Sunteți pe pagina 1din 12

PSEUDOMONAS AERUGINOSA

COORDONATOR:
STUDENTA:
Micsa corina
ANAMARIA

G.

GRUPA:423C
ANUL:
II TPA

2013-2O14

Contents
Introducere................................................................................................................. 3
1.1

Descriere generala..................................................................................... 3

1.2 ncadrare taxonomic..................................................................................3


Incidente in produsele alimentare.............................................................................. 4
2.1

Influenta asupra organismului uman.......................................................4

2.2

Testarea apei............................................................................................... 5

Modificari generale in produsele alimentare...............................................................6


3.1 Carnea............................................................................................................. 6
3.2

Determinarea initiala a incarcaturii microbiene din probe..................7

3.2

Material si metode...................................................................................... 7

3.2

Rezultate si discutii.................................................................................... 7

Toxiinfectii alientare.................................................................................................... 8
4.1

Notiuni generale......................................................................................... 8

4.2 Implicare in patologia uman..................................................................11


Bibliografie............................................................................................................... 12

CAPITOLUL 1
Introducere
1.1

DESCRIERE

GENERALA

Bacteriile sunt organisme vii care au o singur celul. Vazute la microscop, acestea arat
ca nite bile, tije sau spirale. Corpul oricarei persoane are milioane de bacterii att n interior cat
i n exterior. Bacteriile acoper pielea, traiesc n intestine sau la nivelul organelor genitale. De
obicei, exist un echilibru al acestora. Unele ajut la desfaurarea normal a proceselor
organismului, n timp ce altele ncearc s pastreze un control a bacteriilor potenial dauntoare.
Pseudomonas Aeruginosa sunt bacili Gram negativi, non-fermentativi (spre deosebire de
enterobacterii, care fermenteaz glucoza), aerobi, nesporulai, care pot fi implicai n infecii cu
diverse localizri, la organisme cu imunitate deficitar.
Este unul dintre patogenii cel mai frecvent implicai n
infeciile nosocomiale.
Avnd n vedere c taxonomia revizioniste bazat pe
macromolecule conservate (de exemplu, ribozomal 16S
ARN) de familie include numai membrii de genul
Pseudomonas,
care
sunt
despicate
n
opt
grupuri, Pseudomonas aeruginosa este specia tipul grupului
su care conine 12 ali membri.

1.2 NCADRARE

TAXONOMIC

Domeniu: Bacteria
Phylum:

Proteobacteria

Clasa:

Gammaproteobacteria

Ordin:

Pseudomonadales

Familie:

Pseudomonadaceae

Genus:

Pseudomonas

Genul Pseudomonas cuprinde un numr mare de specii, dintre care numai unele au fost izolate de
la om.
Din acest gen s-au desprins de-a lungul timpului specii
nrudite, dar distincte prin caracterele genetice, cum
sunt Burkholderia cepacia, Stenotrophomonas maltophilia etc.
Pseudomonas aeruginosa este specia cel mai frecvent implicat
n infecii la om.

CAPITOLUL 2
Incidente in produsele alimentare
2.1

INFLUENTA

ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Organismul uman necesita un regim alimentar echilibrat care ofera substante nutritive,
minerale si vitamine, pentru un raspuns imunitar functional si eficient. Functia imunitatii este
afectata de factori printre care statusul hormonal, varsta si starea de nutritie.

Bacteriile ascunse in mancare pot fi extrem de periculoase pentru sanatatea noastra.


Unele alimente sunt mai vulnerabile la o astfel de contaminare, tocmai de aceea este necesar sa
stim care sunt acestea si ce putem face pentru a tine la distanta pericolul.
Tipurile specifice de alimente care fac obiectul unui contaminare primare cu Pseudomonas
aeruginosa sunt :

legume crude
produse lactate proaspete
alimente care necesita spalare frecventa

pete , crud i fierte

Contaminarea secundar a unui produs alimentar de Pseudomonas aeruginosa se poate face :

pentru contactul cu apa contaminata (de exemplu, produse alimentare splat cu ap


contaminat )
pentru manipulare de ctre operatori cu igiena personal precar
pentru utilizarea de unelte i echipamente slab sterilizare.

Este general acceptat faptul c apa mineral natural, apa de izvor si apa mbuteliat nu trebuie
s conin acest agent patogen oportunist. Din motive de sntate public, alte tipuri de ap cum
ar fi cea din bazinele de nnot sau apa potabil pot fi, de asemenea, examinate pentru
determinarea prezenei de Pseudomonas aeruginosa.

