismului.In vederea alcatuirii unui meniu corect pentru o colectivitate,se impune cunoasterea
necesarului fizologic de calorii si substante nutritive si a compozitiei chimice a fiecarui aliment care
participa la alcatuirea unui preparat culinar. Intocmirea meniurilor trebuie sa aiba la baza urmatoarele
principii : asigurarea prin meniuri a necesruli fiziologic; asocierea corecta a alimentelor si a preparatelor
in structura meniurilor; ordonatarea rationala a preparatelor in structura meniurilor; ordonarea rationala a
preparatelor in meniu si asocierea corespunzatoare cu bauturi; asigurarea cerintelor privind varietatea,
sezonalitatea si puterea de satietate a meniurilor.
9. Argumentati necesitatea lipidelor pentru organismul in crestere. Enumerati sursele de lipide si
consecintele carentei sau surplusului de lipide in ratia alimentara zilnica a omului. Indicati norma
zilnica a consumului de lipide de catre maturi si caracterizati rolul colesterolului in maladiile
vaselor sangvine: Ratia alimentara contine diverse componente lipidice: trigliceride, fosfolipide,
colesterol. Lipidele sunt indispensabile alimentatiei umane deorece au diverse functiiin organismul uman:
functia plastica- intra in componenta membranelor celulare, functia energetica 1g lipide elibereaza la
oxidare 9kcal, functia termoizolatoare stratul subcutanat de grasime este un bun termoizolator, functia
protectoare, functia reglatoare, solventi pentru vitaminele liposolubile. Norma zilnica de lipide: fem 82
-86 g, barb 96 132 g. sursele: uleiurile de masline, porumb, floarea soarelui, grasime de gisca,
margarina, slanina, grasime de ovina. Colesterolul este cel mai comun si mai raspandit sterol, intalninduse in regnurile vegetal si animal sub forma libera sau esterificata. Este o substanta cristalina, insolubila in
apa si solubila in anumiti solventi organici. Ateroscleroza = afeciunea arterelororganismului, cu evoluie
lent, n cursul creia intima se ngroa ca urmare a depunerii depozitelor lipidice i fibroase = plci de

aterom ngustarea progresiv a lumenului vaselor sanguine. Localizrile cele mai frecvente ale acestor
plci sunt: aorta abdominal, arterele coronare, carotidele interne i arterele cerebrale.
10. Argumentati necesitatea glucidelor in ratia alimentara a organismului in crestere. Enumerati
sursele de glucide si consecintele carentei sau surplusului de glucide in ratia alimentara zilnica a
omului. Indicati norma zilnica a consumului de glucide de catre mature: Alimentele contin
monozaharide, dizaharide, polizaharide. Glucidele tre sa acopere 50 55% din valoarea calorica a ratiei
alimentare a adultului si cca 40 45% din ratia alimentara a copiilor. Necesarul de glucide mai depinde
de tipul de activitate. Normele stabilite de ministerul sanatatii prevad: 480 g de glucide pentru un adult de
25 ani care presteaza o munca cu effort fizic mediu. Surse si alimente bogate in glucide sunt: zaharul si
produsele zaharoase, miere, prune uscate, piine alba, mazare verde. Excesul de glucide metabolizabile
furnizeaza o cantitate mare de enzime care se transforma in lipide depozitate in tesutul adipos ce duce la
obezitate, cu absorbtie rapida suparasolicita pancreasul si provoaca diabetul. Deficitul de fibre alimentare
este responsabil de aparitia constipatiei.
11. Argumentati necesitatea sarurilor de calciu, fosfor si mangan pentru organismal uman.
Enumerati sursele alimentare,indicate norma zilnica de consum. Calciu este un macroelement
prezent n organism n cantitate de 10001500 g. Cea mai mare parte,99%, se afl la nivelul scheletului.
Restul, prezent n esuturile moi, ndeplinete roluriimportante: la coagularea sngelui, n contracia
muscular, stimuleaz activitatea unor enzime i micoreaz permeabilitatea membranelor.mpreun cu
magneziul, diminueaz excitabilitatea neuromuscular. Scderea calciului ionizabil din snge poate
determina spasmofilie, tetanie i convulsii.Cele mai importante surse de calciu sunt laptele i brnzeturile.
Acestea conin cantiti mari de calciu i, n acelai timp, ntrunesc toate condiiile favorabile pentru
absorbia lui n 100 ml lapte se conin 120122 mg Ca; n 100 g brnz de vaci se conin 150 mg Ca; n
100 g cacavalse conin 1000 mg Ca. Din punct de vedere practic, pentru a satisface complet
nevoileorganismului n calciu, raia alimentar a omului trebuie s includ, afar de toate
celelaltealimente, 300500 ml de lapte. Alte surse de calciu sunt legumele, fructele i oule.
Norma zilnica de consum recomand pentru copiii mici 400500 mg/zi, pentru elevi 500600 mg/zi, iar
pentru aduli cca 800 mg/zi.FosforSe gsete n organism n cantitate de 500800 g, din care peste 80%
intr n structurascheletului, iar 20% n esuturile moi, avnd un rol plastic i alte roluri importante.
Estenecesar pentru sinteza acizilor nucleici, a fosfolipidelor i a moleculelor macroergice.Procesele de
oxidoreducere ale glucidelor i lipidelor presupun intervenia radicalului fosfat.Cantitile necesare de
fosfor i de calciu sunt cam aceleai. La aduli, cantitatea de fosfor o poate depi pe cea de calciu, iar la
copii ea trebuie s fie mai mic dect cea de calciu, pentru ca raportul Ca:P s fie supraunitar. Principalele
surse de fosfor de cea mai bun calitate sunt carnea, petele, oule. Cerealele i leguminoasele uscate
conin foarte mult fosfor, ns acesta are un coeficient de utilizare foarte redus, deoarece este sub form
de acid fitic.Mangan este cofermentul arginazei, enzim necesar pentru formarea ureei. El intervine
nprocesele de fosforilare oxidativ, n sinteza colesterolului i a acizilor grai.Absorbia manganului n
organism este redus. Necesarul zilnic pentru un adult este de 35 mg. Sursele alimentare sunt mai ales
derivatele cerealiere, legumele, fructele.
12.Argumentati necessitate sarurilor de fier natriu si clor,potasiu pentru organismal uman.Indicati
sursele alimentare si norma zilnica.FierulEste un oligoelement aflat n organism n cantiti de 35 g,
cu rol foarte important mai mult de jumtate din cantitatea lui intr n structura hemoglobinei,
mioglobinei i a enzimelor ferice, formnd fierul hemic, care particip la transportul oxigenului de la
plmni la esuturi. Restul fierului este legat n complexe proteice de transport (transferin) i de
depozitare (feritin i hemosiderin).e raia zilnic trebuie s furnizeze 1225 mg fier pentru brbai i
1525 mg pentru femei. Dintre produsele alimentare, cele mai bogate n fier sunt carnea (macra), ficatul,
splina, inima, preparatele din carne, petele, legumele (frunzele), fructele, fasolea, lintea.Natriu este un
ion pozitiv, care intr n structura clorurii de sodiu i a altor sruri. Unorganism adult de 70 kg conine n
medie 100 g sodiu [6]. El se afl mai ales n lichidele extracelulare i reprezint principalul electrolit
cationic al acestora. Particip la realizareaechilibrului acido-bazic i la meninerea presiunii osmotice.n
alimente, sodiul se gsete, n cea mai mare parte, sub form de sruri (clorura de sodiu).Absorbia n

