Sunteți pe pagina 1din 14

AUTOFINANTAREA

Politicadeautofinantare

Nevoiledefonduriale ntreprinderilorsuntvariate,delatrebuintedelungadurataside
o valoare ridicata, cum este cazul activelor imobilizate, materiale, pnalatrebuintedescurta
durata, alcarornivelvariazafrecventncursul anului nfunctiedefactoriiinternisauexterni,
cumestecazulactivelorcirculante.

Finantarea, adica acoperirea financiara a acestor nevoi se face,evidenttinndcontde


caracterulpermanentsautemporaraltrebuintelor.

Finantarea pe termen lung a ntrepriderilor presupune nevoi de fonduri, cu caracter


permanent sau pentru perioade mari de timp, operatiune care se poate realiza n diverse
forme,functiedeconditiileconcretealentreprinderiirespectivgestiuneapetermenlung.

Autofinantarea este cel mai raspndit principiu de finantare si presupune ca


ntreprinderea si asigura dezvoltarea cu forte proprii, folosind drept sursedefinatareoparte
a profitului obtinut n exercitiul expirat si fondul de amortizare acoperind atat nevoile de
nlocuireaactivelorimobilizate,ctsicrestereaactivuluieconomic.

Din punct de vederealapartenenteifondurilor,distingemfinantaridinfonduriproprii


sifinantariprinangajamente latermen.Privitedinpunctuldevederealefortuluidepuspentru
obtinerea lor,surseledefinantarepetermenlungpotfigrupatendouaparti:finantariinterne
(autofinantarea)sifinantariexterne(cresteridecapitalsimprumuturidiverse).

Loculnsemnatpecarelocupaautofinantareaprintrecelelaltecaidefinantaredecurge
din faptul ca creeaza avantaje att pentru actionari, ct si pentru societatea comerciala ca
persoana juridica. Actionarii sunt avantajati ntruct, capitaliznd o parte a profitului, creste
valoarea bursiera a ntreprinderii, creste cursul actiunilor detinute de ei, prin urmare, creste
avutialor.Inafaradeaceasta,profitulreinvestitesteexoneratdelaplataimpozituluipeprofit
sau se aplica reduceri substantiale de impozit, ceea ce creeaza posibilitati mai mari de
reinvestire. ntreprinderea ca persoanajuridica,esteavantajatantructnumaieste nevoitasa
apeleze nici la actionari, nici la piata financiara pentru a obtine fondurile de care are nevoie
pentrudezvoltare.Totodatacresteautonomiafinanciaraantreprideriifatadebanci.

Politica de autofinantare a unei ntreprinderi este sinteza cailor de productie,


comerciale si financiare, care orienteza activitateasa.Fluxulsurselordeautofinantarerezulta
din performantele economice si financiare, fiind grupate nsa n functie de posibilitatile
repartizarii beneficiilor, amortizarii si de politica de ndatorare. Previziunile de finantare
joacarolulprincipalnpoliticafinanciaraantreprinderii.

Desiautofinantareaesteopoliticafinanciarasanatoasasidedorit,nuesteoportunsase
exagereze n aceasta directie pentru ca ntreprinderea sa nu fie rupta de piata financiara si
pentru o mobilitate mai mare a capitalului. Acoperindusi integral nevoile de crestere
economica din surse interne, se poate usor scapa din vedere costul capitalului propriu
comparativ cu costul capitalului de mprumut, crenduse o aparenta nselatoarecaprimular
fi oarecum gratuit. Realitateaeconomicasifinanciara aratansaca,indiferentdeprovenienta,

costul capitalurilor se egalizeaza, n multe cazuri costul capitalului propriu fiind chiar mai
ridicatdecatceluimprumutat.

Nusepoatevorbidepreunoptimgeneralalpoliticiideautofinantare.Peplanmondial,
pna la deceniul al 6lea, o buna structura financiara se caracterizeaza printrun nivel scazut
al ndatoririi,punnduseaccentulpeautofinataresialtesurseproprii,respectivpeautonomia
economicofinanciara a ntreprinderilor. n deceniul al 8lea, o buna structura financiara se
caracteriza printrun nivel "normal" al ndatorarii, adica nu excesiv comparativ cu capitalul
propriu, dar punanduse accentul pe efectivul pozitiv de ndatorare. n anii '80 o buna
structura financiara se caracterizeaza prin diminuarea progresiva a ndatorarii, cresterea
autonomieifinanciaresicresterearentabilitatiipeaceastabaza.

Factoriideincidentaasupraautofinantarii

Autofinantarea, respectiv nivelul sau poate fi apreciata dect n func 929e45j ie de politica
financiara globala a ntreprinderii.nacestsens,nanumite mprejuraridevinemaiavantajos
pentru ntreprindere de a proceda laofinantareexternanloculautofinantarii.nacelasitimp
trebuie spus ca daca marja bruta sau marja comerciala este importanta pentru a proceda la
autofinantare, ntruct formeaza baza de plecare a excedentului brut de exploatare, totusi nu
se poate spune ca exista o legatura directa, determinata ntre ea si nivelul autofinantarii: o
marja comerciala mare poate fi nsotita de o autofinantare mica si invers, o autofinantare
slabanunseamnatotdeaunaomarjacomercialanendestulatoare.

Decizia de autofinatare si nivelul acesteia sunt adesea influentate de factori externi,


cum ar fi: fiscalitatea, diverse constrngeri, privind accesul pe piata financiara sau
constrngerijuridicediverse.

