Sunteți pe pagina 1din 93

Matematica

si Computat

Logica
ionala
Cursul VII
Claudia MURES
AN
cmuresan11@yahoo.com, cmuresan@fmi.unibuc.ro
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematic
a si Informatic
a
Bucuresti

20152016, Semestrul I

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

1 / 93

Cuprinsul acestui curs


1

Relatii de ordine

Functii izotone

Operatori de nchidere si sisteme de nchidere pe poseturi arbitrare

Latici

Functii izotone versus morfisme de latici

Latici marginite

Morfisme de latici marginite

Sublatici si sublatici marginite

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

2 / 93

Relatii de ordine

Functii izotone

Operatori de nchidere si sisteme de nchidere pe poseturi arbitrare

Latici

Functii izotone versus morfisme de latici

Latici marginite

Morfisme de latici marginite

Sublatici si sublatici marginite

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

3 / 93

Relatii de ordine
Remarca
Pentru orice multime A, A este singura relatie binara pe A care este simultan
reflexiva, simetrica si antisimetrica. Intradevar, daca R A2 , atunci:
R este reflexiva ddaca A R;
R este simetrica ddaca R = R 1 ;
R este antisimetrica ddaca R R 1 A ;
prin urmare, daca R este simetrica si antisimetrica, atunci R = R R A ;
daca R A , atunci este imediat ca R e simetrica si antisimetrica;
asadar: R e simetrica si antisimetrica ddaca R A ;
n concluzie: R este reflexiva, simetrica si antisimetrica ddaca A R si
R A ddaca R = A .

Remarca
Pentru orice multime A, A este singura relatie binara pe A care este simultan
relatie de echivalenta si relatie de ordine. Acest fapt rezulta din remarca
anterioara si faptul ca A este tranzitiva.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

4 / 93

O teorema despre relatii de echivalenta si relatii de ordine


Remarca (continuare)
In plus, cum A este cea mai mica relatie reflexiva pe A, n sensul incluziunii (i. e.
A este reflexiva si este inclusa n orice relatie binara reflexiva pe A), rezulta ca
A este cea mai mica relatie de echivalenta pe A si cea mai mica relatie de ordine
pe A, n sensul incluziunii.

Remarca
Fie A o multime nevida si R A2 o relatie de preordine pe A.
Fie := R R 1 (i. e. A2 , pentru orice x, y A, x y ddaca [xRy si yRx]).
Se demonstreaza ca este o relatie de echivalenta pe A.
Consideram multimea factor A/ = {
x | x A}, unde
x = {y A | x y } = {y A | y x}, pentru fiecare x A. Pe A/ definim
relatia binara , astfel: pentru orice x, y A, x y ddaca xRy .
Se demonstreaza ca este bine definit
a, adica este independent
a de
reprezentanti, i. e., pentru orice x, y , z, t A a. . x = z (ceea ce este echivalent
cu x z) si y = t (ceea ce este echivalent cu y t), are loc echivalenta: xRy
ddaca zRt. Si se demonstreaza ca este o relatie de ordine pe A/ .
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

5 / 93

Ordine versus ordine stricta

Remarca
Daca A e o multime nevida, atunci nu exista nicio relatie binara pe A care sa fie si
reflexiva, si ireflexiva, prin urmare nu exista nicio relatie binara pe A care sa fie si
relatie de ordine, si relatie de ordine stricta.
Intradevar, daca ar exista R A2 a. . R sa fie si reflexiva, si ireflexiva, atunci
A R si A R = , deci = A R = A , prin urmare A = , ceea ce este
o contradictie cu A 6= .

Exemplu
A este cea mai mica relatie de ordine pe A, n sensul incluziunii.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

6 / 93

Ordine versus ordine stricta


Exercitiu (tema)
Fie A o multime, O multimea relatiilor de ordine pe A si S multimea relatiilor de
ordine stricta pe A.
Sa se demonstreze ca aplicatiile : O S si : S O, definite prin:
pentru orice O, () = \A = {(x, y ) A2 | x y si x =
6 y },
2
pentru orice < S, (<) =< A = {(x, y ) A | x < y sau x = y },
sunt:
corect definite, i. e. ntr-adevar Im() S si Im() O, i. e.:
sc
az
and din orice relatie de ordine pe A diagonala lui A, se obtine o relatie de
ordine strict
a pe A;
reunind orice relatie de ordine strict
a pe A cu diagonala lui A, se obtine o
relatie de ordine pe A;

inverse una alteia, i. e. = idO si = idS (acest din urma fapt


poate fi verificat foarte usor pornind de la observatia ca orice relatie de ordine
pe A include A si orice relatie de ordine stricta pe A este disjuncta de A ,
si vazand cum se comporta si proprietatile de tranzitivitate, antisimetrie si
asimetrie vizavi de operatiile de scadere a diagonalei multimii, respectiv
reuniune cu diagonala multimii), ceea ce nseamna ca si sunt bijectii
ntre O si S.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

7 / 93

Ordine versus ordine stricta


Definitie
Fie A o multime, o relatie de ordine pe A si < o relatie de ordine stricta pe A.
Atunci:
\A = {(x, y ) A2 | x y si x 6= y } se numeste relatia de ordine stricta
asociata lui ;
< A = {(x, y ) A2 | x < y sau x = y } se numeste relatia de ordine
asociata lui <.
(A se vedea exercitiul anterior.)

Remarca
Relatia de ordine stricta asociata unei relatii de ordine totale este o relatie totala
(desigur, nu completa, decat n cazul n care multimea pe care este definita este
).

Notatie
Pentru orice multime A, orice R A2 si orice a1 , a2 , a3 , . . . A, vom nota faptul
ca a1 Ra2 , a2 Ra3 , . . . si prin: a1 Ra2 Ra3 . . ..
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

8 / 93

Exemple de relatii de ordine


Exemplu
Se verifica usor (tem
a) ca:
este o relatie de ordine totala (i. e. liniara) pe fiecare dintre multimile: N,
Z, Q, R, numita relatia de ordine naturala pe aceste multimi (desigur, am
notat cu relatia de ordine uzuala pe fiecare dintre aceste multimi,
definita prin: x y ddaca exista un numar nenegativ a, a. . y = x + a,
unde numerele nenegative si adunarea pot fi definite n diverse moduri n
fiecare dintre aceste multimi; de exemplu, se poate porni de la constructia cu
numere cardinale pentru numerele naturale si operatiile cu ele, apoi, pe baza
numerelor naturale, se pot construi Z, apoi Q, apoi R, n modurile cunoscute)
fie relatia binara pe C pe care o vom nota cu v si pe care o definim prin:
pentru orice a, b, c, d R, a + bi v c + di ddaca a c si b d, unde
este ordinea naturala pe R; atunci v este o relatie de ordine pe C care nu
este totala (pentru ca, de exemplu, (2 + 5i, 5 + 2i) v
/ si (5 + 2i, 2 + 5i) v)
/
| (divizibilitatea) pe N (| = {(n, a n) | a, n N} N2 ) este o relatie de
ordine care nu este totala (pentru ca, de exemplu, 3 nu divide 7 si 7 nu divide
3)
| (divizibilitatea) pe Z (| = {(n, a n) | a, n Z} Z2 ) este o preordine care
nu este relatie de ordine (pentru ca, de exemplu, 5|(5) si (5)|5, dar
5 6= 5, prin urmare | pe Z nu este antisimetrica)
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

9 / 93

Exemple de relatii de ordine


Exemplu
Pentru orice multime T , este o relatie de ordine pe P(T ), care este relatie de
ordine totala ddaca |T | 1; ntradevar:
daca T = , atunci P(T ) = P() = {}, iar relatia de ordine pe {} este
totala (i. e. liniara), pentru ca
daca T = {?} (singleton, i. e. multime cu un singur element, multime de
cardinal 1), atunci P(T ) = P({?}) = {, {?}}, iar relatia de ordine pe
{, {?}} este totala (i. e. liniara), pentru ca: , {?} si {?} {?}
daca |T | 2, adica T are cel putin doua elemente distincte, atunci: alegand
(la ntamplare, i. e. arbitrar) doua elemente a, b T cu a 6= b, rezulta ca
{a} P(T ), {b} P(T ), si {a} * {b} si {b} * {a}

Observatie
Vom folosi adesea notatia pentru relatii de ordine, chiar daca nu este vorba de
relatia de ordine uzuala pe o multime de numere.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

10 / 93

Multimi ordonate
Definitie
O multime A nzestrata cu o relatie de ordine A2 se noteaza (A, ) si se
numeste multime (partial) ordonata sau poset (de la englezescul partially
ordered set).
Daca, n plus, este o relatie de ordine totala, atunci (A, ) se numeste
multime total ordonata sau multime liniar ordonata sau lant.

Exemplu
Posetul (N, ) este lant (unde este relatia de ordine naturala pe N).
Posetul (N, |) nu este lant.
A se vedea si celelalte exemple de relatii de ordine de mai sus.

Observatie
Poseturile sunt un tip de structuri algebrice, diferite de cele studiate n liceu,
precum monoizii, grupurile, inelele, corpurile etc., prin faptul ca sunt nzestrate nu
cu operatii, ci cu o relatie binar
a.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

11 / 93

Multimi ordonate
Observatie (continuare)
Terminologia cunoscuta pentru structurile algebrice studiate pana acum se
pastreaza: cu notatiile din definitia anterioara, A se numeste multimea
elementelor, sau multimea suport, sau multimea subiacenta posetului (A, ); vom
vedea si notiunile de substructur
a a unui poset si morfism de poseturi.

Definitie
Fie (A, ) un poset si <:= \A = {(a, b) A2 | a b si a 6= b} relatia de
ordine stricta asociata lui .
Relatiei de ordine pe A i se asociaza relatia de succesiune (numita si relatia de
acoperire), notata si definita astfel:
:= {(a, b) A2 | a < b si nu exista x A a. . a < x < b} A2 .
Pentru orice a, b A cu a b:
b se numeste succesor al lui a (se mai spune ca b acopera pe a)
a se numeste predecesor al lui b (sau se spune ca a este acoperit de b)

Remarca (tema)
Cu notatiile din definitia anterioara, e asimetrica (deci si ireflexiva) si nu e
tranzitiva.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

12 / 93

Multimi ordonate
Notatie (notatii uzuale ntrun poset)
Cu notatiile din definitia anterioara: :=1 , >:=<1 = \A si :=1 .