intestin se face uor i aproape integral. Cantitatea reinut n organism este reglat de rinichi, care au
posibilitatea de a mri sau micora alimentarea, dup necesitate.Se estimeaz c raia alimentar adecvat
a unui adult trebuie s conin n medie 2 g desodiu pe zi, dar s-a constatat c se poate menine un
echilibru i cu cantiti mult mai mici. Clor impreun cu sodiul, potasiul i cu ali electrolii, clorul
intervine n meninerea presiuniiosmotice a echilibrului acidbaz, a echilibrului hidric ntre diferite
compartimente tisulare.Schimbul de clor, care are loc ntre hematii i plasm, favorizeaz fixarea i
cedarea de ctrehemoglobin a oxigenului i bioxidului de carbon. Clorul este necesar i pentru formarea
acidului clorhidric dinsucul gastric, pentru activarea amilazei salivare i pentru eliminarea prin rinichi a
produilor de catabolism azotat. Clorul din alimente se absoarbe uor. Reglarea cantitii reinute n
organism se face la nivelul rinichilor. Se consider c 45 g clor pe zi asigur pe deplin nevoile adultului.
Aceast cantitate estefurnizat de alimentaia obinuit. Clorul este larg rspndit n alimente, astfel nct
nu se pune problema carenei alimentare.n plus, sarea de buctrie reprezint un furnizor de clor, adugat
alimentelor.PotasiuEste principalul constituent salin al protoplasmei. Cantitatea total de potasiu ntr-un
organism adult este n medie de 250 grame. mpreun cu sodiul i clorul, contribuie la realizarea
echilibrului acido-bazic i la meninerea presiunii osmotice. n timp ce sodiul reine apa n organism,
potasiul faciliteaz eliminarea renal a sodiului i crete diureza. Potasiul este necesar pentru a grbi
activitatea unor enzime, printre care i acelea de sintez a glicogenului din glucoz. Necesitile zilnice de
potasiu, ca i cele de sodiu, sunt de 23 g/zi. El este prezent mai ales n produsele animaliere i vegetale
(carne, pete, pere, cartofi, gru etc.). n codiii obinuite,alimentele aduc suficient potasiu i nu se pot
produce carene primare de origine alimentar.Insuficiena de potasiu se manifest prin oboseal, grea,
vom, hipotonie muscular, iritabilitate nervoas, aritmie cardiac etc.
13.Explicati rolul glucidelor in mentinerea stabilitatii concentratiei glucozei in singe. INdicati
rezervele de glicogen.Glucoza este cel mai important monozaharid din sange.Glucoza este un furnizor
indispensabil de energie care sustine activitatea celulara. Cei doi hormoni care regleaza in mod direct
nivelul glucozei in sange sunt glucagonul si insulina. Glucagonul accelereaza conversia glicogenului in
glucoza si determina astfel cresterea glicemiei. Insulina creste permeabilitatea membranelor celulare la
glucoza, transporta glucoza in celule (pentru metabolism), stimuleaza formarea glicogenului si reduce
concentratia glucozei din sange.glicogenul este depozitat in ficat.
14.Caracterizati rolul fiziologic si sanitaro igienic al apei.Indicati norma zilnica consumului zilnic
de catre om si normativul asigurarii cu apa potabila a populatiei oraselor mari. Cantitatea total din
organismul uman reprezint la adult 60-70% din greutatea corporal,astfel la un adult de 70 de kg,
46 sunt ap. n esuturile tinere coninutulde ap este maimare: 80-90% n embrion i 70 % n
nou-nscutul la termen.n organism cantitatea de ap cea mai mare este n plasm. 90%, n
esutul nervos 70-80%.Apa din organism constituie mediu pentru desfurarea proceselor
fiziologice (absorie,difuzie, excreie), meninerii constantelor fiziologice ca de exemplu temperatura
corpului.Organismul nostru elimin zilnic 2,5 litri de ap; prin alimente aportul de ap este
deaproximativ 1 litru n consecin ar trebui consumai cel putin 1,5 litri de ap pe zi pentrua compensa
pierderile hidrice.. Pierderea a 15 % din apa din esuturi duce la moarte.Pentru sntate i pentru a fi
in form este esenial butul apei din abunden. n plus trebuie ca apa pe care o bem s aib o
compoziie echilibrat i satisfacatoare n srurileminerale i oligo-elementele indispensabile
metabolismului i meninerii homeostaziei mediilor biologice.
15.Caracterizati rolul fiziologic al microelementelor (iod,fluor,cobalt etc.).indicati consrtintele
carentei sau surplusului acestor in organism.Este un biomicroelement care intr n structura
hormonilor tiroidieni, cu rol n proceselemetabolice eliberatoare de energie. Din cele 3050 mg existente
n organism, cea mai mare partese concentreaz n glanda tiroid.. n carena iodul n organism produce
tulburri grave de metabolism, influeneaz la apariia i dezvoltarea hipotiroidismului, conduce la
scderea imunitii, capacitii de memorare i concentrare, la copii provoac nanism (ncetinirea
creterii). Femeile cu aceast maladie, foarte des nasc copii-pitici sau copii cu dezvoltare ntrziat.De
asemenea, insuficiena iodului la femeile nsrcinate poate provoca avorturi spontane sau nateri

premature. Mai mult ca att, iododificiena poate provoca modificri n cromozomi i conduce la apariia
cancerului.Nu este binevenit nici surplusul de iod n organism, deoarece provoac hipertireoidita sau
boala Bazedow care se manifest prin exoftalmie, iritabilitate, dereglri a ritmului cardiac Necesitatea de
iod pentru un elev va fi de 100150 mcg, iar pentru un adult de 100200 mcg.O importan deosebit n
asigurarea organismului cu iod o are compoziia apei i a hranei ingerate.Fluorn organismul uman se
gsesc cantiti foarte mici de fluor, localizate n ntregime n oase i dini. Aciunea cariopreventiv a
fluorului se explic prin formarea fluoroapatiei, care e cu mult mai rezistent la aciunea acizilor formai
la suprafaa dintelui ca urmare a fermentaiei glucidelor rmase pe dini. Efectul cariopreventiv este mare,
dac se asigur aportul adecvat n perioada de formare a dinilor. Raia zilnic de fluor este de la 0,51,5
pn la 2,5 mg. Asupra organismului acioneaz negativ att insuficiena srurilor de fluor (caria dentar),
ct i surplusul lor (fluoroza). Alimente cu coninut bogat n fluor sunt petele de ap srat, scoicile, ns
cea mai important surs de fluor este apa potabil.Cobaltul este prezent n vitamina B12, care ia parte la
procesul de hematopoiez i ncelelalte procese metabolice n care este implicat ciancobalamina. Se
consider c este unantagonist al seleniului. Cantitatea necesar nu este bine precizat.
16.Definii vitaminele.Exemplificai strile de avitaminoz, hipovitaminoz, hipervitaminoz:
Vitaminele- reprezint subst. Biologic active, necesare p/u viaa i activitatea omului n cantit i extrem
de mici.
Avitaminoza- este o boal a omului i a animalelor, datorat insuficienei sau lipsei din alimentaie a
uneia sau a mai multor vitamine.
Ex:lipsa vitaminei B12 poate conduce la apariia anemiei sau la degenerri ale mduvei spinrii, lipsa
vitaminei D conduce la apariia rahitismului, insuficiena vitaminei K cauzeaz dificult i n coagulrii
sngelui.
Hipervitaminoza-este o intoxicaie cu preparate vitaminice administrate n doze mai mari dect cele
prevzute.Mai des se constat hipervitaminoz vitaminei D care se caracterizeaz prin excitare, apoi prin
depresie. Respiraia este ngreuiat, apare senza ia de sete, pielea devine palid i lipsit de elasticitate,
crete temperatura corpului (37-38C) i tensiunea arterial, se mresc n volum ficatul i splina. Func ia
rinichilor este dereglat.
Hipovitaminiz- deficitul de vitamine- tulburare funcional sau organic cauzat de insuficien a n
alimentaie a uneia sau a mai multor vitamine.
17.Caracterizai vitaminele hidrosolubile(C, gr.B), indicnd sursele alimentare i norma zilnic de
cunsum.Relatai despre strile de avitaminoz, hipovitaminoz, hipervitaminoz:
Vit.hidrosolubile- se absorb in proportii mari din tubul digestiv, insa au nevoie de prezenta acidului
clorhidric in sucul gastric. Excesul lor este eliminat urinar, organismul nerealizand, cu o singura exceptie,
deja amintita, depozite (in caz de insuficiente, carentele lor apar foarte repede).
Vitamina B1: cereale, paste, paine neagra si intermediara, preparate din carne de porc, fasole uscata,
mazare, peste, soia, produse lactate, fructe (mai ales banane), drojdie de bere. Doza zilnic 1,6-2 mg
Vitamina B2: cereale pentru micul dejun, paste, branzeturi, lactate fortificate, sucuri de fructe, bauturi
energizante.Doza ziln 1,2-1,8 mg
Vitamina B12: carne, in special viscere (ficat), produse de origine animala (oua, lapte, carne de pasare si
peste).Doza zilnic 0,0005 mg
Vitamina B6: vegetale, in special avocado, nuci, drojdie, fasole verde, produse animale- carne de pui,
peste si ficat.Doza zilnic 1,5-2,7mg
Vitamina C: citrice (in stare bruta, dar si in sucuri, desi mai putin), capsuni, rosii, broccoli, napi, ceapa
verde, cartofi. Principala sursa este reprezentata de fructe si legume, continutul vitaminic al acestora
depinzand in functie de specie si de partea consumata (frunze, radacina, tubercul).Doza zilnic 50-70 mg.

18.Caracterizai vitaminele hidrosolubile(P,PP,)sursele alimentare,norma zilnic de consum,


manifestrile avitaminozelor:
Vitamina PP: produse lactate, carne de pasare, peste si preparate din peste, oua, legume, nuci, cereale
imbogatite cu B3.Doza zilnic 6-18 mg. Avitaminoza PP- o maladie rar ntlnit (Pelagra) se manifest
prin pierderea apetitului, tulburri digestive, psihice,dermotologice.
Vitamina P: menine integritatea peretelui capilar, permeabilitatea i elasticitatea acestuia, mai
ndeplinete i alte roluri n organismul uman: scade colesterolemia; scade tensiunea arterial; este
hepatoprotectoare; stimuleaz eliminarea bilei din colecist n duoden.Doza recomandat de vitamina P
este de 25-50mg/zi pentru copii i de 50-100mg/zi pentru aduli.
19.Descriei avitaminozele A, C, B-1, D i metodele de profilaxie a acestora:
Avitaminoza A Ea se manifest n diferite moduri n funcie de vrst, sex.Simptome. ntrzierea cre terii
la copii. Diminuarea sau pierderea progresiv a vederii pe timp de noapte, umflarea pleoapelor,uscarea i
ngroarea pielii i a mucoaselor.n cazuri de o gravi tate mai ridicat, apare diareea hemoragic, calculi
renali, inflamaii ale rinichilor.Tratament:se gsete mai ales n ficat (uleiul din ficat, uleiuri naturale, unt,
glbenu, toate tipurile de lactate, pete gras i legume verzi (morcovi).
Avitaminoza Csursa cea mai bogata o dau vegetalele proaspete: citrice, fructe, ardei verde, maces,
patrunjel, marar, varza, rosii etc. De asemenea, o gasim in ficat, rinichi, creier, lapte etc.este foarte
sensibila la caldura, fierberea distrugand-o.Are numeroase roluri: anti hemoragie, antianemic,
antiinfectios.numita candva si "boala marinarilor".Formele de avitaminoze netratate pot fi letale, prin
complicatiile hemoragice (hemoragii cerebrale, pericardice) sau infectiile intercurente.Determin apari ia
scorbului, boala caracterizat prin formarea unor pete pe piele, alterri ale gingiilor i rezisten sczut la
infecii.
Avitaminoza B-1(beri-beri)-apare mai ales vara, boala incepe de obicei prin anorexie, constipatie, sau
diaree, importanta este disparitia setei, ntlnit la popula iile subalimentate sub rile subdezvoltate sau n
curs de dezvoltare.Tratamentul se bazeaz pe un regim alimentar echilibrat i bogat n vitamine. Vitamina
Bl se gsete n special n germenii de gru, n cortexul orezului, n cereale integrale, n fasole uscat, n
nuci.
Avitaminoza D-Primele semne de carenta de vitamina D sunt transpiratia abundenta, starea de agitatie
permanenta si iritabilitatea. In forme cronice poate duce la malformatii ale oaselor. La copii, carenta de
vitamina D se traduce prin rahitism. Acesta se produce ca urmare a mineralizarii deficitare a sistemului
osos, ducand la fracturi multiple, dureri lombare si de picioare, diformitati ale oaselor.Femeile insarcinate
sau care alapteaza trebuie sa creasca doza zilnica recomandata de calciferol - componenta a vitaminei D,
la 40 mg/zi.
Vitamina D se gaseste in pestele gras ( somon, sardine), galbenusul de ou, unt, lapte integral. Sursele
vegetale nu contin aceasta vitamina, insa, spre deosebire de celelalte poate fi produsa de organism.
Sinteza vitaminei D in organism este declansata de expunerea la razele ultraviolete ale soarelui, fiind
absorbita imediat de vasele de sange.
20.Caracterizai vitaminele liposolubile(D,E,K).Indicai sursele de vitamine i norma zilnic:
Vitamina D: forma naturala a vitaminei apare prin actiunea razelor ultraviolete. Expertii sunt de parere ca
expunerea de 3 ori/saptamana la soare timp de 10-15 minute, este suficienta pentru a stimula sinteza
acestei vitamine, cu asigurarea cantitatii necesare organismului. Vitamina D faciliteaza absorbtia calciului
si depunerea sa in oase si dinti (asigurand astfel o rezistenta crescuta acestor structuri).Surse: branza,
unt, margarina, lapte fortificat, peste, stridii, cereale.Doza zilnic: sugari:400 UI, peste 7 ani: 200 UI,
femei in sarcina 600-800 UI, varstnici: 600- 700U UI/zi