Sub aspectul fiscalitatii se poate vorbii despre o relatie de tipul: fiscalitate mare
autofinantare ridicata si invers, n sensul ca o politica de impozite apasatoare incita
intreprinderea sa procedeze la capitalizarea unei parti din profit, ct mai mare cu putinta
gasind n aceasta destinatie conditii mai lejere deimpunere(facilitatifiscale).nschimb,alte
reglementari, cum sunt acelea referitoare la reducerea bazeiimpozabilecuanumitecheltuieli
(de amortizare, rambursari de credite, plati de dobnzi) pot influenta n sensul cresteri
distribuiriidedividendemaicurnddectalcresteriresurselordeautofinantare.naltaordine
de idei investitorii (actionarii) care sunt puternic impozitati pe veniturile obtinute din
dividende vor vota n adunarea generala a actionarilor pentru distribuirea unui dividend mai
redus, n favoarea profitului reinvestit, deci a maximizarii valori intrepriderii, si a
patrimonuluifiecaruiactionar.

Constrngeri privind pe piata financiara. ncazulsocietatilor comercialenecotatela


bursa,procurareafondurilornecesarecresterii economicenusepoaterealizaprinapellapiata
de capital ramnnd, n consecinta, alternativa creditului bancar,autofinantariisauacresterii
de capital prin fonduri proprii externe. Cresterile de capital prin noi aporturi de numerarsau
n natura sunt operatiuni care dureaza n timp, sunt operatiuni dificile si costisitoare ceea ce
facencomparatie,autofinantareasaaparapreferabila.


Constrngeri juridice diverse. Profitul unei societati comerciale pe actiuni are doua
maridestinatii:distribuiriidedividendesireinvestire(autofinantare).

Decizia adunarii generale de a distribuii dividende reduce suma destinata


autofinantarii, dar se obtin alte rezultate notabile: satisfacerea exigentelor actionarilor,
fidelitatea lor fata de societatemanifestatandetinereadurabilaaactiunilor,faraintentiadea
le vinde pe piata, ceea ce duce la cresterea cursuluilor,deciavaloriidepiata antreprinderii
nsesi. Dimpotriva, decizia adunarii generale a actionarilor de a reinvestii profitul majoreaza
resursele de autofinantare, dar poate provoca nemultumirea unei partiaactionarilor,carevor
avea tendinta de a vinde actiunile detinute, ceea ce, prin joculcereriisialofertei,poateduce
lascadereacusuluiactiunilorsiprinurmareacapitalizariibursiereantreprinderii.

Distribuirea de dividendecuregularitatesiinsumeconsistentereprezinta, desigur,un


semn favorabil asupra perspectivelor de dezvoltare ale unei societati, nsa dorinta de
autonomie influenteazacatreoautofinantaremaipronuntata.nanumitetari,legilenvigoare
impun ntreprinderilor o autofinantare minimala, ceea ce restrnge marimea
dividendelor.Acelasi lucru se observa, dar cu caracter generalizat, n domeniul politicii
bancilor de creditare a agentilor economici numai n masura n care prezinta capacitatea de
ndatorare,adicadispundefonduripropiintrunanumitcuantum.

Costulbeneficiilorreinvestite

Orice politica de autofinantare trebuie analizata n funtie de rentabilitatea pe care o


degaja profitul reinvestit. Daca rentabilitatea noilor proiecte acoperite prinautofinantareeste
egala curentabilitatea reclamata de actionari, politica de autofinantare este neutra pentru
ntreprindere. Numai atunci cnd rentabilitatea investirilor acoprite prin autofinantare este
mai mare dect remuneratia ceruta de actionari, autofinatarea are un efect pozitiv pentru
ntrepridere n sensul ca creste valoare financiaraaacesteia.Astfel,autofinantareacontribuie
la cresterea mijloacelor financiare ale ntreprinderii, dar nu permite cresterea beneficiilor
pentru reinvestire dect daca creste rata rentabilitatii noilor proiecte peste pretentiile de
remuneratiealeactionarilor.

nprincipiu,costulautofinantarii esteegalcucostulfondurilorpropriiexternensensul
ca actionarii asteapta aceeasirentabilitatedelabeneficiilereinvestite,caside laaporturilede
numerar realizate de ei cu prilejul cresterilor de capital. Cu alte cuvinte autofinatarea apare,
ca si fondurile proprii externe, un mijloc de finantare costisitor. Faptul ca societatea
comerciala dispune liber de sumele obtinuteprinautofinantare,ca nu varsaremuneratiacatre
actionari(fluxurifinanciarenegative)nunseamnacasumelerespectivesuntgratuite.

Pe o piata financiara perfecta, n care toate informatiile sunt disponibile, sumele din
profit trecute n foduri de rezerva (autofinantare) sau distribuite ca dividende fac politica de
finantare sa fie neutra: ndatorarea, autofinantarea, distrubuirea profiturilor nau nicio
importantadinpunctuldevederealbogatieiactionarilor.

Pentru a determina costul real al beneficiilor reinvestite de societatea comerciala,


respectiv rentabilitatea beneficiilor reinvestite de actionari, trebuie sa tinem seama de
incidenta fiscala,adicadefaptulcasocietateaesteimpozitatapentruprofitulreinvestit,iar,pe
dealtaparte,actionariisuntimpozitatipentruvenituriledindividende.


Prin urmare, n cazul distribuirii de dividende, actionarii vor suporta impozitul pe
venituri din dividende astfel ncat lor le ramne un veni net mai mic pentru al utiliza, spre
exemplu,nvedereaachizitionariidenoiactiuni.

Daca societatea comerciala nu distribuie dividende sau distribuie ntrun volum mai
redus, ea va putea reinvesti ntreg profitul sau o parte a acestuia, formnd o baza pentru
venituriviitoaresporite.