Exemplu (tema)
Relatia de succesiune asociata ordinii naturale pe N este relatia sunt numere
consecutive, i. e. relatia {(n, n + 1) | n N}.
Relatia de succesiune asociata ordinii naturale pe Q sau R este , pentru ca,
oricare ar fi a, b Q (sau a, b R) cu a < b, exista x Q (sau x R), a. .
a < x < b.
Proprietatea observata mai sus a multimilor ordonate (Q, ) si (R, ) se
numeste densitate si, de obicei, se enunta pentru multimi total ordonate, dar
poate fi definita si n cazul general al poseturilor, astfel:

Definitie
Fie (A, ) un poset si < ordinea stricta asociata lui . Spunem ca multimea A
este densa raportat la ordinea , sau ca este o ordine densa pe A ddaca, oricare
ar fi a, b A cu a < b, exista x A a. . a < x < b.
Asadar, este o ordine densa pe Q si pe R.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

13 / 93

Reprezentarea grafica a ordinilor: diagramele Hasse


Amintim ca relatiile binare (pe multimi finite si nevide) se pot reprezenta
grafic prin grafuri orientate.
Relatiile de ordine, nsa, beneficiaza de o reprezentare grafica mai
avantajoasa, minimala n sensul ca tine seama de proprietatile de reflexivitate,
tranzitivitate si antisimetrie ale unei relatii de ordine pentru a elimina
redundantele create n reprezentarea grafica de aceste proprietati. Aceasta
reprezentare grafica a unei relatii de ordine se numeste diagrama Hasse.
Si aceasta reprezentare grafica este, de obicei, folosita pentru relatii (de
ordine) pe multimi finite si nevide.
Daca (A, ) este un poset finit si nevid (i. e. cu A finita si nevida), atunci
diagrama Hasse a posetului (A, ) este graful neorientat avand multimea
nodurilor egala cu A si multimea muchiilor egala cu relatia de succesiune
asociata lui si a carui reprezentare grafica respecta regula:
orice nod se va afla dedesubtul fiec
aruia dintre succesorii s
ai (i. e., pentru
orice a, b A a. . a b, a va fi reprezentat dedesubtul lui b),

prin urmare:
orice nod se va afla dedesubtul fiec
aruia dintre nodurile cu care se
g
aseste n relatia de ordine strict
a < asociat
a lui , i. e. nodurile strict
mai mari dec
at el.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

14 / 93

Reprezentarea grafica a ordinilor: diagramele Hasse


Exemplu
Posetul (A, ) dat de A = {a, b, c, d} si
= {(a, a), (a, b), (a, c), (a, d), (b, b), (b, c), (b, d), (c, c), (d, d)} are urmatoarea
diagrama Hasse:
cr
dr
@
@r
b
r
a

Observatie (diagrama Hasse: reprezentare minimala, fara redundante)


Intro diagrama Hasse, buclele sunt eliminate (orice ordine este reflexiva, deci nu
e nevoie sa se deseneze arce ntre un varf si el nsusi), si orice arc care rezulta prin
tranzitivitate din altele este, de asemenea, eliminat. Mai mult, antisimetria unei
ordini arata ca nu exista circuite n graful orientat asociat unei ordini (graf
orientat asociat la fel ca n cazul relatiilor binare oarecare), iar acest fapt permite
reprezentarea printrun graf neorientat, cu acea conventie privind pozitionarea
nodurilor.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

15 / 93

Reprezentarea grafica a ordinilor: diagramele Hasse


Observatie
Faptul ca, ntrun poset finit si nevid (A, ), doua elemente x, y A satisfac
x < y (cu <:= \A ) este reprezentat n diagrama Hasse a posetului (A, ) prin
urmatoarele caracteristici:
elementul x este reprezentat dedesubtul elementului y si
x si y sunt conectate printrun lant (mai precis, prin cel putin un lant; aici,
lant n sensul de drum n graful neorientat dat de diagrama Hasse; dar sigur
ca submultimea lui A formata din elementele ce corespund nodurilor de pe un
astfel de drum este o submultime total ordonata a posetului (A, ), adica
este un lant cu ordinea indusa).

Observatie
In diagramele Hasse nu exist
a muchii orizontale, ci numai muchii verticale
sau oblice.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

16 / 93

Reprezentarea grafica a ordinilor: diagramele Hasse


Observatie
Diagrama Hasse a unei multimi liniar ordonate este liniara.
Amintim ca o multime liniar ordonat
a se mai numeste multime total ordonat
a
sau lant.

Notatie
Pentru orice k N , vom nota lantul cu k elemente prin Lk (articolul hotarat
va fi explicat n remarca urmatoare). De obicei, multimea suport a lantului Lk se
noteaza cu Lk . Evident, orice multime cu exact k elemente poate servi drept
suport pentru lantul cu k elemente.

Remarca
Pentru orice k N , lantul cu k elemente este unic, modulo o permutare a
elementelor, i. e. pe o multime cu k elemente se poate defini o unica ordine
totala, modulo o permutare a elementelor.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

17 / 93

Reprezentarea grafica a ordinilor: diagramele Hasse


Remarca (continuare)
Mai precis, daca Lk este o multime cu exact k elemente, iar si v sunt doua
ordini totale pe Lk , atunci poseturile (Lk , ) si (Lk , v) sunt izomorfe, i. e. exista
ntre ele un izomorfism de poseturi. Vom vedea ce este un izomorfism de
poseturi. Deocamdata, ne multumim cu explicatia intuitiva: doua poseturi finite si
nevide sunt izomorfe ddaca au aceeasi diagram
a Hasse.

Exemplu
Lantul cu 4 elemente: L4 = (L4 , ), cu L4 := {1, 2, 3, 4} si
= {(1, 1), (1, 2), (1, 3), (1, 4), (2, 2, ), (2, 3), (2, 4), (3, 3), (3, 4), (4, 4)}, are
urmatoarea diagrama Hasse:
4r
r3
r2
r
1
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

18 / 93

Elemente distinse ntrun poset


Pana n momentul n care se va specifica altfel, fie (A, ) un poset si X A.

Remarca
Este imediat faptul ca relatia binara pe X data de multimea de perechi
{(x, y )|x X , y X , x y } = X 2 este o ordine pe X , si ca, daca ordinea
pe A este totala, atunci aceasta ordine pe X este, de asemenea, totala.

Definitie
Ordinea pe X din remarca anterioara se numeste ordinea indusa de pe X si se
noteaza tot cu .
Posetul (X , ) se numeste subposet sau submultime (partial) ordonata a lui
(A, ).
Daca (X , ) este un lant (i. e. are fiecare doua elemente comparabile), atunci
(X , ) se numeste submultime total ordonata a lui (A, ).

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

19 / 93

Elemente distinse ntrun poset


Definitie
Un element a A se numeste:
minorant pentru X ddaca, pentru orice x X , a x
majorant pentru X ddaca, pentru orice x X , x a

Remarca
X poate avea mai multi minoranti (majoranti), si poate sa nu aiba niciun
minorant (majorant).

Exemplu
In posetul dat de diagrama Hasse:
c
r
@

d
r
@r

r
a
submultimea {b, c, d} are minorantii a si b si nu are niciun majorant.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

20 / 93

Elemente distinse ntrun poset


Definitie
Un minorant al lui X care apartine lui X (i. e. un element m X cu m x
pentru orice x X ) se numeste minim al lui X sau prim element al lui X sau
cel mai mic element al lui X si se noteaza cu min(X ) sau min(X , ).
Un majorant al lui X care apartine lui X (i. e. un element M X cu x M
pentru orice x X ) se numeste maxim al lui X sau ultim element al lui X
sau cel mai mare element al lui X si se noteaza cu max(X ) sau max(X , ).

Remarca
Dupa cum arata primul exemplu de mai jos, minimul nu exista ntotdeauna. Dar
antisimetria lui implica faptul ca minimul (daca exista) este unic (ceea ce
justifica notatia de mai sus pentru minim, care indica faptul ca minimul lui X este
unic determinat de X (si )).
La fel pentru maxim.

Definitie
Un poset cu minim si maxim se numeste poset marginit. (Minimul si maximul
trebuie sa fie ale ntregului poset, deci trebuie luat X := A n definitia anterioara.)
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

21 / 93

Elemente distinse ntrun poset


Exemplu
In posetul avand diagrama Hasse:
c
r
@

d
r
@r

r
a
submultimea {b, c, d} are minimul b si nu are maxim, iar ntreaga multime
{a, b, c, d} (ntregul poset) are minimul a si nu are maxim.

Exemplu
Lantul cu 4 elemente este un poset marginit (la fel ca orice lant finit si nevid; a se
vedea si: Sergiu Rudeanu, Curs de bazele informaticii. Latici si algebre booleene).

Remarca
O multime care are minim sau maxim are cel putin un element (pentru ca minimul
unei multimi apartine acelei multimi si la fel si maximul), deci nu poate fi vida.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

22 / 93

Elemente distinse ntrun poset


Definitie
Un element x X se numeste:
element minimal al lui X ddaca este minimul submultimii lui X formata din
elementele comparabile cu x, sau, echivalent, ddaca, oricare ar fi y X cu
y x, rezulta x = y , sau, echivalent, ddaca nu exista y X cu y < x
element maximal al lui X ddaca este maximul submultimii lui X formata din
elementele comparabile cu x, sau, echivalent, ddaca, oricare ar fi y X cu
x y , rezulta x = y , sau, echivalent, ddaca nu exista y X cu y > x

Remarca
Din definitia anterioara, rezulta imediat, pentru orice x X :
x este simultan element minimal al lui X si minorant pentru X ddaca
x = min(X )
x este simultan element minimal al lui X si element comparabil cu orice
element al lui X ddaca x = min(X )
x este simultan element maximal al lui X si majorant pentru X ddaca
x = max(X )
x este simultan element maximal al lui X si element comparabil cu orice
element al lui X ddaca x = max(X )
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

23 / 93

Reprezentarea grafica a ordinilor: diagramele Hasse


Reprezentarea prin diagrame Hasse a poseturilor finite se bazeaza pe
urmatoarele rezultate, care pot fi demonstrate simplu, prin reducere la absurd
si inductie matematica, ajunganduse la contradictie cu finitudinea posetului
(a se vedea si: Sergiu Rudeanu, Curs de bazele informaticii. Latici si algebre
booleene); a treia remarca de mai jos arata ca orice diagrama Hasse
corespunde unui unic poset:

Remarca (tema)
Orice poset finit si nevid are elemente maximale si elemente minimale, mai precis,
pentru orice element a A al unui poset finit si nevid (A, ), exista un element
minimal e si un element maximal E n posetul (A, ), cu proprietatea ca
e a E.

