Sunteți pe pagina 1din 26

Studiu de caz

Maxim Bianca
Vasilache
Alisa
Ardeleanu
Irina

Cuprins

Formarea constiinei istorice


Apariia primelor cronici
Cronicarii Moldoveni
Antologie texte
Cronici
Cronicari moldoveni
Cronicari munteni
Repere critice
Portretul lui tefan cel Mare

Motto: Cine nu i
cunoate istoria
este blestemat s o
retraisc!

Formarea contiinei
istorice
Formarea contiinei
istorice a poporului
romn se realizeaz
treptat, ncepnd cu
preocuprile umanitilor
din secolele al XV-lea al
XVII-lea, care
consemneaz n
documentele ce ni s-au
pstrat, scrise mai nti
n limba slavon, modul
n care romnii din
diferitele provincii se

Apariia primelor
cronici
Preocuprile privitoare la
felul cum romnii se nscriu
n cursul istoriei ncep s se
dezvolte odat cu secolul al
XVI-lea. Acest interes se
manifest datorit
contactelor, pe care cei
preocupai de formarea lor
intelectual, ncep s le
aibcu alte culturi i
civilizaii.
Temele fundamentale
abordate de cronicari i de
ceilali autori preocupai de
contiina istoric a
romnilor sunt: originile,
limba, continuitatea
evenimentelor i instituia
domniei.

Cronicarii
Cronicarii
moldoveni sunt boieri
moldoveni

luminai, crturari preocupai de


consemnarea istoriei poporului, fiind
contieni de rolul su educativ.
Temele fundamentale abordate de
cronicari i care au contribuit la
formarea contiinei noastre
fundamentale sunt: originea latin,
comun a tuturor romnilor,
latinitatea limbii romne, fenomenul
continuitii poporului romn n acest
spaiu geografic, consemnarea
evenimentelor istorice trecute sau
contemporane(istoriografia),
instituia domniei(chipuri i tipuri de
domnitori, rolul lor n politica intern
i extern). Cronicarii moldoveni,
Grigore Ureche, Miron Costin, Ion
Neculce, scriu Letopiseul rii
Moldovei, continund scrierea de

Predoslovie, adic cunvntare dinti,


de desclecatul rii dinti si a
neamului moldovenesc.

ANTOLOGIE DE TEXTE
. Unii vor sa zica Moldovei c-au chemat-o Stitiia pre limba slavoneasca.

Ce Stitiia cuprinde loc mult, nu numai al nostru, ci nchide si Ardealul, si


Tara Munteneasca, si cmpii peste Nistru, de cuprinde o parte mare si de
Tara Leseasca. Chematu-o-au unii si Flachia, ce scriu letopisetele latinesti,
pre numele hatmanului rmlenescu ce l-au chiemat Flacus, carele au batut
razboaie cu stitii pre aceste locuri, si, schimbndu-se numele, din Flachia
i-au zis Vlahia. Ci noi acesta nume nu-l primim, nici nu l putem da Tarii
noastre Moldovei, ce Tarii Muntenesti, ca ei nu vor sa desparta, sa faca
doua tari, si noi aflam ca Moldova s-au descalecat mai pre urma, iar
muntenii mai denti, mcar c s-au tras de la un izvor, muntenii ntiu,
moldovenii mai pre urm, de pastori nemerit. Ca mblnd pastorii de la
Ardeal, ce se chiama Maramuras, n munti cu dobitoacele au dat de o
fiara ce se chiiama buor si, dupa multa goana ce o au gonit prin munti cu
dulai, o au scos la sasul apei Moldovei. Acolea fiind si fiara obosita, au
ucis-o la locul unde se chiama acum Buoreni, deaca s-au descalecat sat.
Si hierul sau pecetea cap de buor nsemneaza. Si cateaoa cu carea au
gonit fiara aceea, au crapat, pre care o au chiemat Molda. Iar apei, de pre
numele catelii Moldei, i-au zis Molda sau, cumu-i zic unii, Moldova.
Asisderea si tarii, de pre numele apei, i-au pus numele Moldova. (Grigore
Ureche Letopisetul Tarii Moldovei; cap. Predosloviia descalecarii
a tarii Moldovei dinceputul ei)

