LA VIOTORUL DIGITAL Noi provocari pentru etnomuzicologie Maurice Mengel" Dela laborator la anacronism Arhivele etnomuzicologice? au parcurs o cale lung incepand din(1899, mai exact din 27 ‘data la care primele arhive sonore au fost ite la Viena, concomitent cu crearea Comisiei athivelor fonografice (Phonogramm-Archive) din cadrul Academiei Regale Austriece de $tiinte (Raport din 1900, Grar 1974: 16). La putin vreme; in septembrie © institutie similara a fost intemeiata la Berlin. Initiativa f neza a fost cea a fiziologului Sigmund Exner (1846-1926), in timp ce arhiva din Berlin au fost inaugurata de un psiholog, (EJ Amtcolu a fos tradus din englerd in francead de Laurent Aubert, iar ‘apo’ din francezd in romana de Speranta Radulescu. 2. Pentru a respecta uzajul curent si deseori implicit ~ al cuvantulut,fo- losesc aici termenul de ,etnomuzicologie” cu dou acceptiuni: cu sen~ sul restrns, pe cae -acapatafincepand din anii'50,cind -a suecedat infra si asemanitoare, inclusiv la muzicologia comparata. Considerand cd acest al doilea infeles se referi la .vechea etnomuzicologie’, includ ‘Phonogramm-Archiv din Berlin printre arhivele etnomuzicologice. 161~ Dela prafuitele athive la vitorul digital ~ Carl Stumpf (1848-1936)*. Azi poate parea surprinzator co primele arhive muzicale au fost fondate de un fiziolog si de un psiholog, dar faptul devine explicabil daca se exami- neaz contextul intelectual si tehnologic al lumii academice din epoca. Cateva din disciplinele academice care si-au dobandit autonomia la sfarsitul secolului XIX, precum psihologia $i muzicologia, erau bazate pe idealurile stiintelor naturale, aga cum erau abordarea experimental’ gi aspiratia citre obiectivi- tate. Disciplina menita si dezbata problemele spiritului a fost mult vreme filozofia. Cu toate acestea, gratie contributiilor convingitoare din domeniul fiziologiei simfurilor, s-a impus noua metodologie intemeiata pe experientd, care a contribuit la recunoasterea psihologiei ca discipling autonoma. Prin opera sa fundamental On the Sensations of Tone as a Physiological Basis for the Theory of Music publicata in 1863, Helmholtz (HetMuotrz $i Ets 1954) a furnizat, de exemplu, © contributie esentiala privitoare la auditia muzicala. Alexan- der Ellis (1814-1890) a combinat aceeasi nofiune de sistem tonal cu 0 metodologie experimentala si a demonstrat c& ie a spiritului uman si, drept consecinta, importanta cercetarii psihologice. ( mvovb lu? } ee | precum Helmbolz si Stumpf nu pot fi arondate unei sin cu dificultate, dat fiind c& au avut contri de cercetare academic’. Dar in ale operelor lor cele mai legate de subiectul acestui articol 162 ‘Maurice Mengel “Atunei cind utilizeaza pentru prima oard fonograful ~ intaiul aparat capabil sd inregistreze si si reproduca sunetul — pentru imprimarea unui ansamblu muzical din Siam in tre- cere prin Berlin in septembrie 1900, Stumpf confirma descoperirile lui Ellis (STuMPr 1975 1900]). Simultan, el pune bazele Phonogramm-Archiv din Berlin, care va colecta in anii urmiatori mii de inregistriri, devenind rapid centrul asa- numiteil §coli’ berlineze de muzicologie comparati (SIMON 2000: 13). In rama muzicologiei comparate, materialul imprimat era analizat conform unei paradigme universaliste. Obiectivul era acela de a dobandi cunostinte asupr€muzicii umanitat sinu acela dea afla cat mai multe lucrari legate de o cultura. muzicala particulara. De exemplu, evaluarea diversitatii siste- melor tonale era considerata mai interesant& decat istoria muzicii siameze. Aceasta abordare universalist isi giseste corespondentul constituirea arhivelor vizand regru area intr-un unic loc a inregistrarilor provenind din intreaga_ ~~" lume. Cercétarea comparativa a epocii este universalist si sensul ci urméreste si prezinte transcrieri muzicale provenind din toaté lumea intr-o notatie standardizata (cf. Hornposte1 $i ABRAHAM 1986 [1909]) si si dezvolte o termi nologie analitica (referitoare la melodie, sistem tonal, sca- iavordnd din teoria muzicala european’, dar cu 0 aplicare generalizati la exemplele non-europene. In domeniul stiintelor naturii, faptul c& psihologia per - ceptici si folosirea experimentala a fonografului au fost privite ~ uneori chiar cu entuziasm ~ ca instrumente metodologice nu este surprinzitor. In pofida calitati sale acustice mediocre ~ cel putin dupa normele actuale ~, fonograful corespundea unei abordari pozitiviste, pentru ci(diminua subiectivitatea. }.—— Masina nu inlocuieste demersul subiectiv al notirii dupt <— 163? Dela prafuitele ahive la vittorul digital uureche; ea il faciliteaza gi il face mai usor verificabil, in masura in care fonograful poate, intr-un anume fel, s& rei performanta. In acest sens, fonograful si tehnologiile de inre- gistrare care i-au urmat au popularizat o tehnica culturala complet noua. Desi resursele sale sunt limitate la partea audi- ‘bild a performantei, fonograful face posibila conservarea unor evenimente sonore efemere, pani la el legate de momente $i i studierea sunetelor izo- late de situatia_ st produse. Aceasti facultate per- mite separarea cercetarii de teren de analiza in mediul relativ controlat al arhivei. Arhiva este prin urmare echivalentul de a extrage sunetele din locul si timpul pro- lor permite in egal masura diviziunea mun¢ care a permis Arhivei din Berlin si se dezvolte atat de rapid. Mai multi calatori ~ cercetitori trimigi pe teren de Muzeul de Etnologie, dar si misionari sau alte feluri de oameni, nu nea- it fonograful pentru a lumii; dupa care le-au s la Berlin, unde au fost analizate de specialistii atasaji \ Athivei. In aceasta perioada a inceputurilor, cea mai mare provo- care a fost aceea de a conserva inregistrarile. Cilindrii de ceara ‘nu puteau fi reprodusi fara ca aceasta operatie sa implice 0 insemnat deteriorare; copierea cilindrilor a fost intotdeauna o sarcina dificil gi costisitoare (Simon 2000: 26-31). Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, asistam Ja trans - formarea paradigmei universaliste si comparatiste intr-o paradigma pe care am putea-o califica drept(particularista,) cea care este in vigoare si astizi, Noua paradigma presupune fescrierea intensivi a fiecareia dintre culturile muzicale studiate, Aceasti mutafie este mai inti marcata de impunerea 164 Maurice Menge! unui fermen nou pentru desemnarea disciplinei: acela de gino- . Ideea unei grile universal aplicabile privitoare la au la terminologie isi pierde credibilitatea. In anii idealurile pozitivismului rezista inca ~ aga cum demonstreazi printre altele folosire melografului, un instru- ment de transcriere —, dar sunt in regres. ~~" ~ In Germania de dupa al Doilea Razboi Mondial, Kurt Reinhard (1914-1979) urma sa incarneze un nou curet etnomuzicologie. La finele conflagratiei, el a preluat directi- unea Phonogramm.-Archiy din Berlin, pe care a restructurat-o in intregime*. Sub conducerea sa, arhiva a capatat un nume now, necesar datorita caducitatii tehnologice a fonografului fn afari de aceasta el a constituit 0 colectie de instrumente muzicale, largind astfel domeniul de interes al departa~ mentului. fn anii’50, Reinhard a intreprins mai multe misiuni intensive de teren in Turcia, iar scrierile sale asupra muzic turce miirturisesc despre stima pe care a avut-o pentru cultu- ra acestei fri, de neconceput in optica obiectivista a prede- cesorilor sai (cf. REINHARD si REINHARD 1984). In ansamblu, lucrarile efectuate de Reinhard dup3 Rizboi pun accentul pe munca de teren, pe relativismul cultural si pe analiza concep- tillor despre muzici proprii unei culturi date. Odati cu inventarea aparatului cu banda magnetica de dupa al Doilea Rizboi Mondial, inregistrarile nu si-au amelio- de manuit, ceea ce a fost de o mare importanta pentru arhive. Cerceta - T__ Acestdepartament a fost mai trziu reden el poartd numele oficial de .Departamentul de etnomuzicologie, de tchnologie a medillor si de arhivare fonogramica din Bi tive de simplitate a expuneri il voi denumi aici ,Arhivele mizicale ale Muzeului de Etnologie din Berlin’ le mai multe ori. Azi 165De la prifuitele arhive itorul digital torii de teren depind de aici inainte mai putin de tehnicienii arhivisti pentru a garanta conservarea gi copierea materia - lelor, Dar odata cu dezvoltarea paradigmei particulariste, isi pierd-din-importanta— cei care pana atunci liudau existenta arhivelor pornesc s& critice lipsa lor de accesibilitate (cf. NevTL 1983: 272). Dintre toate aceste prefaceri care au subminat pozitia arhivelor, capitala a fost dezvoltarea considerabila pe care a c&patat-o cercetarea etnomuzicologic’ de teren. Etnomuzi- cologia se raporteazi de acum inainte la o metodologie dez- voltata in cadrul antropologiei sociale si culturale din epoca lui Bronislaw Malinowski (1884-1942). Munca de teren im- pune ca analiza tarea material@lor si fie Ficute tator ziunea muncii care contribuise Berlin a fost deci abolita dupa inte inregistrarile sunt efectuate de eto- de cercetatorul ingusi. Di Ta avantul rapid al arhivei 1945, iar de ai uzicologi calificati. Datele culese pe teren se disting de cele colectate prin vechile metode. in timp ce inregistrarile pe cilindri nu furni- zau decat sunete, fenomenele muzicale traite si observate pe teren ~ inclusiv comportamentele actorilor implicati, concep- {ile muzicale si productiile sonore insele — pot fi descrise abia acum in mod mai exhaustiv. Aceasti abordare este repre- ventata indeosebi de Alan P.(MERRIAM 1964), ale_carui =) afinititi cu antropologia cultural sunt evidente’. ! care vizeaza scopuri similare la scara mondiala®, Aceste ini - fiative sunt menite si furnizeze un portal prietenos (user- Sriendly) de acces la patrimoniul cultural ~ nu doar la date de catalog, ci si la informafii relative la continut. “Tn domeniul catalogirii, indexarea automat poate inca si se dezvolte in viitor. Acest cuvant-cheie a provocat nume- roase discutii in cursul ultimelor decenii sia suscitat sperante deseori degarte. Dar in acelasi timp/logaritmii dezvoltati pentru cercetarea documentara-asmuzicii nu se mai li la reprezentare - asa cum erau MIDI Sau notatia muzicala -, ci permit si audio. Unele aplicatii, cum sunt mecanismele de amprentare [&Baropeana gl World Digital Library “hup/iwwworddlgeaibraryong> sped st presate un prim pr. |, totip in anul 2008, 169 joneze direct aSupra datelor numerice_ «<2~-ela prifuitele arhive a viitorul digital digitala sau de recunoastere melodic’, au de acum utilizare serveasci de metode automate pentru a-si ameliora catalo - girile si a le reduce costurile. Aceste procese nu se vor lasa prea mult asteptate, Algoritmii actuali nu pot s& recunoasca, spre exemplu, date fine asa cum sunt categoriile traditional utilizate de etnomuzicologi (tonurile, formulele ritmice sau privinta diverselor stiluri de muzica logice, aceastA recunoastere nu se va putea face fird investitii intr-o cercetare specifica aprofundat’. Nici informafiile contextuale, aga cum sunt locul Thregistrarii si numele celor care au contribuit la ea, nu sunt automat indexabile. Dar in pofida acestor neajunsuri este incurajator s constati c& cercetitorii antrenati intr-o munca, de documentare muzicala arat tot mai mult interes pentru arhivele etnomuzicologice (cf. PROUTSKOVA, in pregatire). alta caracteristica susceptibila de a imbogati bazele de date existente este cea care s-ar putea numi ,,continutul gene - ne (user-generated content). Sau demonstrat ‘eficacitatea mai multe abordari interactive, precum Wikipedia, permitand utilizatorilor de internet s4 contribuie voluntar la generarea sau comentarea unui continut. La fel de interesanta este procedura numiti uneori social tagging, conform careia utilizatorii de internet desemneaza resursele din retea prin semne. Pentru site-uri ca MySpace, tagging-ul social si-a probat eficacitatea indexand o imens4 cantitate de date. Inifiativele vizand transferarea acestei paradigme in domeniul patrimoniului cultural par promititoare’”. Este putin probabil ca tagging-ul social sau vreun alt continut generat de utilizatori 7. | Ase vedes Sieve: The museum social tagging Pr . 