Remarca (tema)
In orice poset finit si nevid, orice element care nu este element maximal are cel
putin un succesor, si orice element care nu este element minimal are cel putin un
predecesor.

Remarca (tema)
In orice poset finit si nevid, nchiderea tranzitiva a relatiei de succesiune este
relatia de ordine stricta, iar nchiderea reflexivtranzitiva a relatiei de succesiune
(i. e. preordinea generata de relatia de succesiune) este relatia de ordine.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

24 / 93

Elemente distinse ntrun poset

Definitie
Infimumul lui X este cel mai mare minorant al lui X , adica maximul multimii
minorantilor lui X , si se noteaza cu inf(X ) sau inf(X , ).
Supremumul lui X este cel mai mic majorant al lui X , adica minimul multimii
majorantilor lui X , si se noteaza cu sup(X ) sau sup(X , ).

Remarca
Dupa cum arata exemplele de mai jos, infimumul nu exista ntotdeauna, nici
macar atunci cand multimea minorantilor este nevida.
Dar, fiind maximul unei multimi, infimumul (daca exista) este unic (ceea ce i
justifica denumirea cu articol hotarat si notatia, fiecare dintre acestea indicand
faptul ca infimumul este unic determinat de X (si )).
La fel pentru supremum.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

25 / 93

Elemente distinse ntrun poset


Exemplu
In posetul dat de diagrama Hasse:
cr
@

dr
@r

r
a
submultimea {c, d} are infimumul b si nu are supremum, pentru ca multimea
majorantilor lui {c, d} este vida si, deci, nu are minim.

Observatie
Intro diagrama Hasse, nodurile sunt marcate prin cerculete. Nu toate intersectiile
de muchii sunt noduri, dupa cum ilustreaza urmatorul exemplu.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

26 / 93

Elemente distinse ntrun poset


Exemplu
Notam relatia de ordine a posetului dat de urmatoarea diagrama Hasse cu , iar
relatia de ordine stricta asociata ei cu <.
1r
@
@r d
c rH

H


H
r
Hr b
a
@
@r
0
In acest poset marginit, submultimea {a, b} nu are supremum, pentru ca
multimea majorantilor sai este {c, d, 1}, care nu are minim (c < 1, d < 1 si c si d
sunt incomparabile, i. e. c  d si d  c).
In mod similar, submultimea {c, d} nu are infimum, pentru ca multimea
minorantilor sai este {0, a, b}, care nu are maxim (0 < a, 0 < b si a si b sunt
incomparabile).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

27 / 93

Elemente distinse ntrun poset


Remarca
Infimumul este un minorant, prin urmare infimumul apartine multimii ddaca este
minimul multimii: inf(X ) X ddaca min(X ), si atunci min(X ) = inf(X ).
Analog, supremumul este un majorant, prin urmare supremumul apartine multimii
ddaca este maximul multimii: sup(X ) X ddaca max(X ), si atunci
sup(X ) = max(X ).

Remarca
Din definitia infimumului si a supremumului, rezulta urmatoarele caracterizari:
exista inf(X ) = m ( A) ddaca:
pentru orice x X , m x si
oricare ar fi a A a. ., pentru orice x X , a x, rezult
a c
aam

exista sup(X ) = M ( A) ddaca:


pentru orice x X , x M si
oricare ar fi a A a. ., pentru orice x X , x a, rezult
a c
aMa
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

28 / 93

Elemente distinse ntrun poset


Lema
Fie (L, ) un poset. Atunci, pentru orice x, y L, urmatoarele afirmatii sunt
echivalente:
1
2
3

x y
exista n L inf{x, y } = x
exista n L sup{x, y } = y

Demonstratie: Vom folosi definitiile infimumului, supremumului, minimului si


maximului unei submultimi a unui poset, si le vom aplica acestui caz particular al
submultimilor cu 1 sau 2 elemente.
Fie x, y L.
(1) (2): Daca x y , atunci x = min{x, y } = inf{x, y } n L.
(1) (3): Daca x y , atunci y = max{x, y } = sup{x, y } n L.
(2) (1): Daca exista n L inf{x, y }, atunci inf{x, y } y , prin urmare, daca, n
plus, inf{x, y } = x, atunci x y .
(3) (1): Daca exista n L sup{x, y }, atunci x sup{x, y }, prin urmare, daca,
n plus, sup{x, y } = y , atunci x y .
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

29 / 93

Principiul dualitatii pentru poseturi


Principiul dualit
atii pentru poseturi: Orice rezultat privind un poset
arbitrar (fapt esential) (A, ) ramane valabil daca nlocuim cu 1
(notata ; conform definitiei inversei unei relatii binare, =1 A2 ,
definita prin: oricare ar fi x, y A, x y ddaca y x; la fel n continuare),
< cu <1 (notata >), cu 1 (notata ), toti minorantii cu majoranti
(ca notiuni) si viceversa, toate elementele minimale cu elemente maximale si
vice-versa, toate minimurile cu maximuri si vice-versa si toate infimumurile cu
supremumuri si viceversa.
Valabilitatea acestui principiu este usor de observat din faptul ca: pentru
orice ordine , este tot o ordine, cu ordinea stricta asociata > si relatia de
succesiune , este totala ddaca este totala, pentru orice X A,
minorantii lui (X , ) sunt exact majorantii lui (X , ) si viceversa,
elementele minimale ale lui (X , ) sunt exact elementele maximale ale lui
(X , ) si viceversa, min(X , ) = max(X , ) si viceversa (exista simultan,
i. e. min(X , ) exista ddaca max(X , ) exista, si, atunci cand exista, sunt
egale; la fel viceversa), inf(X , ) = sup(X , ) si viceversa (de asemenea,
exista simultan). Se spune ca notiunile de minorant si majorant sunt duale
una alteia, si la fel pentru notiunile de element minimal si element maximal,
minim si maxim, infimum si supremum, respectiv.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

30 / 93

Principiul dualitatii pentru poseturi


Posetul (A, ) se numeste posetul dual al posetului (A, ).
Este evident ca dualul dualului unui poset (A, ) este chiar (A, ).
De acum ncolo, ori de cate ori vom face apel la Principiul dualit
atii pentru
poseturi n demonstratii, vom scrie, simplu, prin dualitate.

Exemplu
Diagrama Hasse a dualului unui poset finit se obtine prin rasturnarea
diagramei Hasse a acelui poset cu susul n jos.
cr
@

ar

dr
@rb
r
a

(P, )

r
c

rb
@
@r
d

(P, ) = dualul lui (P, )

Lanturile finite sunt autoduale, i. e. izomorfe (ca poseturi; vom vedea) cu


poseturile duale lor.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

31 / 93

Principiul dualitatii pentru poseturi


Exemplu
Se poate demonstra ca orice submultime finita si nevida a unui lant are un minim
si un maxim, astfel: aratand prin inductie dupa cardinalul submultimii existenta
minimului, iar existenta maximului rezulta prin dualitate.

Observatie
O consecinta a remarcii din exemplul anterior este faptul ca orice lant finit si nevid
este un poset marginit (fapt mentionat si mai sus).

Remarca
Fie (L, ) un poset si =
6 X L, a. . exista n (L, ) inf(X ) si sup(X ). Atunci
inf(X ) sup(X ).
Intradevar, cum X 6= , rezulta ca exista x X . inf(X ) este un minorant al lui
X , iar sup(X ) este un majorant al lui X , prin urmare inf(X ) x sup(X ), deci
inf(X ) sup(X ) prin tranzitivitate.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

32 / 93

Elemente distinse ntrun poset


Caracterizarea supremumului si a infimumului de mai sus fac demonstratiile
urmatoarelor remarci foarte simple.

Remarca
Pentru orice multime T , n posetul (P(T ), ), oricare ar fi X P(T ):
[
exista sup(X ) =
A
AX

exista inf(X ) =

AX

Remarca (tema: scrieti aceasta remarca pentru posetul (P(T ), ))


Fie (L, ) un poset si X L, Y L, a. . X Y . Atunci:
daca exista n (L, ) sup(X ) si sup(Y ), atunci sup(X ) sup(Y )
daca exista n (L, ) inf(X ) si inf(Y ), atunci inf(Y ) inf(X )
Pentru tratarea cazurilor n care X este vida, a se vedea remarca urmatoare.
Cazul n care X este un singleton se scrie astfel: daca x Y L, atunci:
daca exista n (L, ) sup(Y ), atunci x sup(Y )
daca exista n (L, ) inf(Y ), atunci inf(Y ) x
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

33 / 93

Elemente distinse ntrun poset


Remarca
Intrun poset (L, ), sup() exista ddaca min(L) exista, si, daca acestea exista,
atunci sunt egale. Dual, la fel se ntampla pentru inf() si max(L).
ie
Intradevar, sup() definit
=
min{x | x L, a. . (y )(y y x)} =
min{x | x L} = min(L) (sup() si min(L) exista simultan, si, atunci cand exista,
sunt egale), pentru ca, oricare ar fi un element y , afirmatia y este falsa, si
deci implicatia y y x este adevarata pentru orice element x. Dual, inf()
si max(L) exista simultan, si, atunci cand exista, sunt egale.

Propozitie
Fie (L, ) un poset. Atunci urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
1
2

pentru orice A L, inf(A) exista n L;


pentru orice A L, sup(A) exista n L.

Demonstratie: Conditia (1) aplicata lui A := L spune ca (L, ) are minim, iar
conditia (2) aplicata lui A := L spune ca (L, ) are maxim. Deci, daca (L, )
satisface una dintre conditiile (1) si (2), atunci L este nevida.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

34 / 93

Elemente distinse ntrun poset


(1) (2) : Ipoteza acestei implicatii, anume existenta n (L, ) a infimumurilor
tuturor submultimilor lui L, implica faptul ca:
L este nevida;
n (L, ) exista inf() = max(L), conform remarcii anterioare; deci (L, ) are
maxim;
n (L, ) exista inf(L) = min(L); deci (L, ) are minim.
Conform remarcii anterioare, rezulta ca n (L, ) exista sup() = min(L).
Fie, acum, =
6 A L si M := {m L | (x A)x m} L, i. e. M este
multimea majorantilor lui A. M 6= , pentru ca max(L) M.
Faptul ca (L, ) satisface conditia (1) arata ca exista s := inf(M) L.
Pentru orice x A si orice y M, are loc x y , conform definitiei multimii M.
Deci orice element x al multimii nevide A este minorant al lui M. Definitia
infimumului arata acum ca x inf(M) = s, oricare ar fi x A. Deci s = inf(M)
este un majorant al lui A, adica s = inf(M) M, conform definitiei lui M. Dar
s = inf(M) M nseamna ca s = min(M), adica s este cel mai mic majorant al
lui A, adica s = sup(A), conform definitiei supremumului.
(2) (1) : Rezulta, prin dualitate, din prima implicatie.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

35 / 93

Relatii de ordine

Functii izotone

Operatori de nchidere si sisteme de nchidere pe poseturi arbitrare

Latici

Functii izotone versus morfisme de latici

Latici marginite

Morfisme de latici marginite

Sublatici si sublatici marginite

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

36 / 93

Functii izotone
Definitie
Fie (A, ) si (B, v) doua poseturi, iar f : A B o functie.
f se zice izotona (sau crescatoare) ddaca f pastreaza ordinea, i. e.: pentru orice
x, y A, x y implica f (x) v f (y ).
f se zice antitona (sau descrescatoare) ddaca f inverseaza ordinea, i. e.: pentru
orice x, y A, x y implica f (y ) v f (x).
Functiile izotone se mai numesc morfisme de poseturi.

