Sunteți pe pagina 1din 3

Analiza comparativa a comportamentelor tipice la copiii prescolari si scolarii mici.

Prof. psiholog Maria Eugenia,


Liceul Mircea Eliade, Bucuresti
Atunci cand incercam sa comparam comportamentele tipice la prescolari si scolari trebuie sa avem mai
intai in vedere perioada de varsta corespunzatoare fiecarei etape; respectiv perioada cuprinsa intre 3-6/7 ani la
prescolari si intre 6/7 / 10/ 11 la scolarii mici.
In al doilea rand ar trebui sa tinem cont de o serie de teorii ale dezvoltarii copiilor , teorii ce ne ajuta in
identificarea a cat mai multor comportamente tipice specifice unei anumite varste. Printre teoriile cele mai
imprtante la care ar trebui sa apelam in acest caz sunt: Teoria dezvoltarii cognitive a lui J. Piaget, Teoria
dezvoltarii morale, a lui L. Kohlberg, Teoria dezvoltarii psihosexuale al lui S. Freud si Teoria proximei
dezvoltari a lui L.S. Vigotsky.
Toate aceste teorii au incercat , in functie de obiectul de studiu de la care au pornit , sa identifice anumite
etape de evolutie a comportamentelor oamenilor. Astfel toti sunt de acord cu faptul ca, la varste mici
comportamentul este mai sarac, dar acesta de imbogateste pe masura ce copilul creste . Psihologii contemporani
sunt preocupati in identificarea unor comportamente tipice de la varste foarte fragede ( in primele luni de viata).
Acestea sunt cu atat mai greu de identificat cu cat nivelul de comunicare al acestora este mai sarat.
Pentru a putea realiza o analiza comparativa intre cele doua etape important de evolutie trebuie sa
precizam compotamentele specifice fiecarei etape, iar apoi sa vedem modul in care acestea s-au modificat.
Trebuie precizat ca perioada prescolara este divizata in trei subperioade: perioada prescolara mica 3-4
ani, perioada prescolara mijlocie 4-5 ani si perioada prescolara mare 5-6/7 ani. Aceasta distinctie este necesara
deoarece chiar in interiorul acestei perioade mari apar tot felul de modificari ale aceluiasi comportament functie
de varsta. Vom constata astfel ca desi toata perioada prescolara este caracterizata de un model preoperational de
gandire , totusi prescolarul mic va reusi cu ajutorul percetiei si a reprezentarii de care dispune la acest moment
sa realizeze sarcini de dificultate mica, de categorizare dupa un criteriu, de satbilire a unor categorii.O sa vedem
ca prescolarul mijlociu va reusii sa realizeze clasificari pe baza a doua trei criterii, iar prescolarul mare poate
opera cu mai multor criterii.
Atentia copilului se modifica si aceasta o data cu varsta.Daca la prescolarul mic volumul atentiei
cuprinde un element asupra caruia se poate concentra pe o durata de maxim 10 -15 min, la prescolarul mijlociu
volumul creste la 2-3 elemente pe o perioada de 15-20 minute, in timp ce prescolarul mare poate avea in vedere
mai mult de trei elemente pe o perioada de 25-35 minute. Memoria copilului se dezvolta progresiv. Daca la
inceputul perioadei se foloseste pregnant memoria de lucru si cea vizual spatiala, spre finalul perioadei
identificam deja elemente specifice memorie de lunga durata si a celei voluntare. Astfel putem observa ca daca
la inceputul perioadei prescolare nu se identifica actiuni ale actului voluntar in activitate, pe masura ce ne
apropiem de sfarsitul acesteia vointa este foarte des intalmita in actiunile copilului.
Si limbajul copilului evolueaza in aceasta perioada foarte mult. Copilul la trei ani se exprima in
propozitii scurte , de regula de 2-3 cuvinte, pentru ca spre sfarsitul perioadei acestea sa devina din ce in ce mai
bogate in continut. Copiii prin activitatile de la gradinita acumuleaza in aceasta perioada cunostinte si informatii
noi, impogatindu-le vocabularul in medie cu 50 cuvinte pe luna in perioada de mijloc. Daca la inceput copilul
reproduce o poveste auzita in 3-4 propozitii , spre varsta de 6/7 ani acestia relateaza povestea cu lux de
amanunte. Ceea ce este comun copiilor in aceasta etapa indiferent de subperioada este faptul ca pun un foarte
mare accent pe componenta temporara, cronologica a evenimentelor. Niciodata un prescolar nu va inversa
momentele dintr-o poveste sau intamplare traita.
Activitatea de baza a copilului prescolar este jocul. Acesta se modifica foarte mult. Daca la 3 ani jocul
este preponderent cu obiecte, care pot reprezenta pe rand lucruri diferite, acesta devine apoi un joc elaborat cu
reguli, un joc de grup, pentru ca apoi se se treaca la crearea unor jocuri noi cu reguli propuse de copiii, jocuri in
care rolul social este foarte important. Jocul didactic are un rol important in activitatea didactica desfasurata la
gradinita. Imaginatia copilului este foarte bogata in perioada prescolara, Ea se pamifesta pregnant in jocul
copilului cu obiecte, pentru ca mai apoi aceasta sa ia forma povestilor , scenariilor pe care le joaca si desenelor .
Copilul chiar si la varsta de trei ani are dezvoltate mecanisme de diferentiere a lumii reale de cea imaginara,
mecanisme ce il ajuta sa iasa din lumea creata de el in momentul in care se simpte vulnerabil.