170 Maurice Mengel s& inlocuiascd intr-o bunt zi cunostinjele furnizate pentru arhive de specialisti; dar continuturile generate de cei dintai pot s& devina un complement al sistemelor traditionale de cunostinte. Pentru arhivele etnomuzicologice o astfel de metod poate ajuta la umplerea lacunelor din documentatia existent’ sau la strangerea legiturilor cu utilizatorii arhivelor care, in numeroase cazuri, stiu mai multe despre colectii decat arhivistii insisi. in anumite cazuri continuturile generate de utilizatori pot de asemenea sa integreze vocea comunitatilor ale cAror inregistrari sunt conservate in arhive, cea ce consti- tuia una din principalele preocupari din anii 80. Numerizarea modificé potential gi accesi mentelor de arhivi ~ audiovizuale sau de alt tip. Exemple Anvecinate, aga cum este industia traditionale de distribute grate unor tehnologi ca mp3)Napst siiPod. De cativa ani vanzarile de muzica prin déscarcare carei colaps a ein cAdere liberd. ‘Exemplele arata ci numerizarea nu se limiteaza la cule- gerea de documente numerice sau la transferarea continu- turilor analogice in format digital. Numerizarea include in egal masura utilizarea de cataloage numerice si furnizarea de acces digital; ea este deci legata de toate dom: arhivelor: culegerea, conservarea, cercetarea si accesibilitatea._ Discutiile asupra pertinentei numeriz: miasur& depasit pentru toate sarcinile esentiale ale digitalizarii, chiar daci ele au inca rareori o forma usor folosibila si economic abordabila pentru arhivele mici si mijlocii. Spre exemplu, un raport recent privitor la costuri ajunge la concluzia c& prezervarea pe termen lung a datelor numerice este posibil’, dar c& costurile a7Dela prfuitele arhive la viitorul digital nu yor permite conservarea unei cantititi la fel de mari de date ca in epoca analogica*. Sunt inca putine arhive etnomuzicologice care i-au numerizat majoritatea colectiilor si au efectuat imensa munci care incepe cu culegerea si sfarseste cu stocarea datelor. Ma- joritatea athivelor utilizeaz azi baze de date si cataloage electronice, dar acestea sunt rareori accesibile on-line si in ele gisesti in general, daca gisesti, doar informafii rudimentare. Putine sunt arhivele care s-au aliturat celor citeva refele existente, chiar daca expansiunea acestora din urma le-ar putea permite si actioneze intr-o maniera mai eficace si chiar daca distributia sarcinilor comune, asa cum este catalogarea, le-ar ingadui si-si amelioreze stocarea datelor pentru ul ‘Adesea arhivele etnomuzicologice intarzie si adopte noile tehnologii din diferite motive. Multe dintre ele nu au, personalul si nici mijloacele financiare care si le permiti si investeasca in acest domenius altele duc lips de personal calificat in materie de tehnologie numerica. Digi- talizarea implica in plus o munca suplimentara considerabilé; eficacitatea nu va fi ameliorata decat daci munca in ansamblu ~ de la culegere pana la stocarea de date ~ este numerizata si daca o parte important’ a materialului de arhiva este accesibila, Problema cruciala este astizi aceea de a sti cum si utilizém internetul pentru a oferi un acces mai bun la docu- mentele de arhiva. Inainte, un utilizator potential trebuia si viziteze arhiva personal pentru a putea obtine copii ale docu- 5) Acest calcul tine cont side pretul mereu mai scdzut al hard diskucilor (Wrucarr 2007: 22), 172 “mentelor care il interesau — cu condifia ca niciun imped ‘Maurice Mengel stea in cale. Mate- e si prin cataloage, , CD-uri si documente audiovizuale publicate. Internetul ar putea furniza o alternativa la astfel de publi loagele de colectii sunt, de exempli roblema legata de copyright sm de corecturile si de actualizarile editiilor subsecvente. Echivalentele on-line sunt usor de adaptat si perm publicare partial a primelor rezultate intr-un interval de timp redus ~ iat o particularitate interesanti, mai ales daci {inem seama si de ritmurile accelerate ale societitii noastre bazate pe comunicare. Se intampla rar ca arhivele etnomuzicologice actuale si-si publice noutitile exclusiv sub formicare poate fi descar- cat; ele preferd CD-urile. Distributia on-line este intr-adevar perceputi inci drept un mijloc de difuzare nou, care nu ajunge la publicul vizat de arhive. Vanzarile on-line sunt in schimb interesante, cici ele mentin aci unor inregistrari vechi si a unor cataloage altfel de negisit. In viitor, pentru editile limitate, arhivele vor ajunge probabil si opteze pentru distributia exclusiva on-line, de vreme ce costurile de productie ale unui CD raman rel icate. Productia on-line ar permite stimularea publicarii arhivelor, care ar deveni astfel mai rapid’, mai bogata si mai pujin one- roast. Aceasti noud perspectiva eprezinta evident o si nege pe un teren dominat traditional de edituri, case de dis- ari gi servici de difuziune. ~—~“Tamiulfirea acestui tip de publica prin intermediul unor platforme on-line ca iTunes nu este, probabil, decat o chesti- une de timp; dar accesibilitatea prin internet a unorDe la prfuitele arhive a viitorul digital ‘aniple sau chiar a unor arhive integrale este o alta problem’ care, din ratiuni lesne de inteles, ramane tema a numeroase dezbateri ale athivistilor. Dac& avem in vedere c& sarcina principal a arhivelor este aceea de a-si prezerva documentele si noile tehnologii vizand facilitarea consultarii ar trebui s& fie binevenite. Dar situatia nu este atat de simpla. Intr-adevar, Lisand deoparte chestiunile tehnice gi logistice, obstacolul ipal este acela al unei situajii legale mai mult sau mai i copyright-ului ar ave drept consecinta faptul c& chiar gi acele arhive etnomuzi- cologice care detineau inainte drepturi si contracte de exploa- tare ar trebui si objina altele ntru a-si putea difuza materialele pe internet. Un astfel de proces se poate dovedi deosebit de complicat pentru arhivele etnomuzicologice daca, spre exemplu, compozitorii gi interpretii implicati traiesc in parti ale lumii putin dezvoltate si sunt prin urmare dificil de contactat. Smithsonian Folkways a demonstrat totus c& este posibil (SEEGER 1992). Arhivele etnomuzicologice pastreazi de asemeni mate- riale care nu sunt destinate publicului larg, ca de pilda docu- mentele referitoare la ceremoni siin propria lor cultura: astfel de inregistriri nu trebuie si beneficieze de acces liber. Arhivele sunt prin urmare datoare s considere situajia morali si legal’ a fiecirei colectii si chiar a fiecirui focument in parte. Inainte de a lua o decizie sau alta, ele tre- buie s& ia legitura cu persoanele inregistrate sau cu membri famililor lor. Publicarea arhivelor on-line poate fi franaté nu doar de astfel de ratiuni obiective, ci si de unele reticente mai putin fondate, adeseori de natura psihologicd. Anumite arhive par si creadi, intr-ader ar, c& odata cu disponibilizarea on-line a 174 Maurice Mengel Coleco ele ar putes H UitateTemmerea wir este ct Tot nefondatd, dar pare totugi putin probabil ca, in cazul in care {gi furnizeazi serviciile unei audiente mai largi ca niciodata, arhivele s&-5i piarda orice influenta. Experienta arati mai degraba ca detinatorii de documente originale poseda intot- deauna o cunoastere particular a contimutul a numeroase documente le va modifica profund activit cotidiene; vizitatorii in carne $i oase” vor fi poate mai putin numerogi, dar cererile prin e-mail vor creste prin forta lucrurilor. Dou’ sunt proiectele care ofera deja un evantai larg de confinuturi on-line: Cylinder Preservation and Digitisation Project al Universitatii California din Santa Barbara’, care propune accésuf on-line la documente audio de mare cali esenfialmente muzici populare urbane ale ciror drepturi de care pstesrt $i difuzeazi.muzici ale lumii — indeosebi tradiionale — intr-o perspectiva comerciala. Util cumpéra piese izolate sau albume complete, iar institutii ca ces integral publicului lor, Global Sound, care este astazi folosit in invafamant pe tajelor datorate catre artistii implicati (ibid.) Arhivele vor fi astfel repede determinate si furnizeze mai mult continut on-line, mai ales pentru ci accelerarea celor de comunicare va face curnd ca singurele athive v si fie cele care vor sti si raspunda. provocirilor internetului. Nu 3 chipifeyinderstibraryucsbedul> | 20, Shasp/wirwsmithsonianglobalsound.org/> / 175Dela prafuitele ahive la vitorul digital Maurice Mengel @ jor sa determinaia cum si in Ce Condifit ar trebui Bout’ publicarea on-line a continuturilor. In acest moment exist& cel pufin trei modele diferite cu sanse de a se impune si a dura: Arhivele vor inceta atunci si mai f a deveiil fariiri care _atrag_atentia, ibere de drep- ghideaza pe valurile tumultoase ale lumii mt continuturile ae pentru care ~~ acces on-line neingradit la conjinuturi turi sia caror situatie etica o permite; produse in perspectiva unei afigit drepturile sunt accesibile; - descircare on-line a pie: — _ servicii de abonare. jor sau discurilor comerciale; ‘Ne putem astepta ca barierele psihologice si cada de indata ce servicii de tate precum cele furnizate de Global Sound vor deveni mai intens folosite, dar schimbérile nu se vor produce de pe o zi pe alta. Cadrul legal va frina mai intai singur accesibilitatea la numeroase documente audio- vizuale, iar arhivele vor avea nevoie de timp ca si integreze deprinderile dobandite ~ tehnologice si juridice ~ si ca si rispunda provocarii. Digitalizarea integrala a unei arhive de — talie medie reclama in general ani buni de munca. fi contrapartidi, noile tehnologii permit arhivelor si duca la bun sfarsit procesul demarat in anii '80, acela de deschidere catre folosinte si utilizatori neacademici, cu 0 atentie particulara orientata caitre comunitatile a c&ror muzicd © conserva. In aceasta privinté internetul faciliteazd imens accesul la arhive al comunititilor izolate geografic. Daca urmeazi aceasta linie, arhivele etnomuzicologice ar putea sa devina varful de lance al innoirii disciplinei. Ele vor ‘pierde desigur pozitia-cheie de centre de cercetare pe care 0 ocupau in trecutul etnomuzicologiei; dar ele ar putea deveni ipalii agenti pentru difuziunea largé a rezultatelor obtinute de cercetare in afara cercurilor restranse de specialisti. 176 177Dela prafuitelearhive la viltorul digital —————Referinte bibliografice Maurice Mengel ‘COLECTIV, 1900 Bericht aber die Arbeiten der von der kaiserl, Akademie Grandung eines Phonogramm-Archiv’s Mitteilungen der Phonogramm- Archiv-Kommission 1 GRAF Walter 1974 rergleichende Musikwiss 396", Yearbook ofthe Internati 15.43, HELMHOLTZ Hermann L. F si Alexander J. ELLIS (ed.) 1954 (On the Sensations of Tone as a Physical Basis for the Theory of Music. New York: Dover. HORNBOSTEL Erich M. yon si Otto ABRAHAM 1986 1905] Norschlige fir di Transkripton exotischer Melodien? Ine. Kaden si E.Stockmann (ed) Leipzig: Reclam: 1 KOCH Lars si Maurice MENGEL 2007 ‘From Elementary Thought to Tone Psychology: Origins of German Anthropology. Hildesheim: Georg Ole. MERRIAM Alan 1964 ‘The Anthropology of Music. Evanston, Il: Northwestern University Press. NETTL Bruno 1964 ‘Theory and Method in Ethnomusicology. Glencoe: The 1983 ty-nine Issues and 178 PROUTSKOVA Polina (in pregitire) Data Infrastructure for Ethnomusicological Archives: (Current Situation and Future Perspectives’ ASA Journal. REINHARD Kurt 1939 Die Musik Birmas. Minchen: Ludwig. Maxim Universitit REINHARD Kurt gi Ursula REINHARD 1984 ‘Musik der Tiske. Wilhelmshaven: Heinrichshofen. 