Observatie
Se considera ca denumirea de functie cresc
atoare este legata de ordinile naturale
de pe multimile de numere, si, de aceea, se prefera denumirea de functie izoton
a
n cazul functiilor ntre poseturi arbitrare.

Remarca
Cu notatiile din definitia de mai sus, f este functie antitona ddaca este morfism
ntre posetul (A, ) si posetul dual lui (B, v), anume (B, w), unde w:=v1 .
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

37 / 93

Functii izotone
Remarca
Compunerea a doua functii izotone este o functie izotona. Intradevar, daca
(P, ), (Q, v) si (R, E) sunt poseturi, iar f : P Q si g : Q R sunt functii
izotone, atunci, pentru orice x, y P: daca x y , atunci f (x) v f (y ), prin
urmare g (f (x)) E g (f (y )), adica (g f )(x) E (g f )(y ), i. e. g f este izotona.

Exercitiu (tema)
Orice functie izotona injectiva pastreaza ordinea stricta.
I. e., daca:
(A, ) si (B, v) sunt doua poseturi,
<:= \A si @:=v \B sunt ordinile stricte asociate lui si, respectiv, v,
iar f : A B este o functie izotona injectiva,
atunci, pentru orice x, y A:
x < y implica f (x) @ f (y ).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

38 / 93

Functii izotone
Definitie
O functie ntre doua poseturi se numeste izomorfism de ordine sau izomorfism de
poseturi ddaca este izotona, bijectiva si cu inversa izotona. Doua poseturi ntre
care exista un izomorfism de poseturi se zic izomorfe.

Exemplu
Functia f ntre urmatoarele doua poseturi (pe care le notam ({0, a, b}, ) si
({0, x, 1}, v), respectiv), data prin f (0) = 0, f (a) = x si f (b) = 1, este izotona si
bijectiva, dar inversa ei, care are valorile: f 1 (0) = 0, f 1 (x) = a si f 1 (1) = b,
nu este izotona, pentru ca x v 1 n al doilea poset, dar f 1 (x) = a  b = f 1 (1)
(n primul poset, a si b sunt incomparabile).
1
r
rb
ar
@
rx
f @r
r
0
0
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

39 / 93

Functii izotone
Remarca
Fie (L, ) un lant (adica o multime total ordonata, adica o multime liniar
ordonata). Atunci, pentru orice a, b L, a  b implica b < a, unde <:= \L
este ordinea stricta asociata lui . Intradevar, pentru orice a, b L, faptul ca
(L, ) este lant implica a b sau b a, asadar, daca a  b, atunci b a si
a 6= b, prin urmare b < a.

Exercitiu (tema)
Fie f : L M o functie bijectiva izotona ntre doua poseturi (L, ) si (M, v).
Aratati ca, daca (L, ) este lant, atunci inversa lui f , f 1 , este izotona, adica f
este izomorfism de ordine.
Indicatie: aplicati metoda reducerii la absurd, remarca anterioara si injectivitatea
functiei din enunt.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

40 / 93

Functii izotone
Exercitiu (tema)
Fie f : L M o functie surjectiva izotona ntre doua poseturi (L, ) si (M, v).
Aratati ca, daca (L, ) este lant, atunci (M, v) este lant.

Exercitiu (Teorema KnasterTarski (tema))


Fie (L, ) un poset, iar f : L L o functie izotona.
not.
Daca exista n posetul (L, ) inf{x L | f (x) x} = a L, atunci:
1
2

f (a) = a (i. e. a este punct fix al lui f ) si a = min{x L | f (x) x};


daca b L a. . f (b) = b, atunci a b (i. e. a este cel mai mic punct fix al
lui f ).
not.

Si dual: daca exista n posetul (L, ) sup{x L | x f (x)} = c L, atunci :


1
2

f (c) = c (i. e. c este punct fix al lui f ) si c = max{x L | x f (x)};


daca d L a. . f (d) = d, atunci d c (i. e. c este cel mai mare punct fix
al lui f ).

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

41 / 93

Mnemonic despre multimi partial ordonate (poseturi)


Definitie
Se numeste multime (partial) ordonata sau poset (de la englezescul partially
ordered set) o pereche (A, ) formata dintro multime A si o relatie de ordine
pe A, i. e.:

este
este
este
este

o relatie binar
a pe A: A2 := A A
reflexiv
a: pentru orice x A, x x
tranzitiv
a: pentru orice x, y , z A, x y si y z implica x z
antisimetric
a: pentru orice x, y A, x y si y x implica x = y

Daca, n plus, relatia de ordine este total


a, i. e. liniar
a, i. e.: pentru orice
x, y A, x y sau y x, atunci (A, ) se numeste multime total ordonata sau
multime liniar ordonata sau lant.
Relatia de ordine stricta asociata ordinii este
not.
< = \A = {(x, y ) | x, y A, x y , x 6= y }.
Relatia de succesiune asociata ordinii este
not.
= {(x, y ) | x, y A, x < y , (@ a A) (x < a < y )}.
Se noteaza: :=1 , >:=<1 = \A si :=1 .
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

42 / 93

Mnemonic despre poseturi

Remarca
Cu notatiile din definitia anterioara, avem:
este o relatie de ordine pe A
> este relatia de ordine stricta asociata lui
 este relatia de succesiune asociata lui
La fel ca n cazul oricarui tip de structura algebrica, cu notatiile din definitia
de mai sus, spunem ca A este multimea subiacenta sau multimea suport a
posetului (A, ).

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

43 / 93

Relatii de ordine

Functii izotone

Operatori de nchidere si sisteme de nchidere pe poseturi arbitrare

Latici

Functii izotone versus morfisme de latici

Latici marginite

Morfisme de latici marginite

Sublatici si sublatici marginite

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

44 / 93

Operatori si sisteme de nchidere


Pe tot parcursul acestei sectiuni a cursului, (A, ) va fi un poset marginit (implicit
nevid) arbitrar.
Urmatoarea definitie o generalizeaza pe cea din cursul anterior n care posetul de
referinta era (P(T ), ), cu T multime arbitrara.
Toate demonstratiile rezultatelor din aceasta sectiune sunt analoge celor din cazul
particular al posetului (P(T ), ) incluse n cursul anterior. Transpunerea lor la
cazul general de aici este un bun exercitiu (tem
a) pentru fiecare student.

Definitie
Se numeste sistem de nchidere pe posetul marginit (A, ) o submultime a lui
A nchisa la infimumuri arbitrare, i. e. o multime M A cu proprietatea ca,
pentru orice S M, exista n (A, ) inf(S) M.
Se numeste operator de nchidere pe posetul marginit (A, ) o functie
C : A A, astfel ncat, pentru orice x, y A, au loc proprietatile:
1
2
3

C (C (x)) = C (x) (C este idempotent


a);
x C (x) (C este extensiv
a);
dac
a x y , atunci C (x) C (y ) (C este izoton
a).

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

45 / 93

Operatori si sisteme de nchidere


Remarca
Orice sistem de nchidere pe (A, ) contine inf() = max(A), asadar orice sistem
de nchidere pe (A, ) este nevid.

Exemplu
idA este un operator de nchidere pe (A, ).
Functia constanta C : A A, pentru orice x A, C (x) := max(A), este un
operator de nchidere pe (A, ).
A este un sistem de nchidere pe (A, ).
nu este un sistem de nchidere pe (A, ).

Propozitie
Daca M este un sistem de nchidere pe (A, ), atunci, pentru orice x A, exista
n (A, ) min{m M | x m} = inf{m M | x m}.
Iar, daca definim CM : A A prin: oricare ar fi x A,
CM (x) = min{m M | x m}, atunci CM este un operator de nchidere pe
(A, ).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

46 / 93

Operatori si sisteme de nchidere

Propozitie
Fie C : A A un operator de nchidere pe (A, ). Atunci imaginea lui C este un
sistem de nchidere pe (A, ), avand ca elemente exact punctele fixe ale lui C :
C (A) = {x A | x = C (x)}. Vom nota cu MC = C (A).

Propozitie
Aplicatiile din cele doua propozitii precedente sunt inverse una alteia, adica:
1

pentru orice operator de nchidere C : A A pe (A, ), CMC = C ;

pentru orice sistem de nchidere M pe (A, ), MCM = M.

Asadar aceste aplicatii sunt bijectii, deci multimea operatorilor de nchidere pe


(A, ) si multimea sistemelor de nchidere pe (A, ) sunt n bijectie.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

47 / 93

Relatii de ordine

Functii izotone

Operatori de nchidere si sisteme de nchidere pe poseturi arbitrare

Latici

Functii izotone versus morfisme de latici

Latici marginite

Morfisme de latici marginite

Sublatici si sublatici marginite

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

48 / 93

Latici

O latice este simultan un poset si o structura algebrica nzestrata cu doua


operatii binare, fiecare dintre acestea cu anumite proprietati specifice.
Vom defini mai jos doua tipuri de latici, anume
laticile Ore si laticile Dedekind,
si apoi vom demonstra ca orice latice Ore poate fi organizata ca o latice
Dedekind, si orice latice Dedekind poate fi organizata ca o latice Ore.
Asadar, vom arata ca, de fapt, exista un singur fel de latice, care este
simultan o latice Ore si o latice Dedekind.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

49 / 93

Latice Ore
Definitie
O latice Ore este un poset (L, ) cu proprietatea ca, pentru orice x, y L, exista
inf{x, y } L si sup{x, y } L.