Vitamina E:sau tocoferol, este o substanta cu importante proprietati antioxidante. Este o vitamina cu
roluri in mentinerea structurii si functiei normale a organelor de reproducere, in asigurarea troficitatii
sistemului muscular.
Surse: grau, cereale (seminte), porumb, nuci, masline spanac si alte legume frunze, uleiuri vegetale (din
germeni de porumb, floarea soarelui, soia), paine neagra, fasolea uscata, mazarea.Doza zilnic:copii 5-6
mg/zi, adulti 10 mg/zi.
Vitamina K: desi nu este o vitamina esentiala, rolurile sale in procesul coagularii o fac indispensabila
organismului. Studii recente demonstreaza ca vitamina K este implicata si in mentinerea rezistentei si
integritatii structurilor osoase la persoanele in varsta.Surse: legume verzi (salata verde, spanac, ceapa
verde, ierburi-marar, patrunjel, leustean), cereale, galbenus de ou.Doza zilnic:adulti 2mg/zi
21.Relatati despre sursele alimentare ale vitaminei A,indicate norma zilnica de consum si
carcaterizati manifestarilea vitaminozei si hipovitaminozei A.
Surse alimentare:- ficat (in concentratie mare in cel de pestesi de urs polar), lactate, galbenus de ou
pentru retinol, -fructesi legume verzi, galbene, portocalii (brocoli, pepenegalben, cartofi, morcovi, rosii,
spanac) pentru beta caroten.
Doza zilnica recomandata:este de 800 g la femei, copiipeste 10 anisivarstnici; 1000 g la barbati,
adolescenti, sigravide; 1300 g in perioada de lactatie.
Deficitul de vitaminaA apare intr-o dieta saraca in produse lactate si vegetale sau in sindroame de
malabsorbtie3. Acest areprezinta principal cauza de orbire datorata distrugerii corneei in tarile
subdezvoltate din Africa.Printre manifestarile carentei de vitaminaA se numara modificari degenerative
ale ochilor (xeroftalmie) sipielii (descuamari). Pot fi afectate de asemenea epiteliile traheale, bronsice, ale
tractului urinar. Excesul de vitaminaA poate fi toxic la persoanele tratate timp indelungat cu supliment
ealimentare ce contin vitamina A. Manifestarile intoxicatiei cu vitamina A sunt diverse: piele uscata,
voma, hipercalcemie, demineralizari osoase, hiperlipidemie. Femeile insarcinate care iau vitamina A in
exces pot avea un fat cu malformatii congenitale (craniofaciale, cardiace) sau pot suferi un avort spontan.

22.Comparati vitaminile hidorosolubile si liposolubile: Vitaminele sunt substane organice fr


valoare energetic proprie, dar necesare bunei funcionri a organismului sau creterii sale. Organismul nu
le poatesintetiza (cu mici excepii, n special vitamina D, vitamina K), astfel c aceste substane
indispensabile trebuie s fie furnizate de alimente. Vitaminele pot fi clasate n dou grupuri mari.
Conform solubilitii acestea se mpartn: vitamine solubile n ap sau hidrosolubile: vitamina C,
vitaminele din grupul B i PP; elesuntn special coenzime; vitaminele solubile n lipide sau liposolubile:
vitaminele A, D, E, K. Mecanismullor de aciune este mai complex i mai puin cunoscut dect cel al
vitaminelor hidrosolubile.
23.Argumentatinecesitateaconsumuluiproduseloralimentarececontin vitamin E: Vitamina E poate fi
asimilata din alimente precum: mustar, spanac, seminte de floarea soarelui, migdale sau varza
create,masline,kiwi,rosii,ardei gras.Necesitatea produselor ce contin vitamina E este Un antioxidant
veritabil, vitamina E mai este numita si un sportive absolut al organismului. Vitamina E ne protejeaza
pielea de la lumina ultraviolet si previne deteriorarea celulelor sub actiunea radicalilor liberi. Vitamina E
ajutacelulele sa comunice in mod efficient si are rol de protective impotriva cancerului de prostate.
Sistemul imunitar este foarte mult ajutat de vitamina E care sustine celulele B si T, recomandat fiind sa fie
administrate impreuna cu seleniul.

24.Propuneti metode eficiente de pastrare a vitaminelor in hrana. Relatati despre vitaminizarea


bucatelor la intreprinderile alimentatiei publice: 1.Depozitatrea corecta a produselor alimentare.
Evitarea actiunii directe asupra lor la razele solare si a luminii. 2. Folosirea ambalajelor ermetice, care
impiedica contactul direct al produsului cu aerul. 3.Evitarea incalzirii multiple a produsului. 4. Pregatirea
nemijlocita a salatelor inainte de consum. 5. pregatirea bucatelor la abur. Vitaminizarea bucatelor se
practica in ospatarie. Vitaminizarea compotorilor se recomanda de efectuat dupa racirea lor pina la 1215c, la jeleuri 30-35c. Pentru persoanele mature se vitaminizeaza cu vitamina C bucatele de felul 2 si 3 in
raport de 75mg la o portie.
25.Caracterizatiaparatul digestive al omului.Explicatifunctileacestuia.
Aparatul digestive este un complex de organe care asigura prelucrarea mecanica si chimica a hranei,
absorbtia substanteleor nutritive si formarea si eliminarea maselor fecale. Organele aparatului digestive
sunt:Cavitateabucala,faringele,esofagul,stomacul,intestinul subtire care este alcatuit din
(duoden.jejun.ileon,)intestinal gros prezinta 3 portiuni(cecul,colonel si rectul)anusul i anexele acestui tub
(pancreasul, ficatul, cilebiliare).
Functiliaparatului digestive sunt:
1
2
3

Functie motorie aparatul digestive fragmenteaza si transporta alimentele;


Functie secretorie secreta sucurile digestive necesare digestiei;
Functia de digestie sucurile continenzimece degradeaza prin hidroliza principiile alimentare in
componente simple;
4 Functia de absorbtie componentele simple sunt trecute prin peretele digestiv in mediul intern.
5Functia secretorie e realizata de glande. Pe toata suprafata mucoasei digestive sunt bilioane de
glande unicelulare, cellule mucoase care secreta mucus cu rol de protectiesi de favorizarea alunecariic
ontinutului digestiv ca si de formare abolului din cavitatea bucala si din colon.
26.Relatati despre structura si functiile dintilor si limbii, despre rolul in dezintegrarea hranii si
formarea bolului alimentar: Dintii sunt cele mai dure structuri ale organismului uman. Totalitatea
dintilor din cavitatea bucala se numeste dentitie. Omul are 2 dentitii :
dentitia provizorie sau "de lapte" care apare de la aproximativ 6 luni si tine pana aproape de 12
ani. Este compusa din 20 de dinti.
dentitia permanenta sau definitiva este compusa din 32 de dinti. Apare in jurul varstei de 6 ani
odata cu eruptia molarii de 6 ani.
Rolul dintilor
Rol masticator-Este principala functie a dintilor. Dintii fac parte din aparatul digestiv. Masticatia este
prima etapa a procesului de digestie si joaca un rol foarte important. In lipsa dintilor, procesul de digestie
este mult ingreunat ceea ce duce la dereglari importante in absorbtia alimentelor.In functie de pozitia lor
in cavitatea bucala, dintii au rol in muscarea, sfasierea sau mestecarea alimentelor.
Rol estetic-Dintii, in special cei situati in partea din fata a cavitatii bucale, au un important rol estetic.
Pozitia, forma si culoarea dintilor joaca un accentuat rol in definirea personalitatii individuale.
Rol fonetic-Dintii au si un important rol in pronuntia consoanelor. In cazul confectionarii lucrarilor
dentare, functia fonetica este cea cu care pacientul se va obisnui cel mai repede.
Structura dintilor -Dintii sunt alcatuiti din tesuturi dure care protejeaza pulpa dentara situata in mijloc:
1. Smaltul--Acopera coroana dentara. Este cel mai dur tesut din organismul uman fiind alcatuit
dintr-o retea minerala de cristale care contine extrem de putina apa (2%). Nu contine nici vase de
sange si nici nervi. De aceea, lezarea smaltului este nedureroasa.
2. Cementul dentar--Acopera radacinile dentare. Este cu mult mai putin dur decat smaltul, stratul
de cement fiind si mai subtire decat cel de smalt. Are o culoare mai inchisa, iar pe suprafata lui se
observa mici orificii la nivelul carora radacinile se prind de osul maxilar prin ligamentele
periodontale.

