Sunteți pe pagina 1din 53

1

Drepturi reale
Curs 1 2.10.2013
Examen : 20 grile eliminatorii . trebuie facute 10 pentru a se corecta speta.
Chestiuni recapitulative :
Prin notiunea de drepturi reale se intelege : sunt drepturi care conferta titularului lor posibilitatea
de a exercita in mod direct anumite atribute cu privire la un bun individual determinat.
"deci hai ca ne afunda. Dar e bine , stiti cum e, ca sa ai senzatia ca ai iesit la liman trebuie sa
pornesti de jos"
"ce inseamna manopere dolosive ?
Inselaciune
Ba numa`ncet ca dam in penal "
Cum se naste un drept real? -> niciodata nu se va naste un drept real dintr`un contract . actele
juridice pentru drepturile reale sunt numai moduri derivate de dobandire . mod derivat de
dobandire inseamna ca s`a transmis un drept care deja exista .cu privire la drepturile reale
contractele niciodata nu le genereaza ci doar le transmite.
De aici discutia , ce se intampla cand cumperi de la un neproprietar caci X nefiind proprietar , el
nu a putut sa iti transmita ceva ce el nu avea. Acest mecanism functioneaza atat in materie
mobiliara cat si imobiliara , mecanism prin care se protejeaza dobanditorul debuna credinta.
Pentru a defini dolul a nu se folosi notiunea de frauda caci frauda e altceva decat dolul. In
situatia actiunii pauliene avem frauda si nu dol. Dolul inseamna o inducere in eroare si
functioneaza numai in acte juridica cand il induci in eroare in mdo intentionat pe cocontractantul
tau .
Intrebare : daca l`ai indus in eroare de prost ce esti ? =))
Ex: tu vinzi un bun , nu te pricepi dar esti foarte sigur pe tine.

"ba da face aia si aia ? SIGUR ca da, nici nu se pune problema , daca nu it place nu`l lua "
=)))) omul cumpara , merge acasa is constata ca nu face l`ai indus in eroare.
In aceasta situatie exista dol ? NU , deoarece nu era intentia de inducere in eroare. Deci ,
inducerea in eroare pentru a fi dol tb sa fie facuta cu intentie , de a ii crea celuilalt o falsa
reprezentare a realitatii. Altfel cocontractantul va putea induce eroarea viciu de consimtamant.
De ce e important ? dolul s`a studiat la vicii de consimtamant . dolul nu e doar viciu de
consimtamant , e si fapt ilicit, ceea ce ins ca pe langa faptul ca dolul atrage anularea contractului
el mai atrage o consecinta juridica . ce consecinta se desprinde din faptele juridice ilicite?
RASPUNDEREA CIVILA .
Deci , in masura in care exista manopere dolosive , cel indus in eroare are 2 actiuni :
1. actiune in anularea contractului , nulitate relativa
2. actiune in raspundere civila delictuala . nu e contractuala deoarece dolul intervine in faza
precontractuala , caci atunci e convins celalalt sa isi dea consimtamantul fiindca tu l`ai indus in
eroare => presupune angajarea raspunderii delictuale.
Raspunderea contractuala intervine atunci cand se incalca o obligatie nascuta din contract. La
dol nu se incalca o obligatie nascuta dintr`un contract fiindca atunci cand faci manopere dolosive
nu s`a incheiat inca contractul.
De unde se naste obligatia ce o incalca cel ce savarseste manopere dolosive ? din lege !
" deci intotdeauna cand nu stiti ce sa zici , ziceti ca din lege " =))
"David : deci sa fim clari , dreptul civil e numai gri gri gri gri mai alb gri mai negru , ceea ce o sa
vadispere maxim , dar nu e nimic , daca vrei , mergeti in sala 2 la Nitu si aoclo va fi numai alb si
negru . adica drept penal "

1170 NCC : partile trebuie sa actioneze cu buna credinta atat la negocierea cat si la inchierea
contractului deci din lege izvoraste obligatia de a actiona cu buan credinta la negocierea si la
incheierea contractului.

Buna credinta 1. Posesorul de buna credinta


2. obligatia de a negocia si incheia contractul cu buna credinta
E acelasi lucru ? buna credinta in cazul posesorului : in cazul posesie de buna credinta , la art 937
, se vorbeste de eroare. ( reprezentarea asupra realitatii )
Cel care te induce in eroare cu intentie => nu e de buna credinta . aici buna credinta semnifica
un anumit comportament diligent pe care trebuie sa il aiba o anumita persoana.
In materia drepturilor reale intereseaza buna credinta eroare.
!!! locatiunea nu e un drept real pt ca criteriul fundamental la drepturile reale e ca ele poarta
asupra bunurilor. (asupra unui lucru )locatiunea chiar daca la prima vedere poarta asupra unui
lucru , de fapt , in realitatea locatiunea este numai un drept de creanta.
Care e diferenta fundamentala intre drepturile de creanta SI drepturile reale. Dreptul real poarta
asupra unui lucru. Prestatia

juridic vorbind , e altceva decat un lucru ? desigur : e un

comportament al unei persoane. (cei care se obliga , debitorii )


Concluzia e : dreptul real poarta asupra bunului, dreptul de creanta poarta "asupra persoane"
(fortand lucrurile )-> creanta este in contra unei persoane.
Chiriasul are un drept nu asupra apartamentul in care locuieste ci un drept in contra
proprietarului care s`a obligat sa ii asigure folosinta.
" ba` voi veniti din anul 1 cu 3 pasiuni : nulitatea absoluta , opozabilitatea si drepturile
potestative " )))
" nu discutam chestii de procedura pentru ca alea sunt scarboase , dar voua o sa va placa maxim
in anul 4 " ))
Disctinctii intre drepturile reale si drepturile de creanta :
1. obiectul -> dreptul real poarta asupra lucrurilor si dreptul de creanta poarta asupra unei
persoane ( discutia de mai sus )

Exemplu de act juridic sau contract care sa aiba ca obiect exclusiv transmiterea de drepturi reale :
-nu se prea gasesc acte juridice care sa aiba ca obiect exclusiv transferul de drepturi reale.
Inevitabil exista si creante care se nasc din acte juridice.
2. dreptul real
Ce obligatie corespunde dreptului real ?
Ipoteza : A si B incheie un contract de locatiune pe 5 ani. Poate vreunul dintre ei sa faca
denuntare unilaterala a contractului ?
Art 1270 : reglementeaza forta obligatorie a contractului. Chiar daca apare acel titlu , forta
obligatorie ii implica si pe terti si la terti discutam despre opozabilitate . deci opozabilitatea e o
consecinta a fortei obligatorii .
" contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante . contractul se modifica
sau inceteaza numai prin acordul partilor " -> art 1276 : denuntarea unilaterala : (drept
potestativ ) "daca dreptul de a denunta contractul este recunoscut uneia dintre parti acesta poate
fi exercitat atata timp cat executarea contractului nu a inceput "
!!! a nu se confunda denuntarea contractului cu rezilierea lui. Sunt 2 chestiuni distincte
Nulitatea -> nu s-au respectat conditiile de valabilitate. Un contract care a fpst inchieat valabil nu
poate ulterior sa fie nul.
A doua sanctiune pe langa nulitate ar fi rezolutiunea : aceasta nu se mai leaga de incheierea
valabila a contractului ci se leaga de executarea contractului. In masura in care una din parti nu
isi executa culpabil obligatiile si suntem intr`un contract sinalagmatic , cealalata parte poate sa
rezolutioneze contractul.
Denuntarea unilaterala nu tine nici de nulitate nici de rezolutiune, ci aceasta inseamna ca pur si
simplu una dintre parti doreste sa renunte la executarea contractului. In mod normal regula ar fi
forta obligatiorie , " ba` nene , ai consimtit , sa fii sanatos , trebuie sa executi contractul " .
numai pe cale de exceptie daca legea sau contractul iti da aceasta posibilitate de a denunta ,
numai atunci poti sa te retragi din contract .

Dreptul potestativ are debitor ? se poate gasi o obligatie corelativa lui ? dreptul potestativ la fel
ca dreptul real nu are creditor . de ce? Pt ca In timp ce dreptul de creanta este un drept cu
executare mijlocita,dreptul real la fel ca dreptul potestativ este un drept cu exercitare nemijlocita.
Ex: ai dr de a incasa o suma de bani, poti sa iti exerciti dreptul daca nu vine debitorul sa iti
plateasca? NU . Poti sa il executi silit insa aceasta este alta poveste. Dar daca el nu executa
obligatia , tu poti sa iti exerciti dreptul? NU
Deci creanta depinde intotdeauna ca realizare de executarea obligatiei corelative. Ex pentru a
sesiza diferenta : ai in proprietate o masina. Poti sa iti exerciti dreptul tau de proprietate asupra
ei? DA
ATRIBUTUL DE URMARIRE SI DE PREFERINTA ( drepturi reale accesorii nu principale)
Ex: X datoreaza 2 ron lui Y , 5 ron lui Z si 7 lui T. toate cele 3 datorii sunt scadente . X
care e insolvabil , deci care are pasivul mai mare decat activul ii plateste totul repede lui T , toti
cei 7 ron. La ceilalti 2 nu mai are de unde sa le plateasca. In situatia aceasta ceilalti 2 pot sa se
indrepte impotriva lui T?
Sa ii zica " bai T cum adica?noi ramanem cu buza integral umflata ? ))"
Deci toti trei sunt scadenti , toti ar fi indreptatiti sa ceara plata , iar insolvabilul plateste tot ce are
lui T. ceilalti 2 nu pot face nimic fiindca nu exista intre creditori o ordine de preferinta. Deci daca
debitorul plateste voluntar lui T, era scadent , asta e.
Daca nu era scadenta obligatia catre T si celelalte 2 erau ? si totusi debitorul plateste lui T. in
aceasta situatie pot ceilalti 2 sa se indrepte impotriva lui T? NU. Ce inseamna ca obligatia nu e
scadenta ? cand se amana scadenta cum se face aceasta prin ce mijloc juridic ? prin termen
susupensiv. Termenul suspensiv , de regula , e stipulat in favoarea debitorului. Cand acesta
plateste mai repede , inseamna ca debitorul a renuntat la beneficiul termenului.
In principiu intre creante nu exista preferinta. Dar cand intervine preferinta la creante? Cand
exista ipoteca !!!!!! => in masura in care unul dintre creditori are si un drept de ipoteca atunci
dreptul de ipoteca ii confera lui preferinta ceea ce inseamna ca in caz de executare silita a

debitorului , el vinde bunul ipotecat , isi ia toata datoria si daca mai ramane ceva vin si ceilalti
creditori.
Deci => preferinta o da ipoteca , ipoteca fiind un drept real.
Urmarirea -> Ex: eu il imprumut pe X cu o suma de 50 000 de euro . il imprumut pt ca eu ma
gandesc ca oricum X e proprietar pe doua case si daca nu imi da banii il execut silit. Pana sa
ajung la scadenta el instraineaza cele 2 case.vreau sa il execut silit . pot eu sa mai fac ceva cu
acele case daca X intre timp le`a instrainat ?
Regula e urmatoarea : daca el le`a intrainat si nu le mai are in patrimoniu , eu nu mai pot sa le
urmaresc in patrimoniul unul tert . daca am ipoteca , ipoteca se fixeaza pe bun si se muta dintr`un
patrimoniu in altul cu bunul respectiv . deci daca X nu face nimic, pot s ail execut silit pe noul
proprietar. E ghinionul lui ca e proprietar pe bunul ipotecat )
Preferinta si urmarirea sunt specifice drepturilor reale accesorii.
!!!!! preferinta nu vizeaza drepturile reale principale , ci cele acesorii. Nu e un criteriu de
distinctie decat intre un drept de creanta si un drept real accesoriu. Urmarirea e specifica numai
drepturilor reale accesorii si presupune ca urmaresti bunul in patromoniul unui tert !!!!!!
" ba nu va mai uitati pe telefon ba`. Va rog sa veniti cu codurile in format tiparit. Sa nu veniti cu
telefoane si laptopuri si tablete , caci ma complexez si ma enervez. Eu n`am si atunci.. " ))
Curs 2
opozabilitatea in materia drepturilor reale -> daca e criteriu in ce priveste distinctia
dintre dreptul real si dreptul de creanta
Atat dreptul real cat si dreptul de creanta sunt opozabile erga omnes. A nu se confunda obligatia
determinata corelativa unui drept de creanta cu obligatia generala negativa de a nu incalca
dreptul altuia pe care o implica opozabilitatea drepturilor subiective.
Ex: dreptul de locatiune este un drept de creanta. Ase observa diferenta dintre cele 2 obligatii :
obligatia corelativa dreptului de creanta care revine numai debitorului si obligatia generala
negativa de a respecta creanta care le revine tuturor celorlalti.

In masura in care A si B incheie un contract de locatiune prin care A se obliga fata de B sa ii


asigure folosinta unui bun determinat contra unei sume de bani , in situatia asta , evident ca doar
proprietarul A va putea fi obligat de catr chirias sa ii asigure folosinta bunului. Dar in masura in
car eun tert vine si incalca dreptul de locatiune ocupand el bunul respectiv , in situatia aceasta ce
va putea face chiriasul ? sa il actioneze in judecata pe tert invocand fata de acesta opozabilitatea
dreptului de creanta pe care tertul are obligatia sa nu il incalce.