Este necesar nsa ca randament net pentru actionari,sa ramna acelasi,fie ca se


distribuie dividende, fie ca profitul se reinvesteste.Cu alte cuvinte, situatia trebuie sa fie
aceeasidinpunctuldevederealpatrimonuluiactionarului.

Capacitateadeautofinantare

Surseledestinateautofinantariise formeazancadrulntreprinderii,reprezentnd,deci,

surse interne. n principal aceste surse provin din excedentul monetar creat din operatiuni
economice si financiare adica din diferenta dintre fluxurile financiare pozitive si negative,
respectiv dintre ncasari si plati. Excedentul brut de exploatare se compune din rezultatele
pozitive ale procesului economic, precum si din fondul de amortizare creat. De altfel,
excedentul brut de exploatare poate fi calculat n doua feluri: fie ca diferenta dintre totalul
ncasarilor din activitatea economicofinaciara si totalul cheltuielor efectuate, tinnd cont ca
amortizarea este o cheltuiala cuprinsancosturi,nuocazioneazafluxurideiesirefiecasuma
a unor elementediferite,cumarfisalarii,impozite,dobnziplatite,fonddeamortizareanual,
dividende,beneficiinerepartizate.

Capacitateadeautofinantarereprezintaunsurplusmonetarcareseobtinecarezultatal
tuturor operatiunilor de ncasari si plati efectuate de ntreprindere, ntro perioada de timp,
avndnvederesiincidentafiscala.
Pentru determinarea capacitatii de autofinantare, trebuie avute n vedere att variabile
economice, ct si financiare. Variabilele economice pornesc de la previziunile de vnzari
(cantitati x preturi) si previziunile asupra costurilor (materii prime, materiale, combustibili,
salarii etc.), n timpcevariabilelefinanciareauinvederepoliticademprumut,promovatade
ntreprindere, care ocazioneaza cheltuielifinanciare,politicadeamortizarecarepoatencarca
diferit costurile pentru anumiti ani si politica de repartizareaprofiturilorcaredimensioneaza
volumul dividendelor distribuite actionarilor, al participatiilor la beneficii sau al majorarii
fondurilorderezerva.

De regula, autofinantarea efectivaestemaimicadectcapacitatea deautofinatare.Nu


totalitatea capacitatii de autofinantare ramne la dispozitia ntrepriderii pentru necesitati de
finantare interna, ci mai putin beneficiile distribuite actionarilor sub forma de dividende si
participatiilelabeneficiialesalariatilor.

Capacitatea de autofinantare este un indicator de mare expresivitate economica,


reflectnd forta financiara a unei societati comerciale, garantia securitatii si independenta
acesteia. ntreprinderile cu o buna capacitate de autofinantare si micsoreazarisculfinanciar,
fiind n masura sa surmonteze greutatile n perioadele de criza economica, cnd accesul la
crediteestedificildincauzadobnzilornalte.


Totodatacapacitateadeautofinantareestesiunindicatordelichiditatefinanciaraside
solvabilitate, care ridica gradul de bonitate al firmei, mareste ncrederea partenerilor de
afaceri, crend conditii mai bune de negociere a contractelor economice. Putem adauga, de
asemenea, ca o capacitate de autofinatare buna exprima si o capacitate de ndatorare buna,
respectivposibilitateadeagarantamaibinecreditelebancarelacarefaceapelntreprinderea.

Aspectele pozitive incontestabile ale autofinantarii nu exclud nsa anumite


inconveniente ale acestei metode de finantare, n sensul ca autofinantarea constituie un
obstacolncaleamobilitatiicapitaluluisicasurseleaferentecomportauncostrelativridicat.

Corelatii dintre autofinantare, mprumut, amortizare si repartizarea

profiturilor

Procesuldefinantareinterna(autofinantare)nutineneaparatdevointantreprinderii,a

actionarilor ci si de anumite conditii interne si externe: de fiscalitate si de alte reglementari


juridice, de politica adusade bancifatadecreditareaagentiloreconomici,decostulcreditelor
si desigur de gradul de rentabilitate ce se obtine si intentiile de crestere economica ale
ntreprinderii.

Corelatiadintreautofinantaresiimprumut

Obligatiile societatilor decurgnd din politica lor de indatorare se traduc n plati


regulate de dobnzi care, mpreunacurambusarileanuale,constituiecheltuielifinanciare.Cu
ct structura financiara este mai indatorata cu att cheltuielile financiare anuale sunt mai
mari,reducndbeneficiulsi,prinurmare,posibilitatiledeautofinantare.

Sub aspect financiar legatura ntre autofinatare si ndatorare este mai complexa.
Autofinantarea este aproape ntotdeauna o conditie necesara n vederea obtinerii unui
mprumut ea constituie, n acelasi timp, o garantie si un mijloc de rambursare. Pentru a
aproba creditele solicitate, bancile cer ntreprinderilor ncadrarea n anumite limite de
ndatorare.

Cu cat creste capacitatea de autofinantare, creste si posibilitatea apelarii la credite.


Intreprinderile care folosesc credite spera sa obtina efecte de indatorare pozitive, astfel incat
sa permita nu numai plati de principal si dobanda , darsaramanasiunprofitcaresa poatafi
utilizat, eventual, pentru finantarea unor noi proiecte, deci pentru sporirea posibilitatilor de
autofinantare. O asemenea perspectiva este realizata in cazul in care rata rentabilitatii
economice este mai mare decat rata dobanzii. Sub acest aspect imprumutul apare ca o
autofinantareanticipata.