Un alt comportament tipic pentru prescolar este adaptarea la noua viata sociala, la intrarea in grupul
organizat de la gradinita. Daca la 3 ani aceasta adaptare poate dura pana la o luna si jumatate - doua, la 4 ani ea
se reduce la maxim trei-patru saptamani, pentru ca la prescolarul mare aceasta sa fie de maxim 2 saptamani.
Aceasta adaptare este cu atat mai greu de realizat cu cat copilul are un arasament mai mare fata de mama.De
asemenea instabilitatea emotionala a copilului se reduce odata cu cresterea in varsta.
Ar trebui sa luam in analiza si modul in care copilul se exprima realitatea prin desen. In acest caz se
poate constata o modificare rapida intre desenul copilului de 3 ani si cael al copilului de 4 sau 6/7 ani. Cu cat
varsta este mai mare cu atat copilul reuseste se reprezinte mai bine realitatea. Prin desen si joc se pot identifica
modalitatile de operare ale gandirii copilului intr-o situatie problematica, trairile lui afective, modul de
relationare cu cei din jur. Este perioada in care se dezvgolta numeroase comportamente, multe dintre acestea
reprezentand pilonii pe baza carora se va dezvolta personalitatea copilului. Aceste comportamente stau la baza
formarii caracterului, de aceea inca de la varte fragede prescolarii sunt familiarizati cu concepte morale , la
inceput cele de frumos si urat sau bun si rau, pentru ca mai apoi sa identificam concepte de sincer,
prietem, harnic, ascultator, inteligent, obraznic, etc.
Perioada scolara mica 6/7 ani -10/11 ani este una bogata in castiguri psihice din toate punctele de vedere.
Vorbim in special de castiguri in cunostinte, datorate in special diversificarii obiectelor de studiu din scoala.
Copilul isi diversifica mediul , scoala reprezinta pentru el un nou spatiu necunoscut cu care vine in contact. Ca
si in cazul prescolarului mic, scolarul mic intampina probleme in adaptarea la noul mediu social, la adaptarea
fata de doamna invatatoare si fata de noii colegi. Mai mult datorita noilor modificari in sistemul de invatamant ,
copilul inca din clasa I trebuie sa se adaptaze si la alte cadre didactice ( profesorul de religie, de sport si de
limba straina). Un rol important in realizarea unei bune adaptari il are parcurgerea de catre copil a gradinitei sau
varsta doamnei invatatoare. S-a constatat ca apare o mai buna adaptare a copiiilor in cazul in care doamna
invatatoare este mai tanara. Trebuie torusi sa precizam ca aceasta forma de adaptare nu se mai prelungeste
foarte mult in timp si nu mai are ca manifestare comportamentala plansul. Aceste comportamente se transforma,
copiii neadatati la mediul scolar au tendinta de a manifesta probleme somatice in momentul in care trebuie sa
porneasca spre scoala, pentru ca mai apoi aceste comportamente sa se transforme in neefectuarea sarcinilor
pentru acasa, uitarea caietelor cu mema sau cel mai grav fuga de la scoala.
Perioada scoaritatii mici este caracterizata de o gandire operationala concreta. Daca la finalul perioadei
prescolare copilul reusa sa realizeze calcule simple, sa numere pana la 100 crescator si descrescator, avand
obiectul ca element de raportare, o data cu inceperea scolii copilul isi dezvolta strategiile rezolutive, intelegand
conceptul de numar si cel de multime si realizand operatii cu grad de dificultate din ce in ce mai mare.Spre
mijlocul intervalului se achizitioneaza operatiile de inmiltire si impartire, pentru ca spre sfarsitul perioadei
copilul sa reuseasca sa inteleaga ca un obiest poate fi impartit in mai multe parti si de asemenea sa opereze cu
procente. El invata cu ajutorul comparatiei sa se autoevalueze pe baza notelor, desi scoala foloseste inca
calificatigve, sa-si stabileasca locul in ierarhia clasei.
Daca la intrarea in scoala elevul reusea sa identifice literele apoi sa le scrie intr-un timp destul de mare,
spre finalul scolaritatii reuseste sa scrie relativ repede dupa dictare orice material indiferent de marime.Copilul
are un limbaj mult mai elaborat, daca al intrarea in scoala reusea sa identifice sunetul cu litera , spre finele clasei
a IV-a copilul intelege conceptele gramaticale, faptul ca mesajul pe care il comunicam trebuie sa respecte
anumite reguli.
Atentia lui este din ce in ce mai elaborata. Apare motivatia la inceputul perioadei mai mult cea pozitiva,
pentru ca spre sfarsitul acesteia sa apara cea intrinseca si cognitiva. Vointa este prezenta permanent in
activitatile scolarului mic, mai ales atunci cand incepe sa se confrunte cu situatiile neplacute ( trebuie sa renunte
la joc, sau la o alta activitate placuta pentru a isi termina temele).
Se formeaza si se dezvolta comportamentele civice si cele patriotice in special prin progarmele scolare ,
prin implicarea elevilor in actiuni comunitare de intrajutorare ( sa daruim- colectare de jucarii si hainute) sau de
ecologizare ( sa plantam o floare sau un copace, sa strangem deseurile din curtea scolii) actiuni care au rolul sa
ii sensibilizeze si sa intareasca valorile pozitive . Tot acum studiul istoriei si al geografiei patriei vin sa
accentueze valorile care stau la baza unui comportament acceptat sacial, considerat ca fiind pozitiv, sau bun.
Activitatile scolare si extrascolare le dezvolta scolarilor un set de aptitudini si competenta care duc la
ierarhizarea si compararea copiiilor de aceeasi varsta. In aceasta perioada copiii participa la cat mai multe
concursuri , pe teme diferite ( matematica, lb. Romana sau lb. Staine, concursuri de muzica, dans, desen sau

