Sunteți pe pagina 1din 28

USAMV Bucuresti, 17.11.

2010

Ghid pentru asigurarea trasabilitatii


produselor de origine vegetala

COORDONATOR
PROIECT:

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETI


CTR.337/2006 Director de proiect Prof. Mona POPA

CUPRINS
Trasabilitatea definitii, termeni;
Sisteme de trasabilitate;
Bune practici de trasabilitate;
Reglementari;
Metode de asigurare a trasabilitatii produselor
vegetale;
Concluzii.

USAMV Bucuresti, 17.11.2010

Abordarea trasabilitii pentru produsele


agroalimentare
3

Trasabilitatea = posibilitatea de a urmri micarea


bunurilor de-a lungul filierelor comerciale

Esenial atunci cnd se stabilesc metode i tehnici


moderne de procesare ambalare care s duc
la creterea siguranei alimentelor i a
trasabilitii produselor pe ntreaga filier de la
ferm la consumator

Cerin legal i extrem de important pentru


produsele alimentare.
USAMV Bucuresti, 17.11.2010

Trasabilitatea
4

Trasabilitatea conform ISO 8402/1994 se refer la abilitatea de a


urmri (detecta) istoria, aplicabilitatea sau locaia unei entiti
prin intermediul nregistrrilor referitoare la datele de
identificare. Dac entitatea se refer la un produs atunci
trasabilitatea se refer la:
Originea materialelor i prilor care intr n componena
acestuia;
Istoria procesrii produsului;
Siguranta
UE
Aliment
Distribuia i locaia
Legislatie
produsului dup livrare.
Trasabilitate

Consumator

USAMV Bucuresti, 17.11.2010

Agricul
tura

Igiena

Dezvoltarea sistemelor de trasabilitate


5

reprezint o abordare inovativ


permit verificarea originii alimentelor;
va avea un impact semnificativ att pentru consumatorii
finali, cat si pentru organele legislative, productorii din
industria alimentar, implicnd mari reduceri de costuri.

USAMV Bucuresti, 17.11.2010

De ce?
6

Cererile consumatorilor pentru calitate:


gust si aroma, aparente, sistem de productie, impact asupra
mediului, impact social, siguranta, nutritie;
Standardele si legislatii nationale si transnationale cu privire la :
productie si calitate (standarde de evaluare);
siguranta alimentara si trasabilitate;
origine si autenticitate (ex: denumirea de origine controlata);
Pentru protectia intereselor producatorilor cat si pentru satisfactia
cererilor consumatorilor.

USAMV Bucuresti, 17.11.2010

Tipuri de trasabilitate
7

Tracking-ul : trasabilitatea
de la cultivator la
consumator, inregistrarea
pasilor parcursi in lantul de
aprovizionare si distributie;
Tracing-ul : trasabilitatea de
la consumator inapoi la
producator, identificarea
originii si/sau a anumitor
caracteristici.
USAMV Bucuresti, 17.11.2010

Sistem de trasabilitate de-a lungul lanului de


aprovizionare livrare
8

USAMV Bucuresti, 17.11.2010

Sistem de trasabilitate de-a lungul lanului de


aprovizionare livrare
9

Trasabilitatea se bazeaz pe identificarea operatorilor i a produselor n


toate inelele filierei i pe observarea i nregistrarea informaiilor care descriu
procesul de formare i transformare al produsului.
1. Identificarea

2. Observarea i nregistrarea

A) operatorii:
-productori
-transportatori
-distribuitori

B) mrfuri:
-articole
-loturi de producie
-uniti logistice

-fluxurile de intrare
-procesul de transformare
-fluxurile de ieire

3. Legtura ntre date

4. Comunicarea

- Legtura ntre loturile de producie


- Legtura ntre loturi i uniti logistice
- Legtura ntre uniti logistice

- Limbaj comun
- Metoda comun
USAMV Bucuresti, 17.11.2010

Bune practici de asigurare a trasabilitii produselor


vegetale de la ferm la furculi
10

Asigurarea trasabilitii produselor alimentare vegetale, pas cu pas:

Ilustrarea procesului pentru produsul ales

Identificarea unitii de trasabilitate

Rutina nregistrrii datelor

Ilustrarea sistemelor informaionale i a practicilor de captare a datelor

Schimbul electronic de date

USAMV Bucuresti, 17.11.2010

...continuare
11

Pentru a asigura trasabilitatea completa a produselor


vegetale, trebuie:
mentinute inregistrari precise si actuale in fiecare punct
al lantului alimentar;
usurinta in determinarea informatiilor precum:
Datele de recoltare;
Controlul intrarii produselor;
Controlul stocului de produse: camere de racire si de
maturare sau silozuri si depozite de cereale;
Informatii referitoare la randamentul de functionare
al echipamentului de ambalare.
USAMV Bucuresti, 17.11.2010

...continuare
12

Controlul strict, conformitatea cu standardele industriale si


tehnologia codificarii informatiilor, toate joaca roluri
importante in crearea unui standard comun al trasabilitatii in
fiecare punct din lant. Se impune implementarea acestori trei
factori in procesele fiecarui furnizor, indiferent de marime.
Un ambalaj ideal trebuie s protejeze bine produsul, s fie
usor i ieftin, iar caracteristicile sale tehnice trebuie s
faciliteze operaiile de manipulare, transport i stocare i
totodat s reprezinte, prin modul n care este conceput, un
instrument eficient de marketing.

USAMV Bucuresti, 17.11.2010

Reglementari
13

Noile regulamente i n particular noile directive europene (178/2002), aplicate


din 1 ianuarie 2005, impun anumite cerine pentru trasabilitatea alimentelor.

Trasabilitatea pe lanul alimentar, care stabilete legtura informaional ntre


diferite entiti, nu poate fi realizat fr o integrare bazat pe o abordare pe
vertical a informaiilor. n acest sens este necesar o planificare riguroas, nc
din primele etape de dezvoltare, care s ia n considerare trei elemente principale,
eseniale pentru asigurarea succesului oricrui sistem de trasabilitate:

1) compatibilitate,
2) informaii standardizate,
3) definirea resursei care va face obiectul trasabilitii si a
unitatii trasate.

Directivele 1829 si 1830 din 2003 ale UE , reglementeaza

etichetarea si trasabilitatea OMG in alimente si furaje.


USAMV Bucuresti, 17.11.2010

14

CODUL DE BARE
Folosirea codurilor de bare in fiecare punct al
lantului de aprovizionare:
La punctul de
vanzare

La punctul logistic
sau de transport

La punctul de
producator

ID# al produsului
Transportorul si
platforma de transport
Numarul paletului
Data expirarii
Producator/cultivator
Numarul lotului
Tara de origine

Transportorul si
platforma de transport
Data expedierii
Numarul paletului
Data expirarii
Producator/cultivator
Numarul lotului
Tara de origine

Producator/cultivator
Numarul lotului
Tara de origine
Data recoltarii
sau ambalarii

15

CODUL DE BARE

USAMV Bucuresti, 17.11.2010

16

CODUL DE BARE
GTIN ( Global Trade Item Number) :
Numar GS1 unic si international atribuit unui produs sau grup de produse

Nu contine informatii legate de produs, este doar un numar de identificare


Poarta de acces catre informatia stocata in baza de date
Exista 4 tipuri : GTIN-14, GTIN-13, GTIN-12 si GTIN-8

USAMV Bucuresti, 17.11.2010

17

CODUL DE BARE
Cifrele AI Application
Identifiers
AI 02 :GTIN-ul;
AI 20 :Tipul produsului;
AI 92 si 93 :Informatia interna a
companiei;
AI 37 :Numarul de produse intro unitate logistica;
AI 00 :Codul serial al containerului de transport (SSCC- Serial
Shipping Container Code);
AI 414 : GS1 Numar de localizare
globala;
AI 10: Numarul lotului sau al
sarjei.

(02)38412276331406(20)01(92)0146(93)0005(37)0044

(00)284122760000140223(414)8412276003425(10)2904

18

CODUL DE BARE

GTIN-13 si GTIN-14

-GTIN-13 GTIN-13 :pentru


produsele cu greutate
fixa;
GTIN-14 :pentru
gruparile de produse
nedestinate comertului
cu amanuntul.
2 9 5 = prefixul folosit pentru
a indica un pret de pana
la 99,99 euro;
12345 = numarul national
atribuit articolului;
0255 = pretul in euro (2 zecimale);
7 = cifra de verificare.