2.2

TESTAREA

APEI

AGAR CN, NF EN 12780


Agarul CN este un mediu selectiv pentru izolarea si enumerarea de Pseudomonas
aeruginosa n apa mbuteliat, apa bazinelor de nnot i n apa destinat consumului uman.

AGAR KING B - ISO 16266, NF EN 12780


Agarul King B permite producerea de fluorescein (sau pioverdin), un pigment galbenverzui care d fluorescen sub lumina ultraviolet, la anumite tulpini ale Pseudomonas.
Mediul este utilizat n principal n analiza apei pentru detectarea i diferenierea de Pseudomonas
aeruginosa, care produce un pigment caracteristic, n timp ce alte specii de Pseudomonas nu-l
produc.
BULION ACETAMID - ISO 16266, NF EN 12780
Acetamide Broth constituie unul dintre mediile de confirmare (n asociere cu King B
agar), utilizat n analizarea apei pentru detectarea i enumerarea de Pseudomonas aeruginosa.
5

Este general acceptat faptul c apa mineral natural, apa de izvor si apa mbuteliat nu trebuie
s conin acest agent patogen oportunist. Din motive de sntate public, alte tipuri de ap cum
ar fi cea din bazinele de nnot sau apa potabil pot fi, de asemenea, examinate pentru
determinarea prezenei de Pseudomonas aeruginosa.
PSEUDOMONAS CN NPS
Detectarea selectiv a Pseudomonas aeruginosa din ap (ISO 12780)

CAPITOLUL 3
Modificari generale in produsele alimentare
3.1 CARNEA
Carnea este un aliment valoros din punct de vedere nutritiv datorita prezentei surselor de
carbon si energie glicogen, acid lactic rezultat prin glicoliza), surse de azot (proteine asimilabile),
saruri minerale, vitamine si un continut de apa libera de 67% (carne de vita) pana la 71% (carne
de pui), astfel incat asigura conditii favorabile pentru cresterea microorganismelor, in special a
bacteriilor de putrefactie. Ercolini et al., 2006; Li et al., 2006, Balamatsia et al., 2006 au aratat ca
Pseudomonas.

Sunt bacteriile predominant alteraratoare in carnea crud, depozitata aerob. Odat ce nivelurile
initial sczute de glucoz sunt epuizate de diverse bacterii, Pseudomonas are un avantaj,
deoarece aceasta poate cataboliza gluconatele si aminoacizii mai repede dect alte bacterii.
Descompunerea acestor compusi duce la producerea de sulfuri urat mirositare, amoniac si amine,
inclusiv de amine biogene (putrescina si cadaverina).

3.2

DETERMINAREA

INITIALA A INCARCATURII MICROBIENE DIN

PROBE

Determinarea
incarcaturii
initiale
de
Pseudomonas in esantioane de carne tocata si carnati
proaspeti. Crearea dilutiilor seriale de Pseudomonas si
infestarea artificiala a esantioanelor.

Obiectivul principal a fost identificarea si numararea germenilor apartinand speciei Pseudomonas


aeruginosa, specie bacteriana deseori implicata in procesul de alterare a carnii, determinari care
s-au efectuat la intervale de timp prestabilite, in urma contaminarii artificiale cu Pseudomonas
aeruginosa, a probelor de carne tocata amestec (porc si vita) si carnati proaspeti (carne preparata)
la 3 niveluri diferite de concentratie a germenilor.
Pentru relevanta rezultatelor, la achizitionarea probelor, initial s-a procedat la stabilirea
incarcaturii microbiene totale si detectia si numararea Pseudomonas aeruginosa, prin tehnici de
microbiologie clasica, conform SR EN ISO 4833/2003 si SR EN ISO 13720/2011.

3.2

MATERIAL

SI METODE

Material biologic: ca material de lucru, din comertul cu amanuntul, au achizitionate 5


probe de carne tocata amestec (porc si vita) si 5 probe de carnati proaspeti (carne preparata), in
stare refrigerata. In urma stabilirii incarcaturii bacteriene totale si detectiei si numararii de
Pseudomonas aeruginosa, s-a procedat la fortificarea probelor prin contaminare artificiala cu
culturi proaspete (24 de ore) de Pseudomonas aeruginosa, la 3 niveluri diferite de concentratie.
La interval de 24, 48 si 72 de ore dupa contaminarea artificiala, perioada in care probele au fost
pastrate in conditii de refrigerare, s-a procedat detectia si numararea Pseudomonas aeruginosa,
prin tehnici de microbiologie clasica.