Exemplu (poseturi care nu sunt latici Ore)


Multimile indicate sub aceste diagrame nu au minoranti/majoranti, asadar nu au
infimum/supremum.

ar

rb

@ inf{a, b}
@ sup{a, b}

br
@

cr
@r
a

r
b

@ sup{b, c}

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

ar
@
@r
c

@ inf{b, c}

c
r
@

d
r
@r

r
a
@ sup{c, d}

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

r
b

ar
@
r @r
c
d

@ inf{b, c}
@ inf{b, d}
@ inf{c, d}
20152016, Semestrul I

50 / 93

Poset finit si marginit care nu este latice Ore


Exemplu
1r
@
r
@r d
cH
H
r HHr b
a
@
@r
0
In acest poset marginit, submultimea {a, b} nu are supremum, pentru ca
multimea majorantilor sai este {c, d, 1}, care nu are minim (c 1, d 1 si c si d
sunt incomparabile, i. e. c  d si d  c).
In mod similar, submultimea {c, d} nu are infimum, pentru ca multimea
minorantilor sai este {0, a, b}, care nu are maxim (0 a, 0 b si a si b sunt
incomparabile).
Asadar, acest poset nu este o latice Ore, cu toate ca este marginit, asa cum vom
vedea ca sunt toate laticile finite.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

51 / 93

Exemple de latici Ore


Exemplu
Urmatoarele poseturi sunt latici Ore, dupa cum se poate verifica direct:
1
r

1
r
@

r
0

@r
r
@
@r
0

L3

rombul

rm

ar
@

1
r
@
rb @ rc
@r
0

diamantul

1
r
@rz

xr
ry
@
@r
0
pentagonul

Primul dintre aceste poseturi este lantul cu 3 elemente. Denumirile celorlalte trei
poseturi se datoreaza formelor diagramelor lor Hasse.

Remarca
Orice lant este latice Ore, pentru ca, daca (L, ) este un lant nevid, iar x, y L,
atunci x y sau y x, prin urmare exista min{x, y } si max{x, y }, asadar exista
n (L, ) inf{x, y } = min{x, y } si sup{x, y } = max{x, y }.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

52 / 93

Latice Dedekind
Definitie
O latice Dedekind este o structura algebrica (L, , ), unde L este o multime, iar
si sunt doua operatii binare pe L (adica : L2 L si : L2 L; aceste
operatii binare sunt notate infixat si numite, respectiv, sau si si, sau disjunctie si
conjunctie, sau reuniune si intersectie) care satisfac urmatoarele proprietati:
idempotent
a: pentru orice x L, x x = x si x x = x;
comutativitate: pentru orice x, y L, x y = y x si x y = y x;
asociativitate: pentru orice x, y , z L, (x y ) z = x (y z) si
(x y ) z = x (y z);
absorbtie: pentru orice x, y L, x (x y ) = x si x (x y ) = x.

Exemplu
Pentru orice multime T , se verifica usor ca (P(T ), , ) este o latice Dedekind.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

53 / 93

Latici
Lema (amintita din cele de mai sus)
Fie (L, ) un poset. Atunci, pentru orice x, y L, urmatoarele afirmatii sunt
echivalente:
1
x y
2
exista n L inf{x, y } = x
3
exista n L sup{x, y } = y

Lema
Fie (L, , ) o latice Dedekind. Atunci, pentru orice x, y L, urmatoarele
afirmatii sunt echivalente:
1
x y =x
2
x y =y
Demonstratie: Fie x, y L.
(1) (2): In urmatorul sir de egalitati, mai ntai scriem x n concordanta cu
ipoteza (1), apoi aplicam comutativitatea lui si cea a lui , si, n final,
absorbtia: x y = x implica x y = (x y ) y = y (x y ) = y (y x) = y .
(2) (1): Urmarim pasii demonstratiei implicatiei anterioare, sarind peste
aplicarea comutativitatii, pentru ca aici nu este necesara: x y = y implica
x y = x (x y ) = x.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

54 / 93

Echivalenta celor doua definitii ale laticii


Teorema
Cele doua definitii ale notiunii de latice sunt echivalente. Mai precis, au loc
urmatoarele fapte.
1

Fie L := (L, ) o latice Ore. Definim (L) := (L, , ), unde si sunt


operatii binare pe multimea L, definite prin: pentru orice x, y L,
x y := sup{x, y } si x y := inf{x, y } n laticea Ore L. Atunci (L) este o
latice Dedekind.
Fie L := (L, , ) o latice Dedekind. Definim (L) := (L, ), unde este o
relatie binara pe multimea L, definita prin: pentru orice x, y L, x y
ddaca x y = y (ceea ce este echivalent cu x y = x, dupa cum ne asigura
o lema de mai sus). Atunci (L) este o latice Ore, n care, pentru orice
x, y L, inf{x, y } = x y si sup{x, y } = x y .
Aplicatiile si sunt inverse una alteia, adica: pentru orice latice Ore L,
((L)) = L, si, pentru orice latice Dedekind L, ((L)) = L.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

55 / 93

Echivalenta celor doua definitii ale laticii


Demonstratie: (1) Ca n enunt, sa consideram o latice Ore L := (L, ), si sa
definim (L) := (L, , ), unde si sunt operatii binare pe multimea L,
definite prin: pentru orice x, y L, x y := sup{x, y } si x y := inf{x, y } n
laticea Ore L. Trebuie sa demonstram ca (L) = (L, , ) este o latice Dedekind.
A se observa ca identitatile stabilite mai jos sunt valabile n orice poset n care
exista infimumurile si supremumurile care apar n aceste identitati.
Este evident, din definitia maximului si a minimului si din reflexivitatea unei relatii
de ordine, ca orice submultime a lui L cu un singur element are maxim si minim,
ambele egale cu unicul sau element. Asadar, pentru orice x L,
x x = sup{x, x} = sup{x} = max{x} = x si
x x = inf{x, x} = inf{x} = min{x} = x, ceea ce nseamna ca operatiile si
sunt idempotente.
Pentru orice x, y L, avem egalitatea de multimi {x, y } = {y , x}, prin urmare
x y = sup{x, y } = sup{y , x} = y x si x y = inf{x, y } = inf{y , x} = y x,
deci si sunt comutative.
Fie x, y , z L. Vom demonstra ca exista n L sup{x, y , z} si
sup{x, y , z} = sup{x, sup{y , z}} (stim ca n L exista supremumurile multimilor de
1 sau 2 elemente, deci sup{x, sup{y , z}} exista n L).
Sa notam t := sup{y , z} si u := sup{x, t}.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

56 / 93

Echivalenta celor doua definitii ale laticii


Egalitatea t = sup{y , z} si definitia supremumului arata ca y t si z t.
Similar, faptul ca u = sup{x, t} implica t u.
y t si t u, deci y u conform tranzitivitatii lui . Analog, z t si t u
implica z u conform tranzitivitatii lui .
u = sup{x, t}, prin urmare x u.
Deci x u, y u, z u, asadar u este un majorant al multimii {x, y , z}. Deci
multimea {x, y , z} are cel putin un majorant. Vom demonstra ca u este cel mai
mic majorant al multimii {x, y , z}, adica este supremumul acestei multimi.
Fie s L un majorant arbitrar (dar fixat) al multimii {x, y , z}.
Intrucat s este majorant pentru {x, y , z}, avem y s si z s, de unde, tinand
seama de faptul ca t = sup{y , z}, obtinem t s conform caracterizarii
supremumului.
Dar faptul ca s este majorant pentru {x, y , z} implica si x s.
Deci x s, t s si u = sup{x, t}, de unde obtinem u s conform caracterizarii
supremumului.
Am aratat ca u s pentru orice majorant al multimii {x, y , z}, ceea ce nseamna
ca sup{x, y , z} exista n L si sup{x, y , z} = u = sup{x, sup{y , z}}.
Dar aceasta egalitate ne da si
sup{x, y , z} = sup{z, x, y } = sup{z, sup{x, y }} = sup{sup{x, y }, z}.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

57 / 93

Echivalenta celor doua definitii ale laticii


Prin urmare, sup{x, sup{y , z}} = sup{x, y , z} = sup{sup{x, y }, z}, deci
sup{x, sup{y , z}} = sup{sup{x, y }, z}, asadar x (y z) = (x y ) z.
(A se observa ca, la fel ca mai sus, se poate demonstra, din aproape n aproape
sau prin inductie matematica, faptul ca n L exista supremumul oricarei multimi

finite nevide, si, oricare


( ar fi n N si oricare ar fi x1 , . . . , xn L,
x1 ,
n = 1,
sup{x1 , . . . , xn } =
)
sup{sup{x1 , . . . , xn1 }, xn }, n > 1.
Principiul dualit
atii pentru poseturi si identitatea
sup{x, sup{y , z}} = sup{sup{x, y }, z} arata ca avem si
inf{x, inf{y , z}} = inf{inf{x, y }, z}, adica x (y z) = (x y ) z.
Am demonstrat ca si sunt asociative.
Pentru a demonstra absorbtia, sa consideram x, y L. Avem de aratat ca
inf{x, sup{x, y }} = x. Sa notam asadar s := sup{x, y } si i := inf{x, s}.
s = sup{x, y }, deci x s, prin urmare i = inf{x, s} = min{x, s} = x, conform
unei proprietati a poseturilor demonstrate mai sus.
Deci i = x, ceea ce nseamna ca inf{x, sup{x, y }} = x, adica x (x y ) = x.
Faptul ca inf{x, sup{x, y }} = x si Principiul dualit
atii pentru poseturi arata ca
avem si sup{x, inf{x, y }} = x, adica x (x y ) = x.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

58 / 93

Echivalenta celor doua definitii ale laticii


Prin urmare, si satisfac si absorbtia, ceea ce ncheie demonstratia punctului
(1): (L) = (L, , ) este o latice Dedekind.
(2) Ca n enunt, sa consideram o latice Dedekind L := (L, , ) si sa definim
(L) := (L, ), unde este o relatie binara pe multimea L, definita prin: pentru
orice x, y L, x y ddaca x y = y (ddaca x y = x, conform unei leme de
mai sus). Trebuie sa demonstram ca (L) = (L, ) este o latice Ore, n care,
pentru orice x, y L, inf{x, y } = x y si sup{x, y } = x y .
Din idempotenta lui , avem ca, pentru orice x L, x x = x, deci x x, adica
este reflexiva.
Fie x, y , z L astfel ncat x y si y z, i. e. x y = y si y z = z, prin
urmare, folosind aceste doua egalitati si asociativitatea lui , obtinem:
x z = x (y z) = (x y ) z = y z = z, deci x z = z, ceea ce nseamna
ca x z. Asadar este tranzitiva.
Acum fie x, y L a. . x y si y x, adica x y = y si y x = x. Dar
x y = y x din comutativitatea lui , deci x = y . Asadar este antisimetrica.
Am demonstrat ca este o relatie de ordine.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

