Sunteți pe pagina 1din 5

Buruienile din culturile de prasitoare

Buruienile sunt plante pe care nu le dorim in culturile agricole si pot constitui o problema serioasa deoarece ele pot produce pagube , atat cantitative cat si calitative asupra recoltelor ,concurand plantele de cultura pentru apa ,elemente nutritive sau lumina. Totodata sunt cele care pot fi gazde pentru diversii ageti patogeni sau pentru daunatorii prezenti in culturi ,iar unele pot fi chiar toxice.

1.Helianthus annuus denumita popular floarea soarelui ,este o planta anuala robusta ,aspru paroasa cu tulpini groase neramificate cu maduva spongioasa bine dezvoltata.Frunze alterne petiolate mari ovat-cordate.Calatidii mari plate ,usor concave sau convexe cu numeroase flori centrale tubuloase dispuse regulat si un rand de flori ligulate sterile la marginea calatidiior.Semintele sunt achene mari negre ,cenusi ,albe sau dungate.Este specie originara din America de Nord ,una din cele mai importante plante producatoare de ulei comestibile din zonele temperate.

:

Amaranthusretroflexus (Stir sãlbatic ) ,Chenopodium album (Lobodãporceascã) , etc.

- Amaranthusretroflexus - Tulpinãasprupãroasã, cu înãlþimea de 60-120 cm.Frunze cu lungimea de 7,5-15 cm, formãrombic- ovatã, întregisipãroase. Florimici, unisexuate, repartizateîn spice compacte,cilindrice, cu lungimea de pânã la 6,5 cm

- Chenopodium album - Plantã cu înãlþimecuprinsãîntre 12 cm ºi 1,5 m. Specieanualã de varã, cu tulpinãverde-albãstruie, ramificatã,striatã, care prezintãpeteroºiisauviolete. Frunzelesunt simple, alterne, de culoareverde la exterior ºialb- fãinospeparteainferioarã. Forma frunzelorvariazã de la ovat- romboidalã la ovat-lanceolatã

Buruienile

din

cultura

de

floarea

soarelui

sunt

1

2.Zea mays denumita popular porumb ,este specie anuala ,originara din America Centrala ,are tulpinaneramificata ,robusta cu internoduripline cu maduva.Frunze late de circa 10 cm .La parteasuperioara a tulpinii se gasesteinflorescenta de floribarbatesti paniculul.Florilefemeiestisuntgrupate in 1-2 spadice (stiuleti) axilare ,protejate de hipsofile din care iesstilelesistigmatele. Porumbulesteasadar o plantamonoica .Polenizareaesteasigurata de vant .Este cultivate alimentar ,furajer ,industrial.

Buruienile din cultura de porumbsunt :Convolvulus arvensis (Volburã) , Polygonum convolvulus (Hriscãurcãtoare) ,etc .

- Convolvulus arvensis - Specie perenã cu drajoni, cu tulpinatrunchiatã cu 6 canturi, se întindepe sol sauagãþãtoare, ramificatã, poateajungepânã la 120 cm lungime; frunzelesunttriunghiular ovate, alterne, glabre, cu

ºibazahastatã,

prezentândmarginileîntregi,culungimeacuprinsãîntre 3,5-4 cm

ºilãþimeade 1,5-2 cm. Florile au forma uneipâlnii, suntsolitarepelungimeatulpinii ºi se evidenþiazãprintr-

unpeduncul lung cu dimensiuni de 2-3 cmdiametru ºiprezenþa

a douãbracteelineare la bazãusordepãrtate de floare. Culoareafloriloresterozdeschissaualbã, cu cincistriaþiiexterioarerosii .