POSESIA

- drepturile reale prin natura lor, prin ipoteza , sunt niste drepturi aparente. Mai precis exercitiul
drepturilor reale presupune un anumit comportament vizibil . deci exercitarea drepturilor reale e
inevitabil vizibila pentru ca drepturile reale poarta asupra unor bunuri corporale.
Creanta este incorporala , dar bunul asupra caruia poarta dreptul de proprietate este corporal.
Tocmai pentru ca exercitiu drepturilor reale presupune o asemenea chestie de fapt , vizibila , se
face teoria posesiei in materia drepturilor reale.
Ex: eu acum imi exerciu posesia asupra laptopului , pixului , hainelor, etc.
-posesia =exercitiul in fapt al unui drept real principal cu intentia posesorului de a se afirma si de
a se considera titular al dreptului respectiv. Ex: exercitam posesia asupra diverse bunuri mobile
PRECIZARE : posesia este o stare de fapt nu o stare de drept , posesia nu este un atribut al
dreptului de proprietate sau al unui alt drept real. In consecinta posesia poate exista si in lipsa
oricarui drept real asupra bunului posedat.
(din faptul ca am posesia asupra unor bunuri mobile nu rezulta in mod obligatoriu ca sunt si
proprietar, poate sunt hot. Chiar in masura in care nu am drpet de proprietate asupra bunurilor
respective , in continuare pot sa am posesia deoarece acestea este exclusiv o stare de fapt. )
Elementele posesiei : elementul subiectiv ->animus (intentia de a se considera proprietar ) si
elementul material ->corpus

!!!! corpusul nu e detentie


Corpus : este elementul material obiectiv al posesiei . prin el se intelege un comportament sau o
suma de comportamente concretizate in fapte materiale si acte juridice prin a caror realizare
posesorul exercita in fapt unul sau mai multe dintre atributele proprietatii sau ale altui drept real
principal.
Ex: posesorul unui teren va putea sa cultive terenul , sa il ingradeasca si in felul acesta el va face
acte care pot sa intre la dispozitie materiala , acte de administrare sau acte de conservare , acte
care in mod normal le face proprietarul. Totodaca posesorul va putea sa faca si acte juridice : nu
e neaparat ca acel;e acte juridice sa produca si efecte zice David , dar comportamentul lui de
posesor va putea sa presupuna atat incheierea de acte juridice cat si realizarea de acte materiale .
un exemplu simplu: hotul , care este si posesor de rea credinta fiindca stie ca nu are dreptul pe
care il exercita in fapt , poate sa il vand. In situatai in care incheie actul de vanzare el se poarta in
fapt ca si cand ar avea dreptul de proprietate.
Corpusul nu presupune in mod obligatoriu contactul material nemijlocit cu bunul posedat.(cat
avreme alta pers nu te`a deposedat raman in posesia ta )
Posesia poate fi conservata si atunci cand elementul corpus este exercitat prin intermediul unei
alte persoane (detentorul precar). In aceasta situatie discutam despre posesia corpore alieno.

Animus : elementul subiectiv al posesiei presupune vointa posesorului de a se afirma fata de


toti ceilalti ca titular al dreptului real pe care il exercita in fapt. Criteriile de apreciere a
existentei sau inexistentei sau a naturii elementului subiectiv sunt obiective. Mai precis pentru a
verifica daca o persoana are posesie , adica are alaturi de corpus si animus , nu e suficient sa
punem intrebarea ce isi doreste el . irelevant caci isi poate dori multe.
Intrebarea corecta e ce poate posesorul sa se considere in mod justificat ?care anume va fi
justificarea. Sunt doar 2 : elementul animus exista si poate fi justificat de catre posesor in 2
ipoteze :
1.posesorul stapaneste bunul in temeiul unui titlu (mod de dobandire al dreptului real )

2. posesorul a intrat in stapanirea bunului in urma unui act material manifest neechivoc de
contrazicere a posesiei exercitate anterior de catre un altul asupra bunului respectiv .
Ex: nu poti sa stai al tine acasa si sa te concentrezi si sa te gandesti ca tu te afirmi proprietar pe
laptopul unui coleg. Nu va functiona pt ca existenta elementului subiectiv animus specific
posesiei il pot dobandi numai prin 2 ipoteze :
Ipoteza 1 inchei un act juridic cu privire al bunul respectiv si atunci in temeiul actului juridic
eu am motive sa am consider proprietar asupra bunul
Ipoteza 2 il fur. E deposedez pe colega. Il fur.
Elementul animus fiind un element intern nu poate fi verificat in mod direct si atunci tocmai pt a
proteja pe proprietari de riscul unei posesii contrare dreptului sau , ce face legea ? nu poti sa te
consideri tu , ca tu ai vointa dorinta sau altceva , nu e suficient, pt asta trebuie sa ai un motiv.
Motivul e : fie ai un titlul , un act juridic , un alt mod juridic de dobandire a unui drept real pe
care il exerciti tu ca posesor , fie daca nu ai titlu atunci faci un act de uzurpare a dreptului altuia.
Altfel nu se poate sa ai posesie!!!
E posibil sa iti conservi posesia chiar daca nu exerciti in mod nemijlocit elementul corpus.
Corpus il poti exercita prin alta pers care va fi exact detentorul precar. In schimb , in momentul
in care ai pierdut elementul animus , de principiu ai pierdut si posesia. Elementul subiectiv
animus nu se poate exercita prin intermediul unei alte persoane.
Exista un text care spune ca in cazul pers juridice , respectiv a persoanelor lipsite de
discermanant posesia se exercita prin intermediul altora.
Art 919 NCC : 2 observatii :
1.alin 1 -> elementul animus nu poate fi probat in mod direct pt ca este un element
subiectiv. (la eroare la fel ) atunci pt a facilita proba posesiei legea instituie o prezumtie : din
stapanirea materiala , din elementul corpus , se prezuma relativ existenta elementului
animus domini .
Animus domini este diferit e animus : animus domini inseamna intentia posesorului de a se
considera ca fiind proprietar. E important !!! nu toti posesorii se considera proprietari.

10

Exista si posesori care exercita in fapt dezmembramintele proprietatii si aceia evident nu se


cosidera proprietari.
Ex: posesorul care in fapt exercita un drept de uzufruct, ce se va considera? Uzufructuar,
prin urmare nu va avea animus domini , animus sub nume de proprietar ci animus sub
nume de uzufructuar.
Totusi prin prima prezumtie de la 919 legea il favorizeaza posesor fiindca legea zice ca de
principiu daca ai corpus noi prezumam ca ai si animus domini sigur , aceasta pana al proba
contrara.
2. alin 2 -> detentia precara odata dovedita este prezumata ca se mentine pana la proba
intervertirii sale. Precizare importanta : prezumtia din alin 2 vine sa rastoarne prezumtia din alin
1. Alin 2 stabileste urmatoarea regula de probatiune : daca stapanirea bunului a inceput in calitate
de detentor precar (sau tolerat sau beneficiar al unui act de pura facultate )se prezuma relativ ca
posesorul nu a dobandit pana in prezent elementul subiectiv animus domini.
" va rog sa aveti indulgenta si pentru astia care nu sunt asa de skinny " =))
Ex: un teren , un imobil si posesorul nostru a intrat in stapanirea terenului respectiv in calitate de
uzufructuar sau in calitate de arendas. Acum din varii motive afirma ca se considera proprietar .
el a avut un animus sub nume de uzufructuar sau arendas vine si sustine ca intre timp a evoluat si
acuma are animus sub nume de proprietar, animus domini!
LEGEA vine si spune SUFLETUL ! )
De ce? Pentru ca se prezuma relativ ca in masura in care a inceput posesia cu un animus mai
restrans decat animus domini , asa a ramas. Pentru a rasturna aceasta prezumtie , va trebui sa faca
dovada unuia dintre cazurile limitative de intervertire a detentiei precare , altfel este exclus.
De ce l`ar interesa pe X sa se simta proprietar ? un raspuns este ca posesia sub nume de
proprietar confera anumite beneficii juridice pe care posesia sub nume de arendas nu le confera.
De ex: daca cumva X isi doreste saq uzucapeze dr de proprietate asupra terenului. In masura in
care ar enumai o posesie sub nume de arendas sau uzufructuar , "neam de neamul lui " ) nu va

11

putea uzucapa proprietatea. Pt a putea face asta are nevoie de corpus si de animus domini si de
dovada intervertiri.
Cele 2 prezumtii cum functioneaza ?
Prezumtia 1 : ai stapanire materiala automat se prezuma ca ai animus domini.
Prezumtia 2 : daca stapanirea materiala ai dobandit-o la momentul zero fiind altceva decat
posesor sub nume de proprietare (altfel decat uzurpand si altfel decat printr-un titlu translativ de
proprietate) se prezuma ca ai ramas tot timpul mai putin decat posesor sub nume de proprietar.
"A doua ora vom face un experiment )) colegele voastre vor tine cursul din programul studente
pentru studenti care promoveaza responsabilizarea studentilor , drept urmare le vom da cuvantul
si eu ma asez intre voi " ))
Delimitare intre posesia ca stare de fapt si starile de drept carora le este asociata.
De regula , de foarte multe ori dreptul civil exploateaza posesia pentru ca posesia intr`un fel sau
altul e asociata unei stari de drept. In principiu este asociata drepturilor reale respectiv drepturilor
de creanta constituite in legatura cu bunuri.
Tocmai pt ca posesia este de foarte multe ori asociata cu stari de drept exista riscul de confuzie in
sensul ca posesia este un atribut al dreptului de proprietate.
POSESIA NU ESTE ATRIBUTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE sau altui drept real.
Chiar daca este asociata unor stari de drept , a se retine ca nu este atributul unui drept subiectiv ,
ea putand exista in lipsa unui titlu si implicit in lipsa oricarui drept subiectiv.
Posesia denumeste doar exercitiul dreptului real nu dreptul real in sine ! -> un
comportament. Ea nu denumeste un drept real si nu e componenta a unui drept real. Prin urmare
nu se va dobandi posesia ca efect al actului juridic , deci nu transferi prin contractul de vanzare
cumparare posesia sau drept de posesie. Posesia o va dobandi implicit cumparatorul deoarece
fiindca I se va preda bunul si el se considera proprietar.

12

Art 919 NCC -> alin 3 : elementul material corpus genereaza 2 prezumtii relative. Prima este ca
exista si animus domini si prezumtia a doua pe alin 3 este ca cel ce stapaneste este si proprietar.
Acestea sunt 2 prezumtii distincte , cu obiect distinct pe care nu trebuie sa le confundam.
Delimitare intre posesia si posesia tabulara :
Posesia tabulara este tot o stare de fapt !!!! concretizata intr`un inscris (cuprins in registrul de
publicitate imobiliara). In rezumat inseamna ca posesia tabulara este starea de fapt care rezulta in
urma intabularii unui drept real imobiliar in favoarea unei persoane determinate , in cartea
funciara.
Ex: foile inscrisurile sunt stari de fapt.
Pot sa am un teren pe care il cultiv , pun ingrasaminte , ma port ca un proprietar responsabil
->posesie inteleasa ca exercitiu in fapta dreptului de proprietate. Totodata este posibil ca in
acelasi timp in CF sa fie inscris in favoarea mea dr de proprietate asupra terenului. Inscrierea in
CF , acel inscris e tot o stare de fapt pe care o numim posesie tabulara. De ce e importanta
diferenta ? pt ca posibil sa existe un conflict , o contradictie intre posesie si posesia tabulara. In
situatia aceasta stapanirea asupra terenului sub nume de proprietar o exercita A iar in CF
figureaza B. in situatia aceasta existand conflictul , intotdeauna cand exista o contradictie intre
posesie si posesia tabulara , va avea preeminenta juridica posesia tabulara.
Art 919 al 3: " posesorul este prezumat a fi proprietar cu exceptia imobilelor inscrise in CF "
Art 900 al 1: obs: cele 2 posesii , posesia si posesia tabulara merg in paralel si au si functii
apropiate : o astefle de functie e prezumarea dreptului de proprietate sau a altui drept real si in
masura in care avem un conflict intre posesia exercitata efectiv asupra imobilului si posesia
tabulara vom avea un conflict intre cele 2 prezumtii : 919 alin 3 respectiv 900 alin 1 . in ipoteza
unui astfel de conflict va prevala prezumtia 900 alin 1.
Art 930 : uzucapiunea mod de dobandirea a propr alin 1 : dr de proprietatea asupra unui imobil

Uzucapiunea extratabulara este un efect al posesiei faptice asupra imobilului si s`ar parea ca ea
infrange posesia tabulara deoarece tu ai posedat teren fara sa fi inscris in CF , in Cf era inscris

13

altcineva iar dupa 10 ani iti inscrii tu dreptul in locul aceluia. NU E ASA !!!! in ce conditii poti
sa iti inscrii dreptul ?
Lit a) proprietarul inscris in CF a murit sau ..
Lit b) a renuntat la dr de propr
Lit c)
Ideea e ca uzucapiunea extratabulara ca efect al posesiei nu poate sa functioneza daca cineva are
simultan posesie tabulara. Ea va putea functiona numai daca cel din CF e mort sau a renuntat el
insusi la drept. Art 930 confirma inca o data in plus ca posesia nu poate infrange posesia
tabulara.

Delimitare intre posesia si toleranta respectiv beneficiul actelor de pura facultate.


E f important sa le distingem pt ca ambele sunt stari de fapt.
Te poti razgandi dupa ce ai incheiat un contract ? art 1270 : forta obligatorie a actului juridic
spune ca nu te poti razgandi dupa ce te`ai obligat prin consimtamantul dat la inchierea actului
juridic=> regula .
Definitia actului juridic de la partea generala e urmatoarea : manifestarea de vointa facuta in
vederea producerii de efecte juridice. In masura in care cineva iti imprumuta o geanta sa vii la
facultate nu se inchieie un act juridic deoarece nu exista intentia partilor de a se angaja juridic. In
situatia data vorbim de un act non-juridic care intra in categoria actelor de toleranta.
Acte de toleranta = act non-juridic prin care proprietarul unui bun accepta sa permita unui tert
(tolerat) utilizarea bunului celui dintai fara insa a ii conferi toleratului unui drept asupra sau in
legatura cu bunul sau.
Deci este posibil sa lasi pe cineva sa foloseasca un bun fara a ii constitui vreun drept. Toleratul
nu este posesor !!!!!! deoarece pt ca toleratului ii lipseste elementul subiectiv animus.

14

Acte de pura facultate = acte uzuale presupuse de exercitiul dreptului de proprietate, care in mod
intamplator accidental , profita unui tert. Acest tert asemenea toleratului nu poate califica propria
situatie ca fiind posesie.
Elementul subiectiv : este relevant ceea ce isi poate dori fie pt ca are titlu , act juridic prin care
s`a constituit un drept fie pt ca a facut un act de uzurpare, de deposedare a altuia.
Daca nu ai nici act juridic , nu ai nici act de uzurpare , inseamna cu certitudine ca nu ai elementul
subiectiv animus de unde rezulta ca esti un simplu tolerat. Acelasi rationament se aplica si in
cazul actelor de pura facultate. De regula acestea intervin la imobile si se intampla in felul
urmator :
Avem 2 terenuri apropiate si vecinul face mai multe lucrari pe terenul lui de pe urma carora
beneficiez eu intampaltor. Ex: dreneaza o apa , asigura un drum , nu construieste si vine lumina
de la soare. In acest fel vecinul alege sa isi foloseasca bunul intr-un anumit fel si intamplator
profiti si tu.dupa o perioada de timp mare , vecinul hotaraste sa nu mai dreneze apa sau sa
construiasca un bloc si iti ia lumina. In situatia aceasta invoci faptul ca ai avut o posesie a unei
servituti asupra terenului lui si intre timp ai uzucapat. => asa sunt toate spetele cu acte de pura
facultate.
Raspunsul e ca nu ai uzucapat niciodata ! de ce? Pentru ca nu ai avut titlu pt a avea elementul
animus , ptca nu ai avut acte de uzurpare , tulburare , de contrazicere a posesiei lui.