3.2

REZULTATE

SI DISCUTII

Au fost supuse investigatiilor microbiologice 5 probe de carne tocata amestec si 5 probe


de carne preparata (carnati proaspeti).La momentul receptiei probelor s-a efectuat determinarea
numarului total de germeni si detectia si numararea Pseudomonas aeruginosa. Determinarea
numarului total de germeni, respectiv aspectul unitatilor formatoare de colonii, care se considera
ca iau nastere prin multiplicarea unei singure bacterii, precum si acuratetea executiei dilutiilor
decimale, efectuate in cadrul tehnicii de lucru sunt prezentate

Toate cele 10 probe analizate au fost negative in ceea ce priveste prezenta Pseudomonas
aeruginosa. In urma efectuarii acestor determinari, probele au fost contaminate artificial cu un
inocul preparat prin cultivarea tulpinii de referinta Pseudomonas aeruginosa ATCC 27853. Din
fiecare proba analizata au fost create cate 3 esantioane identice care au fost contaminate artificial
cu cultura de referinta, aflata la 3 concentratii de inocul diferite.
Rata de nmulire a tulpinii bacteriene utilizate pentru contaminarea artificiala a probelor
analizate, reprezint un factor implicit de influenare a microorganismelor din flora existent.
Gradul de extindere a nmulirii tulpinii inoculate a fost determinat de lungimea fazei lag, rata de
cretere logaritmica si numrul total de celule rezultat la sfritul perioadei de nmulire.
Acumularea de produse metabolice si epuizarea substratului nutritiv a limitat multiplicarea
germenilor pana la o concentraie maxima de 107 pseudomonade si 1011bacterii totale.
Caracterul inhibant si psihotrof specific bacteriilor genului Pseudomonas, a limitat multiplicarea
florei de asociaie; pe parcursul celor 3 zile de studiu, ncrctura microbiana iniiala a rmas la
valori similare. Rezultatele obinute evideniaz efectul dominant si posibil antagonic al
Pseudomonas aeruginosa asupra florei de asociaie.

CAPITOLUL 4
Toxiinfectii alientare
4.1

NOTIUNI

GENERALE

Toxiinfeciile alimentare sunt boli acute, care apar sporadic sau epidemic, n urma
consumului de alimente intens contaminate cu variate bacterii i/sau toxinele acestora. Ele se
caracterizeaz, din punct de vedere clinic, printr-o simptomatologie de gastroenterocolit acut i
fenomene toxice generale.

Toxiinfeciile alimentare se caracterizeaz prin apariia, n marea majoritate a cazurilor, sub


form de focare epidemice n cadrul unei colectiviti care a consumat acelai aliment incriminat.
Au debut brusc i brutal, cu o pant grafic rapid ascendent i la fel de rapid descendent,
lipsind cazurile de contaminare secundar.
Alimentele cel mai frecvent contaminate sunt carnea, produsele din carne, pe tele, produsele
lactate, oule, precum i produsele de patiserie i cofetrie (prjituri, creme, ngheat) precum i
legumele i fructele conservate.
Din punct de vedere etiologic, toxiinfeciile alimentare se pot clasifica n:

toxiinfecii alimentare provocate de bacterii, care conin endotoxine ce se multipic intens


n alimentul consumat (Salmonella, Shigella, Proteus, Escherichia coli etc);
intoxicaii alimentare produse de ingerarea unei toxine preformate n aliment i secretat
de anumite bacterii (Clostridium botulinum) cnd predomin tabloul clinic toxic;
toxiinfecii alimentare provocate de anumite bacterii (Bacillus cereus, Pseudomonas
aeruginosa, Proteus, Streptococus faecalis etc.), n condiiile unei contaminri masive cu
aceti germeni.