- Polygonum convolvulus - Buruianãanualã de primãvarã, cu înmulþireprinseminþe, rãdãcinãfusiformã, ramificatã, adâncã. Frecventpoate fi confundatãînainte de înflorirecuvolbura (Convolvulus arvensis). Frunzelesuntmaimaridecâtceleîntâlnite

la volburã, au forma cordatãsisagitatã, suntpedunculate de

culoareverdeintens, adeseacolorate cu tente de rosu, cu nervuripenate cu vârfulusorlanceolatîndreptatsprebazã. Florilesuntmici, puþinvizibile, scurtpeþiolate, verzui cu bordurãalbã, înnumãr de 2 saumaimulte, asezate la subtioarafrunzei.

vârfuluºorrotunjit

2

3.Beta vulgaris L. denumita popular sfeclaeste o specie bienala (la noi),originara din zonelelitorale ale EuropeiOccidentale . Radacinaestetuberizata, fusiformasaurotunjita.Inprimul an dupasemanatformeazadoarorgane vegetative(exceptional

fructifica).La parteasuperioara

radacinipecoletsinodurilebazaleapropiate se gasesc Frunze mari , petiolate cu petiolicarnosi .Limbulesteincretit . Operatia de indepartarea a frunzelorptzahar se numestedecoletare .Radacinapoate fi rosie ,galbena ,alba .Lastarifloriferiapar in al doilea an sipoartaflorihermafrodite .Florilesuntapropiate ,astfel ca la maturitatepiesele de invelis floral concrescformand un fructcompus de tip glomerul .Se cultivafurajer,ptzaharsialimentar.

a

Buruienile

din

cultura

de

sfeclasunt

Ambrosia elatior (Ambrozie) , etc .

:Setariaviridis

(Mohor)

,

- Setariaviridis - Plantãierboasãanualã, cu inflorescentãpaniculspiciformcilindric, de 5-12 cm lungime, de culoareverde. Frunzelesuntliniare, cu lungimea de 8-20 cm silãtimea de 1,2 cm; fãrãperisori.Înãlþimeapânã la 1 m.

- Ambrosia elatior - Specie anualã de varã, erectã, care poateatinge o înãltime de 0,6-1,2 m. Frunzelesitulpinasuntacoperite cu periaspri. Frunzelesuntopuse, cu 3-5 lobi. Predominãînculturileagricole, dezvoltându-se peterenurile fertile. Frunzeleopuse au lungimea de pânã la 20 cm. Fructul (achena) esteînconjurat de un învelis tare, care se terminã cu 6-8 proeminente,dispuse ca o coroanãpevârfulascuþit al fructului.

3

4.Sorghumvulgaredenumita popular sorg ,aceastaeste o plantăerbaceeperenă, cu înălțimea de până la 2,5 m, la exterior amintind de porumb. Tulpinaestedreaptă, uscată, cu nodozități, are o rădăcină bine dezvoltată care pătrundeadâncîn sol. Frunzelesuntalterne, late, pubescente, cu marginiascuțite, de culoareverde. Florilesuntașezateînciorchinedrepte, răsfiratesauaplecate, cu lungimea de până la 70 cm. Fructuleste o achenăamilacee, ovală, goalăsauacoperită cu pieliță de culoarealbă, roză, roșiesaugalbenă. Înfloreșteînlunileiunie - iulie. Originar din Africa Ecuatorială, esterăspânditșiîn India și China, unde se cultivă de mai bine de 3000 de ani. În Europa cultura a fostadusăîn sec. XV - lea, însă nu aavutrăspândire.

Buruienile din culturaSorguluisunt : Abutilon theophrasti (Teisor) , Cirsiumarvense ( palamida) , etc.

- Abutilon theophrasti - Plantãanualãînaltã, cu frunzemari, cordiforme, cuaspectcatifelat ºiflorigalbeneaxilare.Flori: lãþime de 2,5 cm; 5 petale; fãrãcaliciuextern.Frunze: Lungime de pânã la 20 cm.Fructe: capsule cu capãtul superior aplatizat,numeroase.Înãlþime: 30-180 cm.

- Cirsiumarvense - Plantãperenã cu drajoni, care formeazãcoloniiextinsepornind de la sistemul radicular

se

ramificãpeorizontalãsiformeazãtulpinierecteînfiecareprimãvarã . Tulpinile pot atingepânã la 1,5 m înãltime, suntglabresi striate. Frunzele, alterne, suntfoarteghimpate, au pânã la 15-20 cm lungimesi 6-7 cm lãtime, sesile (maimiciînparteasuperioarã a tulpiniiflorale). Plantaînflorestevara, inflorescenta are 10-20 cm diametru cu floridioiceintensviolacee. Seminþele au 4-5 mm

pivotant,

ce

4

lungime,

ajutorulvântului.

cu

papuspenat,

care

5

ajutã

la

diseminarealor

cu