Asisderea si limba noastra din multe limbi iaste adunata si nu-i

mestecat graiul nostru cu a vecinilor de prinprejur, macar ca de la Rm


ne tragem si cu a lor cuvinte ni-s amestecate cum spune si la
Predosloviia letopiestului celui moldovenescu de toate pre rndu. Ce
fiind tara mai de-apoi ca la o slobozie, de prinprejur venind si
descalicnd, den limbile lor s-au amestecat a noastra. De la rmleni ce
le zicem latini: pine, ei zic panis; carne, ei caro, gaina, ei zic galina, si
altele multe den limba latineasca, ca de ne-am socoti pre amaruntul,
toate cuvintele le-am ntelege. Asisderea si de la frnci: noi zicem cal,
ei zic caval; de la lesi prag, ei zic prog, de la turci, m-am casatorit, de
la srbi cracatita si altile... (Grigore Ureche Letopisetul Tarii
Moldovei; cap. Pentru limba noastra moldoveneasca)
.Dupa rasipa tarii dinti, cum spune mai sus ca s-au pustiit de nevoia
ostilor lui Flac hatmanul rmlenescu mai apoi, dupa multa vreme, cum
spune mai sus, cndu pastorii din muntii unguresti pogorndu dupa
vanat au nemerit la apa Moldovei, locuri desfatate cu cmpi deschisi,
cu ape curatoare, cu paduri dese, si ndragind locul, au tras pre ai sai
de la Maramoros si pre altii au indemnat, de au discalicat nti supt
munte, mai apoi adaogndu-sa si crescndu nainte, nu numai apa
Moldovei, ce nici Siretiul nu i-au hotart, ce s-au ntinsu pna la Nistru
si pna la mare. Nici razboaie mai facea ca sa-si apere tara si pamntul
sau de catre stiti si gotthi si di catra alti vecini si limbi ce era pinprejur.
Ce avandu purtatoriu domnii lor carii radicasa dentru sine, in Tara
Leseasca de multe ori au ntrat si multa prada si izbnda au facut, din
cmpi tatarii i-au scos. (GRigore Ureche Letopisetul Tarii
Moldovei; cap. Pentru discalicatul tarii al doilea rnd)

CRONICI

A. Cronicile n limba slavon:

Cronica anonim a lui tefan cel Mare (sec. al XV-lea)


n sec. al XVI-lea istoria domniilor de dup moartea lui
tefan cel Mare este continuat de cronicile n limb
slavon ale clugrilor Macarie, Eftimie i Azarie

B. Cronicile n limba romn:

n sec al XVIII-lea apar cronicile n limba romn ale lui


Grigore Ureche, Miron Costin i Ion Neculce (Letopiseul
rii Moldovei)
pun bazele istoriografiei romneti, abordnd probleme
legate de originea latin a poporului nostru i a limbii
noastre, de continuitatea i de unitatea poporului romn;
conin forme incipiente ale prozei noastre artistice;
sunt o surs ntemeiat de cunoatere a unei etape din
evoluia limbii romne

Grigore Ureche
cronica sa, Letopiseul rii Moldovei, prezint evenimente
istorice de la cel de-al doilea desclecat, adic de la Drago-Vod
(1359) pn la cea de-a doua domnie a lui Aron-Vod (1594);
forma textului a devenit un model i pentru cronicari, iar mai trziu
a fost preluat i de Mihail Sadoveanu n Zodia Cancerului;
cronica sa se remarc prin: imaginea sintetic asupra Moldovei n
perioada descris; concizia i dinamismul naraiunii; arta
portretului.
Miron Costin
a continuat Letopiseul rii Moldovei, de la domnia lui AaronVod (1594) pn la domnia lui tefni-Vod Lupu (1661);
perspectiva se modific, deoarece faptele prezentate au fost trite
de autor i de aici meditaia pe marginea evenimentelor istorice;
a contribuit la cristalizarea descrierii artistice;
o alt lucrare, De neamul moldovenilor, abordeaz problema
originii poporului romn.
Ion Neculce
a continuat i el Letopiseul rii Moldovei, de la Dabija-Vod
(1662) pn la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat
(1743);
cronica sa exceleaz n arta naraiunii, cronicarul fiind
ntemeietorul portretului literar;
cele 42 de legende aflate n deschiderea letopiseului (O sam de
cuvinte) sunt considerate o form incipient a povestirii.

Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce si Dimitrie


Cantemir stau la baza literaturii romane si a
istoriografiei noastre.
DIMITRIE CANTEMIR
Personalitate enciclopedic, Inorogul alb al gandirii
romanesti, cum il considera Lucian Blaga, Dimitrie Cantemir
s-a afirmat ca scriitor, geograf, filozof, teolog, lingvist, folclorist,
etnolog si om politic. Format in variate domenii, politolog, diplomat
innascut, beizadeaua crestina a castigat increderea sultanului
Ahmed al III-lea, de la care a obtinut favoarea de a consulta
documentele istoriei imperiale, pe care le-a utilizat in realizarea
celebrei opere Creterea si descreterea Curii otomane,
ramasa si astazi o lucrare de referinta in bibliografia de specialitate.
Cantemir este un spirit continuator, preluand afirmatiile
cronicarilor moldoveni, dar exagerand in sustinerea originii pur
latine a neamului romanesc, idee regasita si in operele istoriciilor
Scolii Ardelene. Dimitrie Cantemir a sustinut originea romantica
a natiunii si a limbii noastre in spiritul ideilor umaniste, plednd n
favoarea afirmatiei sintetice c suntem urmaii unui popor care a
creat o civilizatie i o cultur clasic ...

Grigore Ureche
Cronicarul este fiu de mare
boier, de la care motenete
nclinaii spre cultur i
politic. Din 1611 urmeaz
cursurile unei coli din Polonia
i apoi, ntors n ar, ocup,
treptat, diferite funcii:
logoft, mare sptar, mare
vornic al rii-de-Jos. Este
autorul "Letopiseului rii
Moldovei", cea mai veche
cronic n limba romn,
redactat ntre anii 1642-1647
i tratnd istoria Moldovei
ntre 1359-1594.
n cronica lui Ureche
sunt cuprinse trsturile
caracteristice, de nceput, ale
umanismului romnesc.
"Letopiseul" urmrete istoria

Miron Costin
A trit i a nvat pn la 20 de ani
n Polonia. Cunoate antichitatea
greco-latin, este unul dintre primii
reprezentani ai umanismului
romnesc, prin respectul fa de
om, dragostea de patrie i de limb,
interesul constant pentru originea
poporului romn, ncercarea
de a prin a scrie versuri,
A nceput
crea opere
literare.
domeniu
aproape inexistent la noi. Poemul
filozofic "Viata lumii", o meditaie asupra
trecerii necontenite a timpului, i
demonstreaz vocaia de scriitor.
Miron Costin continu "Letopiseul
rii Moldovei" nceput de Ureche, descriind
istoria romnilor ntre 1594-1661, i avnd
n efigie personalitatea lui Vasile Lupu.
Intenia cronicarului nefiind pe deplin
satisfcut, el i-o realizeaz spre

Ion Neculce
Cronica lui Neculce, "Letopiseul rii
Moldovei de la Dabija-Voda pn la a
doua domnie a lui Constantin
Mavrocordat" (evenimentele dintre
anii
1661-1743), precedat de cele
42 de legende, intitulate "O sam de
cuvinte", se ntemeiaz pe fapte
trite, de aceea are un caracter
memorialistic.

Ion Neculce

La realizarea letopiseelor, cronicarii


i-au cules informaii din izvoare
scrise, romneti sau strine, dar
pentru personaje istorice mai
apropiate, au folosit i tirile
provenite din tradiia popular sau din
propria amintire.
Dintre ei, cel mai preocupat de
tradiiile populare a fost Neculce care
scrie i O sam de cuvinte" despre
voievozi, boieri sau rani, "ce sntu
audzite din om n om, de oameni vechi
i btrni, i n letopiseu nu sntu
scrise".
Vocaia de povestitor a lui Neculce se
relev n legende, unde stilul are
savoarea limbii populare. Cronicarul
se manifest mai puin ca un istoric
interesat de autenticitatea izvoarelor
i mai mult ca un artist care scrie el
nsui povestea, prelucrnd i
transfigurnd fondul legendar popular.