59 / 93

Echivalenta celor doua definitii ale laticii


Fie x, y L, arbitrare, fixate. Trebuie sa demonstram ca exista n (L) = (L, )
infimumul si supremumul multimii {x, y } si ca acestea sunt egale cu x y si
respectiv x y .
Din asociativitatea si idempotenta lui , avem ca
x (x y ) = (x x) y = x y , deci x x y . Din comutativitatea,
asociativitatea si idempotenta lui , obtinem
y (x y ) = (x y ) y = x (y y ) = x y , deci y x y .
Fie l L, a. . x l si y l, adica x l = l si y l = l. Atunci, conform
asociativitatii lui , (x y ) l = x (y l) = x l = l, deci x y l.
Caracterizarea supremumului ne da acum: sup{x, y } = x y .
Din comutativitatea, asociativitatea si idempotenta lui , obtinem:
(x y ) x = x (x y ) = (x x) y = x y , deci x y x.
Din asociativitatea si idempotenta lui , avem: (x y ) y = x (y y ) = x y ,
deci x y y .
Fie l L, a. . l x si l y , adica l y = l si l y = l. Atunci, conform
asociativitatii lui , l (x y ) = (l x) y = l y = l, asadar l x y .
Caracterizarea infimumului ne da acum: inf{x, y } = x y , ceea ce ncheie
demonstratia punctului (2): (L) = (L, ) este o latice Ore.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

60 / 93

Echivalenta celor doua definitii ale laticii


(3) Fie L = (L, ) o latice Ore. Atunci (L) = (L, , ) este o latice Dedekind,
unde, pentru orice x, y L, x y = sup{x, y } si x y = inf{x, y } n L = (L, ).
Fie ((L)) = (L, v). Atunci (L, v) este o latice Ore, cu v definita prin: pentru
orice x, y L, x v y ddaca x y = y ddaca n L = (L, ) avem
sup{x, y } = y {x, y } ddaca n L = (L, ) avem max{x, y } = sup{x, y } = y (a
se vedea o proprietate de mai sus) ddaca x y . Asadar v=, deci
(L, v) = (L, ), adica ((L)) = L.
Acum fie L = (L, , ) o latice Dedekind. Atunci (L) = (L, ) este o latice Ore,
unde relatia de ordine este definita prin: pentru orice x, y L, x y ddaca
x y = y , sau, echivalent, x y ddaca x y = x, iar supremumurile si
infimumurile sunt date de: pentru orice x, y L, sup{x, y } = x y si
inf{x, y } = x y .
Atunci ((L)) = (L, t, u) este o latice Dedekind, cu t si u definite dupa cum
urmeaza, n functie de supremumurile si infimumurile din laticea Ore
(L) = (L, ): pentru orice x, y L, x t y = sup{x, y } = x y si
x u y = inf{x, y } = x y , deci t = si u = , asadar (L, t, u) = (L, , ), ceea
ce nseamna ca ((L)) = L.
Demonstratia teoremei este ncheiata.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

61 / 93

Notatii alternative pentru latici

De acum ncolo, vom numi orice latice Ore si orice latice Dedekind, simplu,
latice.
Conform teoremei anterioare, orice latice este simultan o latice Ore si o latice
Dedekind.
Ori de cate ori va fi data o latice, vom lucra cu ordinea ei partiala (care o
face latice Ore) si cu operatiile ei binare (disjunctia si conjunctia, care o fac
latice Dedekind) fara a specifica la care dintre cele doua definitii echivalente
ale unei latici ne vom referi ntrun anumit moment.
Pentru orice latice L, vom folosi oricare dintre notatiile: (L, ), (L, , ) si
(L, , , ), n functie de ce trebuie specificat despre structura de latice a lui
L: ordinea ei partiala , operatiile ei binare si , sau toate acestea.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

62 / 93

Exemple de latici
Exemplu
Cu ultima dintre notatiile de mai sus, urmatoarele structuri sunt latici:
(, (, , ), (, , ), ), pentru ca = este unica relatie binara pe , iar
unica operatie binara pe , adica functie definita pe = cu valori n ,
este (, , ), si toate aceste componente satisfac, n mod trivial, conditiile
din definitia unei latici;
(P(T ), , , ), pentru orice multime T ;
(N, cmmmc, cmmdc, |);
(Dn , cmmmc, cmmdc, |), unde n N , arbitrar, si Dn este multimea
divizorilor naturali ai lui n;
orice lant (L, max, min, ), de exemplu: Ln = (Ln , max, min, ) cu n N ,
arbitrar, (R, max, min, ), (Q, max, min, ), (Z, max, min, ),
(N, max, min, ).

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

63 / 93

Latici
Proprietatea urmatoare generalizeaza compunerea incluziunilor nestricte si de
acelasi sens de multimi cu , precum si cu , membru cu membru.

Propozitie (doua inegalitati nestricte si de acelasi sens ntro latice se


pot compune cu , precum si cu , membru cu membru; altfel spus,
relatia de ordine ntro latice este compatibila cu si cu )
Pentru orice elemente x, y , a, b ale unei latici (L, , , ), daca x a si y b,
atunci x y a b si x y a b.
Demonstratie: x a nseamna ca x a = x si x a = a.
y b nseamna ca y b = y si y b = b.
Atunci (x y ) (a b) = x y a b = x a y b = (x a) (y b) = x y ,
deci x y a b.
Si (x y ) (a b) = x y a b = x a y b = (x a) (y b) = a b,
deci x y a b.
Am folosit comutativitatea si asociativitatea lui si . (Asociativitatea acestor
operatii nea permis scrierile fara paranteze de mai sus.)
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

64 / 93

Principiul dualitatii pentru latici


In concordanta cu Principiul dualit
atii pentru poseturi, urmatoarele notiuni
legate de definitia unei latici sunt duale unele fata de celelalte: si , si ,
respectiv, unde, ca si la enuntarea Principiului dualit
atii pentru poseturi (n
Cursul V), am notat :=1 .
Pentru a exprima acest fapt mai precis, daca (L, , , ) este o latice, atunci este
imediat, din definitia unei latici si principiul dualit
atii pentru poseturi, ca
(L, , , ) este, de asemenea, o latice, iar aceasta latice se numeste duala laticii
(L, , , ).
Este evident ca duala dualei unei latici (L, , , ) este chiar (L, , , ).
Aceste fapte ne conduc la Principiul dualit
atii pentru latici: orice rezultat
privind o latice arbitrara (L, , , ) ramane valabil daca n el interschimbam cu
si cu .
Ca si la Principiul dualit
atii pentru poseturi, este esential ca laticea sa fie
arbitrar
a, adica acest principiu se refera n mod strict la rezultate valabile n
toate laticile.
De acum ncolo, ori de cate ori vom apela la Principiul dualit
atii pentru latici,
vom scrie, simplu, prin dualitate.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

65 / 93

Relatii de ordine

Functii izotone

Operatori de nchidere si sisteme de nchidere pe poseturi arbitrare

Latici

Functii izotone versus morfisme de latici

Latici marginite

Morfisme de latici marginite

Sublatici si sublatici marginite

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

66 / 93

Functii izotone versus morfisme de latici


Definitie (amintita din cursul anterior)
Fie (A, ) si (B, v) doua poseturi, iar f : A B o functie.
f se numeste morfism de poseturi (sau functie izotona, sau functie crescatoare)
ddaca f pastreaza ordinea, i. e.: pentru orice x, y A, x y implica f (x) v f (y ).

Definitie
Fie (L, , ) si (M, t, u) doua latici si f : L M o functie.
f se numeste morfism de latici ddaca f comuta cu operatiile de latici, i. e.: pentru
orice x, y L,
1

f (x y ) = f (x) t f (y )
si
f (x y ) = f (x) u f (y ).

Un morfism de latici de la o latice la ea nsasi se numeste endomorfism al acelei


latici.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

67 / 93

Functii izotone versus morfisme de latici


Remarca
Compunerea a doua morfisme de latici este un morfism de latici. Intradevar, daca
(L, , ), (M, t, u) si (N, g, f) sunt latici, iar f : L M si g : M N sunt
morfisme de latici, atunci g f : L N satisface urmatoarele egalitati, pentru
orice a, b L:
(g f )(a b) = g (f (a b)) = g (f (a) t f (b)) =
g (f (a)) g g (f (b)) = (g f )(a) g (g f )(b)

si

(g f )(a b) = g (f (a b)) = g (f (a) u f (b)) =


g (f (a)) f g (f (b)) = (g f )(a) f (g f )(b).

Remarca
Orice morfism de latici este functie izotona, dar nu si reciproc.
Intradevar, daca (L, , , ) si (M, t, u, v) sunt doua latici si f : L M este un
morfism de latici, atunci, pentru orice x, y L a. . x y , ceea ce este echivalent
cu x y = y , avem: f (x) t f (y ) = f (x y ) = f (y ), asadar f (x) v f (y ).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

68 / 93

Functii izotone versus morfisme de latici


Remarca (continuare)
In ce priveste implicatia reciproca, sa consideram urmatorul contraexemplu, n
care f este functie izotona, dar nu este morfism de latici, pentru ca
f ( ) = f (1) = 1 6= p = m p = f () f ():
1r

r
@

1
r
@
@ r

rp
f

rm

@r
0

r
0

rombul: (R, , )
x
f (x)
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

L4 = (L4 , , )
0
0

1
1

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

69 / 93

Functii izotone versus morfisme de latici


Definitie
Un izomorfism de latici este un morfism de latici inversabil, i. e. un morfism de
latici care este o functie inversabila si a carei inversa este tot un morfism de latici.
Un automorfism de latici este un izomorfism de latici ntre o latice si ea nsasi
(adica un endomorfism de latici inversabil).

Definitie
Doua latici ntre care exista un izomorfism de latici se zic izomorfe.
In general, oricare doua structuri algebrice de acelasi tip ntre care exista un
izomorfism se vor zice izomorfe.

