Sunteți pe pagina 1din 8

Nimeni nu stie cu precizie cnd, unde si cu ce ocazie a fost redactat primul

comunicat de presa. El pare a exista "de cnd lumea", este utilizat si apreciat att de
reprezentantii biroului de presa, ct si de jurnalisti, deoarece raspunde unor necesitati
stringente ale celor doua tipuri de institutii; comunicatul constituie un instrument prin
care, pe de o parte, o organizatie poate sa aduca la cunostinta presei - si, prin ea, a
publicului - unele informatii legate de activitatea ei, iar pe de alta parte, reprezentantii
presei pot obtine anumite date, din sursa sigura si fara a mai depune efortul necesar
documentarii proprii.
Specialistii n relatii publice l considera "un mijloc simplu si eficient" (C. Darroy et
alii, 1990, p. 33) cu ajutorul caruia se transmite presei o informatie despre organizatie,
n speranta ca mesajul va ajunge la publicul caruia i este adresat. Pentru a fi publicat,
comunicatul trebuie sa contina o informatie n masura sa reprezinte o noutate sau sa
prezinte un anumit interes pentru o categorie importanta de public.
Dupa Bernard Dagenais, autorul celei mai ample lucrari consacrate acestui gen
(1990, p. 41), comunicatul are urmatoarele caracteristici :
a) este un anunt sau un document transmis oficial de catre o organizatie sau de catre
o persoana;
b) transmite o informatie legata de o idee, de un serviciu, de un produs, de un
eveniment, de o situatie, de o informatie care poate interesa populatia sau un grup bine
determinat al ei;
c) este redactat n mod special pentru presa de informare, n scopul publicarii si
difuzarii lui;
d) este ntotdeauna un document scris.
2. Clasificarea comunicatelor de presa
Experienta comunicarii cu presa, diversitatea situatiilor concrete, specializarea si
profesionalizarea n relatiile publice - toti acesti factori au condus la elaborarea mai
multor tipuri de comunicate, n lucrareaamintita, B. Dagenais (1990, p. 14) distinge,
dupa criteriul prezentei sau absentei unei luari de pozitie, doua mari categorii de
comunicate:
a) comunicatul de informare, prin intermediul caruia se transmit invitatii,
informatii 525f59f simple sau statistici;
b) comunicatul de tip persuasiv, prin intermediul caruia se transmite o opinie sau
o pozitie: o contestare, o dezmintire sau o acuza.

Dupa continutul difuzat, acelasi autor identifica mai multe tipuri de comunicate
(idem, pp. 43-71).
2.1. Comunicatul-invitatie
Dupa cum sugereaza si numele, acest tip de comunicat este folosit pentru a
invita jurnalistii sa participe la un eveniment organizat de institutia n numele careia
este trimis; acesta poate fi o conferinta de presa, o inaugurare, o vizita, o alta
manifestare publica. Comunicatul trebuie sa indice cu precizie tema evenimentului,
numele organizatiei, participantii, momentul si locul actiunii, traseul si unele detalii
legate de locul de ntlnire. Comunicatul-invitatie se trimite presei cu aproximativ doua
saptamni naintea evenimentului anuntat (vezi exemplul 1).
Exemplul l
Comunicat-invitatie (B. Dagenais, 1990, p. 50) Emis de Ministerul Educatiei din
Quebec
Colocviu de perfectionare n domeniul formarii individualizate
Quebec, 24 noiembrie 1988. Reprezentantii presei sunt invitati sa asiste la lucrarile
primului colocviu consacrat perfectionarii metodelor de formare individualizata, care se
va derula pe 29 si 30 noiembrie la hotelul Sheraton--Laval (iesirea 10, intersectia Laval,
autostrada Laurentides).
Circa 400 de manageri si pedagogi din 82 de comisii scolare si
numerosi reprezentanti ai ntreprinderilor vor participa la acest colocviu.
Dl Jean-Claude Rondeau, ministru adjunct n Ministerul Educatiei din Que"bec, va
pronunta alocutiunea de deschidere; aceasta se va referi la provocarile cu care este
confruntata formarea individualizata la nceputul anilor '90. Timp de doua zile,
numerosi alti specialisti se vor referi laperspectivele deschise de parteneriatul dintre
comisiile scolare si diverse ntreprinderi (General Motors, Northern Electronic, Bombardier,
Bell Helicopter Textron, Hyundai si multe altele).
Un birou de presa va fi pus la dispozitia jurnalistilor n Salonul Dorothee, pe toata
durata colocviului, ceea ce va permite realizarea unui bilant al acestei adevarate
"revolutii linistite" care s-a produs n ultimii 15 ani n domeniul formarii continue
(educarea adultilor).
2.2. Comunicatul de reamintire
Acest comunicat dubleaza comunicatul-invitatie, avnd rolul de a readuce n
memoria jurnalistilor evenimentul anuntat anterior. Birourile de presa trebuie sa faca un
asemenea efort deoarece jurnalistii pot sa uite sau sa rataceasca invitatia initiala (fara a
mai vorbi de cazurile n care scrisoarea a fost ratacita de posta). Pe acest comunicat se