REPERE CRITICE
Viaa oricrei comuniti este organizat n jurul unor
constelaii mitice. Fiecare naiune i are propria
mitologie istoric. Nimic nu lmurete mai bine
prezentul i cile alese spre viitor dect modul cum o
societate nelege s-i asume trecutul (Lucian Boia
Istorie i mit n contiina romneasc)

O naiune fr contiin istoric este de fapt un


popor, pentru c un popor devine naiune numai cnd
ia contur original i i impune valorile lui particulare ca
valabil universale... Un popor nregistreaz istoria (...),
ca naiune te nregistreaz istoria! (Emil Cioran
Schimbarea la fa a Romniei)

Portretul lui tefan


cel
Mare
Fost-au
acestu
tefan Vod om
nu mare de statu, mnios i de
grabu vrstoriu de snge
nevinovat; de multe ori la
ospee omorea fr judeu.
Amintrilea era om ntreg la fire,
neleneul, i lucrul sau l tiia al
acoperi i unde nu gndiiai,
acolo l aflai. La lucruri de
rzboaie meter, unde era
nevoie nsui se vria, c
vzndu-l ai si, s nu s
ndrpteze i pentru aceia raru
rzboi de nu biruia. i unde-l
biruia altii, nu pierdea
ndejdea, c tiindu-s czut
jos, s rdica deasupra
biruitorilor. Mai apoi, dup

Critic Grigore Ureche


George Clinescu
Adevratul dar al lui Ureche este... portretul moral. Aici el
creeaz, sintetizeaz, fiindc izvoadele nu-i ddeau nici un model.
Omul este privit sub o nsuire capital sau un viiu sub care se
aaz faptele lui memorabile, ntr-o caden tipic [...]. Ureche n-a
avut rgaz dect s prefac izvoadele. Dac ar fi dus cronica pn
n vremea lui Vasile Lupu, prin domniile Moghiletilor, a lui Graziani
i a celorlali pe cari i va descrie Miron Costin, cu toat experiena
vieii i cu acea vecinic scrutare moral, abia atunci cronica ar fi
fost extraordinar. [...] n ultim analiz, toat mierea cronicii lui
Ureche se reduce la cuvnt, la acel dar fonetic de a sugera faptele
prin fonitura i aroma graiului. [...] Vorbirea cronicarului e dulce i
crunt, cuminte i plin de ascunziuri ironice...

Portretul lui tefan cel Mare


a czut calul lui tefan Vod n
rzboi. Iar un Purice aprodul i-a
dat calul lui. i nu putea n grab
ncleca tefan Vod, fiind om mic.
i a zis Purice aprodul: <<Doamne,
eu m voi face o movili, i vino de
te suie pe mine i ncalec>> []
<<Srace Purice, de oi scpa eu i
tu, atunci i-i schimba numele din
Purice, n Movil>>
Ion Neculce

Sub denumirea generic de cronicari munteni se afl un grup de crturari din


ara Romneasc (XVII XVIII).
A. Cronici anonime
- Letopiseul anonim cantacuzinesc
reconstituie perioada 1290 1688;
debuteaz cu ntemeierea rii Romneti (1290, desclecatul lui NegruVod) i prelucreaz, n prima parte (pn la domnia lui Matei Basarb,
1654), o serie de surse mai vechi, apoi se exprim opinia personal
despre evenimentele istorice (ludndu-i excesiv pe Cantacuzini)
este atribuit logoftului Stoica Ludescu
- Cronicile Blenilor
a aprut ca replic la scrierea dedicat Cantacuzinilor;
cuprinde aceeai perioad istoric
- Letopiseul anonim brncovenesc

B. Cronici de autor
- Istoriile domnilor rii Rumneti (1290-1728) Radu Popescu
- Istoria rii Romneti Constantin Cantacuzino