5412345 = GS1, prefixul companiei


(ex. Aici GS1 Belgia si Luxemburg);
00001 = numarul articolului, atribuit
de companie;
3 = numar de verificare.
-

EAN-13
singurul cod de bare
care poate fi citit de
scanner-ele din
punctele de vanzare;
pentru produsele cu
greutate variabila.
USAMV Bucuresti, 17.11.2010

19

CODUL DE BARE
Simbologia UCC/EAN-128
folosita pentru a coda informatii in plus
fata de identificarea produsului (GTIN);
Cifrele AI sunt obligatorii atunci cand
este folosita simbologia UCC/EAN-128;

AI (01) : GTIN;
AI (13) : data ambalarii (7 oct 2002);
AI (7030) : numarul autorizatiei
crescatorului.

CODUL DE BARE

20

USAMV Bucuresti, 17.11.2010

21

TEHNOLOGIA RFID

22

TEHNOLOGIA RFID

SERVER

READER

ETICHETA

RFID = RADIO FREQUENCY IDENTIFICATION

ANTENA

23

TEHNOLOGIA RFID

- PORTI RFID USAMV Bucuresti, 17.11.2010

24

RFID SAU COD DE BARE?


NR

Articol, descriere

Cod de bare

RFID

Numarul de pachete

>3,5 mil

>3,5 mil

Numarul de cititoare

10 scanner-e

O poarta

Etichete

Cu coduri de bare

RFID - 13.56 MHz

Modul de citire

Citire secventiala
1X vizibil

Citire in masa, fara


vizibilitate necesara

Standarde

diverse

ISO 15693

Disponibilitate operationala

84%

99,70%

Timpul de citire pentru 25 pachete

29 sec.

5 sec

Timpul relativ de citire (timp etalon TE : cod de bare)

100%

<20% *TE

Investitia relativa (investitie etalon IE: cod de bare)

100%

<10% *IE

25

Obiectivul implementarii sistemului de trasabilitate


este garantarea diferentierii produselor alimentare cu
diferite atribute;
Sistemul de trasabilitate asigura instrumentele care
redau diferentierea produselor intr-o maniera
documentata si de incredere;
Pentru a asigura o bun funcionare a unui sistem de
trasabilitate trebuie s definim elementele de
trasabilitate pentru unul din domeniile sntii
animalelor, al siguranei furajelor i al alimentelor.
USAMV Bucuresti, 17.11.2010

26

n scopul asigurrii continuitii fluxului de informaii, fiecare operator al filierei


trebuie s comunice operatorului succesiv identificatorii lotului trasat.
Trasabilitatea produselor trebuie s fie capabil s identifice la nivelul oricrei
verigi a lanului alimentar (de la producie pn la distribuie) originea produsului
(o etap n amonte) ct i destinaia sa (o etap n aval), conform obiectivelor
sistemului de inspecie i de certificare a produselor alimentare.
Operatorii din sectorul alimentar i furajer trebuie s fie capabili s identifice cine
le-a furnizat un produs agricol, un furaj, un animal destinat produciei alimentare
sau orice substan care face parte dintr-un aliment sau un furaj.
RFID reprezint cea mai recent, cea mai avansat tehnologie de identificare
automat a obiectelor (produselor) i de colectare a datelor. RFID este n curs de a
ctiga o acceptabilitate tot mai larg pe msur ce oamenii neleg i utilizeaz
aceast metod.

USAMV Bucuresti, 17.11.2010

Bibliografie
27

Regulation (EC) No 178/2002 of the European Parliament and of the


Council of 28 January 2002, laying down the general principles and
requirements of food law, establishing the European Food Safety Authority
and laying down procedures and matters of food safety, n Official
Journal of the European Communities, L 31, 1.2.2002;
Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European si al Consiliului
din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor
modificate genetic si trasabilitatea produselor destinate alimentatiei umane
sau animale, produse din organisme modificate genetic, si de modificare a
Directivei 2001/18/CE;
Rapoartele tehnice ale proiectului sectorial din contract 337/2006.

USAMV Bucuresti, 17.11.2010

28

Va multumesc pentru atentie!


monapopa@agral.usamv.ro
Echipa proiectului:
Mona Popa
Petru Niculita
Amalia Mitelut

Mihaela Geicu
Mihaela Draghici
Alexandra Popa

USAMV Bucuresti, 17.11.2010