Delimitare intre posesia sub nume de proprietar si detentia precara


Ambele sunt stari de fapt si ambele sunt subsumate notiunii generale de posesie. Atat posesia sub
nume de proprietar cat si detentia, ambele sunt versiuni ale posesiei. Aceasta inseamna ca si
posesia sub nume de pr si detentia precare, ambele au cele 2 elemente : corpus si animus.
Ce le diferentiaza?
Posesia sub nume de proprietar presupune corpus si animus domini .

15

Detentia precara presupune corpus si un element animus mai restrans decat animus domini
(detentorul precar se considera titular al unui drept asupra sau in legatura cu bunul , mai restrans
decat dreptul de proprietate.prin urmare detentorii precari vor fi chiriasul , uzufructuarul ,
comodatarul , etc.)
Art 918 e nefericit formulat pt ca pune in aceiasi oala detentorii precari si toleratii. Diferenta
intre tolerat si detentorul precar : detentorul precar are animus si toleratul nu. In al doilea rand
pentru ca spune in titlu ca detentia precara nu ar fi posesie. Detentia precara nu e posesie SUB
NUME DE PROPRIETAR.
!!!!! elem corpus se poate exercita mijlocit si prin intermediul unei alte persoane. Cealalta pers
este detentorul precar. De ce? -> pt ca detentorul precar nu are animus domini fiindca nu
deposedeaza pe nimeni si nu are nici un titlu translativ de proprietare. Are in titlu mai restrans
decat proprietatea. Aproximativ intotdeauna detentia este consecinta unui act juridic netranslativ
de proprietate si atunci inseamna ca detentorul precar tot timpul recunoaste ca proprietar pe cel
cu care a incheiat contractul.
Posesia sub nume de proprietar poate sa apara cu sau fara titlu. Detentia precara in principiu este
dobandita exclusiv in temeiul unui titlu inteles ca act juridic netranslativ de proprietate.
Ex: chirias , comodatar.
De aceea detentorul precar exercita elementul corpus pentru proprietarul care i`a dat lui bunul in
detentie.

Curs 3
fabricii dupa lukoil vis a vis de terapia . unde e realul.
Posesia sub nume de proprietar, respective detentia precara- distinctii
Intervertirea detentiei precare in posesie sub nume de proprietar.
1 obs. Intervertire inseamna schimbare dintr-o stare de fapt in alta stare de fapt. Sa nu
confundam ca intervertirea presupune schimbarea dintr-o stare de fapt intr-o stare de drept sau

16

mai grav ca intervertirea ar presupune ca dintr-o stare de fapt dobandesti un drept subiectiv. Nici
vorba. Prin intervertire nu se dobandesc drepturi subiective.
Intervertirea detentiei precare in posesia sub nume de proprietar, care este elementul de
diferentiere dintre detentia precara si posesia sub nume de proprietar? Animus domini.
Detentorul precar are un animus mai restrains, posesorul sub nume de proprietar are animus
domini, prin urmare intervertirea va presupune inlocuirea elementului subiectiv initial cu
elemental subiectiv animus domini.
2 obs. Elemental subiectiv nu tine de pasiuni, el se verifica in mod obiectiv. Avem 2 criterii
pentru a-l verifica:

Titlu
Act de uzurpare

Intervertirea este posibila doar in masura in care fostul detentor precar dobandeste un titlu
translativ de proprietate sau face un act de uzurpare neechivoca a dreptului celui pt care
stapaneste.
920 NCC INTERVERTIREA PRECARITATII IN POSESIE
Alin 1 lit. a pana la c.
Lit. a Daca detentorul precar incheie cu b-c un act translativ de prprietate cu titlu particular cu
alata pers decat cu proprietarul bunului; ipoteza 1 este simpla, va dau un exemplu: chiriasul care
stapaneste bunul in calitate de detentor precar incheie la un mom ulterior un contract de vz-cump
cu cel pe care din eroare il considera proprietar. In situatia asta dobandeste un titlu translativ de
proprietate, va avea animus domini. Intervertirea pe titlu necesita un act translativ cu titlu
particular. Inseamna ca este vorba despre un act juridic care are ca obiect transfer al unor drepturi
determinate.
Daca in exemplul anterior chiriasul nostru primeste o mostenire de la pers pe care o considera
proprietarul bunului. In aceasta situatie nu poate invoca intervertirea pt ca succesiunea ii
transfera un intreg patrimoniu, nu realizeaza un transfer juridic cu titlu particular.

17

Textul se refera la dobandirea cu buna credinta=eroare, sa crezi in mod eronat ca cel de la care ai
dobandit era proprietar.
Daca chiriasul cumpara bunul de la adevaratul proprietar, in situatia asta mai are loc
intervertirea? Art. 937 alin. 1. Raspunsul este ca da pt ca initial este detentor precar dupa care
dobandeste titlu. De ce la 920 ne spune cat trebuie sa fie de b-c? pt ca in primul rand intervertirea
detentiei in posesie sub nume de proprietar de regula il va interesa nu pe orice detentor, ci pe cel
care dobandeste de la un neproprietar. Are o miza pt acestia, pt ca ultimul vrea sa dobandeasca
proprietatea prin uzucapiune. Textul vorbeste de b-c pt ca sa sublinieze ca in masura in care stii
ca titlu tau provine de la un nepropritar nu te vei putea prevala de el pt a sustine ca ai intervertit!!
Poti sa fii posesor de rea-credinta cand faci acte de uzurpare.
Chiriasul unui bun mobil cumpara bunul mobil de la cel pe care il considera proprietar. Exista
sau nu intervertire pe 920 alin 1 lit. a? Raspunsul este ca are loc intervertirea. Poti fi si proprietar
si posesor, in 87, 7 % din cazuri. Intervertirea detentiei in posesie si dobandirea dreptului de
proprietate. Nu amestecati starile de fapt cu cele de drept!!!
Ipoteza 2 de intervertire
Lit b. Daca detentorul precar savarseste impotriva posesorului acte de rezistenta neechivoce in
privinta intentiei sale de a incepe sa se comporte ca un proprietar; in acest caz intervertirea nu se
va produce insa mai inainte de implinirea termenului prevazut pt restituirea bunului;
Dobandirea elementului animus domini prin acte de uzurpare. Daca chiriasul sau arendasul la un
moment dat face acte neechivoce prin care contesta calitatea de proprietar a celuilalt si incepe sa
se poarte ca si cum el ar fi proprietar. Face acte de dispozitie materiala cu privire la bun, incepe
sa modifice, sa schimbe substanta. In situatia asta se poarta ca si cum bunul ar fi al lui. Daca face
asta, are un contract de locatiune pe 2 ani si dupa 1 an incepe, intervertirea va produce efecte de
la expirarea termenului de 2 ani. Daca e contr pe durata nedeterminata, intervertirea se produce
din momentul in care face acte de rezistenta.
950 alin 2 actiunea posesorie nu poate fi introdusa impotriva persoanei fata de care exista
obligatia de restituire a bunului. (detentorul precar are obligatia de restituire a bunului) deci

18

textul ne spune ca detentorul precar nu poate introduce actiune posesorie impotriva posesorului
sub nume de proprietar pt care el stapaneste bunul.
Revenind la exemplul cu locatiunea, daca dupa 1 an din termenul de 2 ani, chiriasul face acte de
uzurpare prin care vrea el sa interverteasca detentia precara in posesie sub nume de proprietar,
oricum el nu va putea uza de act posesorie impotriva celui care ia dat bunul in chirie cata vreme
nu expira contractul.

Ipoteza 3
Lit. c Daca detentorul precar instraineaza bunul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu
particular, cu conditia ca dobanditorul sa fie de b-c; chiriasul vinde bunul catre un tert. Tertul
devine posesor sub nume de proprietar.
920 alin 2 este protejat doar cel care s-a aflat intr-o eroare scuzabila=neinputabila celui aflat in
eroare. Si posesorul trebuie sa fie intr-o eroare scuzabila. In materie de CF este constituita pentru
a-i proteja pe terti, eroarea lor ii legitima daca au cercetat cuprinsul CF. mai mult de atat nu
trebuie sa faca ei.
Art 901 NCC- de citit acasa.
VICIILE POSESIEI
Obs. Reaua-credinta nu este un viciu al posesiei.
In legatura cu b-c, discutia se face doar in ipoteza in care posesorul nu este si titular al dreptului
pe care il exercita.
Posesia e prezumata relativ ca fiind utila, adica neviciata. In ipoteza unui litigiu posesorul nu este
tinut sa faca proba ca stapanirea sa este neviciata.
Ca regula, posesia intemeiaza efectele juridice care sunt asociate de lege numai in masura in care
este utila. Exceptie!! In art. 951 alin. 2 act posesorie speciala poate fi introdusa si pt a proteja o
posesie viciata.

19

1. Discontinuitate- exercitarea posesiei cu intermitente anormale fata de modul in care ar


folosi bunul proprietarul sau. Caracterul anormal al intermitentelor se apreciaza in functie
de natura bunului. Daca e vorba de un bun mobil care presupune un uz cotidian
intermitentele anormale pot fi si cateva saptamani, daca e vorba de un bun imobil pe care
il folosesti de cateva ori pe an nu exista intermitente anormale daca nu-l folosesti cateva
luni.
Posesia solo animum in materie imobiliara este o chestiune destul de discutata in sensul ca in
jurisprudenta franceza, preluata si la noi se considera de principiu ca pt anumite bunuri immobile
este posibila conservarea posesiei fara exercitarea unor acte de stapanire. Cosecinta ar fi ca e
greu sa mai discutam acolo despre discontinuitate.
Ex. Daca ai un teren agricol ii clar ca el presupune exploatarea regulate si in masura in care trece
o primavera, trece un an de zile in care nu l-ai cultivat posesia este discontinua. Dar daca este
vorba de un teren viran care urmeaza a fi contruit, cata vreme nu e construit posesia nu este
discontinua in masura in care tu nu te duci acolo un an de zile pt ca nu ai ce sa ii faci. Tocmai
datorita acestei situatii special a unor bunuri mobile sau imobile s-a apreciat de instante ca in
cazul lor este posibila conservarea posesiei chiar daca nu faci acte de stapanire inlaturandu-se
riscul discontinuitatii. In masura in care intervine discontinuitatea, acesta este un viciu absolut al
posesiei. Viciu absolut poate fi invocat de orice persoana interesata. In masura in care posesorul
stapaneste bunul cu intermitente foarte mari de timp nu putem avea certitudinea in legatura cu
elemental animus. Nu stim daca se considera titular la dr real sau altceva.
2. Violenta
Posesia este viciata de violenta at cand este dobandita sau conservata prin utilizarea violentelor
material sau morale. Fie ii aplica un stalp de cap , fie ii atrage atentia ca ii va da un stalp de cap
daca nu paraseste terenul sau imobilul respectiv.
Ce intelegem prin violenta? Ex. Construiesti un zid prin care nu mai permiti accesul fostului
posesor la terenul respective nu ar echivala cu violenta. Sunteti liberi sa aveti ce parere doriti.
Din punctual meu de vedere este negative deoarece violenta presupune inspirarea unei temeri,
faptul c ail determine pe posesor sa renunte la stapanire in favoarea ta de frica.

20

Violenta este un viciu relativ si temporar. Violenta va putea fi invocate doar de persoana
deposedata prin violenta si ca odata ce violenta inceteaza posesia devine utila.
3. Clandestinitatea
Ii un fel de echivalent al simulatiei in materie de posesie. Presupune disimularea posesiei fata de
persoanele interesate sa o cunoasca.
Conditii:

Sa existe aceste manopere intentionate prin care posesorul sa incerce sa ascunda posesia

exercitata de el fata de terte personae


Tertii sa fie indusi in eroare de aceste manopere.

1obs. Daca proprietarul sau alta persoana interesata ii plecata in alta tara, la bai si nu poate sa
cunoasca faptul ca cineva ii poseda bunul, posesia nu este clandestina.
Obs2. Daca posesorul se straduie sa ascunda posesia insa cu toate ca se straduie cei interesati
afla ca el poseda, iarasi ceilalti nu pot invoca clandestinitatea.
Este un viciu relative si temporar.
Ora 2 :
Ultimul viciu al posesie care nu apare in CC este :
ECHIVOCUL - > a nu se confunda sub nici o forma echivocul cu precaritatea !!!!
Intervine in situatia in care avem dubii cu privire la animus. Dubiul rezulta tot din
comportamentul posesorului in sensul ca posesorul se afirma ca fiind proprietar exclusiv dar
comportamentul lui vine in contradictie cu ceea ce sustine.
Care sunt ipotezele de echivoc ? acestea se refera la situatia in care 2 sau mai multe pers simultan
exercita acte de stapanire asupra unuia si aceluias bun. La un moment dat una singura dintre ele
pretinde ca a posedat sub nume de proprietar exclusiv. Aceasta pretentie vine in contradictie cu
faptul ca in concret el a permis si altora sa stapaneasca alaturi de el. Prin urmare daca a permis si
altora inseamna ca nu s`a putut considera ca fiind proprietar exclusiv. De aici apare

21

incertitudinea. E f important. Echivocul e si el relativ si rezulta ca va putea fi INVOCAT doar de


catre CELELALTE PERSOANE CARE AU EXERCITAT POSESIA ASUPRA BUNULUI
RESPECTIV.
Ex: A, B ,C stapanesc impreuna un teren si dupa 50 de ani A intr`un proces de revendicare cu X
invoca uzucapiunea si vine si spune ca el a dobandit prin uzucapiune proprietatea exclusiva.
Atentie !!!!! X va putea spune ca era echivova posesia lui A? doar B si C vor putea invoca acest
viciu al consimtamantului.
OBSERVATIE referitoare la toate viciile posesiei .
De ce ne intereseaza daca posesia e viciata sau nu ? pt ca daca e viciata de principiu nu poate se
produca efectele juridice asociate ei. Dar am mai vz ca viciile sunt temporare si in afara de
discontinuitate sunt si relative.
Unde va fi utila materia viciilor posesiei ? acolo unde e necesara o posesie intinsa pe o perioada
de timp : uzucapiune si actiunea posesorie generala.
Art 932 alin 2 : ipotezele in care prescriptia extinctiva era fie suspendata fie intrerupta.
La uzucapiune , avem de principiu , cauze asemenatoare de intrerupere si suspendare dar pe
langa acestea se va mai adauga si ipoteza in care posesia este viciata , pe durata in care exista
viciul se suspenda cursul uzucapiunii.
E important pt ca viciile pot fi absolute sau relative. Aceasta inseamna ca se va putea intampla
urmatoarea situatie foarte dubioasa ) : am posesorul care poseda si curge termenul de
uzucapiune. Sa presupunem ca bunul se afla in coproprietatea a 2 pers , in situatia aceasta este
posibil ca viciul care afecteaza posesia sa fie un viciu relativ care sa poata fi invocat numai de
catre unul dintre cei 2 coproprietari si atunci la ce situatie se ajunge? La situatia in care curge
termenul , ala devine proprietar fata de X dar fata de Y inca nu s`a implinit uzucapiunea prin
urmare nu devine proprietar. => suspendarea poate sa aiba efect relativ daca viciul care intervine
este unul relativ !!!!!
Aceiasi miza in materie de actiuni pesesorii.
La intrerupere : una din cauzele intreruperii este introducerea unei actiuni.