3. Dentina--Este situata sub smalt si cement atat la nivelul coroanei cat si a


radacinilor, inconjurand pulpa dentara. Alcatuieste cea mai mare parte a dintelui, avand o
culoare gri-alba sau galbuie. Are o duritate mai mica decat smaltul si cementul, la nivelul
ei ajungand atat vase de sange cat si nervi din pulpa dentara prin niste canalicule
dentinare microscopice.
4. Pulpa dentara--Este situata in centrul dintelui atat la nivelul coroanei dentare cat si a radacinilor.
Pulpa dentaraasigura vitalitatea si nutritia dintelui. Este formata din vase de sange si nervi care
impreuna alcatuiesc un pachet vasculo-nervos.
Limba -este un organ musculos, acoperit de mucoas, foarte mobil, cu sensibilitate tactil mare, aflat
n cavitatea bucal a animalelor i omului. Prin faptul c este dotat cu un tip special de chemoreceptori
(mugurii gustativi), este considerat "organul simului gustativ", dar are un rol imporatant i n olfac ie.
Rolul---La om are un rol important n vorbire, formarea sunetelor articulate.
De asemenea joac un rol important ca organ gustativ (a gustului dulce, acru, amar, srat, gras) aceste
papile gustative fiind uniform repartizate pe suprafa a limbii, cu excep ia gustului amar care este mai bine
reprezentat la baza limbii
Limba are un schelet osteo- fibros, un continut muscular si o membrana invelitoare; este lipsita de
submucoasa. Scheletul osteo- fibros este format din osul hioid si din doua formatiuni fibroase: membrana
hioglosiana si septul lingual. Muschii limbii se impletesc intre ei intr-un mod extrem de complicat. Dupa
origine, ei se grupeaza in muschi extrinseci (cu origine pe oasele sau pe organele invecinate) si muschi
intrinseci (care se fixeaza cu ambele capete in interiorul limbii. Sunt formati din fibre striate.
27Descrieti structura anatomica a stomacului si caracterizati digestia hranei in stomac.Explicati
fazele secretiei gastrice (reflexa,neuro-umorala).
Stomacul este un organ cavitar mobil, in forma de cimpoi sau litera J, reprezentand portiunea cea mai
dilatata a tubului digestiv, cu rol de depozitare si digestie a alimentelor.
Prile anatomice a stomacului
1. Cardia (orificiu cardiac) este intrarea n stomac din esofag. Importanta cardiei este data de rolul
sau de sfincter care asigura trecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si
impiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.
2. Mica curbura este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de 15 cm. Incepe de la cardia,
prezinta o portiune verticala apoi un unghi incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor.
3. Marea curbura este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa de 40 cm. Contureaza
marginea stanga a stomacului, formand cu terminarea esofagului un unghi, numit incizura
cardiaca.
4. Fundul stomacului (zona fundica) reprezinta partea cea mai larga si mai inalta a stimacului,
stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat sub diafragm. De obicei este plin cu gaze si aerul
inghitit in timpul deglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a stomacului.
5. Corpul gastric - este partea cea mai mare a stomacului.
6. Orificiul piloric (pilorul) - orificiu inferior al stomacului, care face legtura intre corpul gastric
si o zon mai dilatat - antrul piloric, continuat cu o poriune ngustat - canalul piloric - care se
termin inspre duoden cu un sfincter muscular numit sfincter piloric.
Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tunici.
1. Tunica seroasa - este reprezentata de peritoneul visceral care acopera stomacul aproape in
intregime
2. Tunica musculara este formata din fibre musculare netede, dispuse in 3 straturi concentrice
(stratul longitudinal, stratul circular, fibrele oblice).
3. Tunica submucoasa este formata dintr-un tesut conjuctiv lax, vase de sange si limfatice si nervi
care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi musculatura si
a ajuta la alunecarea mucoasei.
4. Tunica mucoasa captuseste toata suprafata endogastrica; find mai mare ca intindere decat
aceasta, tunica se cuteaza, formand o retea de plici mucoase, ceea ce permite stomacului sa se
mareasca la o dimesniue cu pana la 20 de ori mai mare decat dimensiunea initiala. Tunica
mucoasa se continua superior cu mucoasa esofagului si inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa
duodenala. Mucoasa gastrica este alb-cenusie pe stomacul gol si roz-rosiatica in timpul digestiei.
Hrana, care n prealabil este faramitata la nivelul gurii cu ajutorul dinilor, va fi amestecat n interiorul
compartimentului gastric cu sucul gastric (compus din acid clorhidric) i enzime (pepsina) care
descompun moleculele mai mari, n special proteinele.

Pentru digestie este stimulat secretia perstaltismului i a sucului gastric. Prin masticatie, miros si gust,
creste cantitatea de suc gastric de la la 10 ml/or n stare de repaus stomacal, pn la 1000 ml/or. Pentru
a realiza digestia, hrana este oprit timp de 2-4 orein stomac, cu ajutorul pilorului - orificiul de continuare
a stomacului cu duodenul.
Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale, fiind conditionata de
cantitatea si calitatea alimentelor ingerate.Ea are 3 faza:
1. Faza cefalica incepe inainte ca alimentele sa fi ajuns in stomac si se realizeaza exclusiv prin
mecanisme nervoase neconditionate si conditionate. Introducerea alimentelor in gura declanseaza
o abundenta secretie de suc gastric, desi alimentele nu ajung in stomac. Centrul gastroreceptor
primeste impulsuri si de la centrii nervosi (hipotalamus si cortex). Faza cefalica a secretiei
gastrice are o importanta deosebita, deoarece alimentele ajunse in stomac sunt supuse imediat
actiunii sucului gastric, grabind astfel generarea de produsi, care vor stimula mecanismele fazelor
urmatoare.
2. Faza gastrica incepe odata cu patrunderea alimentelor in stomac, dureaza in medie 3-4 ore si se
realizeaza printr-un dublu mecanism: nervos si umoral. Mecanismul nervos este declansat prin
distensia gastrica de catre alimente. Caile aferente si eferente ale acestui reflex sunt vagale.
Mecanismul umoral este declansat de contactul mucoasei cu produsi ai digestiei si de distensia
gastrica; el consta in descarcarea in circulatia sangvina a unui hormon numit gastrina, care
stimuleaza activitatea secretoare
3. Faza intestinala incepe odata cu patrunderea chimului acid in duoden si are la baza mecanisme
reflexe si umorale. Mucoasa duodenala, in contact cu anumiti constituenti (proteici) ai chimului,
declanseaza secretia de gastrina din mucoasa duodenala, stimuland in continuare secretia gastrica;
in aceste conditii intervine si mecanismul reflex, distensia mecanica a duodenului avand, de
asemenea, efect gastrosecretor. Glucidele, lipidele si aciditatea chimului exercita influente
inhibitoare asupra secretiei si motricitatii gastrice, prin eliminarea unor hormoni inhibitori.
28.Caracterizati ficatul si pancreasul in calitate de glande digestive, enumerati functiile acestora
.Explicati rolul bilei in digestive: Pancreasul este un organ din aparatul digestiv i endocrin care
ndeplinete dou funcii majore: exocrin (produce sucul pancreatic care conine enzime digestive) i
endocrin(produce muli hormoni importani, incluznd i insulina).
Pancreasul uman indeplineste mai multe functii esentiale pentru sanatatea umana, cum ar fi producerea
de insulina si secretia de enzime digestive esentiale pentrumetabolismul propriu-zis.Abuzul de alcool,
fumatul, toxinele de mediu si o dieta bogata in alimente dulci pot avea un impact asupra functiei
pancreatice, mai mult, cresc riscul dezvoltarii unor boli cum ar fi pancreatita si diabetul.Detoxifierea
pancreasului si adoptarea unui stil de viata sanatos sunt necesare pentru mentinerea sanatatii pancreasului.
Sucul pancreatic este secretat n cantitate de 1000 1500 de ml la 24 de ore i este un lichid clar, vscos
i cu un pH alcalin (variaz ntre 7 i 9). n compoziia sucului pancreatic se gsesc substane organice i
anorganice, dar componentul principal este apa (apa reprezint mai bine de 90% din componena
sucurilor digestive).
Ficatul--este un extraordinar combinat chimic, cntrete 2 - 2,5 kg, si este cel mai mare organ al omului,
. Se afla imediat sub diafragma in partea dreapta sus
Funcie metabolic--Sinteza colesterolului, fosfolipidelor, lipoproteinelor i a lipidelor; Particip n
metabolismul glucidelor i proteinelor;
Funcie vascular -- Sinteza unor elemente ale sngelui, precum albuminele, globulinele, i
antitrombina. Funcie secretorie--Producerea bilei;Funcie imun--Neutralizarea corpurilor externi din
organism, n special a toxinelor, jucnd astfel un rol important n imunitatea corpului;Funcie
excretorie--Descompune hemoglobina;
Alte funcii---Depoziteaz numeroase vitamine, precum vitamina A i vitamina B12, precum i o serie de
microelemente eseniale;
Rolul ficatului este acela de a ne ajuta s scpm de substanele toxice din organism i de a preveni
bolile. n fiecare minut, ficatul cur i detoxific aproape doi litri de snge.
Bila este produsul de secreie al hepatocitelor din ficat i intervine n procesele de emulsionare i
absorbie a lipidelor. n 24 de ore ficatul secret aproximativ 1.200 de ml de bil care este depozitat n
vezica biliar. Capacitatea maxim de depozitare a vezicii biliare este de 70 de ml ceea ce nseamn c
bila sufer procese intense de concentrare n vezica biliar (apa din bil este absorbit). Rolul principal
al bilei este de a interveni indirect n digestia i absorbia grsimilor prin emulsionarea acestora i
activarea lipazei pancreatice (o enzima secretat de pancreas cu aciune lipolitic puternic). Odat cu
absorbia grsimilor, se absorb vitaminele liposolubile A, D, E i K, colesterolul i fierul. Bila