Corelatiadintreautofinantaresiamortizare

Cheltuielile ocazionate de amortizarea activelor imobilizate maresc costurile,

micsoreaza beneficial si, prin urmare, impozitul pe profit datorat statului. Tinand seama ca
cheltuielile cu amortizarea nu genereaza fluxuri financiare negative, rezulta ca fondurile de
amortizare obtinute prin recuperarea acestor cheltuieli poate fi utilizat pentru reinvestire si,
alaturi de economia de impozitpeprofitcaurmareamicsoraribazeiimpozabile,samareasca
graduldeautofinantare.


Inrealitate,amortizareaareoinfluentaneutraasupraautofinantarii:marindcosturilecu
amortizarea, se micsoreaza profitul si invers, asa incatnusepoatecontapeunaltcuantumal
resurselordeautofinantaredecatacelapecarelpoategeneraexploatarea.

Inschimb,politicadeamortizarepoatepermitemodulareafluxurilorde autofinantare,
crescator sau descrescator, in functie de scopurile urmarite de intreprindere. Aplicarea
diverselor metode de amortizare, ca si posibilitatea intreruperii sau incetinirii ritmului de
amortizare creeaza posibilitatea constituirii anuale a unui fond de amortizare mai mare sau
mai mic.In cazul cresterii fondului de amortizare, scad fluxurile negative reprezentand
impozitpeprofitsi,prinurmare,crescfluxuriledeautofinantare.

Spreexemplu,aplicareametodeideamortizareregresiveconduceladescrestereadela
un an la altul a cheltuielilor cu amortizarea ca atare, in primii ani fluxurile de autofinantare
vor fi mai mari intemeiat atat de volumul fondului de amortizare, cat si de economia de
impozit pe profit in timp ce, catre sfarsitul duratei de functionare a activelor imobilizate,
fluxurile de autofinantare vor fi mai mici, ca urmare a scaderii fondului anual de amortizare
si,totodata,acresterilorvarsamintelorincontulimpozituluipeprofit.

Corelatiadintreautofinantaresirepartizareaprofitului

Intre politica de autofinantare si politica de repartizare a profitului exista o stransa

legatura. Acordarea de dividende mai mari sau mai mici influenteaza nemijlocit asupra
marimii fondului de rezerva si, prin urmare, asupra autofinantarii. Acordarea de dividende
mari actionarilor are drept efect pozitiv pastrarea increderii si fidelitatii lor fata de societate,
insamicsoreazaposibilitatiledeautofinantare.

Beneficiul unei societati comerciale pe actiuni, fie ca se distribuie sub forma de


dividende, fie ca se constituie fond de rezerva (posibilitatideautofinantare)esteproprietatea
actionarilor. De aceea, politica fata de repartizarea profiturilor este, in ultima instanta, o
politica de lichiditate: daca se constituie fond de rezerva, cresc lichiditatile intreprinderii si
deci posibilitatile de autofinantare repartizari de dividende mai mari conduc la micsorarea
lichiditatilorsideciaposibilitatilordeautofinantare.

Din punct de vedere al repartizariiprofiturilorsubformadividendelor, secontureaza


doua curente: actionari care prefera dividendele sporite pentru consum imediat si care,
practic, sunt in dezacord cu politica conducerii societatii comerciale de autofinantare ca
mijloc de crestere economica in speranta unor profituri viitoare consistente, fara a pierde,
totodata, posibilitatea obtinerii unor lichiditati imediate, putand vinde la bursa actiunile pe
careledetin.

In situatia nerepartizarii de dividende, intrun an sau altul, pot apareanemultumiriin


masa actionarilor si care se pot concretiza in tendintade vanzarilabursaaactionarilor.Daca
procesul de vanzare capata amploare sau se generalizeaza, consecinta este scaderea cursului
actiunilorlabursa.Inaceastasituatiesecreeazadouaaspecteneplacute:
a)
imposibilitatea pentru societatea comerciala de a efectua cresteri de capital prin
emisiunedenoiactiunidincauzacursuluibursierscazut.Cumpretuldeemisiunialactiunilor
trebuie sa se situeaze intre valoareanominalasicursulzilei,uncursscazutardeterminasiun
pret de emisiune scazut, ceea ce ar fi neconvenabil pentru societate. Cu cat un curs este mai

scazut, cu atat mai multe actiuni trebuie emise in vederea cifrei propuse de crestere a
capitalului social, insa numarul crescut al actionarilor atrage remuneratie in viitor sub forma
dividendelor. Prin urmare, daca admitem ca nivelul scazut al cursului este o consecinta a
politiciideautofinantare,sepoatespunecaaceastafacecresteredecapitalmaicostisitoare
b) cursulscazutalactiunilor,determinatdepoliticadeautofinantaresidedividende,atrage
atentia investitorilor straini care, prin cumparari masive la bursa in perioade optime, pot
preluacontrolulasuprasocietatiicomerciale.