22

Daca impotriva posesorului care vrea sa uzucapeze se introduce o actiune in revendicare , de


principiu intreruperea cursului iarasi va fi relativa si va beneficia numai reclamantului care a
introdus actiunea in revendicare.
Obs: daca actiunea in revendicare este introdusa de catre unul dintre coproprietari , in principiu
aceasta vor beneficia de admiterea ei si ceilalti coproprietari.
!!!viciile suspenda iar efectul suspendarii este posibil sa fie absolut (poate fi opus de oricine,
dacase suspenda o ia in freza posesorul , deci el nu are interes sa opuna celorlalti suspendarea ,
ceilalti vor avea avea interes sa invoce susupendarea fata de posesor.) sau doar relativ.
Jonctiunea posesiilor
-intereseaza la uzucapiune si atunci cand ai termen : actiunea posesorie generala
Exemplu : ai dobandit posesia bunului imobil de 2 sapt si vine un tert care te deposedeaza fara
violenta. Poti introduce impotriva lui actiunea posesorie generala? NU , deoarece nu ai indeplinit
conditia de a poseda cel putin 1 an de la momentul la care ai intrat in posesie. Prin urmare , in
principiu, e exclusa introducerea actiunii posesorii. Poserorul ar putea totusi sa lipeasca posesia
lui cu posesia exercitata anterior cu cel de la care a cumparat bunul si sa adune minim un an
pentru a putea sa uzeze de actiunea posesorie.
Conditii jonctiunii:
1.posesiile care fac obiectul jonctiunii sa nu presupuna intermitente daca lipesti 2 posesii intre
ele , ele trebuie sa fie posesii consecutive .
Ex: s`ar putea sa ai nevoie doar de posesii de B-C si cele dintre ele erau de R-C. sau ai nevoie
de posesie utila si cele dintre ele erau viciate. => nu pot fi alese!!!!trebuie lipite toate posesiile
care au intervenit intr ecele doua.
Daca ambele posesii sunt viciate ? care ar fi interesul sa faci jonctiunea intre ele? Se poate insa
nu ai interes pt ca e nevoie de posesia utila , neviciata.
2.posesia sa fi fost dobandita de catre actualul posesor in temeiul unui titlu raport juridic cu
titularul posesiei care se doreste a fi cumulata.

23

Jonctiunea e posibila numai daca aceasta a trecut de la fostul posesor la actualul posesor cu
acordul fostului posesor. Deci daca au intervenit deposedarea nu se poate face jonctiunea.
Incetarea posesiei : o sg chestiune se discuta :
Posesia cu caracter general inceteaza fie pt ca pierzi elem subiectiv animus ( renunti la posesie de
exemplu ) fie pt ca pierzi anumus si corpus , fie cand pierzi corpus fara voia ta. Daca pierzi
corpus cu voia ta => detentie precara.
Art 921 lit g) daca posesorul e deposedat (corpus ) si a trecut mai mult de un an de la acel
moment.
Textul se explica printr`o fictiune legala daca ne raportam la reglementarea actiunilor posesorii.
Conditia comuna pt actiunile posesorii este sa nu fi trecut mai mult de un an de la deposedare.
Art 951 alin 1 explica reglementarea de la 921 litg. Aceasta inseamna ca in masur ain care esti
deposedat ,introduci actiune si ai castig de cauza prin efectul hotararii judecatoresti pronuntata de
instanta in posesoriu se va considera ca ai ramas tot timpul posesor.
Ratiunea unei astfel de fictiuni este aceea de a nu fi afectata situatia in masura in care se doreste
a uzucapa.
Efectele juridice asociate posesiei utile
Observatii :
- aceste efecte se gasesc cu nuantarile de rigoare si la posesia sub nume de proprietar si la
detentia precara
-aceste efecte se produc numai daca posesia este utila
1.efecte probatorii- dr procesual
2.efecte de opozabilitate
3.efecte atributive de drepturi subiective
Ultimele 2 tin de dreptul material .

24

Efecte probatorii
a) prezumtiile legate de posesie :
-corpus prezuma animus domini
-corpus prezuma existenta dreptului de proprietate in beneficiul posesorului : (nu e
propriu-zis un efect )=> tot sub aspect probatoriu indirect este favorizat posesorul deoarece
intotdeauna in orice fel de actiune reala petitorie revendicare etc. posesorul va avea statutul de
parat ceea ce inseamna ca cel putin in prima instanta posesorului nu`I revine sarcina probei.
-prezumtia titlului de proprietate => art 919 alin 3 si art 935. Aceste 2 art nu sunt acelasi
lucru. 919 lin 3 prezuma ca posesorul e proprietar si aceasta prezumtie are efect fata de tert in
general , iar 953 prezuma ca posesorul a intrat in stapanire in baza unui titlu translativ de
proprietate iar aceasta prezumtie functioneaza exclusiv in raporturile dintre posesor si autorul sau
(cel de la care a dobandit posesorul bunul respectiv).
953 intereseaza atunci cand posesorul se cearta chiar cu cel de la care a dobandit bunul care
spune ca i l`a dat cu titlu de imprumut sau in gaj , etc sustinand ca actul nu e translativ de
proprietate. Posesorul sustinand la actul este translativ de proprietate. Daca nici unul nu are
inscris , prin derogare de la regula care spune ca partile pot face proba actului juridic numai prin
inscris daca are valoare935 instituie o prezumtie in favoarea posesorului in sensul ca titlul
exista si est etranslativ de proprietate.

Ipoteze in care posesia conditioneaza opozabilitatea

Art 936 si art 1275 si art 1782 lit c) face trimitere la 1275 => 963 efectul general care spune ca
posesia bunurilor mobile asigura publicitatea dr reale si in acest fel asigura implicit
opozabilitatea dr reale mobiliare fata de tert.
In ce ipoteze intereseaza opozabilitatea? Atunci cand exista un conflict de drepturi concurente
asupra aceluiasi bun.

25

1275 face aplicatia lui 936 si spune ca in masur ain care unul si acelasi proprietar instraineaza
bunul mobil catre pers diferite , conflictul dintre dr celor 2 se va solutiona prin opozabilitatea
asigurata de posesie.
Pana aici am discutat de opozabilitatea drepturilor reale asigurata prin posesie.
1782 avem un conflict intre drepturi de creanta. In mod exceptional spune ca in masura in care
nu este vba despre bunuri mobile supuse publicitatii daca se constituie locatiuni succesive asupa
unuia si aceluiasi bun , conflictul dintre cele 2 creante se va solutiona in favoarea celui care este
pus in posesie (detentor precar ) Elementul care face publicitate in materia bunurilor mobile este
corpus iar corpus se gasest esi la detentia precara .

Curs 4
posesiei ii asociat un efect atributiv al posesiei
Actiunile posesorii art 1002 si 1004 NCPC
Distinctia dintre actiunile posesorii si actiunile petitorii
Actiuni petitorii = actiuni reale prin care se protejeaza dreptul de proprietate respectiv
dezmembramintele lui : actiunile in revendicare , actiunile confesorii si actiunea negatorie.
Distinctia dintre actiunile posesorii si actiunile posesorii : in actiunea posesorie pretentiile
partilor vor fi intotdeauna invariabil intemeiate pe stari de fapt ceea ce inseamna ca ceea ce
solicita reclamantul va fi justificat pe posesia exercitata anterior de catre acesta. In acelasi timp
pretentiile partilor in actiunile petitorii sunt intemeiate pe stari de drept.
Ex: atat intr`o actiune posesorie cat in una petitorie reclamantul va urmari acelasi lucru in final :
redovandirea stapanirii , posesia asurpa bunului. Criteriul acesta poate sa ne induca in eroare si
sa confundam o actiune posesorie cu un apetitorie. Pt a nu face confuzia nu e suficient sa ne
raportam la pretentii , tb sa ne raportam la temeiul actiunii.
intr`o actiune in revendicare : " sunt proprietar si voi face proba acestui fapt , cer ca
paratul sa fi eobligat sa imi respecte dreptul de proprietate desi sa imi restituie posesia bunului"
intr`o actiune posesorie : " am fost posesor ,m`a deposedat , tulburat , probez conditiile
posesiei si cer obligarea paratului sa`mi restituie posesia , dar nu sa`mi recunoasca instanta
vreun drept real ."

26

in acest context regula non-cumulului posesoriului cu petitoriul ( art 1003 spune in alin 2 face
aplicatia regulii non-cumulului cu petitoriul ) care regula spune in rezumat : intr`o actiune
posesorie partile nu isi pot intemeia pretentiile si instanta nu isi poate modifica solutia
intemeindu`se pe stari de drept.
Art 950 alin 1 CC -> actiune posesorie se poate introduce si impotriva proprietarului , mai precis
este irelevanta calitatea de proprietar in actiunea posesorie a uneia dintre parti.
Asadar e important de retinut ca in actiunile posesorii se protejeaza posesia ca stare de fapt in
sine si nu posesia inteleasa ca aparenta , respectiv exercitiu a unui drept real. In acest context , a
se retine , ca actiunile posesorii nu se confunda cu procedura exceptionala a ordonantei
presedintiale.
A treia distinctie actiunea posesorie nu se confunda cu actiunea in angajarea raspunderii civile.
Art 949 CC alin 1 -> posesorul este indreptatit sa ceara despagubiri pt prejudiciile cauzate prin
deposedare sau tulburare . in actiunea posesorie se solicita un singur lucru , incetarea tulburarii ,
deposedarii. In masura in care posesorul isi da seama ca a fost prejudiciat prin deposedare sau
tulburare si solicita acordarea de despagubiri pt prejudiciul suferit , aceste despagubiri vor fi
pretinse printr`un capat de cerere distinct . asadar alaturi de actiunea posesorie reclamantul va
formula si o actiune in angajarea raspunderii civile de principiu delictuale a paratului.
In actiunea posesorie se protejeaza exclusiv stari de fapt si nu s eprotejeaza in actiunea posesorie
staruile de fapt asociate invariabil unor stari de drept. In cazul starilor de fapt care reprezinta
consecinta inevitabila a unor stari de drept protejarea prin intermediul actiunilor posesorii ar
semnifica incalcarea regulii non-cumulului posesoriului cu petitoriu.
Ipoteze :
1.distinctia posesiei fata de posesia tabulara . posesia tabulara este o stare de fapt care e
invariabil asociata unei stari de drept. Prin urmare intr`o actiune posesorie este exclus ca vreuna
din parti sa`si sustina pretentiile prevalandu`se de posesia tabulara.
2. art 950 alin 2 actiunea posesorie nu poate fi introdusa impotriva persoanei fata de care exista
obligatia de restituire a bunului. Nu e vba de o obligatie de restituire generala. Textul tb inteles in
sesnsul ca actiunea posesorie nu poate fi introdusa impotriva celui fata d ecare s`a asumat
voluntar obligatia de restituire. Si hotul va fi obligat sa restituie bunul dar el nu inseamna ca se
va incadra la obligatia mentionata in 950. Aceasta se refera la detentorii precari care au asumat
voluntar prin act juridic obligatai de a restitui bunul catre posesorul sub nume de proprietar.

27

In consecinta daca sunt tulburati sau deposedati tocmai de catre cel de la care au bunul , este
exclus sa aiba actiune posesorie impotriva lor deoarece starea de fapt existenta intre detentor si
posesorul pt care stapaneste este invariabil consecinta unei stari de drept , actul juridic intre cei
doi si atunci detentorul precar daca este tulburat sau deposedat nu are decat sa se foloseasca de o
actiune pe temei contractual.
3. poate un coproprietar daca este tulburat sau deposedat de catre celalalt coproprietar sa
formuleze impotriva celui din urma actiune posesorie? Art 642 alin 2 => corproprietarul a carui
drept a fost incalc I se recunoaste dreptul ca inainte de partaj sa exercite actiuni posesorii
impotriva tertului care a intrat in posesia bunul comun in urma incheierii actului
Observatii : textul nu precizeaza ca actiunea poate fi introdusa intre coproprietari si vbeste de un
tert. Ipoteza e urmatoarea : un coproprietar nerespectand drepturile celorlalti constituie in
favoarea unui tert prin act juridic un drept asupra bunului comun si in virtutea acelui drept il
pune in posesie pe tert. In situatia aceasta ce poate face celalalt coproprietar : poate introduce
impotriva tertului actiune posesorie.
Ce se intampla daca I se inchiriaza bunul unui tert de catre un sg coproprietar si celalalt ce face?
Introduce actiune posesorie impotriva tertului. A nu sa uita ca chiriasul e detentor precar si el
poseda pt cel care i`a dat bunul si daca se introduce actiune impotriva lui se vizeaza si
coproprietarul care i`a dat bunul in detentie .
Chiar daca 642 alin 2 se refera exclusiv la actiuni posesorii introduse de coproprietari impotriva
tertului, de principiu , actiunile posesorii vor putea fi introduse si intre coproprietari in masura in
care unul dintre acestia il deposedeaza pe celalalt.
Intre coproprietari poate sa intervina partaj de folosinta. Partajul de folosinta = copropstabilesc
modul in care va folosi fiecare copro bunul . intr`o astfel de situatie unul dintre ei foloseste
partea celuilalt. Intr`o astfel de situatie poate celalalt sa introduca actiune posesorie? NU , de ce?
Pentru ca in mom in care intervine un partaj de folosinta consecinta care va fi ? ei fiind si
ramanand coproprietari inseamna ca cel care foloseste unul din camere nu o foloseste avand
elementul subiectiv animus corespunzator celui ce se considera proprietar exclusiv ci el stie ca o
stapaneste pt sine dar si pt ceilalti coproprietari fiind aplicabil regimul detentorilor precari. In
aceste conditii , revenind la regula conform careia detentorul precar nu poate introduce actiune
posesorie impotriva celui pt care stapaneste. Deci daca a intervenit un partaj de folosinta intre
coproprietari ei vor avea actiuni pe temei contractual unul impotriva celuilalt , dar nu actiuni
posesorii.