trec, la loc vizibil, cuvintele care precizeaza clar ca este vorba de o revenire si de o
reamintire a unui anunt anterior; de asemenea, se includ cteva informatii ce atrag
atentia ziaristilor asupra subiectului sau a temei actiunii. Acest tip de comunicat se
trimite astfel nct sa ajunga n redactii cu doua-trei zile naintea evenimentului
respectiv.
2.3. Comunicatul-anunt
Comunicatele din aceasta categorie au rolul de a face cunoscuta o activitate
publica ce urmeaza sa aiba loc: expozitie, manifestari sportive, vernisaje, inaugurari etc.
Scopul acestui comunicat este ca, prin intermediul mass-media, sa informeze publicul
asupra evenimentului si sa-1 ndemne sa participe; n plus, el urmareste sa strneasca
interesul jurnalistilor si sa-i determine sa prezinte n presa respectivul eveniment. De
aceea, textul comunicatului trebuie sa contina suficiente detalii pentru a permite
realizarea (pe baza lor) a unui material de presa de sine statator (vezi exemplul 2).
Exemplul 2
Comunicat-anunt (B. Dagenais, 1990, p. 53) Emis de Ministerul Educatiei din Quebec

Pentru promovarea limbii franceze


Lansarea concursului "Operatiunea 2007 - a scrie viitorul"
Quebec, 19 octombrie 1987. Elevii din ultimele clase ale ciclului
gimnazial vor fi confruntati cu o provocare : sa scrie ziarul anului 2007, sa-si
imagineze care va fi "bomba" de pe prima pagina, sa descrie un meci dintr-un sport
astazi inexistent, sa realizeze un editorial avnd ca tema limba franceza a anului 2007,
ntr-un cuvnt, sa scrie viitorul. Aceasta este provocarea pe care o lanseaza Ministerul
Educatiei si Francojeunes, o organizatie nonguverna-mentala non-proft.
Inaugurnd acest concurs de jurnalism, Francojeunes si Ministerul Educatiei
spera sa contribuie la promovarea limbii franceze n scoli si la ameliorarea capacitatii
de exprimare scrisa n limba franceza.
Concursul
Concursul "Operatiunea 2007 - a scrie viitorul" se adreseaza tuturor elevilor din
clasele mari ale ciclului gimnazial. Elevii pot participa individual (spre exemplu, scriind un
articol) sau n echipe (prin intermediul claselor de franceza, al unui grup organizat n
cadrul cercurilor sau al altor forme de activitate ori al oricarei echipe de minim 3
elevi). In acest caz, ei trebuie sa demonstreze ca sunt capabili sa scrie pentru si sa
editeze un ziar.
Cadrele didactice din scoli vor primi, n urmatoarele zile, un afis promo-tional si
un ghid care va preciza formele concursului si modalitatile de participare. Ghidul