Tabloul clinc variaz nfuncie de cantitatea de


germeni i de toxin ingerat, de calitile patogenice ale
germenilor respectivi, precum i de starea biologic a
organismului infectat (vrsta, starea de nutriie, tarele
asociate). Doza de germeni ingerat este direct
proporional cu gravitatea formei clinice i cu brutalitatea
debutului. Vrsta pacientului prezint o importan mare
deoarece formele cele mai severe se ntlnesc la grupele de
vrst extreme: copii (din cauza aprrii imune deficitare)
i vrstnici (din cauza tarelor asociate)

Tulburrile digestive sunt primele care apar, precoce dupa ingestie (n medie 6-36 ore),
manifestate pring rea, vrsturi, diaree,colici abdominale i avnd ca substrat inflamaia
mucoasei intestinale cu edem, ulceraii, uneori hemoragii, antrennd pierderi mari de ap ce duc,
n timp, la deshidratare. Concomitent cu pierderile de lichide se pierd cantiti mari de
electrolii (Na, K, Ca) al cror deficit n organism se exprim prin slbiciune muscular,
hipotensiune, astenie marcat mergnd pn la parez, suferin miocardic cu tulburri de ritm
i tetanie, iar n cazurile severe pot aprea azotemie i acidoz. n toxiinfec iile alimentare grave,
tabloul clinic este dominat de ocul endotoxinic ce apare secundar ingerrii de toxin. Acesta se
manifest prin hipotensiune arterial, tahicardie, scderea debitului renal, care poate merge pn

la insuficien renal acut, tabloul clinic fiind accentuat i de pierderile masive de ap i


electrolii, secundare diareei i vrsturilor.

Diagnosticul pozitiv se pune pe ancheta epidemiologic i pe depistarea, atunci cnd e


posibil, a agentului incriminat, prin culturi din lichidul de vrstur, materii fecale, eventual
hemoculturi. Tratamentul este individualizat nfunie de gravitatea fiecrui caz n parte, mergnd
de la tratament n ambulator pn la internare ntr-o unitate spitaliceasc - sec ia de terapie
intensiv.
Tratamentul formelor uoare i medii const n rehidratare cu soluii de rehidratare oral,
regim igieno-dietetic (restabilete treptat tolerana digestiv), tratament simptomatic antispasti i
antalgic. Nu sunt indicate antibioticele deoarece nu exist nicio baz etiopatogenic ce a putea
indica folosirea lor (boala este dat de toxine asupra crora antibioticele nu acioneaz, iar prin
ncetinirea tranzitului intestinal permit rmnerea toxinei mai mult timp n organism, cu
prelungirea simptomatologiei).
Tratamentul formelor severe se face intraspitalicesc, prin reechilibrare hidroelectrolitic
endovenoas asociat cu administrarea de corticoizi sau, dac este cazul, administrarea de
plasm.

4.2

IMPLICARE

IN PATOLOGIA UMAN

Infeciile cu Pseudomonas aeruginosa mbrac forme clinice diferite, n funcie de virulena


microorganismului i de raspunsul gazdei:

Infecii ale pielii (plgi chirurgicale, arsuri)

Infecii de tract urinar, n special nosocomiale, dup utilizarea cateterelor urinare

Infecii ale tractului respirator inferior: pneumonie de ventilaie, dup asistare respiratorie
n timpul interveniei chirurgicale i/sau resuscitare n secii de terapie intensiv, cu diseminare la
nivel circulator

10


Infecii respiratorii cronice, n special n maladia congenital numit fibroz chistic, n
care sunt prezente deficite ale sistemului de aprare local la nivelul cilor respiratorii

Endocardite, meningite, otite, infecii oculare

Septicemie - hemoculturile sunt rar pozitive, calea principal de transmitere este cea
limfatic.

Impactul social i economic al toxiinfeciilor alimentare depinde de numrul mare de cazuri


ce apar simultan i de proporia de cazuri clinice grave ce necesit ngrijiri medicale sus inute.
De aceea, msurile de igiena alimentaiei, ce in de depozitarea, manipularea, prelucrarea
alimentelor n condiii optime, precum i meninerea sntii personalului care lucreaz n
industria alimentar, trebuie s fie o preocupare constant pentru toi cei aflai n sistem.

Bibliografie
1. http://3nanosae.org/qualimeat/wp-content/uploads/2013/06/Raport-etapa-1_-Q_ctr113-_5-dec12.pdf
2. http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2010Ianuarie/Cotar%20Ani%20Ioana%20%20Implicatiile%20fenomenului%20de%20Quorum%20sensing%20and%20response
%20in%20Exprimarea%20Coordonata%20a%20Factorilor%20de%20Patogenitate%20si
%20Virulenta%20la%20Tulpini/rezumat%20teza.pdf
3. http://radhoo007.blogspot.ro/2012/06/pseudomonas.html
4.

http://www.bibliotecafmvb.ro/doc-site/ma2bibl.pdf

5. http://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/infectii-cu-pseudomonas-simicroorganisme-inrudite/infectii-date-de-p-aeruginosa.php
11

12