chiar sportive), evaluarile primite avand o foarte mare importanta pentru scolarul mic. Este perioada in care
copilul poate preciza daca comportamentul sau sau a colegului este adecvat sau nu situatiei si care sunt
castigurile si pierderile pe care le poate primi un scolar ca urmare a unui astfel de comportament.
Corectitudinea, sinceritatea , punctualitatea si mai ales respectarea cuvintului dat reprezinta pentru scolarul mic
valori importante pentru care ei taxeaza indiferent de varsta celui care le incalca.
Jocul este in aceasta etapa pe locul al doilea si el apare doar ca mod de petrecere a timpului liber. De
cele mai multe ori apare jocul de grup, in grup fiind intotdeauna incluse persoane acceptate,care seamana ( au
note bune, au anumite preocupari, au un anumit statut social sau financiar) si de asemenea grupurile se impart
pe sexe, foarte rar apar intr-un grup copii de sex diferit. Jocurile intre echipe sau in cadrul grupului sunt jocuri
concurentiale, in care copilul isi manifesta abilitatile pe care le are.
Din cele prezentate pana acum putem trage cu usurinta concluzia ca o serie de comportamente apar de la
varste foarte fragede si ele pot evolua in timp prezentand la varste mai mari forme consolidate si dezvoltate de .
De asemenea este important de precizat ca unele comportamente ale prescolarului sunt diminuate, asa cum este
cazul atasamentului care imbraca o alta forma , aceea de apartenenta. Am putea spune ca niciun comportament
manifestat de scolarul mic nu este independent, acesta avandu-si radacinile in perioada prescolara sau chiar
anteprescolara.
Ar trebui totusi sa tinem cont , atunci cand identificam comportamentele tipice ale prescolarilor si
scolarilor si de mediul socio-econolic si socio-afectiv din care provin acestia. Se poate constata ca in perioadele
de tranzitie sociale si economice pot aparea noi comportamente tipice la prescolari si scolari. Aceste
comportamente fiind influentate de mediul familial si cel scolar social.