28

Observatie cu caracter general : de regula in doctrina se apreciaza ca actiunileposesorii sunt


actiuni exclusiv imobiliare, adica ele ar proteja doar posesia asupra bunurilor imobile.
Argumentul fiind regula din art 937 => posesia bunurilor mobile valoreaza proprietate. Pornind
de la aceasta regula se apreciaza de multe ori ca in materie mobiliara odata ce protejezi posesia
invariabil protejezi si proprietatea. Prin urmare invariabil s`ar depasi zona actiunilo posesorii si
ar trebui sa ne orientam spre zona actiunilor petitorii. Argumentu e subred : mai intai 937 e un
text de misa , nu se aplica la orice posesia de bunuri mobile.
Ex: hotul sau posesorul de rea credinta nu se poate prevala de art 937.
Actiunile posesorii pot fi exercitate si pt protejarea posesiei exercitate asupra bunurilor mobile.
Conditiile pt exercitarea si admisibilitatea actiunilor posesorii :
Actiunea posesorie generala :
1.actiunea posesorie este admisibila doar pt a sanctiona un act sau fapt prin care a fost
contrazisa posesia exercitata de catre reclamant = in lipsa oricarei incalcari contraziceri a
posesiei , chiar daca reclamantul a fost prejudiciat prin fapta paratului el nu va putea uza de
actiunea posesorie impotriva celui din urma.
Exemple:
1. vecinul isi contruieste casa. Vine cu mai multe masini de transport care sunt
late si prin urmare lovesc si rastoarna gardul pe care il construise vecinul alaturat. Gardul se
prabusest ein terenul alaturat si camioanele intra si ele pe teren. Va putea cel prejudiciat sa
introduca actiune posesorie?
NU, deoarece nimeni nu s`a manifestat in sensul de a`I contesta posesia pe care o exercita asupra
terenului propriu.
2. X e vecin cu un cioban si la un moment dat oile ciobanului patrund pe pr lui X.
se poate formula actiune posesorie? NU , pt ca nu a fost contestata posesia. Ci una in raspundere
civila.
Exista de principiu tulburare sau deposedare , adica act de contrazicere a posesiei atunci cand
paratul a inceput sa exercite asupra celuiasi bun o posesie sub nume de proprietar (atunci
intervien deposedarea) sau o posesie mai restransa (tulburare).
2.in cazul posesoriei generale e necesar ca anterior deposedarii sau tulburarii reclamantul sa fi
exercitat posesia asupra bunului litigios timp de cel putin 1 an . in masura in care posesia
acestuia s`a intins in concret pe o perioada de timp mai scurta reclamantul va avea posibilitatea
de a invoca jonctiunea propriei posesii cu posesia exercitata anterior de catre autorul sau.

29

3.posesia reclamantului sa fi fost utila nu intereseaza f tare deoarece caracterul util a posesiei
se prezuma, reclamantul nu va fi tinut sa probeze ca posesia sa nu am fost viciata. O Astfel de
proba nu are decat sa o faca paratul.
In masura in care paratul invoca un viciu al posesiei reclamantului este necesar ca acel viciu fie
sa fie absolut , fie daca e relativ paratul sa se regaseasca intre persoanele care se pot prevala de el
.
4. pentru admibilitatea posesoriei generale este necesar sa nu fi trecut mai mult de un an din
momentul tulburarii sau al deposedarii.
Observatii : legea califica termenul de maximum un an ca fiind de prescriptie extinctiva. E
indoielnica calificarea in acest sens fara nici o rezerva deoarece termenele de prescriptie sunt
susceptibile de intrerupere si suspendare.
Sunt 2 termene : pentru reclamantsa fi podeta minim 1 an si pentru parat .logica este urmatoarea:
instanta are de comparat intre 2 posesii : posesia reclamantului care a pierdut prin deposedare
bunul si posesia paratului. Criteriu de comparatie intre ele va fi durata.logica celor 2 termene e
actiunea va fi admisibila intotdeauna atunci cand posesia exercitata anterior deposedarii de catre
reclamant va fi de minimum un an iar posesia paratului trebuie sa fie mai mica de un an .
Observatie in leg cu termenul : 921 lit g ) posesia inceteaza prin deposedare daca posesorul
ramane lipsit de posesi abunului mai mult de un an . din momentul deposedarii posesorul are la
dispozitie actiune posesorie , daca este introdusa in termenul de un an si e admisa se va considera
ca el nu am fost nicicand deposedat.
In masura in care exista acte succesive de tulburare in posesie exercitate de catre parat termenul
de un an va incepe sa curga din momentul primului act de tulburare in posesie.
ACTIUNEA POSESORIE SPECIALA
1. un act de contrazicere a posesiei cu cerinta suplimentara ca deposedarea sau tulburarea
sa se produca prin violenta fizica sau morala.
2. de la mom deposedarii sau tulburarii sa fi trecut mai putin de un an .
Totodata prin exceptie de la regula conform careia are relevanta juridica doar posesia utila
actiunea posesorie speciala poate fi exercitata si pentru protejarea unei posesii viciate.
ACTIUNEA POSESORIE REGLEMENTATA DE ART 952 CC
Delimitari :

30

1. art 949 alin 1 : prin actiunea posesorie se urmareste prevenirea sau inlaturarea oricare
tulburari.
La posesoria generala a intervenit anterior tulburarea sau deposedarea si prin intermediul actiunii
se urmareste inlaturarea.
Actiunea regl de 952 urmareste PREVENIREA unei tulburari viitoare a posesiei => nu se mai
poate discuta in cadrul acestei actiuni despre cerinta de a fi trecut mai putin de un an din
momentul tulburarii
2. nu este suficient riscul in cadrul posesiei 952 unei potentiale tulburari sau deposedari
fiind necesar pentru admisibilitatea actiunii sa existe riscul unui prejudiciu viitor pe care ar urma
sa il suporte reclamantul fie datorita unui bun al paratului fie datorita unei actiuni intreprinse de
catre acesta din urma.
Ex: sa presupunem ca am 2 vecini care au 2 terenuri alaturate. In favoarea unuia dintre terenuri
si in sarcina celuilalt exista o servitute de a nu construi ceea ce inseamna ca pe unul dintre
terenuri nu se pot realiza constructii deloc sau nu inalte. Proprietarul terenului beneficiar al
servitutii afla ca vecinul sau urmeaza sa construiasca un bloc inalt pe teren propriu. In acest fel
se va incalca servitutea si posesia servitutii. Ipotetic va avea la dispozitie o actiune petitorie prin
care sa isi valorifice dreptul sau o actiune posesorie in care sa valorifice posesia. Pt a`l bloca
beneficiatrul servitutii introduce actiune posesorie pe art 952. Va fi admisibila? NU pt ca in
ipoteza data nu exista riscul producerii unui prejudi iu , exista doar riscul incalcarii posesiei si nu
e suficient. E necesar sa demonstrezi ca prin in calcarea posesiei o sa fii prejudiciat !

De regula cand discutam despre contrazicerea posesiei asupra unui bun inseamna ca cineva va
incepe sa exercite o posesie contrara ceea ce va presupune acte materiale asupra twerenului tau :
ocupa , trece , etc. prin urmare exista tendinta sa consideram ca a contrazice posesia presupune
inevitabil si invariabil acte exercitate pe bunul care se afla in posesia ta. Tulburarea nu e
conditionata de acte materiale pe vcare tulburatorul sa le exercite asupra bunului reclamantului.
Tulburarea posesiei se poate face si prin acte materiale exercitate asupra unui alt bun. Nu e
necesar pt a avea o contrazicere a posesiei ca actele de tulburare sa fie realizate asupra sau in
mod direct asupra bunului aflat in posesia reclamantului.

Chestiuni procedurale : AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT


Hotararea pronuntata in solutionarea actiunii posesorii nu are autoritate de lucru judecat intr`o
viitoare actiune petitorie intervenita intre aceleasi parti si cu privire la acelasi bun.

31

In principiu si invers lucrurile s`ar prezenta logic la fel pt ca lucrurile daca s`au solutionat in
petitoriu nu inseamna ca s`au lamurit si in posesoriu , numai ca pentru a se evita complicatii
legiuitorul transeaza in NCPP in sensul urmator :
1004 alin 2 hot jud prin care s`a solutionat o actiune privitoare la fondul dreptului (aici intra si
actiunile petitorii )are autoritate de lucru judecat intr`o cerere posesorie ulterioara in legatura cu
acelasi bun.
Ba voi sunteti pe sistem proces verbal ))
Posesia tabulara
art 885 alin 1 art 1273 OBS :intabularea in CF este un act material , un fapt material (scrie
nenea frumos ) )care niciodata nu poate fi mod de dobandire a proprietatii. Mod de dobandire a
proprietatii ramane si in materie de imobile , contractul . un fapt material nu poate fi izvor de
drepturi.
Inscrierea in CF a drepturilor reale functioneaza ca o conditie care amana eficacitatea actului
juridic . transferul dreptului real in continuare se produce si in sistemul NCC prin efectul actului
sau faptului juridic iar intabularea in CF nu reprezinta in sine un mod distinct de dobandire a
dreptului de proprietate sau a altui drept real imobiliar.

Curs 5
Cartea funciara stare de fapt -> posesia tabulara care presupune sistemul de carte funciara
Reglementari legale a publicitatii legale imobiliara :

codul civil 876-915 , 18-24


Legea de punere in aplicare a CC 56 , 76-82
L7/1996 -> sistemului CF , varianta L7 republicata in anul 2013 MO 83 din 2013

32

In CC gasim principiile de functionare a mecanismului de CF , regulile substantiale , L 7


reglementeaza strict procedural modul de organizare a CF- de aceea avem 2 reglementari.
Exista si alte sisteme de publicitate mobiliara :
1.posesia -> legiuitorul spune ca opozabilitatea drepturilor reale mobiliare este asigurata
prin intermediul posesiei pt ca posesia mobiliara asigura publicitatea adica posibilitatea tertilor
de a cunoaste existenta drepturilor reale (materia mobiliara )
2. Arhiva electronica a garantiilor real mobiliare (materie mobiliara)
Toate acestea vizeaza publicitatea unor drepturi patrimoniale.
In timp ce CF functioneaza ca un sistem general de publicitate in materie imobiliara nu exista in
sfera bunurilor mobile un sistem de publicitate echivalent . In materie mobilara exista doar
sisteme speciale de publicitate care au ca obiect exclusiv publicitatea unor situatii juridice
determinate.
Rezumat= cf in materie imob acopera tot , in matria bunurilor mobile sunt mai multe
variante, dar fiecare acopera numai o parte.
Ex: Registrele de stare civila : mij de pub care au ca ob situatii (drepturi ) nepatrimoniale /
extrapatrimoniale.
Cunoasterea nu este scopul final al Cf , ci este o etapa intermediara. CF este un mij de asigurare
a cunoasterii . OBS: posesia este de la natura . posesia tabulara este generata de lege contra
posesiei ca stare de fapt studiata.
Clasificare in functie de efectele asociate publicitatii legale :
sisteme de publicitate cu efect de informare
sisteme de publicitate legala cu efect confortativ ( de opozabilitate)
sisteme de publicitate cu efect atributiv de drepturi
Art 1583 CC alin 2. => viseaza ipoteza in care o cesiune de creanta se inscrie in arhiva
electronica mobiliara pt a i se asigura opozabilitatea fata de alti potentiali cesionari ai aceluiasi
drept .(seamana cu 1275 -> cel care intra primul in poseai efectiva a bunului ) Daca acelasi drept

33

de creanta este transmis la 2 pers diferite , va fi preferata persoana care si-a inscris mai intai
cesiunea in arhiva electronica. Avem publicitate cu efect de opozabilitate.
Art 903 CC => in CF se poate inscrie inclusiv minoritatea proprietarului respectiv punerea lui
sub interdictie, se poate nota in CF. Efectele ? acestea sunt de informare ! utilitatea ?interesul e
din perspectiva interzisului , adica se face aceasta publicitate cu efect de informare in masura in
care ulterior tertul contracteaza cu minorul/ cel pus sub interdictie , sa nu poata tertul sa invoce
B-C la inchierea contractului.
Art 885 CC => aici gasim efectul atributiv de drepturi al publicitatii imobiliare.

De regula ->intereseaza mai multe variante ale cunoasterii. Cunoasterea directa , indirecta /
mediata e aceea prin CF (inscrisul prevede cine e proprietarul).
Discutia la nivel practic : daca eu contractez cu cel ce e inscris in CF ca proprietar desi stiu foarte
bine ca actul in temeiul caruia a fost el inscris e nul , in situatia aceasta pot sa ma prevalez de
cuprinsul CF sau nu ?
Art 22 CC alin 2=> textul stabileste regula si exceptia. In mod normal daca legea nu
spune nimic regula este ca , cunoasterea reputata/mediate prin sistemul CF are aceiasi
valoare juridica cu cunoasterea directa sau de fapt. Consecinta faptului ca cele 2 au
valoare juridica echivalenta : in masura in care ai cunoscut pe alta cale decat din
cuprinsul sistemului de publicitate situatia juridica reala in fara de CF , nu te poti prevala
de cuprinsul CF invocand B-C.
Art 2482 2483 => 2482 spune in alin 1 : publicitatea gajului bunurilor mobile se realizeaza prin
deposedare.
Gajul este un drept mobiliar in materie de bunuri mobiliare .
2483 : detinerea bunului de catre creditor trebuie sa fie publice si neechivoca atunci cand
.gajul nu poate fi opus => in masura in care din posesie tertii nu pot sa cunoasca direct ,
nemijlocit ca bunul este la creditor , gajul nu este opozabil fata de ei. In lipsa cunoasterii este
inopozabil.