2 vol SEEGER Anthony _ - 1986 she Role of Sound Archives in Ethnomusicology Today’; Ethnomusicology 30 (2): 261-276, nomusiolgy and Music Law’ Etromusicology 36 (3): 345-359. 1992 SIMON Arthur 2000 The Berlin Phonogramm-Archiv 1900-2000: Collections of Traditional Music of the World. Berlin: Verlag fur Wissenschaft und Bildung, STUMPF Carl 1975 [1900] _Tonsystem und Musik der Siamesen’ In: Carl Stumpf si Erich M. von Hornbostel (ed.): Sammelbiinde fir vergle- ichende Musiloyissenschaft. Wildesheim si New York: Georg Olms: 127-177. WRIGHT Richard 2007 Annual Report on Preservation Issues for European Audiovisual Collections. Prestospace. 179ARHIVAREA- IN GHEARELE TIMPULUI Katharina Biegger! Unul din meritele lui Constantin Brailoiu a fost acela de a crea doua arhive sonore: mai intai, in 1928, Arhivele Societatii ‘Compozitorilor din Rominia la Bucuresti (integrate ulterior in Arhivele Institutului de Etnografie si Folclor*), apoi Arhivele internationale de muzici populari in cadrul Muzeului de Etnografie din Geneva, in 1944. In prezentul articol doresc si arat, folosind exemplul Arhivelor din Bucuresti, c4 aceste in fata ti lui” Sotteen fost create cele dou’, de cor conservare, de intretin niilor, de problemele ridicate de imbatranirea suporturilor materiale ale informatiel si de posibilittile si dificultayil antrenate de situatia lor actual. Adaug ca aceste consideratii ar putea fi aplicate, cel putin in parte, si altor arhive etno- muzicologice. ) Tradus din limba german in francezi de Isabelle Schulte-Tenckhoff, jar apoi din franceza in romana de Speranta Radulescu. 2. Institutul de Etnografe si Folclor ,Constantin Briloiv’ un institut de cercetare al Academie! Romane 181Achivarea in ghearele timpului Katharina Biegger ului de foldlor care poart& azi Constantin Brailoiu, situate in capitala romana, adapostesc o adevarata comoara de inregistrari vechi de muzica traditionala taraneasca. Este vorba despre muzi vocali si instrumentala, dar si despre genuri vorbite (poves ghicitori, poezii etc.), imprimate iar apoi documentate athivate in manier exhaustiva, pe suporturile diferite dispo- le intr-o epoca sau alta (cilindri de ceara, discuri, be magnetice). Colectia se bucura de un mare renume printre Dupi studiile sale de compozitie muzicala de la tandrul Gybrgy Ligeti a colaborat vreme de cateva Contextul cercetirilor de teren intreprinse de Brailoiu in Romania ‘Nu stiu care vor fi fost circumstantele si mobilurile care au stat la originea interesului manifestat de Brailoiu pentru muzicile {ardnesti ale farii sale. Judecind dupa titluri, compozitiile sale de tinerefe par sa fi avut alte surse de inspi - ratie. Or chiar daca e sigur ci viata muzicala a popul rurale i-a refinut intreaga atentie incepand din 1920, daci nu de mai devreme, Brailoiu a devenit culegitorul pasionat si sistematic al productiilor muzicale tardnesti pe care il cunoas- tem numai intr-un anumit medin, Acest mediu era marcat de activitatile lui Dit istoric i geografic. Statul roman iesise din Primul Razboi Mondial de partea r gi beneficiase de un castig considerabil Pana atunci, Romania fusese in Tange nisurd tibutar’s unut mod de viata agricol, care avea nevoie de reforme importante, cAci o mare parte a populatiei era siraca si in proportie de 40% analfabeta. De asemenea, noile provincii erau locuite de importante minoritati etnice. Toate aceste elemente repre: zentaui 0 provocare serioas pentru integrarea national. Dimitrie Gusti — care, ca si Constantin Brailoiu, avea 0 personalitate iesita din comun si era animat de un admirabil dinamism - apartinea unui grup de savanti de formatie occidental care osteneau pentru progres si modernizare sociala gi politica. A fost unul din fondatorii Institutului Social Romén, care isi propusese ca misiune studiul sistematic al conditiilor de viata ale populatiei rurale si, pe aceasta baz, initierea unor reforme, indeosebi in domeniul educatie snatatii si economiei. In acest scop, incepand din 1925 si pana la al Doilea Razboi Mondial, au fost intreprinse cerce- tari de teren cu caracter monografic. Acestea cideau in sar- cina unor echipe pluridisciplinare alcatuite din profesori si studenti, care se instalau in sate stabilite in prealabil pentru a culege cat mai multe informatii referitoare la toate asp: satesti, de la resurse naturale pana la demografie gi trecand, printre altele, prin organizarea muncii, venituri, alimentatie, habitat si educatie. Echipele se interesau in egal masura de fenomenele vietii sociale si spirituale, care inclu- deau si cultura populara, cu riturile si obiectele sale, turi, povesti, cintece, proverbe si dansuri. Aceste spirituale” erau vazute ca o parte integranti a viefii {Sranul fiind considerat figura emblematic’ a ,romanitatii” In acest sens, cercetarile monografice de teren vizau un obiec- secund, acela dea pune in lumina geniul poporului roman side a crea o stint a natiunii”. In acest mod, fortificata de contributia sociologilor, natiunea capita constiinta de sine si 183,Athivarea in ghearele timpului “Tnfelegea cé 0 deosebeste de celelalte nagiuinl (MIBIAILESCU 1998) Activititile de culegere intreprinse de Brdiloiu in lat de acest cadru ideologic. El nu putea sa nu fie influentat de metoda sociologica elaborata de Dimitrie Gusti si de colegii sii de la Institutul Social. De atunci {nainte, principala realizare a lui Brailoiu a fost aceea de a fi agezat studiul folclorului muzical pe o bazi sistematic& todicd. El s-a distantat explicit de abordarea pur formalist a muzicii populare. In acord cu colegul sau mai varstnic si mai el insusi un mare pionier in studiul folclorului muzical, Brailoiu insista asupra faptului ci teatiile muzicale ale faranilor nu puteau fi injelese si interpretate decat in contextul lor viu; el avea de altfel convingerea profunda Aaceste creatii exprimau aspectele ascunse ale vietiicolective. ~~~ Folclorul literar si muzical cules in cursul acestor misiuni de cercetare din sate a fost predat actualului Institut de Etnografie din Bucuresti. itatea acestor pretioase mir- turii ale traditiei orale s-au pastrat sub forma a sute de ore de inregistrari sonore (muzica, povestiri, numaratori de copii, esantioane dialectale etc.), completate cu 0 document abundenta care aduce precizari legate de culegere (locul, interpretul, culegatorul, contextul etc.) prin texte, schife, foto- grafii si chiar filme. Gratie bogatiei acestor date suplimentare, inventariate si arhivate in mod sistematic, colectia are o va - Joare exceptional pentru cercetare. Arhiva $i spiritul timpului Studiul creatiilor muzicale ale poporului (sau al miturilor, precum folclorul trebuie abordat tinand cont de totalitatea 184 Katharina Biegger ‘sociald $i nu poate fi Inteles decat prin raportare Ia contextul —~ care ii este propriu. Cercetitorul, scrie Brailoiu, are nevoie de © meta-stiinta, de o stiinfa a stiintelor, pentru a ajunge la o buna clasificare a fenomenelor: aceasta este sociologia, care are ca misiune studiul vietii colective in toate manifestarile gi conditionarile sale (BRAILOIU 1931). Dincolo de obiectul muzi- cal, sensul profund al culegerii, cercetirii gi conservarii trimi- te la universal, la intemporal. Dar arhivele servesc in egal masuira $i obiecti iteresate: ficnd posibil studiul ge- niului poporului (personificat prin taranul roman), ele gjut_ nafiunea si capete constiinta de sine. Or Brailoiu — spre deo- j sebire de unii din colegii sti — era mai degraba reticent a-si pune cercetarile in slujba natiunii, chiar dac& instru- mentalizarea folclorului era moneda curenti in Europa din ajunul celui de-al Doilea Razboi Mondial si nu se limita la Romania, “Bra de acum inainte evident ca studiul folclorului trebuia s& scoata la iveala trasaturile uniforme si comune ale unui aceasta chiar in absenta oricarei contextualiziri istorice. Istoria nu era convocati decét pentru a determina forma original a unui element de cultura popular. Se intampla adesea ca etnologia european si se incipataneze si scoati in evident - ca s& nu spunem si construiascé ~ 0 totalitate, ult sau mai putin fictiva. Cultura nafionala 0 “esentializaté fs fixatd in acest fel se preta unor folos de miscarile politice de dreapta si mai ales de regimurile dictatoriale din prima jumitate a secolului XX. Cea ce este_ ai surprinzator este faptul ca folclorul faranesc a putut fi‘Athivarea in ghearele timpului Dupa cel de-al Doilea Rizboi Mondial, atunci cand Brai- oiu nu mai lucra deja in Romania, arhivele create de el au fost, conservate gi largite’. Sistematica si metoda stiintifica pe care claborase si descrisese in lucrarile sale (pana Ia detaliul Srii figelor gi formularelor) au rimas de referinta. Tot cercetarile de teren si culegerea de date au continuat, punand de acum inainte la contributie tehnologia moderna. Arhivele functionau in acelagi in care materialele erau catalo- complementare provenind in majoritate tot din mediul tara- nesc, au contribuit indiscutabil la cresterea si imbogiirea Athivelor din Bucuresti. Extrapoland abordarea noastra generalizanta legaté de epoca fondarii Arhivelor la situafia actuala (ceea ce implici cu necesitate inkéturarea din discufie a numeroase cazuri parti- culare), putem spune c& ,muzica populara’ (adica: nascuta din cultura traditionala jaraneasca) nu prea mai foloseste azi pentru determinarea unitatii nationale $i pentru cimentarea totalitiii inglobante. O atare instrumentalizare primordial sincronic& si-a pierdut din importanta indeosebi in yarile occidentale ~ ficand exceptie poate doar retorica imprecisa a reprezentantilor polit ale. Ceea ce o transfer’ in do- meniul stiintific este abordarea contextualista si diacronica. Intr-o atare perspectiva, cultura populara este studiata ca je administra- (Arhivele au 3. pentru ci modific de conjunctura pol 186 Katharina Biegger rma despre unele moduri asupra nafionalismului si a dezbaterilor legate de occiden- talism si colonialism, suntem azi mult mai interesati de mi noritati. Privirea se indreapta asupra a ceea ce € disparat, particular, disjunct si rebel, asupra a cea ce se indeparteazi deo cultura national aginara” sau ,inventata” Intelegerea fluiditatii fenomenelor socioculturale, a caracterului lor mobil si hibrid (pentru a evoca aici termenii-cheie ai discursului disciplinei numite cultural studies) a jucat feste existentia- lismului; cercetarea se concentreaz& azi asupra aspectelor ‘migratorii, asupra imprumuturilor, asupra retelelor de adap- tare la diferite contexte istorice. Cercetarea a cipiitat astfel ui caracter mai pronuntat comparatiy, ceea ce inseamni ca arhi vele muzicologice trebuie si rispund unor preocupari ine- dite, mai complicate si mai complexe. Pentru a vedea cum se achitd athivele de aceast’ nowi misiune, trebuie s& tinem cont de ,materialitatea’ colectiilor, inclusiv de riscurile si de potentialul pe care acestea le incor- poreaza. Din acest motiv doresc s ma intorc acum la ,,tempo- ralitatea” materiala a arhivelor sonore sila conditiile tehnice care le sunt proprii. Inregistrarea si stocarea sunetului Atunci cand plecau la tari pentru a realiza inregistrari, si studentii sai puneau in joc o care {Sranii analfabeti vedeau 0 surpriz4, daca nu chiar o magie. Nu trecuser pe atunci decat citeva decenii de cind, gratie fonografului Iui Edison, captarea sunetului fugitiv si conservarea sa pe un suport material devenise posibila. Cu ajutorul unui pavilion, undele 187Arhivarea in ghearele timpului ~ sonore erau ,prinse” si ,,traduse” prin mijlocirea migcarii unui ac care grava oscilafiile pe un material moale. Cateva expe- rienfe permisesera sa se constate ci bobinele sau cilindrii de ceari erau cel mai convenabil material. Astizi putem cu greu si ne imaginam noutatea pe care o reprezenta in epoca sto- . Vreme de secole fusese imposibil sa separi Gunostinte prealabile, ficindu-le pe cele dintai independente de timp siloc, era 0 adevaratrevolutie, Alte inventii, cum ar fi cea a misurarit volumului sau a afidlizarii spectrului sonor, urmau si fie ficute mai tarziu. Nu prea ne mai gandim la aceste lucruri azi, cand suntem inconjurati, cu sau fara voia noastra, de disponibilitatea si prezenta constanta a inregis - trarilor sonore. In primele decenii ale secolului XX, inregistrarile muzi- cale, siin general inregistrarile sonore, erau inca foarte dificil de realizat si, desi pretentioase si costisitoare, erau adesea lipsite de reliefuri. Aceasta remarca se aplicd cu deosebire inregistrarilor realizate nu atat in studio, cat pe teren, aga cum Je fac etnologii, in conditii grele (in cilduri, in praf, in absenta lectricitatii etc.). Un alt element de care trebuie sa tinem cont cand ascultém vechile documente sonore inca disponibile este legat de faptul c& inregistrarile nu se realizau decat atunci cand ,merita osteneala”: cercetitorul opera o selectie a situ- afillor, a informatorilor etc. Cantitatea era limitata de asemeni 188 Katharina Biegger si dintr-o alt& rajiune: un cilindra de ceark nu putea fi Tolosit decat pentru cateva minute de inregistrare, adic nu putea contine decat fragmente dintr-un cintec epic sau dintr-un dans instrumental. Culegitorul trebuia, in plus, sa fie ager si si aiba talent de improvizator. De exemplu, daca acul se rupea in timpul unei inregistrari de teren, el trebuia si-]inlocuiasci folosind mijloacele ,de bord’, de exemplu un spin de trandafir sau o agchie de lemn. Pretioasele imprimari realizate in acest fel serveau ina- inte de toate la ,umplerea” distanjei geografice. Cilind gravati erau purtati din sate indepartate catre arhivele speci create in orage, unde puteau fi descrise si analizate prin modalitati stiintifice. ,Conservarea” patrimoniului cultural pentru posteritate era un aspect care juca de asemeni un rol, chiar dac& secundar la inceput, pentru ci ceea ce conta in primul rand era favorizarea cunoasterii si aprecierii muzi populare in randul populatiei urbane. Cu toate limitele ei, noua tehnicd a stimulat captarea si tratarea sti puteau fi folosite decat de o duzina de ori inainte de a se uza. Era prin urmare necesari recopierea ycelor ‘mai bune” originale aduse de pe teren. Evident, tehni nuau s& evolueze, se ficeau neintrerupt experimente cu diverse materiale susceptibile de a fi folosite ca matrife, mulaje si discuri. Gratie inventarii magnetofonului in a doua jumatate a secolului al XX-lea, situatia s-a ameliorat consi- derabil pentru cercetatorii de teren. Stocarea si conservarea pe termen lung a suporturilor sonore rmanea insi proble - cina sunt mai pufin durabile decét suporturile mai vechi. 189 azArhivarea in ghearele timpulu ~~ Potentialul tehnicilor actuale~ sRevolutia digitala” confrunta toate arhivele, inclusiv pe cele ‘etnomuzicologice, cu provocari deosebite. Pe de o parte teh- nica moderna ofera posibilitati spectaculare: documentele numerizate sunt totodata copiate, securizate si ugor de consul- tat. O data ajunse in colectii - sau macar in cataloage - ele devin disponibile sub forma electronica gi lesne de integrat in refele si de exploatat pans la un punct pana atunci de neatins, chiar si de catre cei care se afl in exteriorul arhivelor sau departe de ele, Desi specialistii dezbat inca chestiunea securi- zArii si stocajului ,ultim’, numerizarea unei colecjii devine fara indoiala un obiectiv valabil. Asa incat nu este de mirare c& sunt vizate de un mare numar de programe de subven- fionare nationale si européfne, grupate sub egida European Digital Library Project. Dar putine sunt arhivele ale caror resurse le permit si profite, doar prin ele insele, de potentialul tehnic modern, atta vreme cat numerizarea stocurilor reclama mijloace enorme si un personal tehnic ealificat, posediind 6 cunoastere | aprofundata a continutului colectiilor. De numerizarea produce unele dificultati si incertitudini. Bugetele arhivelor etnomuzicologice, care reprezinta deseori sub-unitati peri - ferice ale unor institutii mai mari (cum ar fi muzeele de etno- grafie), sunt in general modeste. Atentia publicului este orientata mai degraba catre sursele scrise sau iconice (cat tablouri), care se preteaza mai bine catalog’ standardizate. Ca si in cazul altor colectii etnom numerizarea documentelor sonore unice ale Arhivelor din Bucuresti trebuie s& fie ficuta de un personal calificat; ea implica numeroase etape fastidioase; in fine, bogatia docu - mentirii care insoteste imprimirile sonore reclama crearea 190 Katharina Biegger le geopolitice. Pe de o parte izolarea gi retardul partial al {ari din timpul dictaturii comuniste prezenta unele avantaje pentru folclor, in sensul ci modul de viata rural, care include -a meninut viu mai indelung si s-a vechi, intr-un moment in care acestea nu mai existau de bund vreme nicdieri in Europa. Pe de alt& parte insa cercetatoril gi arhivistii nu aveau acces la echipamentele moderne, ca si nu mai vorbim despre faptul cd se foloseau putin de tehnologi informatice. Dupa ciderea lui Ceausescu, prioritafile reformei ‘eau, evident, altele. Azi majoritatea institutiilor atasate Aca- demiei Romane, si indeosebi cele orientate catre stiintele sociale gi umane, se afla intr-o situatie precara. Practic, ele nu dispun de mijloace de cercetare liber folosibile; iar structurile si procedurile administrative mostenite din trecut franeaz orice initiativa. In masura in care tinerilor cercetatori nu le pot fi oferite conditii de hucru atractive, rezultatele cercetirilor se resimt. acordat o subventie important’ gratie creia au putut fi intre- prinse primele etape: achizitia echipamentului necesar, instalarea aparatelor si a programelor de computer, furnituri schaftskolleg din Berlin colaboreazA cu cerc~—————Tegaig de mijloacele de informare, organizarea forma “Athivarea in ghearele timpului testarea transmisiei numerice. Dinspre partea sa, Arhiva fonogramica a Academiei Austriece de $tiinte a contribuit furnizind pretioasele sale abilitati specializate legate de tran- sferul de inregistrari de pe suporturile sonore istorice pe noile medii de stocare, transfer realizat in respectul criticii surselor. ‘A fost creata o retea international menita si garanteze cd datele stocate rman accesibile reprezentantilor stiintei gi culturii. Reteaua_a prezentat Uniunii Europene un proiect comun titulat etnhoArc) La acest proiect participa, alituri de Arhivele din Bucuresti, arhivele similare de la Budapesta, Berlin si Geneva, un institut tehnologic care elaboreaza s1 samblu gi asiguri legitura cu mediile de cercetare. EthnoArc si-a propus s& creeze un portal comun pentru cele patru athive etnomuzicologice, care si le ingiduie cerce- tatorilor sa accead& de acum inainte la colectii prin internet rizeze cu fiecare banca locala de date si cu particularitatile . Crearea asociatiei nu constrange arhivele si-si stematica — ceea ce ar fi lipsit de sens si practic ‘.systeme (Berlin). ; Program dé cercetare asupra Information Society Technologies ~ Access to and preservation of cultural and scientific resources. Coordonarea proiectului cu o durati de doi ani este asigurata de Wissenschafskolleg, Gin Berlin, Pentru mal mite deta eaPrwatnoare >> 192 Katharina Biegger SEITE ERATE Ti Som datele wupMEMTARE inventariate in fegatura cu inregistrarea unui cantec sal a tunui dans anume pot s varieze. $i aceasta pentru cf arhivele folclorice sunt intr-adevar structuri singulare si complexe. Spre deosebire de biblioteci, spre exemplu, ele conserva in general obiecte unice, catalogate in functie de obiectivele specifice ale colectiei si adeseori centrate pe o regiune, un popor sau o nafiune. Bogatia in meta-date, organizarea gi »Teprezentarea’” lor sunt dificil de comunicat cercetatorilor extern: fiecare arhiva este un univers in sine, Dezbaterea sus- citata de ethnoAre presupozi tiale si de limitele lor gi s& se raport cu ceilalti. In cursul implementirii proiectul sunt de altfel sustinute in eforturile de conservare, de numeri- zare si de catalogare a valoroaselor lor colectii. La proiect participa Arhivele internationale de muzicd populara din Geneva, fondate de asemeni de Constanti Brailoiu. Pe masurd ce lucrul va avansa, va deveni po: sé utilizim portalul internet creat prin proiect pentru a reut iar apoi a compara activititile si obiectele celor doua arhive. Unalt partener se constituie din Arhivele maghiare de muzici populara ale Institutului de muzica de pe lang’ Academia Ungara de Stiinfe®. Acestea pot fi considerate ca exemplare datorit’ modului foarte avansat izeaz’ tehnologia moderna. Ele sunt insa la fel de importante si prin continut, pentru cd o mare parte din inregistraiile istorice pe care le dein provin dintr-o regiune (Transilvania) care a fost cercetat side Brailoiu. Pe masura ce vechile inregistrari sonore amenintate de distrugere sunt numerizate, securizate si documentate elec- i, Magyar Tudominyos Akademia __ Zenctudomanyi 193Arhivarea in gheareletimpului utilitatea Tor cresie = antrenand Wisk Gi crepterea \r. Ceea ce s-a putut realiza in cadrul proiectului in discutie pentru conservarea si exploatarea Arhivelor fondate de Brailoiu la Bucuresti nu este decat o picdtura intr-un ocean, avand in vedere materialul enorm pe care aceste athive adapostesc. Dar este un inceput important al prezervarii acestei mosteniri pentru generatiile viitoare. Citandu-l pe celebrul compozitor Gyérgy Kurtdg: pentru a continua sa serveasci drept sursa de inspiratie, muzica trebuie sa ramand audibila. Referinfe bibliografice AUBERT Laurent 1985, sla quéte de BRAILOTU Constantin 1931 vEsquisse dune méthode de folklore musical (Organisation darchives)’, Revue de Musicologie: 233-267. 1973 Problémes déthnomusicologie. Textes réunis et préfacés par Gilbert Rouger. Geneva: Minkoff Reprint. 1979 Opere/(Euvres, vol. 1. Prefata, traducere si ingrijire de Emilia Comigel. Bucuresti: Editura Muzicala. GRAMA Emanuela 2005 {Creating «the Science of the Nation»: the Romanian Soci snd the Politics of Modernization in 1930s, seminar Paper, Prof. K. Canning, History Dept, Ann Arbor: University of Michigan, April 2005). /ONSTANTIN BRAILOI ‘Songs. Bucuresti: IEF (CD INSTITUTUL DE ETNOGRAFIE $1 FOLCI 2001 194 Katharina Biegger Bra renoud, 9-10, 1998-1999, Bucuresti: Editura ‘Academiei Romane. LIGETI Gyorgy si Eckhard ROELCKE 2003 sTrdumen Sie in Farbe?” Gyorgy Ligeti im Gespriich mit Eckhard Roeleke. Viena: 2solnay. ‘MARIAN-BALASA Mar 2000 ~ As Searched by the " East European Meetings in Ethnomusi MIRAILESCU Vi 1998 ‘The Monographic School 0 ie Gusti. How is a ‘Sociology ofthe Nation» possible” Ethnologia Balkanica 2:47-55. NIXON Paul 1998 ‘Revisiting the Inter-War Romanian Social Science of Dimiteie Gusti, Mar ue danthropologie du Musée du paysan Roumain (Bucuresti) 3: 45-56. RADULESCU Speranta 19982 Constantin Briiloiu et Iethnomusicologie daujourdhut, ‘Martor, Revue danthropologie du Musée du paysan Rowmain (Bucuresti) 3: £2.90. 