Propozitie
O functie ntre doua latici este un izomorfism de latici ddaca este un morfism
bijectiv de latici, adica un morfism de latici care este functie bijectiva.
Cu alte cuvinte, inversa oricarui morfism bijectiv de latici este, de asemenea, un
morfism de latici.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

70 / 93

Functii izotone versus morfisme de latici


Demonstratie: Implicatia directa este imediata, pentru ca, asa cum sugereaza
enuntul, orice izomorfism de latici este simultan un morfism de latici si o functie
inversabila, deci bijectiva.
Reciproc, fie (L, , ) si (M, t, u) doua latici si f : L M un morfism bijectiv de
latici. Sa demonstram ca, n aceste ipoteze, rezulta ca f este un izomorfism de
latici.
f este, asadar, o functie bijectiva, deci inversabila. Fie f 1 : M L inversa
functiei f .
Fie a, b M. f este bijectiva, deci surjectiva, deci exista x, y L a. . f (x) = a si
f (y ) = b. Aplicand f 1 n ambii membri ai fiecareia dintre aceste doua egalitati,
obtinem: f 1 (a) = f 1 (f (x)) = x si f 1 (b) = f 1 (f (y )) = y .
Rezulta ca
f 1 (a t b)= f 1 (f (x) t f (y )) = f 1 (f (x y )) = x y = f 1 (a) f 1 (b). Prin
dualitate, rezulta ca avem si: f 1 (a u b) = f 1 (a) f 1 (b). Asadar f 1 este
morfism de latici, prin urmare f este un morfism de latici inversabil cu inversa
morfism de latici, i. e. f este un izomorfism de latici.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

71 / 93

Functii izotone versus morfisme de latici


Definitie
O functie ntre doua poseturi se numeste izomorfism de ordine sau izomorfism de
poseturi ddaca este izotona, bijectiva si cu inversa izotona.

Exemplu
Functia f ntre urmatoarele doua poseturi (pe care le notam ({0, a, b}, ) si
({0, x, 1}, v), respectiv), data prin f (0) = 0, f (a) = x si f (b) = 1, este izotona si
bijectiva, dar inversa ei, care are valorile: f 1 (0) = 0, f 1 (x) = a si f 1 (1) = b,
nu este izotona, pentru ca x v 1 n al doilea poset, dar f 1 (x) = a  b = f 1 (1)
(n primul poset, a si b sunt incomparabile).
1r
r
r
a
b
@
rx
f @r
r
0
0

Propozitie
O functie ntre doua latici este izomorfism de latici ddaca este izomorfism de
ordine (ntre poseturile subiacente celor doua latici).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

72 / 93

Functii izotone versus morfisme de latici


Demonstratie: Implicatia directa rezulta din definitia unui izomorfism de latici si
faptul ca orice morfism de latici este functie izotona.
Reciproc, fie (L, , , ) si (M, t, u, v) doua latici si f : L M un izomorfism de
ordine ntre poseturile (L, ) si (M, v), adica f este o functie izotona bijectiva, iar
inversa ei, f 1 : M L, este, de asemenea, izotona.
Fie a, b L, arbitrare, fixate. Demonstram ca f (a b) = f (a) t f (b).
a b = sup{a, b}, iar a sup{a, b} si b sup{a, b}.
Asadar, a a b si b a b, iar f este izotona, prin urmare f (a) v f (a b) si
f (b) v f (a b), deci f (a b) este un majorant al submultimii {f (a), f (b)} a lui
(M, v), prin urmare sup{f (a), f (b)} v f (a b), conform definitiei supremumului.
Dar f (a) t f (b) = sup{f (a), f (b)}, deci f (a) t f (b) v f (a b).
De aici, demonstratia poate continua n mai multe moduri.
De exemplu, sa notam cu u := f (a) t f (b) M, pentru comoditatea scrierii n
cele ce urmeaza.
Cu aceasta notatie, ultima relatie de mai sus devine: u v f (a b).
Au loc: f (a) v sup{f (a), f (b)} = f (a) t f (b) = u si
f (b) v sup{f (a), f (b)} = f (a) t f (b) = u, deci f (a) v u si f (b) v u.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

73 / 93

Functii izotone versus morfisme de latici


Ipoteza ca f 1 este izotona si ultimele doua relatii de mai sus implica
a = f 1 (f (a)) f 1 (u) si b = f 1 (f (b)) f 1 (u), deci f 1 (u) este majorant
pentru submultimea {a, b} a lui (L, ).
Acum aplicam din nou definitia supremumului, si obtinem:
a b = sup{a, b} f 1 (u).
Prin urmare, ntrucat f este izotona, avem: f (a b) v f (f 1 (u)) = u.
In relatia f (a b) v u, pe care tocmai am demonstrato, nlocuim
u = f (a) t f (b) conform notatiei de mai sus, si obtinem f (a b) v f (a) t f (b).
Asadar, f (a b) = f (a) t f (b).
Prin dualitate, rezulta ca si f (a b) = f (a) u f (b).
Ultimele doua egalitati arata ca f este un morfism de latici.
Dar, prin ipoteza, f este o functie inversabila, deci bijectiva.
Deci f este un morfism bijectiv de latici, asadar, conform propozitiei anterioare,
rezulta ca f este un izomorfism de latici.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

74 / 93

Relatii de ordine

Functii izotone

Operatori de nchidere si sisteme de nchidere pe poseturi arbitrare

Latici

Functii izotone versus morfisme de latici

Latici marginite

Morfisme de latici marginite

Sublatici si sublatici marginite

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

75 / 93

Latici marginite
Definitie
Un poset marginit care este latice se numeste latice marginita.
Daca exista, primul element al (adica minimul) unei latici se noteaza, de obicei, cu
0.
Daca exista, ultimul element al (adica maximul) unei latici se noteaza, de obicei,
cu 1.
O latice marginita va fi notata (L, , 0, 1), sau (L, , , 0, 1), sau (L, , , , 0, 1),
cu notatiile prezentate mai sus.
O latice marginita se mai numeste latice cu 0 si 1 sau latice cu prim si ultim
element.

Definitie
Laticea marginita cu un singur element (adica laticea marginita cu 0 = 1) se
numeste laticea marginita triviala.
Orice latice marginita de cardinal strict mai mare decat 1 (adica orice latice
marginita n care 0 6= 1) se numeste latice marginita netriviala.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

76 / 93

Exemple de latici marginite


Exemplu
este latice, dar nu este latice m
arginit
a, deoarece, dupa cum stim, un poset
marginit are cel putin un element (anume minimul sau maximul, care pot fi egale,
dar nu pot sa lipseasca).

Exemplu
Urmatoarele structuri sunt latici marginite:
(P(T ), , , , , T ), pentru orice multime T
(N, cmmmc, cmmdc, |, 1, 0)
(Dn , cmmmc, cmmdc, |, 1, n), unde n N, arbitrar, si Dn este multimea
divizorilor naturali ai lui n
orice lant finit si nevid; ntradevar, stim din cursul anterior ca orice lant finit
si nevid este un poset marginit, iar, conform unui rezultat de mai sus, orice
lant este o latice, cu = sup = max si = inf = min (ca operatii binare).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

77 / 93

Latici marginite
Remarca
Este evident ca orice latice finita nevida L este marginita, pentru ca existenta
infimumurilor si a supremumurilor submultimilor lui L cu unul sau doua elemente
implica existenta infimumurilor si a supremumurilor tuturor submultimilor finite
nevide ale lui L, dupa cum se poate deduce usor din demonstratia teoremei privind
echivalenta celor doua definitii ale(laticii: pentru orice n N si orice
x1 ,
n = 1,
x1 , . . . , xn L, sup{x1 , . . . , xn } =
si
sup{sup{x1 , . . . , xn1 }, xn }, n > 1,
(
x1 ,
n = 1,
inf{x1 , . . . , xn } =
inf{inf{x1 , . . . , xn1 }, xn }, n > 1.
In consecinta, daca o latice L este finita si nevida, atunci ntreaga multime
ordonata L are infimum si supremum, care, desigur, apartin lui L, deci sunt minim
si respectiv maxim pentru L.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

78 / 93

Latici marginite

Remarca
Dupa cum am amintit n exemplul precedent, orice lant se poate organiza ca
latice, cu = sup = max si = inf = min, ca operatii binare. A nu se ntelege ca,
n orice lant (nevid), ar exista supremumurile si infimumurile multimilor arbitrare,
si ca acestea ar coincide cu maximurile si minimurile acestor multimi! Aceste
lucruri sunt valabile pentru submultimi finite si nevide, fapt usor de demonstrat;
ntradevar, ca n remarca anterioara, se poate demonstra, prin inductie
matematica dupa cardinalul submultimii, ca orice submultime finita si nevida a
unui lant are minim si maxim, iar acestea, dupa cum stim ca se ntampla n orice
poset, sunt infimumul si, respectiv, supremumul acelei submultimi), dar nu sunt
valabile n general, i. e. nu sunt neaparat valabile pentru multimi vide sau infinite.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

79 / 93

Latici marginite
Remarca (continuare)
Intradevar, de exemplu, n lantul (N, ) (N cu ordinea naturala), nu exista
inf(), pentru ca nu exista max(N), dar exista sup() = 0, pentru ca exista
min(N) = 0 (a se revedea un rezultat de la poseturi arbitrare).
In lantul (Z, ) (Z cu ordinea naturala), nu exista inf(), pentru ca nu exista
max(Z), si nu exista sup(), pentru ca nu exista min(Z). La fel pentru cele
doua lanturi date ca exemple mai jos. Desigur, nu are nici minim, nici
maxim, n niciun poset, i. e. raportat la nicio relatie de ordine, pentru ca
multimile care au minim sau maxim au macar un element (minimul, respectiv
maximul), deci aceste multimi sunt nevide.

In lantul (Q, ) (Q cu ordinea naturala), nu exista sup(Q ( 2, 2)) si

nici inf(Q ( 2, 2)).
In schimb, n lantul (R, ) (R cu ordinea naturala), exista


sup( 2, 2) = 2
/ ( 2, 2) si inf( 2, 2) = 2
/ ( 2, 2),
deci acest supremum nu este maxim
este minim: n
si acest infimumnu
lantul (R, ) nu exista max( 2, 2) si nici min( 2, 2).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

80 / 93

Latici marginite
Exemplu
Nu orice poset finit, nevid si marginit este latice, dupa cum arata acest exemplu,
pe care lam prezentat si mai sus:
1r
@
@ rd
c rH

H


H
H rb
r
a
@
@r
0
Amintim ca submultimea {a, b} nu are supremum, pentru ca multimea
majorantilor sai este {c, d, 1}, care nu are minim, iar submultimea {c, d} nu are
infimum, pentru ca multimea minorantilor sai este {0, a, b}, care nu are maxim.