va cuprinde, de asemenea, mai multe anexe, foarte documentate, asupra situatiei


francofoniei n lume si a tehnicilor de creare a unui ziar.
Concursul se va derula pe o perioada de 5 luni, din 19 octombrie 1987 pna n
19 martie 1988. Elevii, clasele sau echipele care doresc sa participe la concurs se pot
nscrie pe toata durata acestui interval, cu conditia sa predea textele sau ziarele pna
pe 19 martie 1988.
Desfasurarea concursului
Comisiile alcatuite n acest scop n fiecare scoala vor selectiona un singur ziar si
trei dintre cele mai bune articole primite; ele vor trimite lucrarile cstigatoare la
directiile regionale ale Ministerului Educatiei, unde vor fi stabiliti cstigatorii
regionali.
Apoi, un juriu national va avea misiunea de a alege si de a face publice cele mai
bune trei articole si cel mai bun ziar. Textele si ziarul astfel desemnate vor fi
publicate, iar cstigatorii regionali si nationali vor primii cele 400 de premii prevazute
pentru acest concurs.
Numele cstigatorilor vor fi anuntate n luna mai 1988, n cadrul unei ceremonii
oficiale.
2.4. Comunicatul statistic
Acest tip de comunicat contine "date statistice recente privitoare la organizatie
sau la sferele ei de interes" (idem, p. 54). Pentru ca ofera ntotdeauna un element de
noutate, statisticile apar ca genul de informatie cel mai usor de difuzat: orice cifre sau
date comparative bine "mbracate" pot face foarte usor obiectul unei stiri.
2.5. Comunicatul de informare
Este cel mai utilizat mijloc de transmitere a informatiilor prin
intermediul comunicatelor. Cel mai adesea, el se refera la evenimentele importante care
au loc n cadrul unei organizatii: lansarea unui nou produssau serviciu, inaugurarea
unui obiectiv, anuntarea numirii noului presedinte etc. Acelasi eveniment poate sa duca la
emiterea unuia sau mai multor comunicate: n cazul n care se trimit mai multe
comunicate, primuleste un "comunicat de sinteza", ce trebuie sa contina toate
elementele importante ale evenimentului. El va fi urmat de unul sau doua
"comunicate aditionale", ce reiau n detaliu punctele majore din primul comunicat;acestea
nu trebuie sa repete mecanic informatia (sa fie redundante), ci sa aduca date
suplimentare (sa fie complementare). Acest ansamblu de comunicate se poate folosi
numai atunci cnd este vorba despre evenimente deosebite, care implica numeroase
persoane, fapte, declaratii; deoarece acumularea lor ntr-un singur text ar putea crea
confuzie si ar ngreuna munca jurnalistilor, se recurge la aceasta succesiune

de comunicate, ce pot furniza, fiecare n chip independent, suficient de multe informatii