1998 Le «fonds C. Brilloiu» dans le patrimoine de Ja bibliotheque du Musée de !'Homme de Paris”. Martor, Revue danthropologie du Musée du paysan Roumain (Bucuresti) 3:91-96. SCHNEIDER Marius 1959 Constantin Bréilou’, Acta Musicologica 31: 46-48, STAHL Henri H. 2006 Oameni de aliddatd. Paris-Bucuresti: Sociéiés europé- cennes, vol. 28: 12-22. STERE Anca (2008) The Use of Folkloric Texts in Conveying Ideological Messages: The Collectivization Process”: New Europe College Yearbook, 2004/05, Bucuresti (sub tipar.MUZICA POPULARA? Legislatia folclorului muzical Béla Bartok’ »Melodia popular nu existi cu adevirat decat in momentul in care este cAntat sau executat instrumental si nu traieste decat prin vointa interpretului siin chipul voit de el. Creatia si interpretarea se confunda aici... intr-o masura pe care practica muzicala fondat’ pe scriere sau tipariturd o ignora cu desavarsire” Brill: Constant Exquisse dune méthode de folklore mus Cu un secol si jumatate in urmé, atunci cand Europa se destepta interesul pentru arta rus! incepea culegerea de cantece populare, colectionarii nu era ghidati decat de considerente estetice. Dacd au pus mana pe hartie si condei, a fost doar pentru a reuni texte literare gi melodii pe cat posibil mai rare si mai frumoase din pers- 4, Ei se straduiau, ce e drept, si descopere, daci intreaga in 1936, a fost ‘oarila Geneva, le de muzica populara, sub ia Albert Kiindig) 197 ‘DE CE $I'CUM SE CULEGE-—~ etDe ce gi cum se culege muaica popular? ~———Referinte bibliografice ce ee a BRAILOTU Constantin 1973 1981 Problémes dethnomusicologe. Textes réunis et préfacés par Gilbert Rouget. Geneva: Minkoff Reprint. Opere/urres, vol. V. Prefata, traducere si ingrijire de Emilia Comigel. Bucuresti: Editara Muzicala DE CANTECE POPULARE MAGHIARE ALUI BELA BARTOK Pal Richter Nascut din a doua cAstorie a lui Béla Bartok, ful sau Péter igi rememoreaza activitatea tatalui consacrata transcrierii melo- diilor populare in acesti termeni: ‘Transcrierea, sistematizarea si analizarea materialului de muzica folclorica pe care il adunase fi recla enorm si pareau a fi o sarcina interminabili ‘transcris inc& din prima tinerete o mare parte a materia- lului sonor pe care |-a colectat). Intreprindea aceasta activitate cu 0 determinare inexorabila, temandu-se, pe buna dreptate, ci nu va fi niciodaté capabil s& o ispra- veasca. Adesea, cand mergeam seara la culcare, prin usa de sticla care despartea dormitorul meu de cabinetul de lucru al tatei, vedeam lampa aprinsa pe birou si auzeam fonograful care relua iar si iar, la vitez& mic’, un frag - ment de melodie, 0 arie de cimpoi sau 0 alt muzica. Pentru a nota exact muzica executat’ vocal sau instru - mental, el trebuia si auda cel mai mic detaliu. Trans - crierile sale arat’ rezultatele acestui travaliu: intr-adevar, ela fost nevoit s4 inventeze semne speciale pentru a face 225——> Colectia completa de cantece populare maghiare a lui Béla Bartok ~~ perceptibile distanjarile minuscule cu caracter orna- mental de la o melodie simpla, glisdrile caracteristice vocii, variantele executate usor diferit ale aceleiasi melo- dii, astfel incat s8 poata sa astearna pe hartia cu portative un cantec popular in forma in care, de exemplu, un anu- | mit batran |-a cAntat intr-un anumit sat, la un moment dat (P. Barrox 2004: 36). 4 — artal Bartok a regasit in muzica popu- Jara aceasta trinitate’ pe care o socotea atat de important’. Efectiy, ela cules, fixat si sistematizat elementele muzicii fol- clorice ca un naturali ‘Asse ocupa de aceast& muzici a fost un refugiu gio resursi , dupa cum.mar- turiseste intr-o scrisoare adresata sotiei in 1915, intr-o peni- oad de solitudine asumata: Inca un lucru pe care nu fi l-am putut scrie sambata: m-am cam saturat si mestec hartie luni de-a randul, astfel incit, pentru moment, nu mai pot nici macar si-mi arunc privirile pe 0 foaie alba, o carte sau un fonograf! De fapt culegerea activa de cantece populare era substitutul unui lucru la care nu aveam posibilitatea sa particip: viata muzicala intensiva. Dar de cind cu raz- boiul munca pe hartie a devenit substitutul culegesii_. active. Nu va fi cu putint& sd o continui multa vrem¢!In / fond ce miar plicea si fac? Doar lucruiri impos 1, sTrebuie si ne entuziasinim pentru trinitatea despre care el scre int-0 ‘meni atat de frumosi: Daca m-as inchina, as rost: «ln Artel si al Stiinfei»”(Scrisoare a lui Bart6k citre Stefi Geyer, 6 septembrie 1907, BBLev: 128) 226 Pal Richter 7 merg 3184 culeg folclor dela dragii mei romink si ple sa fac célatorii, dar departe, SX merg sa ascult o muzica.” mintnatd, dar nu la Budapesta*. afinitatii activ de insecte si plante), muzica popular era pentru Bartok inainte de toate o experienta muzicala; si pe de alta parte cd dorinta permanenté de a pleca, setea de necunoscut - s-ar putea spune: idealul romantic al voiajului - era prezent cao importanta forta stimulatoare in activitatea sa de culegere. __. Zoltan Kodaly, clarvazator, confirma aceasta constatare: STrebuié-st-cadem-de-acord ca ‘piesele int limba romana sau in alte limbi pe care le-a cules le depagesc numeric pe cele in limba maghiara, rialului il interesau, il atrégeau. Era in acest domeniu, ca gi in toate celelalte, un adevarat novarum rerum cupidus” (KopAl 1950:-452)—— Din 1906 si pana la sfarsitul Primului Razboi Mondial, Béla Bartdk a cules de pe teritoriul Regatului Ungariei din acea vreme vreo zece mii de melodii, dintre care cele ma - ghiare constituiau abia o treime, restul find in majoritate melodii romanesti si slovace. Incepand din 1918, mai intreprins practic culegeri de teren (in afard de cea din Turcia, din 1936), Destrimarea Monarhiei Austro-Ungare gi noile frontiere stabilite prin tratatul de la Paris semnat la finele rizb au facut ca pentru Bartok orice cercetare pe terenurile sale favorite si devina imposibild. De atunci, activitatea sa consa- 2 Scrisoare nedatati citre sotie, de 235-236), -eputul anului 1915 (BBCsLev: 27 pentru stiinfele naturii (stim c& era colectionar ¢_Colectia completi de cantece populare maghtare a lui Béla Bartok crataé muzicii populare s-a marginit la despuierea imensei cantitati de materiale colectate anterior, la transcrierea sila sistematizarea melodiilor. Gratie eforturilor depuse de-a lungul deceniilor, Bartok a devenit un ,maestru de importanta istorica, intr-un anume sens inegalabil” in materie de transcriptie de muzica folclorica? (Somat 1981: 3), In studiul sau Barték folklorist, Kodaly scrie in 1950: ,Transcrierile sale merg pani Ja limita a cea ce urechea umani este inigtrument mecani fotografia sunetului” (KovAiy “4reptele de dezvoltare, straturile cronologice revelate de no - este posibil si urmaresti pas cu pas abordarea l mai mic detaliu. In cursul unei munci de Bartok a creat tehnica si notafia speciala a transcrierii minutioase si exacte. O conditie fundamental a acestei activitati este posibilitatea de a reasculta cantecele populare, care impune inregistrarea lor sonora prealabild. 3, In primele deceni ale secolului XX, cuvintul follor si deivatele sale se referea a doui realititi distincte: creat (inclusiv mazicalé) popo- accepiunea exact urmand afi carficati de ‘stl et doi au putt folostsintagme precum: mucicaflcloricd (mu- lorique, dar simetoda de cercetare rade de re- lorique) Inilele noastr,termenulfolcor si derivatele sale sun flo en desert muzica porns: dee oseste cuvantul flclor (51 | avea in primele decenii ale ‘veacului tecut, cea ce Far putea deruta pe cititor. (Nota traducatorului) Pal Richter Profitind de noutatea tehnicé a epocil, Kos sesc inci de la inceput (1905-1906) cilindrul de fonograf, fixand astfel o parte a muzicii folclorice colectate, Primul utili zator al fonografului pentru inregistrarea de muzicé populari este Béla Vikar, care lucreazi cu acest aparat incé de la sfar- situl secolului XIX (Se0 2007). Barték insugi este cel care, catre 1910, transcrie o mare parte a materialelor inregistrate de Vikér. Chiar daci Kodaly si Bartok nu cad de acord in ‘| vinfa importantei documentului muzical inregistrat pe fono- graf, @ sunt totugi in consens atunci cand afirma cA acest instrument este un mijloc indispensabil al unei culegeri au- tentic stiintifice. De-a Iungul intregii sale vieti, Bartdk s-a striduit si aducd la cunostinta marelui public colectiile sale. El a pregatit publicarea imensului siu material — cu exceptia unei mici parti -, dar in timpul vieti sale doar 1500 de melo lumina tiparului. Bartok publica mai intai céteva melodii din culegerile sale din anii 1906-1907 (Balade secuiesti, Balade din Trans - danubia) in revista Ethnographia, in 1908 si 1909 (BARTOK 1999a, 1999b). Notate rudimentar, ordonate si regulat masu- rate, melodiile na Sunt IAsofite de niciun comentariu. Urmeaza cntecele maghiare, publicate de Bart6k in 1918 sub titlul Melodiile cantecelor unguresti ale soldatilor‘. Transcri - erea acestor melodii prezinti deja acelasi tip de notatie ca cea practicata in Cantecul popular maghiar, volum incheiat in 1921 dar aprut doar in 1924 (BaRTOK 1924). 4 Die Melodien der madjarischen Soldatenlieder’ Historisches Konzert ranstaltet von der Musikhistorischen Zentrale des instr. Leitung: Dr Bernhard Paumgartner. Program. Viena: Universal Edition AG: 36-42. (BaRTOK 19994). 229Colectia completa de cantece populare maghiare a fui Béla Bartbk Prima publicatie in limba maghiara continand melodii roménesti apare in periodicul Ethnographia in 1914, sub titlul Dialectul muzical al romanilor din Hunedoara (BARTOK 1999C). Cele opt melodii care figureazi aici sunt completate de 0 scurt introducere care furnizeazi céteva informatii asupra muzicii populare romanesti precum gi un tablou cu semne grafice. Notatia este mai pufin rigida decat cea din publicatiile anilor 1908-1909 (BARTOK 1999a, 1999); prin ea, autorul este preocupat si reprezinte ornamentele flexibile, melismatice. Ideea de a publica intr-un volum piesele romanesti culese din comitatul Bihor dateazi din 1910. Bart6k a oferit colectia pentru publicare Academiei Romane. Manuscrisul, care confine 371 de melodii, este gata in 1912 si Cantece poporale roménesti din Comitatul Bihor apare la Bucuresti in 1913 (BARTOK 1913). Un studiu scurt si o explicare succinta a sem- nelor grafice furnizeaza informatii asupra particularitatilor revelate de melodii. Mai tarziu, socotind c& transcrierile sale nu sunt destul de adecvate, Bart6k a consemnat mai multe corecturi pe exemplarul siu personal (DUE 1965). Dupi publicarea colectiei sale din Bihor, Bartk s-a apucat imediat s& selecteze si sa pregiteasca editarea muzicii culese din comitatul Maramures. In decembrie 1913 el trimite manuscrisul Academiei Romane; dar, din pricina deteriorarii atmosferei politice si a condifiilor raz cartea nu apare decat zece ani mai tarziu, la Miinchen, sub tithul Volksmusik der Rumiinen von Maramures (BARTOK 1923). Colectia de colinde, pregatita pentru publicare intre 1923 si 1925, a avut o soartd asemanatoare. Discutiile incepute in 1925 cu editura Oxford University Press au continuat vreme de zece ani. Bart6k solicit returnarea manuscrisului prima data in 1929 ¢i, det in 1931. In 1932 el se adreseaza editurii Universal din Viena pentru o publicare subventionat 230 ._ al Richter de Academia Romang; dar dupa lungi tergiversari, romanit semnaleaz, in 1935, ci nu au posibilitatea sa finanteze editia. In cele din urma Bartdk plateste el insusi editurii Universal costurile publicarii acestei colectii de 484 de colinde, aparute sub titlul Melodien der rumdinischen Colinde (BARTOK 1935). Idea editirii integrale a colectiei sale romanesti (cu ex- ceptia melodiilor deja aparute in volumul despre Maramures giin cel de colinde) apare la Bartok in 1930. Dupa ce remarcd fenomenul numit ,,ritmul bulgiresc’, Barték descopera, par- curgand, audiind si corijandu-si materialul, ca transcriptiile sale precedente nu sunt exacte: ,When preparing these 2555 folk melodies for publication, I discovered in 1932 that my transcriptions