34

La gaj avem 2 posibilitati alternative de a-i realiza publicitatea :


deposedarea -> prin cunoastere directa ca e pus in posesie creditorul
Inscrierea -> intermediul sistemului de publicitate
Art 2423 CC =>e vba de ipoteci mobiliare , concursul dintre ea si gaj .
-> daca vin in concurs cele 2 drepturi are prioritate ipotecacare a fost inscrisa in arhiva chiar daca
bunul a fost predat creditorului gajist anterior ceea ce inseamna ca ipotecarul la momentul la
care se inscrie in arhiva era de R-C. Adica , ideea e ca art 22 alin 2 care stabileste regula e ca
cunoasterea efectiva si cunoasterea prin sistemul de publicitate au aceiasi valoare juridica. Textul
spune ca totusi legea poate sa deroge de la aceasta regula. In 2423 exact asta face legea : nu e
suficient sa se fi cunoscut in mod direct existenta gajului caci asta nu il face opozabil pe gaj fata
de creditorul ipotecar. In acest articol exista o ipoteza de exceptie in care cunoasterea efectiva
directa valoarea mai putin decat cunoasterea prin intermediul sistemului de publicitate.
In ce priveste cunoasterea in materia sistemelor de publicitate putem avea 3 ipoteze :
1.conteaza juridic posibilitatea de cunoastere indiferent de sursa acesteia (cunoasterea
efectiva si cunoasterea prin sistemul de publicitate au aceiasi valoare juridica. )
2.conteaza juridic atat cunoasterea mediata ,reputata cat si cunoasterea efectiva, directa
insa anumite efecte juridice ii sunt asociate doar celei dintai ->cunoasterea mediata ,
reputata
3.(2423)conteaza juridic exclusiv posibilitatea de cunoastere asigurata prin intermediul
sistemului de publicitate. Cunoasterea faptica, concreta este irelevanta !
Intereseaza unde ne incadram cu CF , la 1,2 sau 3.
Analiza pct 3: nu se mai discuta despre cunoastere ca fiind esentiala . va conta realizarea unei
formalitati, aceea de inscriere intr`un anumit registru. Nu mai conteaza cunoasterea pentru ca
avem 2423 unde creditorul ipotecar isi inscrie ipoteca desi cunoastea faptul ca anterior exista
dreptul de gaj. Prin urmare acolo e conflictul intre ipoteca si gaj , unde nu mai conteaza
cunoasterea ci un singur lucru si anume realizarea formalitatilor de publicitate.
!!!! in materie de CF ce ipoteza avem? Ipoteza a sau b ? in materie de CF avem ipotezele a si b.

35

Varianta a presupune ca acel efect este generat in acelasi mod fata de tert atat prin
inscrierea in registrul de publicitate cat si prin cunoasterea efectiva . de ex tertul e vecin ,
a fost martor cand ai incheiat contractul. Deci rezulta ca anterirr inscrierii fata de el
contractul era opozabil.
Varianta b diferentiaza ceea ce inseamna ca pentru a se produce efectele juridice impuse
de lege (opozabilitate , costituire , etc) e absolut necesar sa te inscrii in registrul de
publicitate. Insa daca tertul e parsiv si stie chiar inainte de inscriere( cunoaste situtia
juridica) tertul nu se va putea ascunde in spatele sistemului de publicitate . chiar daca
dreptul tau nu e dobandit, nu e opozabil se va sanctiona reaua credinta a tertului care
cunoscand faptic situatia juridica reala totusi ti`a incalcat dreptul.
Ipoteza 1 : care este efectul inscrierii in CF? ->opozabilitate in principiu *885 va avea si efect
atributiv *
Art 56 Legea de punere in aplicare : => dispozitiile cu privire la CF se vor aplica
(regulile de 885) numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru la nivel de tara. (nu exista
cadastru la nivelul intregii tari). Pana in acel moment raman aplicabile regulile din L7
din 96. Inscrierea ramane cu efect de opozabilitate doar.
In prezent de principiu marea majoritate a situatilor CF pastreaza doar efectul de opozabilitate .
Situatie : a vinde lui B , vinde lui C acelasi teren. Exista o CF in care figureaza ca proprietar A. B
care a cumparat primul nu se inscrie in CF. cata B nu se inscrie in CF (nu e terminat cadastrul ) a
dobandit dreptul de proprietate de la A ? DA , insa dobandirea e inopozabila fata de C. C se duce
primul si se inscrie in CF dar este de |R-C , a aflat de la un vecin ca anterior A ii vanduse terenul
lui B. in situatia aceasta , daca C a aflat anterior , care e consecinta? Dreptul de proprietate
dobandit de B este opozabil lui C , mai precis cunoasterea directa produce aceleasi efecte juridice
cu sistemul de publicitate caz in care ne incadram in varianta a. deci sistemul de CF are efect de
opozabilitate care inca se aplica pana la finalizarea cadastrului, se incadreaza deci pe varianta a
in care cunoasterea efectiva si cunoasterea reputata au aceleasi efecte juridice : opozabilitatea
situatiei juridice cunoscute!

36

Exemplu 2 : varianta b , 885 CC. -> s-a terminat cadastru la nivelul CJ. Din momentul finalizarii
devine aplicabil art 885 CC. consecinta e aceea ca inscrierea in CF are ca efect dobandirea
dreptului si efect de opozabilitate fata de terti.
Art 901 CC => vbeste despre dobandirea cu B-C. alin 2 -> A vinde la B dupa care A vinde la C.
B nu se inscrie in CF. C apuca sa se inscrie in Cf inaintea lui B. in situatia aceasta cunoascanduse ca C a cunoscut pe alta cale , care e consecinta faptului ca C a cunoscut pe alta cale vanzarea
dintre Asi B? => C e de rea credinta . pe 885 daca tu cunosti vanzarea anterioara fara de tine
cine e proprietar ? Asau B? fata de tine e in continuare proprietar A. diferenta esentiala este :
conteaza si ca ai cunoscut pe alta care decat prin CF insa cunoasterea aceea nu produce aceleasi
efecte juridice ca sistemul de publicitate.
Art 897 CC => actiunea in prestatie tabulara fata de tertul de rea-credinta. => consecinta este ca
in lipsa inscrierii in CF nu poti sa dobandesti dreptul de proprietate orice ai face. Prin urmare ce
se intampla daca tertul cunoaste ca tu ai incheiat actul juridic. Nu se intampla nimic sub aspectul
dobandirii dreptului tau , tu in continuare nu dobandesti nimic in raport cu tertul. Dar , daca tertul
cu rea credinta isi inscrie el mai intai dreptul in CF , tu vei avea Ia dispozitie o actiune indreptata
impotriva lui prin care vei putea : consecinta admiterii actiunii in prestatie tabulara : B va
demonstra ca C s-a inscris cu rea-credinta si prin admiterea actiunii B va fi inscris in CF dupa C.
in CF va aparea A, C si apoi B ca si cand B a dobandit de la C. B va deveni proprietar numai din
momentul in care s-a realizat inscrierea dreptului sau in CF.
Concluzia e urmatoarea : in timp ce cu efect de opozabilitate si cunoasterea efectiva si inscrierea
in Cf produceau unul si acelasi efect si anume dreptul dobandit de mine devenea opozabil fata
de terti pe noul sistem din CC , amandoua cunoasterile au relevanta juridica insa diferita. Daca
ma inscriu in CF pot sa dobandesc dreptul in virtutea actului juridic , daca nu sunt inscris dar
tertul cunoaste pe alta cale eu nu dobandesc vreun drept opozabil tertului insa tertul nu se va
putea ascunde in spatele CF . sistemul de CF pe NCC se incadreaza in cele 3 ipoteze discutate la
varianta B.
!!!!!In prezent ramane in marea majoritate sistemul cu efect de opozabilitate. 15 16 min.
Sistemul de publicitate imobiliara = reprezinta un ansamblu coerent de norme legale
care asigura posibilitatea de cunoastere a situatiilor juridice imobiliare avand drept scop

37

final acela de a transa conflictele intre drepturi concurente asupra sau in legatura cu
acelasi imobil , prin intermediul efectului confortativ sau al celui atributiv.
Scopul final al oricarui astfel de sistem este sa furnizeze un mijloc de solutionare a conflictelor
intre drepturile concurente. Asadar sistemele de publicitate vizeaza siguranta dinamica a
circuitului civil pt ca sistemul de publicitte in pofida aparentei nu urmareste in mod esentil sa il
protejeze pe cel caree inscris in sistem ci pe tertul care s-ar putea sa doreasca sa contracteze cu
privire la un bun car efigureaz ain sistemul d epublicitate. Sistemul de publicitate urmareste in
primul rand sa protejeze pe tertii care doresc sa dobandeasca bunul , de aceea e siguranta
dinamica si nu urmareste sa protejeze pe proprietarii actuali. El asigura si mijloace de protectie
statica , exemplu : in conflictul dintre posesie si posesie tabulara , e mai tare posesia tabulara.
Prezumtia de proprietar care e pusa la dispozitie de posesia tabulara. In situatia aceasta posesia
tabulara protejeaza pe cel care figureaza in CF.

Obiectul , continutul si procedura specifica sistemului de publicitate prin CF


Art 876 CC alin 1 alin 3 -> art 537 defineste bunurilor imobile.
Art 537 CC-> definitia legala a bunurilor imobile in acceptiunea CC
imobil in CF = doar terenuri si constructii. Ex: am un teren in apahida , o casa in Bunaziua si un apartament in Manastur. Fiind proprietar pe toate imobilele , ai o singura CF?
NU , raspuns confirmat de 878 alin 2 "aceiasi carte funciara nu poate cuprinde decat un
singur imobil."
Art 878 alin 2 prevede ca aceiasi CF nu poate cuprinde decat un singur imobil => CF este un
sistem de publicitate real ( opozitie cu sistemele de publicitate personale ) ceea ce ins ca CF e
construita in jurul bunului imobil si nu in functie de persoana proprietarului. Prin urmare intr-o
CF va putea figura un singur imobil in acceptiunea art 876 alin 3.
De ce e important ca e un sistem real aceasta de CF? pentru ca inainte era un sistem personal
bazat pe transcriptiuni si inscriptiuni. Era personal pentru ca fiecare persoana avea cate un
registru daca avea in proprietate bunuri imobile. Daca tu voiai sa urmaresti cum a evoluat bunul

38

imobil trebuia sa fi sigur ca ai gasit registrul ultimului proprietar fiindca registrele erau tinute pe
proprietari nu pe bunuri, prin urmare era foarte greu sa verifici cine era proprietar.
In sistemul de CF e mult mai simplu sa urmaresti bunul deoarece indiferent de proprietar , bunul
are CF propriu.
Se poate sa ai 2 terenuri si sa le treci in aceasi CF? Da ->este posibila situatia numai intr`o
singura ipoteza aceea in care pot fi unite prin alipire si sa formeze un sg imobil putand fi
intabulate in aceasi CF.
Daca ai o suprafata mare de teren si vrei sa o parcelezi si sa o vinzi unor persoane diferite:
inainte de a vinde : operatiunea de CF va presupune 1.dezlipirea in mai multe parcele
2. transcrierea in CF diferite: daca terenul mare era
in Cf nr 1 din localitatea Cj , in urma dezlipirii se vor forma 10 imobile de CF , prin urmare va
trebui sa deschizi 9 CF.
Si intr-un caz si in celalalt discutam despre transcrierea intr`o noua CF.
Cartea funciara presupune : 4 parti / componente : fiecare Cf e identificat in fct d elocalitatea
unde e situati imobilul : titlu : nr si localitatea
Art 23 din L7 republicata ! mentioneaza inscrierile ce se fac in fiecare dintre parti.
Partea 1: (foaia de proprietate ) descriere sumara a imobilului
Partea 2: (foaia de avere )proprietarii succesivi ai imobilului. Se va mentiona intotdeauan si titlul
in baza caruia se face dob
Partea 3: (foaia de sarcini)in principiu vor fi inscrise toate dezmembramintele contituite in
favoarea tertilor si garantiile reale imobiliare constituite asupra imobilului respectiv .

39

Curs 6

Tipurile inscrierilor de carte funciara


-> inscrierile in CF se prezinta in 4 variante :

Intabulare
Inscrierea provizorie
Notarea
Radierea

INTABULAREA :
- reprezinta varianta de inscriere in CF utilizata in cazul drepturilor reale imobiliare
principale sau accesorii ( vizeaza si ipotecile si garantiile reale) .

INSCRIEREA PROVIZORIE :
-viseaza aceiasi categorie de drepturi care fac si obiectul intabularii cu diferenta ca in
timp ce intabularea este o inscriere definitiva , inscrierea provizorie se face intotdeauna sub
conditia confirmarii ei ulterioare. -> art 882 CC : Drepturile reale atunci cand sunt dob sub
conditie nu seintabuleaza ci doar se inscriu provizoriu.
-> art 912 CC alin 1. : in cazul conditiei rezolutorii :
Diferenta intre cele 2 e ca in prima ipoteza cand inscrierea se face cu privire la un drept sub
conditie dobandit , sub conditie suspensiva, dupa 5 ani s eva radia dreptul. Daca e sub conditie
rezolutorie dupa 10 ani va ramane in Cf fara a mai fi afectat de conditie. Daca nu mai e afectat de
conditie ce fel de inscriere va fi dupa 10 ani ? incrierea initiala care era provizorie va fi
transformata in intabulare.
-> art 898 CC : in loc de intabulare se face inscriere povizorie : textul cuprinde
ipotezele cel emai des intalnite :

40

..: s-a incheiat o promisiune de vanzare , care nu se executa. O part eintroduce actiune in
instanta prin care sa se pronunte o hot in situatia aceasta cocontractantul are la dispozitie o
cale de atac , pana in mom solutionarii , dreptul care ii este lui conferit va fi inscris provizoriu.