LEASINGULCAFORMDEFINANARE
Finantarile prin sistem leasing constituie neconomiaromneascaoadevaratagurade
oxigen pentru agentii economici pentru care investitiile reprezinta o cerinta esentiala pentru
dezvoltareaactivitatiilor.sicum99%dinactivitatiledineconomienecesitainvestitiipentrua
sedezvolta,finantarilensistemleasingvorcunoasteocrestereconstanta.
Leasingul sa impus si la noi n tara, asa cum a facuto peste tot n lume (poate mai
putin n economiile tarilor din lumea a IIIa) n primul rnd prin simplitate. n conditiile n
care mediul concurentialdintaranoastradevinetotmaiaspru,vitezadereactieacompaniilor
la schimbarile din mediul extern este vitala. Leasingul, prin operativitatea, sa satisfaca n
intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investitii a agentilor economici. De
asemenea, prin leasing, agentii economici evita procedurile complicate ale contractarii de
credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul
societatiisaucelprivatpentruconstituireadegarantii.
Leasingul presupune existenta a trei terte persoane: furnizorul,societateafinantatoare
(societatea de leasing) si utilizatorul (beneficiarul finantarii). Societatea de leasing cumpara
de la furnizor bunul solicitat de utilizator si l cedeaza acestuia din urma pe o anumita
perioada de timp contra unor redevente lunare. Aceasta reprezinta n esenta operatiunea de
finantare prin leasing. Pentru utilizator, aceasta operatiune i vaaducesialteavantajecumar
fi:
1. ipermiterealizareadeinvestitiiatuncicndnudispunedelichiditatilenecesare.sicum
investitiile contribuie de cele mai multe ori la sporirea cifrei de afaceri, surplusul de venit
obtinutpoateacoperiredeventelelunare.
2.
i permite sasi foloseasca fondurile pentru sporirea capitalului de lucru (a activelor
circulante),celecaresuntaducatoaredebani.
3.
i permite sa fie n pas cu noua tehnologie prin aceea ca la sfrsitul contractului de
leasing poate returna bunul societatii finantatoare si sa nchirieze altulalecaruicaracteristici
tehnicesporiteipotoferioeficientamaimarenexploatare.
4. ipermitesabeneficiezedeamnareaplatiitaxelor vamalepnalasfrsitulcontractului
pentru bunurile aduse din import. Plata taxelor vamale se va face doar la 20% din valoarea
bunului.
5.
i permite sa beneficieze de facilitatile fiscale ntreaga valoare a ratei de leasing este
deductibilafiscalpentruIMM.

Leasingul este de doua feluri: financiar si operational. Procedural, este vorba de


acelasilucru,nsaexistaaspectecarediferentiazaceledouatipurideoperatii
,sianume:

ncazulleasinguluifinanciar,bunul
finantatesteevidentiatncontabilitatea
utilizatorului(beneficiarulfinantarii).
Utilizatorulvanregistraamortizarea
aferentamijloculuifixintratn
patrimoniu,amortizarecareeste
deductibiladinpunctdevederefiscal,
potrivitlegislatieinvigoare.
ncazulleasinguluifinanciar,redeventa
lunaraestecompusadincotapartedin
valoareadeintrareamijloculuifixsidin
dobndadeleasing.Dobndadeleasing
esteocheltuialadeductibiladinpunctde
vederefiscalpentruutilizator.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

ncazulleasinguluioperational,
redeventaestecompusadincotade
amortizarecalculataconform
prevederilorlegaleplusunbeneficiu.
Pentruutilizator,ntreagaredeventa
lunaraesteconsideratacheltuiala
deductibiladinpunctdevederefiscal.
ncazulleasinguluioperational,bunul
ramneevidentiatncontabilitatea
societatiifinantatoare

n leasingul financiar, bunul finantat este evidentiat n contabilitatea utilizatorului


(beneficiarul finantarii). Utilizatorul va nregistra amortizarea aferenta mijlocului fix
intrat n patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere fiscal,
potrivitlegislatieinvigoare.
Redeventa lunara este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijloculuifix
si din dobnda de leasing. Dobnda de leasing este o cheltuiala deductibila din punct de
vederefiscalpentruutilizator.
Leasingulfinanciar
Conform IAS 17,
"
Leasingul financiar este operatiuneadeleasingcaretransfera,
n mare masura, toate riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra
bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, n cele din urma". IAS
furnizeaza uneleexempledeindicatiicarepotsugeraclasificareaunuileasingcafiindleasing
financiar.
De exemplu, un vehicul are o durata de exploatare determinata de numarul de
kilometrii parcursi. Valoarea justa a vehiculului este de 40.000 milioane lei. El parcurge, n
mod obisnuit, 100.000 km nainte de a fi casat. Se ia n considerare un anumit aspect al
contractului, si anume cumulul de km pentru care vehiculul a fost nchiriat de locatar, care
este:
1.30.000km.
2.50.000km.
3.75.000km.