favorizeaz peristaltismul intestinal (poate produce efecte laxative) i neutralizeaz aciditatea sucului
gastric cnd ajunge n intestin.
29.Explicati particularitatile anatomo-fiziologice ale intestinului suptire .Caracterizati procesele de
digestive in intestinal subtire.
Intestinul subire este delimitat de stomac prin orificiul piloric i de intestinul gros prin valva ileo-cecal.
Lungimea sa difer de la un autor la altul de la 2,5 m pn la 10 m, dar lungimea medie este situat n
jurul cifrei de 4 6 m.
Intestinul subire este mprit n trei segmente: duoden, jejun i ileon. Acestea au funcii comune, dar
i specifice. Duodenul este poriunea fix a intestinului subire, iar jejunul i ileonul sunt segmente
mobile, vag delimitate. Duodenul este prima poriune a intestinului subire ce pornete de la orificiul
piloric i se continu cu jejunul, limita dintre cele dou segmente fiind flexura duodenojejunal.Lungimea duodenului este de aproximativ 25 cm, iar diametrul su nu este peste tot egal. Dintre
cele 4 segmente ale duodenului, al 2-lea segment (sau poriunea descendent) prezint un interes deosebit,
aici fiind locul unde se deschide canalul coledoc i ductele Wirsung i Santorinii (primul conine bila i
ultimele dou sucul pancreatic.Jejunul i ileonul sunt segmente mobile,sunt fixate printr-o membran
mezenter la peretele abdominal posterior. Dimensiunea jejun-ileonului este estimat la 4 6 m i un
diametru de 3 cm. Limita macroscopic dintre jejun i ileon nu este clar, n schimb privit prin
microscopul fotonic se poate deosebi jejunul de ileon datorit structuii celulare diferite.
Intestinul subire prezint trei segmente i este sediul principal de absorbie al nutrienilor. Pentru
asigurarea rolului su, intestinul subire este format din celule specializate pentru fiecare funcie n parte.
Peretele intestinului subire este format din patru straturi, de la interior spre exterior acestea sunt: stratul
mucos, submucos, muscular i seros:Stratul mucos mucoasa formeaz vilozitile intestinale care
conin enterocite (rol de absorbie), celule caliciforme (secret mucus), vase de snge i fibre musculare
netede ce formeaz muchiul lui Brucke (rolul fibrelor musculare este de a orienta direcia
vilozitilor.Stratul submucos: este separat de stratul mucos prin muscularis mucoasae. n submucoas se
gsete plexul nervos Meissner i plcile Peyer (plcile Peyer sunt de fapt foliculi limfatici i se gsesc cu
precdere n ileon i conin limfocite).Stratul muscular: este format din dou straturi de fibre musculare
netede suprapuse ce conin ntre ele plexul nervos Auerbach. Stratul muscular asigur peristaltismul
intestinului subire (motilitatea).Stratul seros: tapeteaz intestinul subire i este format din esut
conjunctiv lax ce conine vase de snge, nervi i adipocite.
Funcia digestiv a intestinului subire: Prezena vilozitilor intestinale crete suprafa intestinal la
20.000 m^2, foarte important aceast suprafaa deoarece servete la procesele de digestie i absorbie a
alimentelor. Fiecare vilozitate conine n axul central o arter, o ven, un vas limfatic i filete nervoase.
Absorbia nutrienilor se realizeaz cu ajutorul enterocitelor ce prezint microvili la un polul apical al
celulei. Fiecare microvil conine enzime ce continu digestia nceput de saliv, stomac i pancreas, n
acelai timp introducnd n interior compui ce pot fi absorbii de snge (nutrieni). Celulele endocrine
ntlnite de-a lungul intestinului subire formeaz sistemul APUD, ce va fi prezentat ulterior (prezente n
glandele Lieberkuhn).
30. Explicati particularitatile anatomo-fiziologice ale intestinului gros.Caracterizati digestia in
intestinal gros si rolul microflorei intestinale in acest process: Peretele intestinului gros este format
din patru straturi caracteristice, n general, ntreg tubului digestiv. De la exterior spre interior tunic
seroas, muscular, submucoas i mucoas.
Mucoasa intestinului gros este mai subire dect cea a intestinului subire i nu prezint viloziti, iar
celulele caliciforme (celule secretoare de mucus) sunt mult mai numeroase.
n submucoas se gsete o reea nervoas cu rol senzitiv i motor plexurile Meissner.
Stratul muscular are rolul de a amesteca i de a propulsa chimul intestinal spre anus. n stratul muscular
se gsesc plexurile nervoase Auerbach mpreun cu plexurile Meissner, formeaz sistemul nervos
enteric, cu rolul de a coordona activitile secretorii i motorii ale poriunii gastro-intestinale.
Din punct de vedere funcional, cecul, colonul ascendent i prima jumtate a colonului transversal au rol
n absorbie, iar celelalte segmente au rol de depozitare i eliminare a materiilor fecale.
Produsul de secreie al mucoasei intestinului gros este redus cantitativ, foarte vscos, cu pH-ul alcalin i
lipsit de enzime. Rolul acestuia este de a favoriza trecerea resturilor alimentare i formarea bolului fecal.
n acelai timp, secreia mucoas a intestinului gros protejeaz pereii acestuia de traumatisme mecanice
i substane toxice sau acide.
Micrile intestinului gros sunt reprezentate de unde peristaltice i micri de transport n mas. Frecvena
acestor unde este de 2-4 pe minut i sunt datorate contraciei stratului muscular din structura peretelui.
Alimentele ajung n interiorul cecului la 4 ore dup ingestie, dar preluarea complet a acestora dureaz

aproape 5 ore. La 6 ore de la ingestie alimentele ajung n unghiul hepatic al colonului, la 9 ore n unghiul
splenic, iar la 12 ore n colonul sigmoid.
Flora microbian a intestinului gros: Bacteriile ce colonizeaz intestinul gros sunt indispensabile vieii.
Colonul are cea mai luxuriant microbiot (au fost identificate aproximativ 300 de specii de bacterii
diferite), apreciat la peste 10 miliarde de bacterii pe gram. Numrul mare de bacterii face ca 10 30%
din masa materiilor fecale s fie ocupat de bacterii. Acestea ajung n interiorul intestinului prin alimente
i ncep colonizarea de la nivelul mucoasei bucale pn la nivelul rectului. Tipurile de bacterii din
interiorul intestinului gros difer. Astfel, n cec, colonul ascendent i prima jumtate a colonului transvers
se gsesc bacterii predominant de fermentaie degradeaz glucidele din care rezult acizi organici,
hidrogen i dioxid de carbon. Restul colonului este colonizat de bacterii anaerobe cu rol de putrefacie.
Datorit aciunii florei de putrefacie se produce n interiorul intestinului gros o serie de substane toxice
pentru organism inodol, scatol sau amoniac. Pe lng rolul digestiv al bacteriilor, acestea au i ale
funcii importante n organism sintetizeaz i absorb unele vitamine (B1, B2, K), intervin n
metabolismul acizilor biliari, stimuleaz funcia de aprare a organismului prin creterea produciei de
imunoglobuline sau intr n competiie pentru resurse cu bacterii nou venite ce sunt mult mai patogene,
distrugndu-le prin eliberarea unor substane toxice (antibiotice) pentru bacteriile nou venite.
31 Argumentati necesitatea respectarii regimului alimentar. Exemplificati
regimul alimentar al diferitor contingente de populatie.
Nerespectarea regimului alimentar actioneaza negativ asupra organismului,
provoaca tulburari ale organelor digestive si ale starii generale a organismului. S-a
constatat ca intervalele mari dintre mese deregleaza metabolismul colesterolului si
contribuie la dezvoltarea aterosclerozei. Este necesar s fie respectate orele de
luare a mesei, iar cina se va lua cu 2-3 ore nainte de culcare pentru a asigura un
somn linitit. Un regim alimentar sntos presupune consumul unei diversiti
de alimente, asociate corect pe parcursul unei zile, nicidecum doar o singur grup
alimentar. Problema apare atunci cnd organismul nu primete substanele
nutritive pe care le ia dintr-un regim alimentar variat. Atunci cnd consumi cteva
zile doar o singur grup de alimente, organismul tu nu primete toi nutrienii. De
aceea, trebuie s urmrim astfel de diete doar 2-3 zile.
Femeile care intentioneaza sa devina insarcinate trebuie sa-si suplimenteze
ratia alim cu acid folic inainte de sarcina si in primele luni de sarcina. Se recomanda
si prod vegetale ce contin vitB1, fier. Necesarul zilnic de proeine creste cu 6g pe zi.
Jumatate din ele treb sa fie de origine animala. In sarcina este ft important aportul
de iod care constituie 200mg pe zi. Ft import este calciul 1200mg/zi. Se recom
micsor cantitatii de sare consumata, precum si alimentatia treb sa fie suplimentata
cu vit A. Micul dejun treb sa fie variat.
Nou nascutul trebuie sa fie alimentat cu lapte matern, totusi in unele cazuri,
cind laptele matern este insufficient copilul este trecut partial la alimentative
mixta(alimente speciale pt copii, hipoalergice). De la 1 an a asigura aportul de
proteine cu valoarea biologica mare prin consumul de alimente de origine animala
cum sunt: laptele (500-600 ml/zi), brnzeturile (15 g/zi), ouale (cte 1 ou la 2-3 zile,
pna la un ou pe zi), carnea de pasare, de vita, pestele, ficatul, creierul (30-45 g
zilnic). Aportul de glucide va fi asigurat prin consumul de fructe, legume, pine,
fainoase (gris, orez, taitei, fidea, pesmeti), zahar si alte dulciuri concentrate (miere,
dulceata, gemuri, peltea). Pinea se va da n cantitatea de 70 g/zi, fainoasele - 40
g/zi. Legumele (morcov, sfecla, cartofi, dovleac, dovlecei, conopida, rosii) se vor da
n cantitatea de 300 g/zi, iar fructele - 150 g/zi.
Alimentatia adolescentilor (14-17 ani) trebuie sa fie bogata n substante
nutritive cu o valoare energetica nalta. Pentru baieti trebuie sa contina n medie