pentru a fi interesante pentru presa (vezi exemplul 3).
Exemplul 3

Comunicat de informare (O. Baskin, C. Aronoff, 1992, p. 214) Emis de compania


Delta Airlines
Delta a devenit linia aeriana oficiala pentru Walt Disney World din Florida
Atlanta, GA, 30 ianuarie, 1987. Compania Delta va deveni linia aeriana oficiala
pentru Walt Disney World pe l iunie 1987 si va prezenta o versiune noua si amplificata a
popularei atractii "Calatorie catre mparatia Magica" din Lumea Viitorului.
Numita pna acum "Daca ai avea aripi", aceasta calatorie cu surprize va purta
vizitatorii ntr-un turneu prin cele mai ndragite destinatii Delta. Atractiile Delta au
fost concepute de Walt Disney Imagineering.
Frank Wels, presedinte al The Walt Disney Company, declara: "Suntem deosebit de
ncntati sa avem n Delta Airlines un partener care ne aduce milioane de vizitatori la
Walt Disney World. Delta a oferit servicii de o calitate remarcabila parcului Walt
Disney World din Orlando, pe durata dezvoltarii rapide a acestuia din ultimii 15 ani.
Datorita extinderii recente a serviciilor sale n SUA, n Europa, n zona caraibeana si n
Pacific, Delta este capabila sa le ofere oaspetilor nostri cele mai convenabile programe de
zbor catre aceasta regiune. Planuim sa colaboram ndeaproape cu Delta pentru a promova
calatoriile n Florida si, n special, catre Walt Disney World, drept cea mai importanta
destinatie din lume".
Ron Allen, presedintele Delta si seful acestei operatiuni, afirma: "Noi, cei de la
Delta, suntem stimulati de dezvoltarea relatiilor cu Walt Disney World, mparatia
Magica este o actiune la care tinem foarte mult si Delta accepta cu mndrie
responsabilitatea de a aduce oamenii la usa parcului Walt Disney World. Toate resursele
noastre, incluznd sistemul dezvoltat de trasee pe care 1-am creat prin achizitia companiei
Western Air Lines, aduce portile mparatiei Magice la o distanta minima de fiecare
dintre noi. (...) Vom lansa programe speciale Vacante de vis cu Delta, care vor conduce
publicul n Walt Disney World, si operatiile noastre mondiale de marketing vor intra n
actiune pentru a promova Walt Disney World si Florida ca obiectivul numarul unu n
materie de atractii de vacanta".
Eastern Air Lines, partenerul oficial al Walt Disney World din 1971, va continua
activitatile curente pna la sfrsitul lunii mai. Toate programele dintre cele doua
companii vor fi onorate pna la aceasta data.
2.6. Comunicatul politic

Scopul acestui tip de comunicat este cstigarea unor avantaje politice si a unei
imagini favorabile pentru o anumita persoana din conducerea organizatiei. Informatia
astfel distribuita poate fi asimilata propagandei; de aceea, specialistii n relatii publice
trebuie sa evite politizarea comunicatelor, att pentru a nu arunca o lumina nefavorabila
asupra organizatiei si a deontologiei lor profesionale, ct si pentru a nu complica
munca jurnalistilor, care vor fi obligati sa reformuleze textul initial, nlocuind termenii
prea marcati de partizana! cu termeni mai neutri. Informatia distribuita de comunicatul
politic este puternic personalizata; prin ea se ncearca obtinerea unei reactii afective din
partea publicului si a unei atitudini favorabile fata de personalitatea n chestiune.
2.7. Comunicatul oficial
De obicei, acest comunicat provine de la autoritatile politice sau administrative
; el poate fi nsa utilizat si de institutiile ale caror decizii pot avea repercusiuni directe
asupra populatiei (de exemplu, un anunt al SNCFR prin care publicul este informat n
legatura cu o crestere a pretului la biletele de calatorie). Datorita importantei datelor pe
care le contine, acest comunicat (cunoscut si sub denumirea de "aviz oficial") este, de
obicei, preluat de toate mijloacele de comunicare de masa.
2.8. Comunicatul d'arriere plan
Este vorba de un comunicat ce nu contine o stire n sine, ci ofera o baza de date
despre o organizatie sau despre un eveniment. El nu este destinat publicarii, ci serveste
drept element de referinta pentru jurnalistii care nu cunosc prea bine organizatia,
persoanele, situatia sau evenimentul ce fac obiectul informatiilor transmise prin celelalte
tipuri de comunicate. Din aceasta cauza, el nu va fi distribuit niciodata singur, ci mpreuna
cu alt comunicat, care va face referire directa la eveniment.
2.9. Comunicatul de luare de pozitie
Acest tip de comunicat reprezinta un mod de manifestare a atitudinii unei
organizatii fata de o anumita problema. El poate lua mai multe forme:
a) de contestare - o organizatie anunta o decizie sau o luare de pozitie fata de o
realitate cu care nu este de acord;
b) de provocare - organizatia acuza sau denunta o realitate anume;
c) de clarificare - organizatia aduce precizari si nuanteaza anumite afirmatii
referitoare la activitatea ei;
d) de rectificare - organizatia corecteaza anumite informatii sau asertiuni care aduceau
prejudicii imaginii ei.
2.10. Erata