of records were not sufficiently exact’, scrie el {in prefata volumului Rumanian Folk Music, I (BARTOK1967). Notarea complet nu este incheiat& decat in octombrie 1940,} cand Barték se afla deja in Statele Unite. El termina primel dou volume la sfargitul lui 1942 iar pe al treilea abia martie 1945, Editarea acestei opere in trei volume nu va vedea lumina zilei decat dup moartea autorului, in 1967°. Notatia culegerii de muzica turceasca (19-20 noiembrie 1936) apartine, din punct de vedere al transcrierii, tipului tardiv, perfectionat, Publicarea sa sub titlul Turkish Folk Music from Asia Minor dateazd din 1976, adic’ cu mult dupa moartea lui Bartok (BARTOK 1976). Pe de alt& parte colectia maghiar’, adic cea rezultind din despuierea melodiilor maghiare pe care le-a cules, este cea care a avut soarta cea mai particulara. La inceputul anilor 5. Insircinat de Universitatea Columbia, Bartdk incepe in martie 1941 si se ocupe de melodille slavlor de sud, Inregisteate pe mai mult de 5000 de discusi in anii 1934-35 de profesoral Milman Parry. Aceasta colectie apare, si ea, dupa moartea lui Bart6k, desi autorul o clasase inca din 1945 printre operele sale: ernColectia completa de cintece populare maghiarea lui Béla Bartok ~~ 1930, Barték lucra cu intreruperi mai mult sau mai putin — importante — asa cum 0 dovedesc scrisorile adresate lui Constantin Brailoiu — la piesele romanesti ale culegerilor sale. Desi aceste scrisori se refera in primul rand la publicarea colindelor, ele contin de asemeni $i trimiteri la alte piese adunate din Romania (BBLev 1976: 449-450). In ianuarie 1934, Bartok rezuma concluziile cercetarilor sale in studiul intitulat Muzica populard a maghiarilor si a popoarelor vecine (BARTOK 1999e). In sfarsit, pe la inceputul februarie, Academia Ungar de Stiinte intreprinde negocieri serioase cu Bart6k si Kodély pe tema unei importante editii integrale a cAntecelor populare maghiare. Prima discutie de fond are loc in februarie gi este urmata de numeroase altele, in primavara lui 1934. In acelagi timp, tot in februarie, Bartok face 0 cala- torie la Bucuresti unde sustine 0 conferiny Societatea Compozitorilor condusa de Brailoiu, musique paysanne sur la nouvelle musique savante. in timpul sederii la Bucuresti el are ocazia si se familiarizeze cu toate detaliile metodei de cercetare a folclorului a lui Bra gaseste exemplari gi demna de a fi urmaté gi igi expri aceasta opi studiul siu De ce si cum se culege muzica populara? (Baxtox 1999f [1936a], cf. supra: 197-224). In acest studiu care explica afinitatile si concordantele dintre melo- diile popoarelor care traiesc departe unele de altele, Bartok reaminteste unul din obiectivele ~ pe care le considera importante ~ ale cercetirii folclorului muzical: ,Cum sa expli- cm aceste analogii? Prin ce concurs de circumstante 0 cul- turd muzical identicd a putut si se mentina vreme de secole la popoare separate intre ele de mii de kilometri? Aceste probleme ne conduc citre capitolul cel mai captivant al stu- diului cantecelor populare, pe care l-am putea numi «folclorul muzical pragmaticy” (BARTOK 1999f (1936a], cf. supra: 202). 232 Pal Richter ‘Gu toate acestea, pentru a putea proceda la analize com- parative trebuie realizate mai intai colectiile de muzica fol- clorica ale diverselor popoare. Mandatat de Academia Ungara de Stiinte, Barték lucreaz4, incepand din toamna anului 1934, la redactarea Colectiei complete a cintecelor populare ma- ghiare. Mai intai el socoteste ca va incheia aceast4 munca in doi ani; dar ea nu era incheiati nici in 1940, anul plecarii sale in America. Opera rimasa in manuscris contine 13342 de pa- gini; ea este un ansamblu de fise adnotate*, randuite in or- dinea prescrisi de asa numitul Sistem Barték’, care nu confine doar melodiile unguresti culese de el insusi, ci si melodiile altor culegatori, de la primele notatii (din cateva publicatii manuscrise din secolul al XIX-lea, iar apoi, incepand din 1896, cantecele culese de Béla Vikér) pana in 1938. Cea mai mare parte ~ 3546 de melodii - este datorat lui Zoltan Kodaly. in majoritatea cazurilor, adica pentru un sfert dintre melodii, transcrierea este executata de Bartok. In clasificarea materialului sau, Bartok ia drept baza for- mulele ritmice si frazeologice ale cintecelor populare. Siste- mul astfel stabilit este asemanator cu cel dintr-un dictionar; dar trebuie remarcat cé, pentru el, evidentierea raporturilor preocuparea lui pentru istoricitate. Pe toate figele, autorul a notat numarul din propriul sistem, aga incat fiecare melodie arsité, Bartok a kisat dedat. 6 record card ~ este, date privitoare la informator etc” (nota traducatorului) 233CColectia completa de cantece populare maghiare a ini Béla Bartok —_ Dupa al Doilea Razboi Mondial, aceasta opera de fol muzical de cea mai mare anvergura va fi pastrata de succesorii lui Barték ca un document important pentru istoria stiinelor. Ideea de a publica ,,Sistemul Barték” sub forma traditional, in volume, intr-o ediie critic’ completa, s-a ivit in 1979, Este planificata o serie complet de noua volume, dar primul tom nu apare decat in 1991 iar al doilea in 2007 (Kovics si Se30). Totusi munca ulterioara poate fi mult usurati de faptul &, intre timp, a fost publicata pe internet Colectia completa. {Gratie internetului, de acum inainte este posibil accesul gi | comparatea imediata si simultand a inregistrarilor sonore, jotafilor si variantelor de transcriere, ceea ce accelereaza ‘liicrul preliminar necesar edi i faciliteaza selectia unei importante cantitati de date. “~ Tratarea informatizata a colectiilor de muzica folclorica ale Institutului de Muzicologie al Academiei Ungare de Stiinte a fost demarata in debutul anilor 1990. In acest cadru au fost numerizate sistemele inchise, zise ,istorice” (sistemele Kodily si Barték), separat fata de celelalte materiale. Pe la mijlocul anilor "90 a fost declangata unificarea acestor inregistrari si dezvoltarea unei baze relationale de date moderne. Gratie acestei munci si profitandu-se totodata de un concurs, Institutul a reusit si cree- ze primele fisiere de internet interactive si dinamice, cele care permit regasirea tipurilor principale ale vechilor cantece popu - Tare maghiare clasificate dupa caracteristicile muzicale, dupa datele geografice si dupa conditile ac tn cursul ultimului deceni ea sistemelor de a procesa datele, dar si posibilitatea vizualizarii imediate a mediilor pe cale electronica s-au imbunatatit intr-o masura ne 7. Magyar Népzenei Archivum, aT , 234 al Richter importanta. Dezvoltarea tehnicd a facut posibili conectarea bazelor de date pana atunci independente ale unititilor parti- ale ale colectiilor $i afigarea datelor insotit de auditia simul- tana a mediului corespunzator, Conceput special in acest scop la incepy qului mileniu, un sistem de gestionare a bazelor de datd(SGBD))- Sistemul de Arhivare | Folclorica (Pavar 2001},— prevzut“spécial pentru procesarea datelor folclorice ~ a inceput si reuneascd unititile si bazele de date partiale. Pentru cA in ani ’90 datele din Sistemmul Barték au fost introduse in computer cu detalii si pentru cd, pe de alt parte, a devenit intre timp posibild si digitalizarea figelor adnotate ale siste- mului, Institutul a putut si realizeze publicarea pe internet a Sistemului Bart6k in cadrul unui concurs organizat de Biroul National (ungar) de Cercetare gi Tehnologie. ~“Aceasta editie digit imbile maghiara si engleza* nu are nici scopul nici misiunea de a inlocui editia completa traditional, cea in volume. Cand, in 1979, Jozsef Ujfalussy, pe atunci director al Institutului de Muzicologie al Academiei Ungare de Stiinte, a luat decizia de a publica o editie critica tip »Urtext” a colectiei complete lisate mostenire de Bartok, el a ficut-o in principal pentru valoarea pe care aceasta 0 putea pentru istoria stiintei. Editia trebuia si reprezinte nota- executate pe loc, in mare parte manuscrise, si transcri- exile inregistrarilor de muzica populara de pe fonograf sau de pe discuri negre. Nu era vorba deci de o editie critic’ a cantecelor populare, ca in cazul seriei ,Comori ale muzicii populare maghiare” (Corpus Musicae Popularis Hungaricae), ci de publicarea figelor adnotate extrase de Bartok gi soc surse primare. in timp ce editia imprimata pune la dispo: rrului documentele scrise care stau la originea Sistemului oT 8. chitpildbtihuor>\,_- 235Colectia completa de cintece populare maghiare a lui Béla Bartok ‘si poate fi comparata filologic cu alte edifii critice de partituri muzicale, editia pe internet, care face apel la posibilitatile de data recenta ale informaticii, poate fi considerata un model de publicatie multimedia integrati a unei cole populara: o realizare pana azi inedita in practica internatio - nala. Ea faciliteaza cercetirile de bazi necesare pentru conti- nuarea publicarii in volume si in acelasi timp asigura un acces rapid la o larga paleta de informatii. ‘Munca noastri a presupus parcurgerea intregului fond al Sistemului Bart6k, selectia fiselor adnotate a ciror descifrare probleme si digitalizarea figelor. De asemenea, am exa- minat in mod detaliat figele adnotate nenumerotate si, dup’ ce am format din ele grupele adecvate, am atribuit fiecareia numere de referinja sub cota F (iiggelék: Apendice), pentru a putea fi manevrate de SGDB. Astfel, ca si in clasele A, B si C, materia completa a sistemului a devenit vizibild pe cale infor- matica cu ajutorul cotelor. Pentru o prezentare detaliata, am numerizat tablourile de ritmuti gi intentionm sa atasam si formulele ritmice la ramura thesaurus, cea care prezinta sis - temul melodiilor. Pentru o perceptie imediati si simultan’ a inregistrarilor sonore sia notafillor, & Tost Indispensabil sa audiem inregistrarile fonogrami eventualele ‘Grori de wiainerotare 9 ox dentonstrAm diferentele esentiale % > dintie. cea ce este vizibil sf ceea ce este at ‘ori pot trimite prin e-mail observatiile lor asupra functionarii paginii de ciutare si asupra eventualelor ano - cune gi date incorecte. Spre deosebire de publicarea imprimati, publicarea on-line poate fi corectat pe misura ce mesajele primite semnaleaza 0 eroare sau alta, in multe privinfe, accesul pe internet la Sistemul Bartok va servi drept model pentru crearea unui SGBD integrat al colectiei complete de muzica populara. Prin folosirea SGBD-ului deja 236 Pal Richter existent, este de acum posibil si introducem date noi in bazele de date partiale, in majoritate realizate sifondate pe tablourile Microsoft Excel, si si le conectim intre ele ~ ceea ce este 0 conditie fandamentala a accesibilititii colectiei in reeaua srna (sunet $i imagine digitalizate, imagini in migcare, partituri) la nivelul sistemului de cdutare. Vor putea fi prezen- tate in mod autonom, intocmai ca si in Sistemul Barték, si alte parti din diverse colectii - de exemplu Sistemul Kodaly, Corpus Musicae Popularis Hungaricae, culegerile | Pentru a aduce la cunostinta marelui public international rezultatele cercetailor asupra muzicii populare maghiare, recursul la internet este de aici inainte indispensabil. Referinte bibliografice BARTOK Béla 1913, Cantece poporale romnest din ComsitatulBihor (Ungaria)! Chansons populaires roumaines du département de Bihar (Hongrie). Bucuresti [a se vedea si editia facsimil: Béla Bartdk: Eshnomusikologische Schriften 2, D. Dille (ed.). Budapesta 1965-68). 1923 Volksmnusik der Rumnen von Maramures, Minchen: Drei Masken Verlag. 