Concluzii:
- cronicile munteneti sunt mai puin documentate i mai puin obiective dect cele
moldoveneti;
- cronicarii munteni reprezint aciuni politice boiereti n lupta pentru putere

Cronicarii
munteni
Dac din punct de vedere
strict istoric, documentar, se poate
ntr-adevr conferi un merit mai mare cronicarilor moldoveni,
din punct de vedere literar cronicarii munteni nu sunt cu nimic
mai prejos, dei altfel dect fraii lor. Moldovenii sunt ndeosebi
buni naratori i portretiti, muntenii au verv, polemic i
imaginaie plastic n pamflet. Moldovenii au amrciune, umor,
ironie sau duioie, muntenii cultiv viettura, sarcasmul,
invectiva, imprecaia. Moldovenii sunt cumpnii, sftoi, simpli
n formele oralitii populare, muntenii sunt dimpotriv
precipitai, ntortocheai, folosind n locul vorbirii rneti,
domoale, moldovene, limbajul trgoveului i chiar al
mahalagiului bucuretean. Moldovenii, prin Miron Costin i
Dimitrie Cantemir se ridic, prin educaie, pn la concepia
umanist, dar i muntenii prin Radu Greceanu i Constantin
Cantacuzino fac figur de nvai umaniti, ultimul, ntocmai ca
Dimitrie Cantemir, marcnd trecerea de la cronic la istorie.

Stolnicul Constantin
Cantacuzino
Stolnicul Constantin
Cantacuzino a
fost un diplomat, istoric i geograf
din ara Romneasc (n. cca. 1650 m. 1716). El a fost fiul postelnicului
Cantacuzino, grec de origine, i al
Elenei, fiica lui Radu erban.
Stolnicul Cantacuzino a fost un
reprezentat de seam al
umanismului n spaiul cultural
romn. Prin erudiia lui vast, prin
ntrebuinarea critic a izvoarelor,
prin claritatea planului, prin fraza lui
ncrcat i meteugit ntoars, dar
plin de miez, stolnicul Constantin
Cantacuzino se ridic deasupra
contemporanilor si i se apropie de
Dimitrie Cantemir. Este, se poate
spune, un istoric n sensul modern al
cuvntului. Este superior celorlali
mai ales prin voina, devenit fapt,

Radu
Cronica luiGreceanu
Radu Greceanu, cunoscut i
sub titlul de Viaa lui Constantin
Brncoveanu, este un lung panegiric
care expune domnia nepotului de sor al
Cantacuzinilor, de la moartea lui erbanvod pn n preajma sfritului, puin
nainte de venirea capigi-baei cu
ordinul de arestare i ducere la arigrad,
unde avea s fie tiat de ctre turci
mpreun cu cei patru fii ai si. Scriitorul
arat a fi fost nu numai supus unui ordin
domnesc- ca vechii Macarie, Eftimie i
Azarie, ci cu totul ndatorat moralmente,
robit de admiraie, legat de mini n faa
patronului i idolului su. Brncoveanu
este tot timpul numai preanlatul,
prealuminatul, preaslvitul, stpnul i
oblduitorul, preacretinul, iar el,
scriitorul, este venic prea smeritul,

Radu
Popescu

Cronica Blenilor
Scris, se pare, de Radu
Popescu, nfieaz mult
mai verosimil ticloiile
Cantacuzinilor dect
Letopiseul
Cantacuzinesc pe cele ale
Blenilor (cele dou familii
boiereti vrjmae). Tonul
scrierii este al unui om de
lume, colit n strintate,
care gust arta
spectacolului, descriind
pentru prima dat n
literatura noastr un
spectacol de acrobaie i
scamatorie prezentat n
drumul Cotrcenilor. El
introduce i elementul
senzaional n cronic,

Motto
ineti minte cuvintele lui tefan, care v-a fost
baci pn la adnci btrnei c Moldova n-a
fost a strmoilor mei, n-a fost a mea, i nu e
a voastr, ci a urmailor votrii i a urmailor
urmailor votrii, n veacul vecilor.

Oricrui romn care a nvat s citeasc,


cel mai greu i este s nu... scrie!
I.L.Caragiale