3000 kcal, inclusiv 98 g proteine (59 g animale), 100 g grasimi (30 g vegetale), 425
g glucide, pentru fete 2600 kcal (90 g proteine - 54 g animale; 90 g lipide -25 g
vegetale; 360 g glucide). Alimentatia rationala a adolescentilor are scopul sa le
furnizeze energia necesara efortului fizic si intelectual depus, cresterii si dezvoltarii.
Alimentatia trebuie sa fie bogata si variata. Ca sursa de proteine se vor folosi
carnea, pestele (100-200 g/zi) laptele (400 ml/zi), brnzeturile (30-40 g/zi) ouale (12/zi). Restul cantitatii de proteine se va acoperi pe contul alimentelor de origine
vegetala. Grasimile animale (untul, smntna) trebuie sa constituie 25-30 g, cele
vegetale - 35-40 g zilnic. Glucidele vor fi furnizate prin consumul zilnic de pine
(280-350 g), fainoase (45-50 g) prin consumul de cartofi (200-250 g), morcovi,
sfecla (200-50 g), legume verzi (250-400 g) si leguminoase uscate (12-15 g).
Fructele se vor folosi n cantitate de 300-350 g/zi. Norma de glucide se va completa
cu zahar si dulciuri concentrate (55-70 g/zi). Concluzie: de mentionat ca obiceiurile
alimentare gresite capatate n aceasta vrsta pot provoca unele boli cronice, ca
obezitatea, diabetul zaharat, ulcerul gastroduodenal s.a.
Micsorarea capacitatii de munca cu vrsta, precum si lipsa lucrului fizic intens
impune o limitare a normelor de proteine. n acelasi timp s-a constatat ca la cei
vrstnici se pastreaza capacitatea de regenerare a celulelor uzate din care cauza e
nevoie de proteine n anumite proportii. S-a constatat de asemenea ca surplusul de
proteine la vrstnici poate provoca dezvoltarea aterosclerozei. Limitarea proteinelor
si zaharului n alimentatia vrstnicilor micsoreaza nivelul colesterolului n snge.
Norma optima de proteine pentru cei vrstnici constituie 1 g la 1 kg masa/corp.
Proteinele animale vor constitui 55% din proteinele totale ale ratiei alimentare.n
alimentatia persoanelor vrstnice se limiteaza grasimile.
Ratia alimentara a vrstnicilor (60-74 ani) trebuie sa contina:
- proteine 68 g (barbati), 61 g (femei),
- lipide 77 g (barbati), 66 g (femei),
- glucide 335 g (barbati), 284 g (femei),
- valoarea energetica: 2300 kcal (barbati), 1975 kcal (femei).
32 Explicati rolul calitatilor organoleptice ale hranii( aspectul exterior,
gustul, mirosul etc) in digestie
33 Caracterizati hrana ca sursa de energie. Calculati indicile Brook,
indicile masei corporale(IMC)
IMC= M/H2
M-masa corpului
H- inaltimea,m
Alimentul reprezint un produs mai mult sau mai puin natural capabil s i
asigure omului energia necesar desfurrii activitilor biologice, intelectuale i
fizice, dar i nutrienii necesari construciilor i modificrilor celulare. Alimentul
potolete senzaia de foame, iar multora le procur senzaia de plcere i de
satisfacie. n mod natural sau sub influena tehnologic, hrana poate conine
att nutrieni, ct i substane din ale categorii, unele strine sau chiar toxice
pentru om. Energia din hrana este preservata sub forma de glucide, lipide si
proteine. Glucidele sunt principala sursa de energie a organismului. Constituentii de
baza sunt glucoza, amidonul, celuloza. Valoarea energetic a lipidelor este de 2 ori
mai mare ca a glucidelor si proteinelor.

Prin valoarea energetic a unui aliment, se exprim potenialul nutrienilor si


de a furniza energie. Aceast energie latent din aliment se transform n corpul
nostru n energie activ, pe care organismul o folosete n procesele sale (cretere,
metabolism, construcii, etc.). Dac aceast energie este n surplus, organismul o
depoziteaz sub forma unor substane temporar inactive din punct de vedere
energetic, dar cu un potenial caloric deosebit de mare, atunci cnd acetia se
activeaz. Compuii care formeaz depozitele energetice disponibile ulterior, nu
sunt altceva dect grsimile care formeaz esutul adipos.
Pentru nutrieni, dar i pentru metabolism, unitatea de msur a valorii energetice
este caloria i multiplul su; kilocaloria. Valoarea energetic a nutrienilor alimentari
nu depinde numai de potenialul caloric al acestora. Anumite substane purttoare
de energie se absorb mai rapid, n timp ce altele trec n fluxul sanguin mai ncet.
Compuii din alimente care se absorb repede i care aduc corpului un val uria de
energie ntr-un timp scurt, sunt ce-i mai duntori sntii omului. Aceste
adevrate "bombe calorice" sunt compuse din concentrate, aa cum sunt glucidele
cu absorbie rapid, produsele rafinate (fin alb, zahr) sau grsimile alimentare,
ori, i mai periculos, din amestecul acestora.
Necesarul caloric trebuie s se stabileasc n funcie de vrst, tip de efort, starea
de sntate. n general, un adult care nu depune o munc fizic deosebit, are
nevoie pentru fiecare kilogram al corpului su, de aproximativ 35 kilocalorii zilnic.
34 Caracterizati glandele salivare si rolul acestora in digestie
Glandele salivare mari si mici se deschid si secreta saliva in cavitatea bucala. Cele
mai multe suntglande mici intalnite in straturile submucoase si mucoase ale
epiteliului oral ce captuseste limba, palatul, obrajii si buzele. Acestea se deschid in
cavitatea orala direct sau prin intermediul unor ducte.Glandele mari sunt
reprezentate de glandele parotide, submandibulare si sublinguale. Glanda parotida
este o glanda salivara tubuloacinoasa ce secreta saliva de tip seros. Aceasta este
plasata in afara cavitatii orale, se gasesc sub conductul auditiv extern. Glandele
submandibulare sunt mai mici decat parotidele si secreta saliva de tip seromucos.
Glandele submandibulare au forma de carlig. Glande sublinguale sunt cele mai mici
dintre glandele salivare majore, iar saliva secretata de acestea este de tip
mucos. Glanda sublinguala este pozitionata in fosa sublinguala, sub limba si se
deschid prin citeva ducte in planseul bucal. Glandele salivare indeplinesc
numeroase functii, incluzind lubrifierea, degradarea enzimatica a alimentelor,
producerea de hormoni, anticorpi si alte substante sanguine reactive, mediatia
gustului si protectie antimicrobiana.
35 Descrieti diversitatea hranii si compatibilitatea produselor alimentare
Daca ingeram o varietate de alimente incompatibile, corpul nostru nu este capabil
sa ofere atentia necesara fiecarui tip de aliment si astfel digerarea fiecarui aliment
in parte este scurtata. Primul aspect al compatibilitii alimentare este cel al
selectivitii i compatibilitii secreiilor enzimatice. Compoziia enzimatic a
acestor secreii este influenat de natura alimentelor consumate. Al doilea aspect
al compatibilitii alimentare: alimentele, pentru a fi asimilate necesit timpi de
digestie diferii. Digestia amidonului este mult mai lung dect cea a fructozei sau
glucozei din fructe i necesit i mai mult munc din partea organismului.

Amidon acizi
Digestia amidonului (cereale, cartofi) debuteaz n cavitatea bucal sub aciunea
amilazei salivare. Acizii mpiedic acest proces.
Amidon proteine
Proteinele necesit, pentru hidroliza lor, suc gastric (care este acid). Acest Ph acid
mpiedic activitatea amilazei salivare, care acioneaz asupra amidonului ntr-un
mediu mai alcalin (bazic). De exemplu, este de evitat, pe ct posibil, asocierea
cerealelor sau cartofilor cu brnz, a pinii cu iaurt.
Amidon glucoz
Este o asociere ntre dou glucide cu timpi de digestie diferii. Nu v grbii s
asociai deci, cerealele cu fructe!
Amidon legume verzi
Legumele verzi nu favorizeaz, dar nici nu ngreuneaz digestia amidonului. Sunt
ns recomandate aceste asocieri, deoarece legumele verzi aduc vitamine, sruri
minerale i oligoelemente, care ajut utilizarea ulterioar n organism a compuilor
rezultai din degradarea amidonului.
Amidon ap
(Atenie!) Apa poate dilua sucurile digestive, ncetinind digestia amidonului. Totui,
hidroliza amidonului necesit o anumit cantitate de ap, care ar trebui, ns, s fie
deja disponibil n esuturi, deci s parvin organismului n afara mesei propriu-zise,
graie meninerii unui echilibru hidric sntos (minim 1,5 litri/zi).
Amidon lapte
Laptele necesit un mediu acid pentru a fi digerat, fapt care se opune degradrii
amidonului.
n cazuri extreme, laptele mncat cu pine poate provoca chiar i o indigestie.
Proteine grsimi
Grsimile inhib secreia sucurilor digestive, ncetinind digerarea proteinelor. De
evitat aceast asociere mai ales n cazul persoanelor obosite.
Proteine legume verzi
Este o asociere foarte bun. De exemplu: brnz alb cu praz sau ou (nu maionez
care are grsimile provenite din ulei) cu dovlecei.
Lipide amidon
Este compatibil asocierea grsimilor cu amidonul, de exemplu cartofi fieri,
amestecai cu ulei sau unt uor nclzit sau cu fulgi de ovz sau alte cereale.
Lipide legume verzi
Este o asociere foarte recomandat.
Lipide Glucoz (fructoz)
Lipidele ncetinesc absorbia glucozei, care este una dintre cele mai rapide. (De aici
i folosirea ei ca substitutent de hran n urgenele medico-chirurgicale, cnd este
administrat intravenos). n acest context se recomand, de exemplu evitarea
smntnii ndulcite.
Respectarea compatibilitii elimin posibilitatea autointoxicrii
n cazul asocierii de alimente incompatibile se pot declana uneori fenomene de
fermentaie a glucidelor (generatoare de dioxid de carbon, acid oxalic, alcool
compui care produc balonri i crampe abdominale, constipaie sau diaree) sau
procese de putrefacie a proteinelor (rezultnd hidrogen sulfurat, acid fenil
propionic, indol, scatol, fenoli, alcooli, acid acetic compui toxici pentru organism).
Aa numitele regimuri omogene, bazate pe compatibiliti alimentare, au darul de a
uura digestia, att prin creterea vitezei de absorbie, ct i prin diminuarea