1924 A magyar népdal [Cantecul popular maghiar). Budapest: Rézsavilgyi és Tirsa (in germant: Das ungarische 1925; in englezi: Hungarian 1935 Melodien der rumdnischen Colinde. Viena: Universal Edition, 1967 [1945] Rumanian Folk Music, Benjamin Suchoff (ed.). Haga: Martinus Nijhoff 1076 (1936b] Turkish Folk Music from Asia Minor, Benjamin Suchoff (ed.). Princeton: Princeton University Press.olectia completa de cintece populare maghiarea ui Béla Bartok ~ 1999 [1908] 19996 (1909), (ed), Budapesta Ediio Musica: 41-45, 1999 [1914] Ahunyadi romn nép zenedialektusa [Dialect muzieal at romanilor din Hunedoara), In: Bartok Béla trdsai {Scrieri de Béla Bartok] 3, Vera Lampert (ed). Budapesta Editio Musica: 76-86, 1999¢ [1918] 1999¢ 1934) 1999f (19368) [De ce st cum se rds (Serer de ‘Béla Bartdk] 3, Vera Lampert (ed.). Budapesta: Editio Musica: 275-290, [reditat in prezentul volum tn traducere romani: 197-224) BARTOK Péter 2004 ‘Apdo (Tatil meu]. Budapest: Eaitio Musica BBLev 1976 Bartok Béla levee’ [Scrisori de la Béla Bart6k, Jinos Demény (ed). Budspesta: Zenemiliadé. BBCsLev i981 Bartok Béla cs {Scrisori de la familia Béla Bart6k], Béla Bartok jr. (ed.). Budapesta: Zenemikiads, 238 | Pal Richter DILLE Denijs (ed) | 1965-68 Béla Bartbk: Ethnomusikologische Schriften 2. Budapesta, KODALY Zoltén 1982 [1950] sta Bartk” [Bartok folklorist). im: Visszatkintés 1d in urma] vol. I, Ferenc Bénis (ed). Budapesta: ‘Zenemilkiad6: 450-458. KOVACS Sindor §i Ferenc SEBO (ed.) 1991, 2007 Barték Béla: Magyar népdalok: Egyetemes gyiitemény {Cantece populare maghiare Colectie completa, 2 vol ‘Budapesta: Akadémiai Kiadé ( PAVAN Istvan 2001 [Népzene archivilés és katalogilis budapest kzintézményekben 1990 utan [Arhivarea si catalogarea ‘uzicti populare dupa 1990 ~ conferinya sinc} ~_____shipinwvepavaihi/indexiphp?menu=8> SEBO Ferenc 2007 Vikér Béla népzenei gytteménye [Colecta chutecelor Poplar au Baa Vid), Bodapst:Hagyominyok SOMEAT Lésil6 1981 Magyar népenei hanglemezek Bartdk Béla ejegyzéseivel {Discuri de muzica popalara Bartok]. Budapesta: Hungaroton, transcrisi de Béla 239| FONDUL AUDIO AL INSTITUTULUI DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR ,,CONSTANTIN BRAILOIU” Impactul noilor tehnologii Nicolae Teodoreanu' De vreme ce suntem astazi martorii unor rapide mutatii la | nivelul mediului nostru cultural si material, este important sa \ subliniem particularitatea situaiei prezente. In aceasta pri- | vind articolul de fat propune o vedere de ansamblu asupra activitatilor echipei de cercetare care lucreaz actualmente la arhivele Institutului de Etnografie si Folclor ,Constantin | Brailoiu” din Bucuresti, precum si asupra principiilor teore - ‘ tice care o anima. Astazi, in 2008, aceste activitati si principit. 7-7 °*” depind puternic de o situatie cultural, tehnica si finan particulara, situatie care ar putea foarte bine s8 se schimbe intr-un vitor apropiat, implicdnd o noua perspectiva de lucru. Crearea documentelor sonore conservate in arhivele Institutului de Etnografie si Folclor din Bucuresti Contextul european in care au fost efectuate in Romania primele inregistrari de muzica populara, intre 1907 si 1912, “7. Articol tradus din englez4 in franceza de Laurent Aubert, iar apoi din > francez’ in romana de Sperana Radulescu, “ By r ta th ne i ma senna onFondul audio al Institutului de Etnografe si Folclor ,Constantin Brailoiu” este marcat de , lirgirea sensibilit cile folclorice si extraeuropene’, asa cum a relevat Constantin BRAILOIU (1969a). Aceast deschidere s-a manifestat in rile occidentale inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea, in paralel cu aparitia scolilor nafionale de compozitie, prin ivirea unei era studiul muzicilor de tradi orald. Aceasta a fost mai intai numitd muzicologie comparata, apoi etnomuzicologie. Impulsul ea fost dat de inventarea tehnicilor de indeosebi de inventia fonografului de catre Edison, in 1877, inventie care facut posibild constituirea de documente de culturd oral imele arhive sonore europene, adev: av aparat la sfarsitul secolului XIX. | 20Hea, la Viena (1899), iar apoi la Berlin (1900). ~~~Tn Romania primele inregistrari fonogramice provin din 1907 (PArvescu 1908). Dar cele dou’ arhive de folclor roma - neti nu dateaza decat din anii 1920: Arhiva fonogramicé, creati in 1927 de George Breazul in cadrul Ministerului Cultelor si Artelor (BrEazuL 1932) si Arhiva de folklore fondata in 1928 pe langi Societatea Compozitorilor Romani de Constantin Brailoiu (BRAmotu 1979). Scopul acestor arhive era, pe de o parte, si incurajeze gi sA sustina scoala de compozitie roma- neasci, iar pe de alt& parte, si stimuleze cercetarea de teren in materie de folclor. Fondul audio al Arhivei de folclor, stabilit pe temeiul arhivelor constituite de Breazul si Brailoiu, apoi dezvoltat de mai multe generatii de cercetitori vreme de aproape o suta de ani ~ incepand din 1912, data inregistrarii noastre celei mai _vechi ~ comport materiale muzicale, literare i coregrafice reprezentative pentru toate genurile si toate regiunile (ari. Aceste documente ofera in fapt o vedere vasté, atat sincronica cAt si diacronic’, asupra vietii spirituale a romanilor. Dac& 242 ir muricale fafa de muzi- Nicolae Teodoreanu ‘scoala occidentala de muzicologie comparata a fost orientata prioritar citre dimensiunea istorica si a utilizat documentele de cultura orali ca pe nite echivalente ale documentelor scrise sau ale ramasitelor arheologice, scoala folcloric’ roma- neasca a fost mai centrata pe aspectul sociological cercetarii si documentirit: cercetitorii in folclor au lucrat inca de la finceput in cadrul $colii sociologice de la Bucuresti, aplicand ‘metoda numita monografica. Socotite ,inapte cercetarii unor evenimente intemporale” (BRAILOIU 1969b: 148-149), meto- dele istorice au fost mai putin aplicate in domeniul folclorului Dar in pofida acestui fapt arhivel instrumentele unei viziuni istorice asupra realit le si folclorice din secolul trecut, facilitand reconstructia ,arheologica” a unei vieti muzicale si culturale deja partial disparute in mediile rurale si modeland astfel un fragment semnificativ al memo- riei colective nationale gi internationale. Aceste remarcabile materiale muzico-folclorice se caracterizeaza totodata printr-o funiformitate, data de unitatea lingvistica si culturala, si printr-o iversitate, rezultand din prezenta a numeroase influente cultu - rale pe teritoriul romanesc. Cronologic vorbind, fondul audio s-a constituit in trei faze distincte, corespunzitoare diferitelor tehnologii utilizate rare: mai intai mecanicd)apoi magneticd 3, in ats Ponstatrca din uri Te permite s& clasificam io pornind de la acest criteriu tehnologic, in ma - sura in care cele trei faze corespund efectiv unor epoci dis - tincte, intersectate de perioade de tram: a. Perioada mecanic& (1912-1952) era practic incheiata in momentul tinfiintarii Institutului de Folclor (1949), fnregistrarile erau efectuate pe cilindri de ceara partial, pe discuri-matrite. Din totalul de 15988 de cilin 243Fondul audio al Institutulul de Etnografie si Folclor ,Constantin Br Nicolae Teodoreanu ‘inregistrati in patruzeci de ani, 14164 au putut fi pastrati, ceilalti fiind distrusi in timpul cutremurului din 1940 sau | grafice, inclusé in fondul de transcrieri din cauza unei degradari fizice, chimice sau biolo; coreologice). Transcri in aceeasi perioada dateazi 3105 discuri cu inregistran originale, majoritatea discuri din elac (turatia 78), si 732 mentajie scriss, efectuatx ups principle metodel mono- matrite argintate. materialelor pentru an b. In epoca magneticd (1952-1998), cea de dupa fondarea care sunt considerate surse documentare > secundare; totusi * Institutului de Folclor, inregistrarile au fost realizate pe ac té sunt importante pentra identificarea banda magnetic, apoi pe casete audio. Au fost conser- rinduirea tipologica a materialelor muzica vate 5992 de benzi originale si aproximativ 800 de casete. { coreologice, mai putin numieroase decat celelalte, nu preci Din aceasti perioad’ dateazi si discurile comerciale de nici ele decdt o imagine parjiala a fenomenelor coregrafice ' vinil (LP-uri turafia 33), in numér de aproximativ 2500, Pe scurt, acest fond audio acumulat pe parcursul unui majoritatea provenind din achizitii sau donatii. In epoca secol se compune din nu mai putin de 14000 cilindri de cears, magnetic au fost de asemenea realizate 6000 de benzi 6000 de discuri de diferite tipuri gi in jur de 6000 de benzi constituind copii de arhiva, mai precis: 1524 de benzi cu originale - majoritatea facand obiectul unor copii de arhiva -, i ale i rilor de pe cilindri (0 copie integral si cele mai multe insotite de o bogat’ documentatie scrisa. Acest oa doua incomplet), 3161 dé benzi cu copii de discuri fond constituie astfel una din col le arhivistice de docu- originale (serie completa) si 1341 de copii de benzi mag- mente originale cele mai importante din Europa de Est. netice originale si o serie completa de copii de discuri : Rolul fondului audio al arhivei a fost si ramane inainte de comerciale. toate acela de baza a unei cercetari stiintifice intreprinse de c. Din faza digitala (de dupa 1998) dateaza inregistraril i, acestia din urma contribuind totodati numerice pe casete digitale (DAT) ~ cuprinznd si inter- sila imbogatirea sa, prin includerea a noi documente. Aceasta viuri ~ gi pe minidiscuri. Cea dintai preocupare din activitate constituie principala modalitate de a reevalua fondul aceasta perioada este protectia si salvgardarea vechilor sonor $i prilejuieste analize muzicologice, literare si coreo - inregistrari, victime ale degradarii fizice, chimice si bio- logice publicate in lucrati de sinteza, tipologii, studii si arti- logice. Aceste activitati reclama folosirea tehnologiilor cole, Fondul audio este in egala masura deschis specialistilor numerice. Inregistrarile magnetice sunt astfel copiate pe romani gi straini ~ acestia din urma venind indeosebi prin i suporturi digitale - intr-o prima etap’ pe compact- schimburi inter-academice intretinute de inst discuri inregistrabile (CD-R). Au fost deja inregistrate, organismele str&ine care urmaresc scopuri similare, Pentru a incepand din 1998, 200 de CD-uri, plus cateva matrite respecta vocafia in lea a athivelor noastr, fondul a CD siaproximativ 35 de DAT-uri Aceste fonduri audio sunt dublate de o bogat docu- 244 245Fondul audio al Institurului de Etnografie gi Folclor ,Constantin Bratloiu” face o idee semnificativa despre el gratie discurilor (LB-CD, CD-Rom) si casetelor video publicate de Institut. Situafia critica a inregistririlor sonore Principala problema a arhivelor sonore est componentelor lor chimice —, ceea ce poate conduce in destule cazuri la 0 mare instabilitate a continutului lor imaterial, adic’ fondul folcloric conservat pe aceste suporturi. Situatia este provocata nu doar de vechimea lor, ci si de absenta conditiilor de conservare adecvate si a resurselor umane susceptibile de a menting, a testa gi de a ameliora starea lor fizic& si chimica. In ceea ce priveste tipologia suporturilor, fondul audio este extrem de divers $i eterogen, caci tehnologiile si standar- dele tehnice au evoluat. Vom prezenta acum situatia fiecérui tip de suport. In prima jumitate a secolulut XX, cilindrii de ceara pentru fonograf si discurile de selac reprezentau formatele mecanice corespunzatoare standardelor internationale. Ele au fost folosite de arhiva noastra de timpuriu si pana in anii 1952-1953. Cilindrii, fabricati din materiale fragile, sunt foarte bili la variatiile de umiditate si de temperatura, care le pot provoca mucegai. Arhiva de folclor a Institutului de Etnografie si Folclor a pierdut numeroase inregistrari pe ci - lindri nu doar din pricina cutremurului din 1940, ci si a ‘mucegaiului, O alti problema important, cunoscutd inci de Ja inceputuri, este ridicaté de uzura provocata de lectura