Acest tip de comunicat se poate distribui presei n cazul n care se constata ca


un comunicat anterior, emis de respectiva organizatie, contine anumite date eronate.
Evident ca unele greseli pot fi trecute cu vederea (cum ar fi cele tipografice, micile
scapari gramaticale sau o serie de date care dau nastere unor contradictii n interiorul
textului); n aceste cazuri, ce pot fi corectate tacit de catre redactie, nu are rost sa se
trimita o erata, deoarece, n loc sa ndrepte lucrurile, aceasta poate sa-i plictiseasca sau sa-i
irite pe jurnalisti. Exista nsa situatii n care, datorita interventiei unui aspect nou,
conducerea organizatiei hotaraste ca anumite elemente ale comunicatului nu mai
trebuie difuzate ; aceste cazuri solicita trimiterea unei erate. Totusi, aceasta procedura
trebuie sa constituie o exceptie n activitatea unui birou de presa, deoarece eratele
frecvente i determina pe jurnalisti sa-si puna ntrebari asupra seriozitatii respectivei
organizatii, n care informatiile si pozitiile se schimba de la o zi la alta.
2.77. Comunicatul pentru radio si televiziune
Acesta cuprinde informatii pregatite pentru difuzarea prin canalele
electronice; comunicatele respective sunt mult mai scurte (maxim doua-trei
paragrafe), astfel nct sa poata fi utilizate direct n emisiunile informative ale radioului
si televiziunii si sa se integreze n intervalele de timp limitate pe care le implica
asemenea emisiuni.
2.72. Comunicatul video
n acest caz, este vorba despre un material complex, construit din imagini plus
un text deja nregistrat, care comenteaza acele imagini. Materialul este astfel
conceput si montat nct sa poata fi introdus direct n emisiunile de televiziune, fara
interventii din partea redactiei.
Clasificarea lui B. Dagenais are avantajul de a inventaria toate modalitatile de
a alcatui un comunicat; desi este completa n planul descrierii generale, ea ridica mai
multe semne de ntrebare n ceea ce priveste coerenta logica (sunt amestecate criteriile
referitoare la continut cu cele privind forma si cu cele referitoare la canalul de
transmitere) si eficacitatea pragmatica. O alta tipologie, propusa de D.L. Wilcox si L.W.
Nolte (1990, pp. 103-107), invoca numai cinci categorii:
a) comunicatul-anunt - transmite informatii n masura sa intereseze un public ct
mai larg; ele se pot referi la deschideri de ntreprinderi, lansari de produse noi,
aniversari, premii, evenimenteculturale si sportive, inaugurari, fuziuni, semnari de
contracte etc.;
b) stiri scurte - se folosesc n cazul n care ntr-o organizatie are loc un eveniment
(de obicei neplanificat) determinat de factori externi (o furtuna ce provoaca o pana de
curent si o ntrerupere a serviciilor oferite de organizatie, o greva care duce la oprirea
productiei, inundatii ce blocheaza trenurile n gari etc.). Aceste comunicate relateaza
ceea ce s-a ntmplat si efectele pe care evenimentul le are asupra publicului organizatiei;

c) comunicatele-replica - sunt utilizate atunci cnd s-a spus sau s-a ntmplat
ceva care poate afecta organizatia; ele contin informatii specifice, ca raspuns la
presiunea opiniei publice, la acuzatii sau lantrebari formulate de presa;
d) "stirile rele" - sunt difuzate atunci cnd exista o situatie de criza si cnd trebuie
sa se prezinte faptele n mod clar si concret, fara a se ascunde adevarul;
e) comunicatele specializate - sunt produse numai pentru publicatii si emisiuni
specializate si se refera la evenimente, idei, realizari, dezbateri care privesc un public
limitat de specialisti.