efortului organismului de a digera alimentele respective, precum i de a suprima


fenomenele fermentaiei sau putrefaciei intestinale. Se evit astfel producerea de
toxine la nivelul tubului digestiv, prin a cror absorbie are loc o autointoxicare
progresiv a organismului, care poate genera diferite stri de boal.
36.Argumentati necesitatea consumului sistematic de fructe si legume proaspete.
Atat fructele, cat si legumele asigura un aport considerabil de vitamine, minerale,
fibre si antioxidanti, nutrimenti esentiali care ajuta organismul sa lupte impotriva
bolilor de inima, a obezitatii, a diverselor tipuri de cancer si, nu in ultimul rand,
impotriva tulburarilor legate de sistemul imunitar. De asemenea, continutul mare de
fibre livrat de fructe si legume are rolul de a reduce colesterolul, riscul cancerului
de colon si de a echilibra nivelul de glucoza din sange. Fructele sunt cunoscute ca
alimente care ne protejeaza de boli in mai multe moduri:
Cresc pofta de mancare prin suculenta lor, aspectul atragator, savoarea si aroma
stimuland apetitul.
Sunt bogate in fibre si sarace in calorii. Contin o mare cantitate de apa, fiind
considerate purificatori ai sangelui.
Constiuie una dintre cele mai bune surse de vitamine si minerale.
Sunt indulcitori naturali pentru deserturile santoase (stafidele, curmalele).
37.Caracterizati valoarea nutritiva a laptelui si produselor lactate.Argumentati
importanta
acestora in digestive
Lactatele aduc in primul rand calciu. Acesta se gaseste in cantitate sporita si se
digera usor. Daca in lapte si in produsele lactate acide cantitatile sunt egale
(aproximativ 120 mg Ca/ 100ml), in branzeturi cantitatile sunt cu mult mai mari.
Astfel, anumite sortimente maturate si uscate au aproximativ (1 g Ca/100g produs).
Toate produsele lactate au, conform valorii lor nutritive, o eficienta plastica
deosebita, atat prin continutul de proteine de calitate, cat si prin continutul de
calciu. De aceea, copiii au un necesar mare de produse lactate, la fel si femeile in
perioada de maternitateRatiile recomandate:copii de 1-12 ani: 400-600 ml/zi
adolescenti: 300-500 ml/zi
femei in perioada maternitatii: 400-600 ml/zi
adulti: 250-300 ml/zi batrani: 300-500 ml/zi
Datorit proprietilor lor nutritive exceptionale, laptele si produsele lactate sunt alimentele cel mai uor
asimilate de ctre organism.
38.Caracterizati valoarea nutritiva a carnii si derivatelor ei.Descrieti consecintele abuzului de proteine
animaliere pentru om.
Datorita proportiei de proteine, vitamine, fier si fosfor, carnea este un element esential in alimentatia
umana. De aceea, se recomanda un consum de 150-200 mg pe zi pentru adulti, 60-130 grame pe zi
pentru copii, in functie de varsta, si cam 100 g pentru batrani.Toate produsele de carne reprezinta o
importanta sursa de proteine cu valoare biologica ridicata, care contin toti aminoacizii esentiali ntr-o
proportie optima. Din aceasta cauza, carnea se poate asocia cu orice alt aliment care contine proteine cu
valoare mai redusa, acestea fiind corectate de aminoacizii specifici adusi de carne. Eficienta proteinelor
din carne este de 3g, fiind echivalenta cu cea a laptelui. Proteinele cu valoare biologica ridicata sunt
caracteristice muschiului, viscerelor, icrelor. Cantitatea lor este invers proportionala cu cantitatea
grasimilor din carne. O carne foarte grasa va avea mai putine proteine dect o carne extrem de
slaba.Carnea este greu de digerat, fiind nevoie de 15-20 de ore pentru a fi absorbita in intestin. Prin
procesul de digestie, multe dintre toxinele din carne sunt acumulate in ficat, rinichi si in intestinul gros.

De aceea, daca veti manca prea multa, puteti avea si probleme, precum constipatie, tulburari gastrice,
intestinale, pancreatice si ale sistemului biliar.
39.Caracterizati valoarea nutritiva a pestelui si conservelor de peste.Descrieti pericolul acestora pentru
sanatate in anumite cazuri.
Datorit coninutului su nutritiv i calitilor gustative deosebite, petele este considerat unul dintre
cele mai valoroase produse alimentare. Coeficientul de digestibilitate a crnii de pete este de circa
97%.Valoarea nutritiv a crnii de pete este determinat de bogia de substane proteice cu coninut
ridicat n aminoacizi eseniali. Proteinele sunt uor digerabile datorit structurii crnii precum i
prezenei apei n proporie de 68-81%.Includerea n alimentaie a petelui sau a uleiului de pete ajut la
meninerea sntii inimii i a vaselor de snge, reducnd riscul de deces datorat bolilor cardiovasculare. Cercettorii au constatat c persoanele care consum regulat acizi grai omega-3 ntlnii n
pete, reuesc s reduc cu mai mult de o treime pericolul de a muri de boli de inim.
40.Determinati cheltuelile energetice zilnice ale omului prin diferite metode.
Trebuie sa stim ca energia cheltuita de organism se masoara de obicei in unitati calorice, in calorii mari.
Tot in calorii se masoara si energia chimica "ascunsa" a hranei. S-a stabilit ca 1 g de hidrati de carbon
sau proteine produc prin oxidarea in organism 4,1 cal mari, iar 1 g de grasimi, 9,3 cal mari. De aceea
cunoscand compozitia produselor alimentare se poate determina valoarea calorica a hranei, adica se
poate calcula cate calorii va produce ea prin oxidarea in organism. Valoarea calorica a hranei trebuie sa
corespunda cheltuielilor energetice din organism, care variaza in functie de diversele conditii de munca
si existenta, de varsta etc. Pentru a mentine constanta greutatea corporala cheltuielile energetice
trebuiesa fie egale cu aporturile de energie. Omul are zilnic nevoie de un aport de energie care sa
acopere cheltuielile organismului pentru realizarea proceselor vitale (respiratie, activitatea inimii,
functia rinichiului, activitatea creierului, echilibru osmotic si termic),pentru digestia, absorbtia si
asimilarea alimentelor dupa ingestie,precum si cheltuielile energetice determinate de activitatea fizica
depusa si cheltuielile energetice ca raspuns la modificarea temperaturii mediului nconjurator.
41Argumentati specificul alimentatiei muncitorilor supusi conditiilor nocive: muncitorilor din sfera
de producere, aflai la locurile de munc n condiii nocive i nefavorabile.La locurile de munc unde
salariaii lucreaz cu substane chimice, radioactive, este necesar asigurarea cu lapte dulce, care este
sursa de vitamine i minerale, principala surs de energie a organismului, particip la susinerea i
protecia organelor interne, transport vitaminele i contribuie la meninerea echilibrului acido-bazic n
organism, avnd i rol de ntrire a sistemului osos, esuturilor. Salariailor ce contacteaz cu compuii
anorganici ai plumbului, trebuie s li se distribuie, suplimentar laptelui proaspt, cte 2 g de pictin sub
form de produse alimentare vegetale conservate, mbogite cu pectin, sucuri de fructe. Se admite
substituirea acestor produse cu sucuri naturale de fructe n cantitate de 250-300 ml zilnic. n caz de
contact permanent cu compuii anorganici ai plumbului se recomand, n loc de lapte proaspt, s se
consume produse lactate acide: chefirul, iaurtul. La locurile de munc unde temperatura aerului depete
constant 30C este necesar asigurarea angajatului cu apa carbogazoas salin (1g NaCl/1000ml) sau
mineral n cantitate de 2000-4000ml/persoan schimb, distribuit la temperatura de 16-18. La locurile
de munc cu temperatura aerului joas (sub 5C) este necesar asigurarea cu ceai fierbinte n cantitate de
500-1000 ml/persoan pentru o tur.
42 Descrieti specificul alimentatiei femeilor insarcinate: Pe parcursul primului trimestru femeia
insarcinata trebue sasi suplimenteze alimentatia cu 150kcal pe zi iar in urmatoarele trimester cu 350 kcal.
Daca ratia alimentara a gravidei are o valoare energetica sub 1500 kcal copilul nu se dezvolta si nu creste
normal. Foarte important sunt proteinele din alimentatie necesarului zilnic creste cu 6g/zi jumatate din
aceste protein trebue sa provina din surse animale(carne,lapte) In sarcina este foarte important si aportul
de iod hormonii tirodenieni sunt importanti pentru formarea sistemului nervos al fatului,in caz de deficit
de iod in alimentatia mamei copilul poate avea retard mental pina a cretinism, statura mica,poate fi
surdomut,poate avea hipotiroidizm. Consumul zilnic de iod este de circa 200 mg/zi. Foarte important