Remarca
Este imediat ca, n orice latice marginita (L, , , , 0, 1), pentru orice element
x L, ntrucat 0 x 1, rezulta ca avem: x 0 = inf{x, 0} = min{x, 0} = 0 si,
cu demonstratii similare, x 0 = x, x 1 = x si x 1 = 1.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

81 / 93

Principiul dualitatii pentru latici marginite


Conform Principiului dualit
atii pentru poseturi, 0 si 1 sunt notiuni duale ntro
latice marginita, iar acest fapt, mpreuna cu Principiul dualit
atii pentru latici,
ne da Principiul dualit
atii pentru latici m
arginite: orice rezultat privind o latice
marginita arbitrara (L, , , , 0, 1) ramane valabil daca n el interschimbam cu
, cu :=1 si 0 cu 1.
Ca si la Principiul dualit
atii pentru poseturi si la Principiul dualit
atii pentru
latici, este esential ca laticea marginita sa fie arbitrar
a, adica acest principiu se
refera n mod strict la rezultate valabile n toate laticile marginite.
Motivul valabilitatii acestui principiu este faptul ca, daca (L, , , , 0, 1) este o
latice marginita, atunci, dupa cum arata Principiul dualit
atii pentru poseturi si
Principiul dualit
atii pentru latici, (L, , , , 1, 0) este, de asemenea, o latice
marginita, numita duala laticii marginite (L, , , , 0, 1).
Este evident ca duala dualei unei latici marginite (L, , , , 0, 1) este chiar
(L, , , , 0, 1).
De acum ncolo, atunci cand vom face apel la Principiul dualit
atii pentru latici
m
arginite, vom scrie, simplu, prin dualitate.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

82 / 93

Relatii de ordine

Functii izotone

Operatori de nchidere si sisteme de nchidere pe poseturi arbitrare

Latici

Functii izotone versus morfisme de latici

Latici marginite

Morfisme de latici marginite

Sublatici si sublatici marginite

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

83 / 93

Morfisme de latici marginite


Definitie
Fie (L, , , 0, 1) si (M, t, u, , >) doua latici marginite si f : L M o functie.
f se numeste morfism de latici marginite ddaca este morfism de latici si f (0) =
si f (1) = >.
Un morfism de latici marginite de la o latice marginita la ea nsasi se numeste
endomorfism al acelei latici marginite.

Remarca
Compunerea a doua morfisme de latici marginite este un morfism de latici
marginite.
Intradevar, sa consideram trei latici marginite, (L, , , 0, 1), (M, t, u, , >) si
(N, g, f, 4, 5) si doua morfisme de latici marginite f : L M si g : M N.
Atunci f si g sunt morfisme de latici, deci g f este un morfism de latici, conform
unui rezultat de mai sus. In plus:
(g f )(0) = g (f (0)) = g () = 4 si
(g f )(1) = g (f (1)) = g (>) = 5,
asadar g f : L N este un morfism de latici marginite.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

84 / 93

Morfisme de latici marginite


Definitie
Un izomorfism de latici marginite este un morfism de latici marginite inversabil, i.
e. un morfism de latici marginite care este o functie inversabila a carei inversa este
tot un morfism de latici marginite.
Un automorfism de latici marginite este un izomorfism de latici marginite ntre o
latice marginita si ea nsasi (adica un endomorfism de latici marginite inversabil).

Definitie
Doua latici marginite ntre care exista un izomorfism de latici marginite se zic
izomorfe.

Propozitie
O functie ntre doua latici marginite este un izomorfism de latici marginite ddaca
este un morfism bijectiv de latici marginite, adica un morfism de latici marginite
care este functie bijectiva.
Cu alte cuvinte, inversa oricarui morfism bijectiv de latici marginite este, de
asemenea, un morfism de latici marginite.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

85 / 93

Morfisme de latici marginite


Demonstratie: Implicatia directa este triviala.
Daca (L, , , 0, 1) si (M, t, u, , >) sunt latici marginite si f : L M este un
morfism bijectiv de latici marginite, atunci:
f este un morfism bijectiv de latici, prin urmare, conform unui rezultat de mai
sus, inversa f 1 : M L a lui f este un morfism de latici;
n plus, conform definitiei unui morfism de latici marginite, f (0) = si
f (1) = >, deci f 1 () = f 1 (f (0)) = 0 si f 1 (>) = f 1 (f (1)) = 1, asadar
f 1 este un morfism de latici marginite.
Asadar, f este un morfism de latici marginite inversabil cu inversa morfism de
latici marginite, i. e. f este un izomorfism de latici marginite.

Remarca
De fapt, conform urmatoarei remarci, izomorfismele de latici marginite coincid cu
izomorfismele de latici ntre latici marginite, i. e.: orice izomorfism de latici ntre
doua latici marginite este izomorfism de latici marginite.

Remarca (tema)
Orice functie izotona pastreaza minimurile si maximele arbitrare.
Prin urmare, orice functie izotona surjectiva ntre doua poseturi marginite
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

86 / 93

Morfisme de latici marginite


Remarca (tema continuare)
pastreaza minimul si maximul, i. e. duce minimul primului poset n minimul celui
deal doilea poset, si duce maximul primului poset n maximul celui deal doilea
poset.

Remarca
Am afirmat la un moment dat ca ordinea totala pe o multime finita este unica,
modulo o permutare a elementelor multimii (desigur, si exista o astfel de ordine
totala).
Semnificatia acestei afirmatii este ca oricare doua lanturi finite cu aceeasi multime
suport sunt izomorfe (ca poseturi sau ca latici, este acelasi lucru, pentru ca stim
ca izomorfismele de ordine coincid cu izomorfismele de latici), adica: pentru orice
multime finita A, daca si v sunt ordini totale pe A, atunci poseturile (laticile)
(A, ) si (A, v) sunt izomorfe.
Ca o consecinta imediata, oricare doua lanturi finite de acelasi cardinal (i. e. cu
acelasi numar de elemente, aici, n cazul finit) sunt izomorfe (ca poseturi sau ca
latici, este acelasi lucru), adica, pentru orice n N, lantul cu n elemente este
unic, modulo un izomorfism (altfel spus, pana la un izomorfism), i. e. oricare doua
lanturi cu n elemente sunt izomorfe (ca poseturi sau ca latici, este acelasi lucru;
deci si ca latici marginite, conform remarcii anterioare).
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

87 / 93

Relatii de ordine

Functii izotone

Operatori de nchidere si sisteme de nchidere pe poseturi arbitrare

Latici

Functii izotone versus morfisme de latici

Latici marginite

Morfisme de latici marginite

Sublatici si sublatici marginite

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

88 / 93

Sublatici si sublatici marginite

Definitie
Data o latice (L, , ), o submultime M a lui L se numeste sublatice a lui L ddaca
este nchisa la operatiile de latice ale lui L, adica:
pentru orice x, y M, rezulta ca x y , x y M.
Data o latice marginita (L, , , 0, 1), o submultime M a lui L se numeste
sublatice marginita a lui L ddaca este nchisa la operatiile de latice marginita ale
lui L, adica:
pentru orice x, y M, rezulta ca x y , x y M;
0, 1 M.

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

89 / 93

Sublatici si sublatici marginite


Remarca
Este imediat ca o sublatice (marginita) M a unei latici (marginite) L este o latice
(marginita) cu operatiile induse pe M de operatiile lui L, adica restrictiile
operatiilor lui L la M:
restrictia lui la M este operatia binara t pe M, definita prin: oricare ar fi
x, y M, x t y := x y ;
restrictia lui la M este operatia binara u pe M, definita prin: oricare ar fi
x, y M, x u y := x y ;
pentru latici marginite:
restrictia lui 1
zeroar
a, adic
a
restrictia lui 0
zeroar
a, adic
a

la M la M este 1 (aceasta este o constant


a, i. e. o operatie
o operatie f
ar
a argumente);
la M la M este 0 (si aceasta este o constant
a, i. e. o operatie
o operatie f
ar
a argumente).

Operatiile induse se noteaza, de obicei, la fel ca operatiile laticii L:


operatia t, definita mai sus, se noteaza, de obicei, tot cu ;
operatia u, definita mai sus, se noteaza, de obicei, tot cu ;
n cazul laticilor marginite, primul si ultimul element al sublaticii marginite
M, ca prim si, respectiv, ultim element al laticii marginite M, se noteaza, de
obicei tot cu 0 si 1, respectiv.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

90 / 93

Sublatici si sublatici marginite


Remarca
Cu notatiile din remarca anterioara, este trivial ca ordinea partiala a unei sublatici
M a lui L (ca latice cu operatiile induse de cele ale lui L) este exact ordinea
partiala a lui L restrictionata la M, care (amintim) se noteaza, n mod uzual, la fel
ca ordinea partiala a lui L:
notand cu v ordinea laticii M, pentru orice x, y M, avem: x v y ddaca
x t y = y ddaca x y = y ddaca x y ;
deci ordinea v a laticii M este, ntradevar, restrictia lui la M, si v se
noteaza, de obicei, tot cu .

Remarca
Orice submultime a unei latici L este (sub)poset cu ordinea indusa, dar nu este
neaparat si sublatice, pentru ca poate sa nu contina infimumurile si supremumurile
din L ale perechilor de elemente ale sale.

Exercitiu (tema)
Orice submultime total ordonata a unei latici L este sublatice a lui L.
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

91 / 93

Sublatici si sublatici marginite


Exemplu
Fie L laticea marginita data de urmatoarea diagrama Hasse:
1r

br
@

rd
@

@rc

@
ar
r
0
Se observa, direct din aceasta diagrama Hasse, ca submultimea M := {a, b, c, d}
este o sublatice a lui L, pentru ca este nchisa la infimumurile si supremumurile
perechilor de elemente ale ei.
Evident, M este o latice m
arginit
a, cu primul element a si ultimul element d.
Dar 0, 1
/ M (primul si ultimul element din L nu apartin lui M), asadar M nu este
o sublatice m
arginit
a a lui L.
Exemple de submultimi ale lui L care nu sunt sublatici ale lui L: {b, c} sau
{0, b, c, 1} etc..
Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

92 / 93

Sublatici si sublatici marginite

Exercitiu (tema)
Sa se demonstreze ca:
1

imaginea unui morfism de latici (marginite) este o sublatice (marginita) a


codomeniului acelui morfism;

mai general: imaginea printrun morfism de latici (marginite) a unei sublatici


(marginite) a domeniului sau este o sublatice (marginita) a codomeniului
acelui morfism;

preimaginea printrun morfism de latici (marginite) a unei sublatici


(marginite) a codomeniului sau este o sublatice (marginita) a domeniului
acelui morfism.

(Desigur, preimaginea ntregului codomeniu este ntregul domeniu (pentru orice


functie), deci acest caz particular la punctul (3) este trivial.)

Claudia MURES
AN (Universitatea din Bucuresti)

Curs VII logic


a matematic
a si computational
a

20152016, Semestrul I

93 / 93