La punctele a) si b) se poate spune ca nu au fost transferate n mod substantial


beneficiile. n cazul c), acest lucru este mai putin evident, dar se poate argumenta ca
procentulde75%poateficonsideratsubstantial.
Contractul mai prevede, de asemenea, ca n cazul a) avem un leasing financiar,iarn
cazul c) un leasing operational. Aceste declaratii sunt nerelevante deoarece au doar forma
legalasinusubstantaeconomica.
Ambele contracte de la cazurile a) si b) au optiuni de cumparareexercitabiledecatre
locatar. Acest lucru pare sa satisfaca problema transferarii riscurilor si beneficiilor. Cazul a)
stabileste un pret de 20.000 milioane lei, iar cazul b) un pret de 30 milioane lei. Este foarte
probabil ca n cazul a) societatea sa achizitioneze activul la sfrsitul termenului de leasing,
probabilitateneexistentancazulb).Cazula)poateficonsideratunleasingfinanciar.
n fine, n cazul c), locatorul accepta sa repare, sa ntretina si sa furnizeze un alt
vehicul n cazul n care cel existent se va defecta. Locatorul are, de asemenea, dreptul ca n
orice moment sa nlocuiasca activul cu unul similar, daca ofera indicatii stricte ca va face
acest lucru. Acest lucru face mai putin probabila clasificarea cazului c) n categoria
leasinguluifinanciar.
Concluzia exemplului de mai sus este aceea ca toti termenii unui contract de leasing
trebuie luati n considerare mpreuna. Este, prin urmare, o problema de rationament
profesional att pentru administratorii locatarului, ct si pentru cei ai locatorului.
Trebuie
retinut ca esteposibilacontabilizareaoperatiuniideleasingdreptleasingoperationalde
catre una din partile contractante, respectiv drept leasing financiar de cealalta parte
contractanta.
Paleta definitiilor pe care le putem ntlni este foarte larga. Chiar si cartile de
specialitate accesibile n mod curent definesc leasingul unilateral sau chiar gresit, fara a
surprinde nfaptesentafenomenului.Existaparericaleasingulesteooperatiunedefinantare,
altii o asimileaza cu o vnzare nratesaucuuncontractdelocatiepura.Eibine,leasingulnu
este nici una dintre aceste operatiuni, dar poate avea forme foarte apropiate deoricaredintre
ele.
Definitiacorectaaleasinguluiesteurmatoarea:
Leasingul este operatiunea prin care o parte, denumita locator, transmite
celeilalte parti denumita utilizator, contra unei plati periodice, denumita rata de
leasing, dreptul de posesie si folosinta al unui bun al carui proprietar este, pentru o
perioadadeterminatadetimp.
Elementele cele mai importante care decurg din aceasta definitie si care delimiteaza
leasinguldealteoperatiuninrudite,sunturmatoarele:
1.
Locatorul ramne proprietarulbunuluiceconstituieobiectulcontractuluideleasing,pe
toata perioada de derulare a contractului aceasta implica si faptul ca, n cazul neachitarii
ratelordeleasinglocatorularedreptuldeasiretragebunul.
2.
Utilizatorul are dreptul sa beneficieze, pe perioada contractului, de toate avantajele
folosiriibunului,asumndusinacelasitimpsiriscurileexploatariiacestuia.
Pornind de la aceste principii generale, mentionam o alta caracteristica importanta a
leasingului, si anume flexibilitatea. n general, contractele care se ncheie sunt croite pe

obiectul de leasing si pe utilizator. Perioada de derulare a contractului, cadenta ratelor,


valoarea reziduala pot fi liber negociate de cele doua parti, astfel nct termenii contractului
sa corespunda cel mai bine intereselor si mai ales posibilitatilor acestora. Prezentam n
continuarectevasituatiimaidesntlnite.
Exista forme de leasing n care, la sfrsitul perioadei, utilizatorul are dreptulde
a opta fie pentru achizitionarea bunului la o valoare reziduala, fie pentru prelungirea
contractului, fie pentru renuntarealabunulrespectiv.Acesteformedeleasingfacparte
dincategoriaoperatiunilorde

leasingfinanciar
.
Probabil ca aceste forme de leasing sunt cele mai populare. n esenta,locatorulapare
ca finantator al utilizatorului, datorita faptului ca este foarte probabil nca de la nceputul
contractuluicautilizatorulvaoptapentruachizitionareadefinitivaaobiectuluideleasing.n
aceasta situatie, locatorul nu are interesul ca la sfrsitul contractului sa ramna n posesia
bunului si ne putem astepta ca si ratele de leasing sa reflecte acest lucru. Locatorul si va
acoperi n timpul perioadei de leasing toate cheltuielile generate de operatiune, iar valoarea
rezidualavafimultmaimicadectvaloareadepiataabunuluilasfrsitulcontractului.
Exista si situatii n care existenta unei piete secondhand sau faptul ca locatorul este
specializat pe leasingul anumitor categorii de bunuri, va putea determina o diminuare a
ratelorsiocrestereavaloriireziduale,deciunriscsuplimentarasumatdelocator.
n oricaredintresituatii,locatorulvatrebuisaanalizezefoartebineafacereasi clientul
cucareopereaza.
Un alt factor important n derularea operatiunii de leasing este furnizorul. n general,
si acesta si asuma responsabilitati legate de derularea contractului, mai ales n ceea ce
priveste exploatarea (asistenta tehnica, instruirea personalului etc., contract de buyback).
Contractuldevineastfeltripartit,darsubliniemfaptulcaesteposibilcafurnizorul sasiasume
si rolul de locator. Aceasta situatie poate fi interesanta pentru producatorii sau distribuitorii
carepotsasiasigureeinsisifinantarea,facilitndusiastfeldesfacereaproduselor.
Exemple n acest sens, chiar pe piata romneasca, sunt distribuitorii de autoturisme
sau de utilaje si echipamente specializate pornind de la computere pna la tractoare. n
principiu, aceasta formadeleasingesteceamaiieftinapentru utilizator,ntructproducatorul
sau distribuitorul sunt cei care cunosc cel mai bine produsul si piata de desfacere, ceea ce
diminueaza n mare masura riscurile asumate de locator. Nu este exclus ca n viitorul foarte
apropiat, sub presiunea pietei, si producatorii sau distribuitorii romni de instalatii sau
echipamentepentruindustriaalimentarasasidesfacaproduselesubformadeleasing.
Avantajelesiimpactuleconomicalleasingulul
Din punctul de vedere al locatorului, este esential faptul ca contractul de leasing i
protejeaza dreptul de proprietate si deci poate actiona direct asupra bunului n cazul n care
utilizatorul nu se achita de obligatiile contractuale. De asemenea, obiectul finantarii fiind
legat direct de contract si fiind personalizat, exista posibilitatea urmaririi afacerii n
intimitatea ei si este mult mai usor de luat o decizie n caz de insolvabilitate temporara a
utilizatorului.

Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se regasesc la utilizator.
Acesta poate sa plateasca dreptul de folosinta si, n cele din urma, sa achizitioneze un bun
investitional pe masura ce produce. Ratele pot fi astfel dimensionate si cadentate nct sa
permita plata ratelor si chiar obtinerea unui profit fara a supune utilizatorul la sarcini
mpovaratoare. De exemplu, pentru activitati sezoniere cumarfi industriazaharuluiratele
pot fi orientate spre sfrsitul perioadei de productie, cnd veniturilenregistratedinvnzarea
produselor vor permite achitarea obligatiilor deplata.nacestecazuri,ratelesuntdecelemai
multe ori anuale sau semestriale dimpotriva, pentru activitati unde ncasarile sunt ritmice si
sentindpetotparcursulanuluicumarfipanificatia,industrialapteluiratelepotfilunare.
Contractul de leasing se ncheie pe o perioada de cel putin un an. Nu exista o cerinta
expresa ca contractul sa fie ncheiat n forma scrisa, dar Ordonanta nr. 51 reglementeaza
clauzeleobligatoriintruncontractdeleasing,astfelcaformascrisatrebuiesubnteleasa.
Contractul de leasing constituietitluexecutoriu(adicapoatefipusnexecutarecontra
utilizatorului fara nevoia parcurgerii vreunei proceduri judiciare) daca utilizatorul refuza sa
napoiezebunul,nurmatoarelesituatii:

lasfrsitulperioadeideleasing,dacaacestanuaformulatoptiuneacumparariibunului
sauaprelungiriicontractului
ncazulrezilieriicontractuluidinvinaexclusivaautilizatorului.
Contractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse nregistrarii nArhiva
Electronica de Garantii Reale Mobiliare, n conditiile Legii nr. 99/1999,pentruopozabilitate
fata de terti, dar interesul unei astfel de nregistrari este al locatorului, iar nualutilizatorului
(cancazulleasinguluiimobiliar).
Achizitionarea de mijloace fixe (ntre care se includ echipamentele TI) prin leasing
financiar intra sub incidenta legislatiei referitoare la amortizare (n principal, Legea nr.
15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale si necorporale, astfel
cum a fost modificata si republicata), astfel nct deductibilitatea ratelor de leasing va fi
tratata diferentiat. Astfel, o parte a ratei este deductibila ca dobnda, oaltapartecaprimade
asigurare si o alta parte ca pretul de achizitionare abunului,acestadinurmafiinddeterminat
conformlegislatieireferitoarelaamortizare.
Ordonanta nr. 51 contine si unele reguli speciale privind taxele vamale. Astfel,
bunurile care sunt introdusentaradecatreutilizatori,persoanefizicesaujuridiceromne,n
baza unor contracte de leasing ncheiate cu societatideleasing,persoanejuridicestraine,sau
de societati de leasing persoane juridice romne, n baza unor contracte de leasing ncheiate
cu utilizatori, persoane fizice sau juridice romne, bunul se ncadreaza n regimul vamal de
admitere temporara, pe toata durata contractului de leasing, cu exonerarea totala de la
obligatia de plata a sumelor aferente drepturilor de import. Daca utilizatorul opteaza pentru
cumpararea bunului la sfrsitul perioadei de leasing, el va fi obligat sa achite taxa vamala
calculata la valoarea reziduala a bunului din momentul ncheierii contractului de
vnzarecumparare, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului
(pretul platit de locator furnizorului). Cu toate acestea, din punctul de vedere al
regulamentelor vamale, utilizatorul trebuie sa cumpere bunul ntro perioada de 7 ani de la
datancheieriicontractului.

Breviarcontabil
a) nregistrarea n contabilitate a imobilizarilor corporale primite conform contractului de
leasing,inclusivadobnziloraferente:

212"Mijloacefixe"=167"Altemprumuturisidatoriiasimilate"
471"Cheltuielinregistratenavans"=687"Dobnziaferentealtor
mprumuturisidatoriiasimilate"

Debit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" cu
valoareaimobilizarilorcorporaleconformdocumentelor.
b) Amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate n sistem de leasing se face conform
duratelornormaledefunctionarelegalenvigoare.
ncazulleasinguluifinanciaramortizareasenregistreazaastfel:
681"Cheltuielideexploatareprivind=281"Amortizariprivindimobilizarile
amortizarilesiprovizioanele"corporale"
c) nregistrareaobligatieideplataaratelorfacturatedeproprietarulbunurilor:
%=404"Furnizori"
167"Altemprumuturisidatoriiasimilate"
1687"Dobnziaferentealtormprumuturisidatoriiasimilate"
4426"TVAdeductibila"
siconcomitent
666"Cheltuieliprivinddobnzile"=471"Cheltuielinregistratenavans"

Reglementarilenvigoarecuprivirelaoperatiuniledeleasing
:
Ordonantanr.51/28.08.1997privindoperatiuniledeleasingsisocietatiledeleasing

Legea nr. 90/28.04.1998 pentru aprobarea OG nr. 51/1997 privind operatiunile de


leasingsisocietatiledeleasing

Modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/1997 privind


operatiuniledeleasingsisocietatiledeleasing
Normeprivindnregistrareancontabilitateaoperatiunilordeleasing

Propunere de ordonanta de modificare a Legii nr. 99/1999 privind activitatile de


leasingsisocietatiledeleasing

Ordonanta nr. 51/1997 republicata privind operatiunile de leasing si societatile de


leasing.
Legeanr.414/26.06.2002privindimpozitulpeprofit(M.O.456/27.06.2002)

HG nr.859/16.08.2002pentruaprobareainstructiunilorprivindmetodologiadecalcul
aimpozituluipeprofit(MO640/29.08.2002)

OMFP 1784/2002 pentru aprobarea precizarilor privind unele masuri referitoare la


nchiderea exercitiului financiarpeanul2002lapersoanelejuridicecare,potrivitprevederilor
Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, au obligatia sa ntocmeasca situatii financiare
anuale(M.O.21/16.01.2003)