S-ar putea să vă placă și

• Aurel Ivascanu Cantecul

  

  Document8 pagini

  Aurel Ivascanu Cantecul

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări
• Didact. Educ. Muzicale Editia 2 Anul II G. Munteanu PDF

  

  Document212 pagini

  Didact. Educ. Muzicale Editia 2 Anul II G. Munteanu PDF

  Andrada Tatiana Crișan

  Încă nu există evaluări
• Cantece Scolari

  

  Document4 pagini

  Cantece Scolari

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Psihologia Adolescentilor, Tinerilor Si Adultilor

  

  Document70 pagini

  Psihologia Adolescentilor, Tinerilor Si Adultilor

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări
• Ținuta Corectă A Mâinii Drepte

  

  Document7 pagini

  Ținuta Corectă A Mâinii Drepte

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări
• Ceaikovscki - Concert Pentru Vioara Si Orchestra

  

  Document2 pagini

  Ceaikovscki - Concert Pentru Vioara Si Orchestra

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări
• Partitura La Vitleem Colo-N Jos

  

  Document5 pagini

  Partitura La Vitleem Colo-N Jos

  Negrean Sergiu Aurelian

  Încă nu există evaluări
• Portativul

  

  Document1 pagină

  Portativul

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări
• Rshwin

  

  Document7 pagini

  Rshwin

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări
• Ludwig Van Beethoven

  

  Document6 pagini

  Ludwig Van Beethoven

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări
• Cap5 Invatarea Interactiv Creativa

  

  Document19 pagini

  Cap5 Invatarea Interactiv Creativa

  Gruia Irina

  100% (1)
• Fragilitatea

  

  Document40 pagini

  Fragilitatea

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări
• Pozitia Corecta La Vioara

  

  Document2 pagini

  Pozitia Corecta La Vioara

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări
• Cum Aflam Tonalitatea Unei Lucrari Muzicale

  

  Document2 pagini

  Cum Aflam Tonalitatea Unei Lucrari Muzicale

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări
• Aureliu Busuioc-Singur in Fata Dragostei 06

  

  Document84 pagini

  Aureliu Busuioc-Singur in Fata Dragostei 06

  Gherman Ion

  Încă nu există evaluări
• Pozitia Corecta La Vioara

  

  Document2 pagini

  Pozitia Corecta La Vioara

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări
• ORL Rom

  

  Document121 pagini

  ORL Rom

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări
• Depresia

  

  Document18 pagini

  Depresia

  Cezara Breta

  Încă nu există evaluări