NOTAREA :
- drepturi subiective altele decat drepturile reale imobiliare (creante , dr potestative). Se
noteaza de asemenea situatii juridice sau fapte juridice care influneteaza regimul juridic al
bunului imobil.
Ipoteze:

inscrierea dr re locatiune. Aceasta se inscrie in CF prin notare.


Situatia in care exista promisiuni sau pacte de optiune sau clauze de inalienabilitate sau
interdictii de instrainare sau clauze de rezerva a proprietatii

Clauza de rezerva a proprietatii : avinde un bun lui B, B nu plateste pretul sau pretul integral la
data vanzarii. Vz se poateproteja amanand transferul de pr pana la momentul platii pretului.
Clauza care are ca obiect amanarea
Pact de optiune: art 1278 : act juridic din car ein favoarea uneia dintre parti s enaste un drept
potestativ. Ex : Eu X inchei cu Y un contract prin care consimt anticipat la un al doilea
contract .

OBSERVATII:
Art 901 CC : dobandirea cu BC a unui drept tabular -> art 877 :drepturile reale imobiliare .
901 face referire exclusiv la dr reale care figureaza in CF , se exclud dr de creant a, potetative
orice alt drept din CF in afara de dr reale imobiliare.

41

Art 909 CC alin 2 si 3 / Art 931 CC : -> ideea la toate 3 e ca la inceput cand ti`ai inscris dr in Cf
erai de buan credinta dar nu ai avut titlu. Toate aceste pb ar determin aradierea dr tu din Cf. daca
ai fost de BC ce se intampla? => sunt protejati dobanditorii de BC.
Art 911 CC : protejarea tertilor de BC prin intermediul publicitatii materiale a CF ( exemplif art
901, 909 CC ) functioneaza exclusiv pentru tertii dobanditori in beneficiul carora s`a realizat
intabularea in CF. beneficiarii isngurelor notari In CF nu se pot prevala de protectia conferita
prin publicitatea materiala chiar daca au fost de BC la momentul inscrierii dreptului lor.

RADIEREA :
-stergerea din CF a unor inscrieri preexistente.
- a nu se confunda radierea cu rectificare cuprinsului CF. rectificarea poate sa presupuna
oricare din inscrierile de mai sus. Inseamna punerea de acord a situatiei juridice reale cu
cuprinsul CF.

ORA 2 :
Principiile / regulile de CF :
1. regula efectului atributiv de drepturi al CF :
Dobandirea dreptului real imobiliar in virtutea actului juridic este amanata,
suspendata pana la momentul realizari formalitartilor de CF fara ca aceasta sa
semnifice ca faptului material al inscrierii ii este asociat statutul de titlu respectiv
izvor de drepturi.

42

Inscrierea drepturilor reale in CF nu necesita executarea vreunei obligatii


suplimentare , distincte din partea instrainatorului. In acest sens a se vedea art
885 alin 1 CC care precizeaza ca inscrierea in Cf se face in temeiul actului sau a
faptului juridic car ejustifica cererea de inscriere. Intereseaza aceasta pt ca nu
exista nici o obligatie de a da pe care trebuie sa o execute vanzatorul si care sa
contribuie la . ART 35 L 7 / 1996
2. regula neutralitatii :
aceasta regula stabileste ca inscrierile in CF vor fi facute de principiu doar la solicitarea
persoanei interesate. Pt inscrierea in CF ai nevoie de un titlu si de cerere.
Art 13 din L 7 /1996 : in situatiai
aceasta nu exista titlu. Procedura din art 13 este o procedura exceptionala , necontecioasa
in care se porneste de la un fapt.
3. regula efectului relativ am inscrierilor in CF
potrivit acestei reguli dobanditorul unui drept tabular va putea solicita inscrierea dreptului
sau in CF , dobandind astfel posesia tabulara , doar in masura in care titlul sau de
dobandire provine de la una si aceiasi persoana cu actualul titular tabular al dreptului
respectiv . exemplu : daca A are un contract de vz cumparare de la B
totusi inmasura in car eexista mai mult etransmisiuni succesive fara sa se fi operat
inscrielrile in Cf , atunci ultimul dobanditor/ actualul va putea solicita inscrierea tuturor
dobanditorilor succesivi care l`au precedat,

Curs 7 Reale

13.11.2013

43

Principiul prioritatii, respectiv principiul publicitatii materiale in materie de CF.


Art 887- enumerarea nu este una limitativa; alin 1 este precizeaza ca se dobandesc independent
de intabulare si in alte ipoteze;
Art 553 alin 2 se refera la ipoteza succesiunilor vacante, respectiv a bunurilor imobile
abandonate care se dobandesc independent de inscrierea in CF.
Art 887 precizeaza situatia de exceptie in care, in anumite ipoteze drepturile reale imobiliare pot
fi dobandite si independent de inscrierea in CF;
Art 887 alin 3 in cazurile prev la alin 1, adica dobandit independent de intabulare, titularul dr
astfel dobandite nu va putea disp de ele decat dupa ce s-a facut inscrierea; va rog frumos aveti
mare grija la textul asta si sa-l intelegeti cum trebuie,!!!!
Textul spune ca nu poti dispune de ele prin CF. Asta inseamna ca daca de exemplu s-a dobandit
un dr real imobiliar prin succesiune el are toate dr de proprietar; alin 3 face aplicatia
regulileiprincipiului relativitatii inscrierii in CF; alin 3 nu spune succesorul nu va putea sa
dispuna prin intermediul CF; esti propr fiindca ai dobandit prin succesiune independent de
intabulare ne spune art 887 alin 1. Esti successor legal, ai dobandit un teren fara intabulare,
independent de intabulare. Esti proprietar extratabular, ai toate atributele dreptului de proprietate:
usus, fructus si abusus. Poti sa instrainezi acest bun, insa problema apare in cazul dobanditorului.
De ce? Pentru ca daca tu instrainezi dreptul de proprietate prin act juridic redevine aplicabil art
885.
Art 885 de principiu dobandirea dreptului real se face in momentul intabularii; cel la care ii
instrainezi bunul va trebui sa isi inscriere dreptul in CF. Asta inseamna ca cel la care ii instrainezi
tu bunul va trebui pentru ca sa produca efectul translativ al actului juridic sa isi inscrie dreptul in
CF. Cumparatorul vrea sa se inscrie in CF. Ce va constata el? Ca in CF apare ca proprietar cel
decedat, iar titulul lui provine de la un successor. Se va admite de catre registratorul de CF
inscrierea cumparatorului? Nu pt ca titlu lui nu provine de la posesorul tabular. Posesor tabular e
in continuare mortul. Intr-o astfel de situatie de ce se va respinge cererea? Facandu-se aplicatia
regulei efectului relativ al inscrierii in CF. Inscrierea in CF se poate face doar daca titulul tau
vine de la posesorul tabular. Asta e ratiunea alin 3. Consecinta va fi ca degeaba o instraineza prin

44

act juridic succesorul, dobanditorul va putea sa isi inscrie dreptul numai solicitand mai intai
intabularea dreptului succesorului si mai apoi intabularea dreptului celui care o cumparat de la
successor!!!!
In CF nu pot exista sincope, trebuie sa apara toti proprietarii succesiv!!!

Principiul prioritatii in masura in care 2 sau mai multe pers distincte sunt
indreptatiteintemeiate sa dobandeasca drepturi concurente asupra aceluiasi imobil va fi preferata
persoana care si-a inregistrat mai intai cererea de inscriere a dreptului in favoarea sa, in CF.
Principiul prioritatii se aplica intotdeauna cu respectarea cerintelor bunei-credinte de CF.
Inseamna ca de exemplu: daca A instraineaza acelasi imobil lui B si lui C, sau nu il instraineaza;
la unu il instraineaza si la celalalt il ipotecheaza. Ordinea ii: mai intai s-a facut actul catre B si
ulterior catre C. C se duce primul la CF pt ca el sa beneficieze de principiul prioritatii, el trebuie
sa fie de buna-credinta. Ce inseamna ca trebuie sa fie de b-c? Sa nu fi cunoscut pe alta cale
directa faptul ca anterior se incheiase actul dintre A si B .
Art 22 alin 2 respectiv art 901 alin 2 lit c amandoua textele legale, in rezumat ne spun ca in
materie de CF cunoasterea prin intermediul sistemului de publicitate si cunosterea directa au
aceeasi valoare juridica.
Art 930 alin 1 dreptul de proprietate asupra unui imobil si dezmembramintele sale pot fi
inscrise in CF in temeiul uzcapiunii in folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani. Este vorba
despre uzucapiunea extratabulara. Nu asta ne intereseaza.
Art 930 alin 2 in toate cazurile uzucapantul poate dobandi drepturi numai daca a inregistrat
cererea de inscriere in CF inainte ca o terta persoana sa isi fi inregistrat propria cerere de
inscriere in folosul sau pe baza unei cauze legitime. In cursul sau dupa implinirea termenului de
uzucapiune, ce legatura are 930 alin 2 cu ce povestim noi astazi? Are legatura cu principiul
prioritatii;
Eroare intervine cand tu te consideri in mod eronat proprietar pt ca tu ai un titlu de la un
neproprietar pe care tu il consideri proprietar. B-c eroare intervine cand tu esti inscris in temeiul
unui act juridic cu un neproprietar.

45

Art 931 uzucapiune tabulara; alin 1 nu mai poate fi contestat cand cel inscris e cu bunacredinta. Asta nu e o uzucapiune propriu-zisa, e o greseala.
Lit a proprietarul terenului a decedat;
Exemplu: am un teren in Apahida. Proprietarul a decedat. Proprietarul figureaza ca posesor
tabular. Succesorul lui, legal, universal omite sa se inscrie ca proprietar. Un tert ia in posesie
terenul si stapaneste 10 ani. Dupa 10 ani se gandeste tertul merge la un avocat si ii zice ca
poate sa initieze procedura uzucapiunii extratabulara. Se duce tertul, initiaza procedura si pe la
10 ani jum, succesorul isi depune el cerere sa fie intabulat. In situatia asta cine va fi preferat ca
proprietar? Succesorul. De aici deduce ca zisa uzucapiune extratabulara nu este un mod de
dobandire extratabular al proprietatii.
Art 887 se dobandesc fara inscriere in CF cand provin din mostenire, accesiune
naturala, vanzare silita, expropriere pt cauza de utilitate publica si alte cazuri prev de
lege; deci esti proprietar chiar daca nu esti inscris in CF.
La uzucapiunea extratabulara degeaba ai uzucapat 10 ani, vei deveni proprietar numai dupa ce
esti intabulat in CF. Tocmai de aia ii riscul pt tine ca succesorul sau alta persoana care are titlu sa
depuna cerere inaintea ta si sa devina proprietar si sa ramai cu buza umflata).
La uzucapiunea extratabulara devii proprietar numai in momentul intabularii si se aplica
principiul prioritatii. Asta inseamna ca daca cineva are alt titlu, ex mostenitorul are succesiunea
si depune cere inaintea mea degeaba am posedat eu 15 ani. Asta a fost un exemplu de aplicatie al
principiului prioritatii si de aia am vrut sa-l discutam.
Publicitatea materiala a CF potrivit acestei reguli, cuprinsul CF se considera intotdeauna a fi
exact (adica in concordanta cu situatia juridica reala), in folosul/beneficiul tertilor de CF care au
dobandit cu buna-credinta drepturi tabulare (drepturile reale imobiliare) si exercita posesia
tabulara in concordanta cu titlul care a justificat inscrierea lor (art 901, respectiv art 909).
Regula asta face aplicatia la ceea ce ati intalnit voi la partea generala in ipoteze de felul:
succesorul aparent, mandatarul aparent, proprietarul aparent. In toate situatiile exista o situatie
juridical aparenta, cineva parea a fi proprietar, mandatar, successor si exista un tert care era in
eroare si contracta cu falsul mandatar, cu falsul proprietar prin act juridic cu titlu oneros. Situatia

46

ramanea neschimbata fata de tertul de buna-credinta, in sensul ca el ramanea proprietar sau


contractul pe care il incheia el lega pe mandant pt a fi protejat tertul de buna-credinta. Acelasi
lucru se intampla in materie de CF. Situatia in care tertul de CF este indus in eroare de catre
cuprinsul CF. In aceasta situatie el fiind indus in eroare, el va fi protejat in sensul ca va ramane
proprietar desi a contractat cu un neproprietar. Difera daca actul e oneros sau gratuit. Discutam la
act in revendicare.
Buna-credinta de CF - eroarea legitima, scuzabila, neimputabila deoarece, a fost generata\cauzata
de cuprinsul inexact al registrului de publicitate. In masura in care aceasta inexactitate este
cunoscuta pe alta cale b-c nu poate fi invocate.
O abordare comparativa a regimului juridic al posesiei tabulare, respectiv al posesiei intelese ca
exercitiul in fapt al unui drept.
1. Amandoua sunt stari de fapt, insa spre deosebire de posesia clasica, posesia tabulara este
o stare de fapt invariabil generata de si asociata unei situatii juridice. In consecinta,
invocarea posesiei tabulare semnifica intotdeauna faptul ca persoana respectiva intelege
sa se prevaleze de starea de drept care justifica posesia tabulara. In rezumat, posesia
tabulara, pretentiile intemeiate pe posesia tabulara vor putea fi valorificate exclusiv in
cererile petitorii, nicidecum in actiunile posesorii.
Posesia poate sa subziste foarte bine in absenta oricarui titlu.
Exemplu: hotul care e posesor fara sa aiba un mod de dobandire a dreptului pe care il exercita.
In schimb, posesia tabulara nu poate sa subziste daca dispare situatia juridical din spatele
ei.
Exemplu: daca esti inscris ca proprietar in CF si actul juridic in baza caruia s-a facut inscrierea
este anulat, ce se va intampla cu inscrierea ta? Va fi radiate din CF. posesia tabulara nu se poate
autosustine in lipsa unui titlu, ea va fi supusa riscului de a fi desfiintata.
Asemnari de regim juridic

I.

Fata de posesor

a. Efectul atributiv asociat posesiei tabulare (art 885) vs. efectul confortativ asociat posesiei
(art 936).

47

b. Solutionarea conflictului de titluri concurente (art 891 vs. art 1275).