HG 22/16.01.2003 privindunelemodificarisicompletarialemetodologiilorcontabile
sifiscale(M.O.44/24.01.2003)

OG 36/30.01.2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar fiscala


(M.O.68/02.02.2003).
Etapeleproceduriideleasing
n general, n derularea unui contract de leasing, sunt implicate, n diverse etape ale
procesului de finantare, cel putin cinci parti: societatea de leasing, clientul sau utilizatorul
final, furnizorul bunului achizitionat, banca finantatoare si, nu n ultimul rnd, societate de
asigurare.
Alegereabunuluisiafurnizorului
n functie de necesitatile clientului, acesta decide att asupra caracteristicilor bunului
catsiasuprafurnizorului.
Toate detaliile legate de natura bunului (pret, caracteristici tehnice, amanunte privind
livrarea, conditii de instalare si punerenfunctiune,ncazulechipamentelor)vorfinegociate
deutilizatordirectcufurnizorulales,urmndarespectancontractuldevnzarecumpararesi
ncontractuldeleasing,toateaspectelenegociate.
Obtinereaoferteisisolicitareadeleasing
Pe baza preturilor negociatecufurnizorulntocmesteoofertageneraladefinantare,n
care vor fi calculate, avansul, rata de leasing, valoarea asigurarii, etc. n urma transmiterii
solicitarii de leasing, oferta transmisa initialpoatesuferimodificarinfunctiede clasaderisc
n care se va ncadra clientul. Analiza risculuiarelabazaattdocumentelefinanciare pusela
dispozitie de catre client (bilant, balanta, cont de profit si pierderi) ct si alte documente
solicitate(chestionardeleasing,prezentareaactivitatiicompaniei,businessplan,etc.).
Analizasiaprobareasolicitariideleasing
Evaluarea solicitarii de leasing se realizeaza de catre specialisti ntrun interval de
timp ce nu depaseste 48 ore. n functie de complexitatea proiectului supus finantarii,
societatea de leasing poate solicita clientului informatii suplimentare referitoare la unele
aspecte analizate, raspunsul final al evaluarii urmnd a fi prelungit n functie de furnizarea
informatiilorsolicitate.
ncheiereacontractului
n cazul unui raspuns afirmativ, se va ncheia un contract de leasing, financiar sau
operational, ce va include att clauzele negociate de utilizator cu furnizorul bunului, ct si
clauze specifice politicii societatii de leasing privitoare la modalitatea de plata a ratelor,
asigurareaefectuariiplatilor,etc.
Asigurareageneralaabunului
Bunul ce urmeaza a fiachizitionaturmeazaafiasiguratdecatresocietateadeleasing,
pe toata derularea contractului de leasing, n optiunea pentru toate riscurile, n conditiile
stabilite cu societatea de asigurari si banca finantatoare, iar prima de asigurare va fi achitata
decatreutilizator.
n cazul produselor provenite din import, prima de asigurare se va calcula la
valoareaDDPabunului.
Livrareabunurilor

Obligatia livrarii bunurilor revine n ntregime furnizorului, operatiunea fiind asistata


despecialistiisocietatiideleasing
Conditiilesicosturilefinantarii
Pot obtine finantare pentru achizitionarea de bunuri n leasing att persoane juridice,
nfiintate n baza Legii 31/1990 republicata, ct si persoane fizice sau persoane fizice
autorizate.
Bunurile finantate pot fi noi, din import sauachizitionatedepepiataromneasca,sau
secondhand, caz n care se va efectua o evaluare suplimentara de catre specialistiisocietatii
deleasing.
Pot fi finantate att vehicule diverse (autoturisme, autoutilitare, microbuze) ct si
echipamente medicale, telecomunicatii,tehnicade calcul,etc.Valoarebunurilorachizitionate
vaficuprinsantre3.000eurosi100.000euro.
Durata contractului de leasing poate varia ntre12si48luni,nfunctiedenecesitatile
clientuluisirezultatulanalizeifinanciare.
Documentelenecesareanalizei
n functie de personalitatea juridica a solicitantului(persoanajuridica,persoanafizica
autorizata, persoana fizica) sunt necesare diferite tipuri de documente menite sa reliefeze
bonitateasicapacitateadeplataaacestuia.
nprincipal,documentelesolicitatesunt:
CerereadeFinantaresauFormularuldeComanda,documentetipizate

Documente financiare, care sa prezinte situatia financiara din ultimii doi ani de
activitate

Documente legale (certificat de nregistrare, cod fiscal, certificat constatator, act


constitutivsiacteaditionale,etc.)
Declaratieangajamentautilizatorului

Factura proforma , cu o descriere detaliata a bunului si a caracteristicilor tehnice, a


modalitatilordeplatasilivrare,pretulsimonedadeplata
Concluzii
Credem ca celputinnceeaceprivesteleasingul experientaeconomiilordezvoltate
poate fi un exemplu de urmat. Nu ntmplator, boomul economic din Statele Unite, si mai
trziu din Europa de Vest sa datorat n mare masura ncurajarii leasingului. Stimulentele,
mai ales de natura fiscala, acordate firmelor de leasing au determinat efervescenta
fenomenului, astazi vorbinduse de o adevarata industrie a leasingului. Trebuie bine nteles
faptul ca de facilitatile de orice natura acordate leasingului vor beneficia n cele din urma
utilizatorii.
Din nefericire, n Romnia nu se poate vorbi de un cadru legal si fiscal stimulativ n
tratamentul leasingului fara a exagera lucrurile, am dori sa sugeram ca schimbarea acestei
staridefaptarputeafiunadincaileredresariieconomice.