este Ca-1200mg/zi in caz de insuficienta de Ca mama poate avea crampe ,carii dentali si demineralizarea
oaselor. Se recomanda de a consuma dar in anumite limite. Hrana gravidei trebue sa fie bogata in vitamin
A este necesara pentru coloana vertebrala a fatului ,vazului,inimii
43 Explicati particularitatile alimentatiei studentilor: Pentru un student tentatiile sunt multe si se
poate intampla foarte des sa sara peste cateva mese sau sa manance pe fuga de la fast food. Cei mai
predispusi acestui comportament sunt studentii care invata in alt oras decat cel natal si care nu mai sunt
sub ingrijirea atenta a parintilor.
Toti cunoastem faptul ca fara mancare nu putem supravietui, dar si ca mancarea poate produce numeroase
alte probleme.Prea multa mancare ne ingrasa, prea putina ne slabeste.
Alimentatia este direct responsabila de sanatatea fizica si mintala, iar o alimentatie defectuoasa poate
produce hipertensiune arteriala, diabet, dificultati de concentrare, oboseala si chiar cancer.
Ar fi binesa ignore restaurantele fast food din jur si de aceea recomandarea este sa consume doar
ocazional asemenea alimente. Exista si mancare fast food care nu este daunatoare si care este compusa
din ingrediente proaspete si sanatoase cum ar fi salatele.
Trebuie evitate alimentele pline de grasimi saturate si e-uri ca hamburgerii, pizza,maioneza, cartofii
prajiti, produsele ce contin diferite tipuri de mezel etc.
Alta categorie de alimente ce trebuie evitate sunt produsele instant (supe instant), pentru ca nu prea au
nimic natural in ele.
Un alt aliment foarte des consumat in studentie si foarte daunator este margarina. Aceasta contine foarte
multe lipide daunatoare, dar si foarte multe e-uri.
Incercati sa consumati cat mai putine dulciuri produse din zahar rafinat pentru ca acestea pot produce
obezitate, diabet si multe alte afectiuni grave.
Bauturile de tip cola si energizantele sunt foarte des utilizate de studenti, in special in timpul sesiunilor.
Eliminati aceste bauturi din alimentatie si incercati sa va faceti o cafea sau o limonada cu zahar brun.
Alcoolul este la moda printre studenti si este cauza principala a stilului de viata haotic al acestora.
Incercati sa limitati, pe cat posibil, cantitatea de alcool pentru ca acesta scade performanta fizica si
mintala, pofta de mancare si produce afectiuni foarte grave.
Ce se poate manca.
Organismul nostru are nevoie de carbohidrati (glucide), proteine si lipide pentru a se putea dezvolta
corespunzator.
Ca surse bune de glucide puteti folosi fructele si legumele, cartofii fierti sau copti, painea integrala,
pastele integrale, orezul brun, mierea, zaharul brun etc.
Proteinele sunt foarte importante, acestea fiind esentiale pentru o viata lunga si sanatoasa. Ca surse bune
de proteine va recomand carnea de peste, carnea de pui fara piele, alunele, migdalele, nucile, mazarea,
fasolea, lintea, laptele, iaurtul etc.
Nu trebuie sa evitati grasimile pentru ca si acestea au roluri foarte importante in organism. Lipide
sanatoase puteti obtine din peste, ulei de masline, avocado, alune, migdale, nuci etc.Atunci cand iesiti in
oras sau va duceti la cursuri nu uitati sa luati la voi un fruct. Acesta va poate ajuta sa evitati consumul de
alimente fast food.
44 Caracterizati bolile ficatului si pancreasului cauzate de alimentatia incorecta; Insuficienta
hepatica: ficatul ajuta la eliminarea toxinelor din celule, de aceea se poate spune ca acest organ este
dependent de aceea ce mancam. Insa si oamenii sunt dependenti de acesta, pentru ca nicio persoana nu
poate trai fara ficat.Ficatul poate fi suprasolicitat in cazul unei alimentatii greoaie. Lipsa meselor regulate
si o alimentatie bogata in produse grase si aditivi forteaza ficatul sa-si faca rezerve, constituite adesea din
grasimi.
Carnea de porc, fript pe crbuni, este foarte apetisant la miros, dar poate mri riscul de cancer hepatic,
deoarece la temperaturi ridicate, pe crbunii ncini, grsimea se scurge pe crbuni, genernd un fum care
conine hidrocarburi aromatice policiclice (exemplu benzopiren). Acetia sunt ageni puternic cancerigeni,

care pun n pericol att viaa celor care consum carnea fript, ct i a persoanelor din apropierea
grtarului, care inhaleaz fumul aromatizat. De asemenea, toxinele din carne declaneaz dezechilibre
grave de metabolism, provocnd cancere hepatice, iar prin depuneri la ncheieturi dau artrite. Boli ale
pancreasului: Pancreatita este o mbolnvire a pancreasului, care const dintr-un proces inflamator, cu
modificri degenerative i cu o evoluie spre fibroza pancreatic.Cauzele principale ale bolii constau din
consumul exagerat de alcool i de alimente bogate n grsimi animale, care declaneaz crizele brutale.
Manifestrile constau n dureri de epigastru, pn la umr, greuri, vrsturi, balonri, flatulen, diaree n
alternan cu constipaia, anorexie fa de grsimi, transpiraii reci, paloare, ameeli, anxietate, senzaie de
foame.
45 Argumentati relatiile dintre gastrita ,ulcer gastric si alimentatia incorecta; Ulcerul gastric si gastrita
sunt boli ale stomacului care provoaca dureri puternice si o stare de disconfort pe care persoanele
bolnave o simt zilnic.Primele reguli foarte importante sunt legate de programul de mas. Numrul de
mese, modul n care mnnci, n grab sau dimpotriv, ncet, mestecnd cu atenie, pot avea o influen
major asupra strii tale de sntate. Bolnavilor de gastrit sau ulcer le sunt recomandate mese foarte
dese, de patru cinci ori pe zi, dar nu foarte bogate, ci reduse cantitativ. Dac te confruni cu una dintre
aceste afeciuni va trebui s mnnci ncet i s mesteci cu atenie, ncercnd s nu te grbeti.
Alimentele indicate sunt cele care au un impact benefic asupra stomacului i care nu produc, n vreun fel,
iritaia mucoasei gastrice. Dintre acestea amintim produsele lactate, carnea slab, de pui, vit sau pete,
legumele i finoasele foarte bine fierte, oule fierte moi, fructele dulci care nu prezint riscul de a crea
aciditate la nivel gastric, prjituri sau dulciuri sub form de aluat bine copt, uscat, etc. n cazul gastritei,
consumul anumitor alimente permite chiar diminuarea durerilor i a arsurilor la stomac din timpul unor
crize. Orezul, de exemplu, sucul de cartofi sau nucile de cocos i pot relaxa stomacul, asigurnd
vitaminele i mineralele de care acesta are nevoie
Alimentele nepermise n cazul n care eti o victim a acestor afeciuni gastrice sunt cele foarte
condimentate, piperate, picante sau srate, care ar putea agrava i irita zona stomacului. Este important s
evii i produsele mbogite cu foarte muli aditivi sintetici, E-uri, sau care sunt foarte fierbini sau reci.
Gusturile puternice sunt, de asemenea, nerecomandate, deoarece pot spori secreia de sucuri
gastrice.Carnea gras, de porc n special, conservele nedietetice i legumele bogate n celuloz pot
reprezenta i ele factori de risc pentru evoluia ulterioar a bolii. In cazul acestor boli e necesar sa ne
tinem de o alimentatie corecta
46 Expicati rolul substantelor bioactive decit vitaminele in alimentative: absenta lor din alimentatia
omului sanatos nu produce tulburari de crestere si dezvoltare si nu are efecte patologice, asa cum se
intampla cand se realizeaza o deficienta proteica, glucidica, lipidica, vitaminica sau mineral. Aceste
substante se gasesc intr-o cantitate foarte mica in alimente fiind astfel dificil de pus in evidenta. De
asemenea, este de mentionat faptul ca, unele substante bioactive, in cantitate mica au afecte benefice
asupra organismului, insa in cantitate mare au afecte negative. Preintimpina unele boli, au actiune
benefica asupra organismului. Fibrele solubile reduc nivelul de cholesterol din singe. Acidul ferulic Are
actiune antioxidanta, protejeaza impotriva cancerului, degenerarii oaselor. Acidul cicoric Are actiune
antivirala, stimuleaza iminitatea, vindeca ranile, reduce inflamarea la artrite. Se intilneste in plantele
echinaceea.

47 Relatati despre importanta in alimentatie a substantelor bioactive ,altele decit vitaminele de


origine animala : Protein din zer-Reduc riscul de cancer, mbuntesc sistemul imunitar. Ea furnizeaza
corpului cel mai bun profil de aminoacizi pentru crestere si recuperare musculara. Efectele pe care le are
proteina din zer asupra performantei: 1. Cresterea masei muscular 2. Micsorarea timpilor de recuperare si
o refacere musculara mult mai rapida 3. Cresterea ratei metabolice. Chitozanul-Se conine n scheletul

crustaceelor, insectelor; posed caliti antioxidante, antimicrobiene. Are aciune antitumoral, antiulcer,
scade colesterolul. Imunoglobulinele- Au proprietati iminomodulatore, inhiba microbii. Lactoferina-Ea
functioneaza ca un modulator imunitar, avand efect antimicrobian, antiviral, anticancerigen,
antiinflamator, antioxidant, favorizeaza transportul fierului in organism si ajuta la mentinerea florei
intestinale echilibrate. Inhib creterea tumorilor in cazul cancerului de intestin, colan, plamin.
Glutationul- Are un rol esenial n procesele metabolice i activitatea imunitar, fiind baza activit ii
antioxidante din organism. In cantitati mari se gaseste in carnea proaspata, iar in mici in fructe. In
cantitati mari se gaseste in: avocado, brocoli, cpuni, piersici. Glucozamanina, denumita si citosamina,
este o substanta naturala ce se gaseste in cochilia scoicilor. Glucozamina poate uura durerea i
inflamaia, crete gradul de mobilitate i ajut la refacerea articulaiilor mbtrnite i deteriorate din
genunchi, olduri, coloan vertebral i mini.