Art 1275 - Daca avem bunuri mobile .. povesti.. transmise la 2 persoane in situatia aia va fi
preferat primul care intra in posesie cu b-c.
Art 891 in rezumat ne zice ca cel care a dobandit mai intai posesia tabulara, deci evident ca
iarasi trebuie ca el sa fi fost de b-c.
S-ar parea ca in ambele situatii posesia, respective posesia tabulara functioneaza la fel. In
materie mobiliara este preferat in caz de drepturi concurente primul care o fost pus in
posesie, in materie imobiliara este preferat primul care o dobandit posesia tabulara.
Asemnarea este foarte mare cu o nuanta; pct a, in materie imobiliara daca vinzi bunul mobil
cand se transfera proprietatea? Art 1273 la momentul incheierii contractului. Remiterea
bunului, dobandirea corpusului are 936, deci opozabilitate. In materie mobiliara,
eficacitateefectele translativ de proprietate intre parti se produce independent de posesie in
momentul in care s-a incheiat actul juridic, iar punerea in posesie asigura numai eficacitatea
fata de tert.
Eficacitate=efecte
Art 885 drepturile reale inscrise in CF se dobandesc, atat intre parti, cat si fata de terti
numai prin inscriere. Deci in cazul posesiei tabulare, ea conditioneaza atat eficacitatea intre
parti cat si fata de terti. De aia se spune in materie mobiliara ca dreptul s-a transmis de la
incheierea actului.
c. Prezumtia relativa a existentei dreptului real (art 900 vs. art 919 alin 3).
Art 919 alin 3: l am discutat. Nu ar trebui sa fie o noutate pt voi!!!
Art 900: daca in CF s-a inscris un drept real in folosul unei persone, se prezuma ca acel drept
exista in folosul ei. De ce e foarte importanta aceasta prezumtie? Pt ca art. 565 importanta
practica foarte mare!!!!

In materia act in revendicare; proba dreptului de proprietate in cazul

imobilelor inscrise in CF se face cu extrasul de CF. art 900 evita problema vesnic existent in
material dreptului de proprietate. In materia imobilelor cuprinse in CF proba dreptului de
proprietate se va face cu extrasul de CF tocmai pt ca pana la dovada contrara se prezuma relativ

48

ca daca esti inscris in CF, tu esti titularul acelui drept. Prezumtia seamana cu aia din 919 alin 3,
ca daca avem conflict intre cele 2 prezumtii are prioritate prezumtia intemeiata pe posesia
tabulara.
Art 900 alin 3 - dovada contrara a acestei prezumtii se poate face numai in cazurile prevazute de
art 887, adica dobandirii extratabulare si pe calea actiunii in rectificare. Textul asta seamana cu
ala de la partea generala care spune ca partile pot face proba actului juridic numai prin inscrisuri
daca actul juridic are o valoare mai mare de 200.000 de lei. De ce seaman cele 2 texte? Noi tot
timpul discutam despre opozabilitate (ca va place voua de la partea generala). Discutam despre
opozabilitate substantiala, adica de opozabilitatea drepturilor subiective. Pe langa asta exista si
opozabilitate probatorie, adica exista anumite mijloace de proba. Martorii, prezumtiile sunt
inopozabile ca mijloc de proba a actului juridic at cand este facuta de catre parti.
Art 900 alin 3 este opozabila ca proba contrara numai proba facuta in cond art 887, adica
dobandirii extratabulare sau proba facuta in conditiile rectificarii. Ce inseamna asta? Insemna ca
nu mai este doar o simpla proba deoarece rectificarea duce la inlaturarea din CF a inscrierii
respective. Deci cata vreme cineva figureaza ca proprietar in CF prezumtia aia de proprietate nu
va putea fi rasturnata decat in 2 ipoteze:
1. Aia limitativa pe art 887 ca in situatii megaexceptionale tu ai dobandit proprietatea
extratabular.
2. Il rectific din CF.
Alfel, nu se poate face proba contrara. Foarte important acest lucru!!!
d. Uzucapiunea - dobandirea dreptului real prin efectul posesiei (art 931 vs.939).
Art 939- dobandirea bunului mobil in temeiul uzucapiunii; Acela care poseda bunul altuia timp
de 10 ani poate dobandi dreptul de proprietate.
Art 931- de ce 931 si nu 930? Pt ca 930 este uzucapiune extratabulara care este un efect al
posesiei inteleasa ca stare de fapt, pe noi ne intereseaza sa vedem daca avem si o uzucapiune care
sa fie efectul posesiei tabulare. De aia avem 939 in materie de buniri mobile, iar in materie
imobiliara avem 931. Fiindca 931 este efectul posesiei tabulare.
Art 931 nu este o veritabila uzucapiune;

49

Exemplu: A se inscrie in CF in temeiul unui contract de vz-cump ; contr de vz-cump este lovit de
nulitate absoluta (termen de 5 ani; pt nulitate relativa termen de 3 ani si era prescrisa); la alin 1 ni
se spune ca dreptul celui inscris cu b-c si fara cauza legitima, o ramas inscris in CF 5 ani; ulterior
nimeni nu iti mai poate contesta inscrierea, nu iti mai poate radia dreptul din CF. in temeiul
uzucapiunii tabulare ti se procura un alt titlu care inlocuieste actul initial si inscrierea ta nu mai
poate fi contestata.
Imaginati-va ca nu aveam 931; 10 ani ai posesie tabulara, dupa 10 ani cel care ti-o instrainat
constata ca actul e lovit de nulitate absoluta si invoca in instant nulitate absoluta si obtine
desfiintarea contractului. Consecinte: tu ce statul juridic aveai? Mai erai proprietar sau nu? S-o
anulat actul, repet. Tu esti inscris in CF, dar actul este anulat. Mai esti proprietar? NU si astepti
cu sufletul la gura sa se ceara radierea inscrierii tale din CF. Tocmai, pt a fi protejat de astefl de
situatii ai la dispozitie uzucapiunea tabulara care este un efect al posesiei tabulare. Intabularea in
sine nu este un mod de dobandire a proprietatii. La fel posesia in material mobiliara asigura
dobandirea prin intermediul uzucapiunii regl de art 939. Un pic ciudatica, in mod normal avem
uzucapiune doar pt imobile; o discutam altadata deoarece legiutorul roman o dorit sa inoveze in
dr civil si o creat uzucapiunea in materie mobiliara.

II.

Fata de terti

a. Spre deosebire de regimul posesiei, in cazul posesiei tabulare intervine o consecinta


juridical de maxima relevanta cu privire la circumscrierea obligatiei de a se informa care
le revine tertilor.
art.14 buna-credinta: orice persoana fizica sau juridica trebuie sa-si exercite drepturile si
obligatiile civile cu b-c. din aceasta obl generala de a actiona cu b-c deriva si obl de a te
informa in momentul in care intri intr-un raport juridic. Tocmai de aceea, este protejat juridic
doar tertul care s-a aflat intr-o eroare scuzabila, legitima, adica tertul care s-a aflat in eraoare
desi a actionat cu buna-credinta si si-a indeplinit obl de a se informa. Am mai intalnit asta la
partea generala, la eroarea viciu de consimtamant.
Care este interesul pt terti din perspectiva posesiei tabulare? Atat posesia, cat si posesia
tabulara functioneaza ca mijloace de publicitate care dau tertilor posibilitatea sa cunoasca
cine este sau nu este proprietarul. Care este diferenta?

50

Diferenta dintre cele 2 ca regim juridic este ca in cazul posesiei tabulare obligatia de a se
informa care le revine tertilor se rezuma la verificarea cuprinsului de CF. In materie
mobiliara nu este suficient sa spui ca te-ai increzut in aparenta create de posesie.
Art 948 si art 920
Art 948 posesorul de buna-credinta dobandeste fructele; la alin 3: in cazul fructelor
produse de imobile inscrise in CF, b-c in conditiile pt a respinge act in rectificare, adica in
cond de la art 901. In cazurile celelalte, posesorul este de b-c at cand avem bunuri mobile
frugifere sau imobile care nu figureaza in CF daca nu cunoaste si nici nu ar trebui dupa
imprejurari sa le cunoasca.
b. In legatura cu pct. a publicitatea materiala vs. dobandirea proprietatii mobiliare prin
efectul posesiei de buna-credinta (Art 901 si 909 vs art 937).
Art. 909 alin 3 nu intereseaza sa intelegeti act in rectificare, o sa o intelegeti la momentul
oportun. Act in rectificare se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si-au inscris un
drept real dobandit cu b-c, printr-un act juridic cu titlu oneros.. in aceste cazuri termenul va fi de
3 ani socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulate de catre dobanditorul
nemijlocit.
Exemplu: A vinde la B. B se intabuleaza in CF in anul 2012. B vinde la C care se intabuleaza si
el in CF in 2014. In 2016 A solicita in instanta si obtine nulitatea contractului dintre A si B. prin
urmare B este un neproprietar, ceea ce inseamna ca si C ar trebui sa fie si el un neproprietar. Art
909 alin 3 ne spune ca in masura in care C a dobandit cu b-c si au trecut 3 ani din momentul
inscrierii dreptului lui B, insituatia asta C va ramane proprietar si inscrierea lui nu va mai putea fi
atacata de catre A chiar daca prin ipoteza C a dobandit de la un neproprietar.
Art 937 alin 1: persoana care cu b-c incheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate
cu titlu oneros avand ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul in care
are corpus si animus. Aceeasi situatie, dobandesti bunul de la neproprietar si din secunda in care
ai posesia tu devii proprietar. De data asta este un efect al posesiei, dincolo este un efect al
posesiei tabulare. Diferenta este la 938.

51

Art 938 este de b-c posesorul care nu cunostea si nici nu trebuia sa cunoasca; daca era in
materie de CF ne spune ca este de b-c ala care s-a increzut in cuprinsul CF si nu mai adauga ca
nici nu trebuia, pe cand in materie de bunuri mobile nu e suficient invariabil ca l-ai vazut pe ala
in posesia bunului.
Exemplu: l-am vazut conducand masina si am cumparat-o de la el. Sa fii sanatos ca nu esti de bc. de ce nu esti de b-c? Ca aveai si alte modalitati de a verifica daca intradevar ala este proprietar.
Tineti minte in materie de CF obligatia informare se rezuma la cercetarea CF, in materie
mobiliara posesia nu este singurul mijloc de publicitate.

Universalitati de fapt si universalitati de drept


Distinctia dintre universalitatile de fapt si cele de drept
Universalitati de fapt un ansamblu de 2 sau mai multe bunuri determinate pe care proprietarul
comun al acestora a inteles sa le afecteza unei anumite finalitati\scop determinat.
Ex: cartile dintr-o biblioteca; toti fluturii din insectar pe care ti-ai apropiat prin ocupatiune;
Art 541 sa cautam daca vrem; idea este:
Universalitatea de fapt nu influenteaza regimul juridic al bunurilor pe care le contine. Este o
chestiune de conventie, proprietarul intelege sa asocieze anumite bunuri. Juridic vorbind nu are
nici o relevanta universalitatea de fapt, de aia este stupid ca este reglementata in codul civil.
Universalitatea juridica sau de drept reprezinta o entitate care cuprinde un ansamblu de drepturi
si obligatii evaluabile in bani, fara a se confunda si fara a depinde de continutul ei concret de la
un anumit moment dat.
Ex: Daca ai o biblioteca cu carti si la un moment dat donezi cartile respective la o gradinita
evident ca universalitatea de fapt numita biblioteca va inceta sa existe, insa, in schimb daca
discutam despre patrimonial unei persoane, in masura in care persoana respectiv nu are obligatia

52

si ea isi instraineaza toate drepturile din patrimoniu, evident ca patrimoniul ei nu inceaza sa


existe.
Universalitate de drept sau juridical influenteaza regimul juridic al drepturilor si obligatiilor pe
care le contine prin aceea ca ea face posibile mecanisme juridice precum subrogatia reala sau
gajul general al creditorilor.
Ex: de gaj; In masura in care dobandesti anumite bunuri printr-o donatie, printr-o succesiune, ele
intra in activul tau patrimonial. Automat, toate aceste bunuri dobandite vor fi folosite ca garantie
pt obligatiile pe care tu le ai fata de creditorii sai. Deci regimul lor juridic va fi automat influentat
de faptul ca au picat in patrimonial tau.
Universalitatile juridice care au fost imaginate in teoria dr civil sunt: patrimoniul, masa
patrimoniala, respectiv patrimoniul de afectatiune.
In dreptul civil roman in prezent exista doar 2: patrimoniul si masa patrimoniala. Dr civil roman
nu a admis si nu ava admite de principiu existent unor veritabile patrimonii de afectatiune. Cele 2
mari teorii despre patrimoniu, amblele provin din dr german, ambele au fost importate in dr civil
roman pe filiera franceza. Cele 2 teorii sunt: teoria personalista si teoria patrimoniului de
afectatiune.
Teoria personalista spune ca patrimonial exista alaturi de fiecare subiect de drept. Orice persoana
fizica sau juridica numai prin faptul ca e recunoscuta ca subiect de drept si are aptitudinea
abstracta de o dobandi drepturi si obligatii, aptitudinea e explicate tocmai prin faptul ca trebuie
sa aiba obligatoriu patrimoniu. De ai nu poti sa-ti instrainezi patrimonial decat cand mori.
Teoria patrimoniului de afectatiune care spune ca pot sa am un patrimoniu si desprins de
persoana in masura in care parimoniul ala cu active si pasiv este afactat unui anumit scop. Apare
pt ca existau ipoteze practice in care spre exemplu anumite persone de regula prin succesiune
cedau patrimoniul lor pt infiintarea unei fundatii. Pt ca nu toate fundatiile au personalitate
juridical ce facem cu patrimonial ala? Raspunsul o fost ca ramane in aer variant sistemului
german. Sistemul francez nu o putut digera aceasta varianta si o creat SRL adica pers jur cu rasp
limitata care are personalitate juridical, e subiect de drept si are un patrimoniu afectat activitatii

53

ei. In dr civil actual la fundatii si asociatii spune ca ambele au personalitate juridical, deci noi nu
putem admite 2 lucruri:
1. Ca exista martieni verzi cu 2 antene)
2. Ca exista un patrimoniu de afectatiune
Noi nu admitem decat ca ca ai parimoniu si persoana sic a eventual un patrimoniu poate fi
divizat in mai multe mase patrimoniale.