Sunteți pe pagina 1din 2
Solistul aduce pe-urmi o tema de 0 deosebita expresivitate. Tot instramentul solist face si se audi o noua idee mu cali frematitoare, dupa care revine tema pe care o, cintase la Imceput, Imbogatita de asta data prin participarea clarinetulut sia flautului, Cansonetta’ se inchele tn sonorititi poctice in care, pe nesimfite, se infiltreaza un motiv ce va duce la surpsin- zitoarea aparifie a finalului concertului. Intradevar, finalul — Allegro vivacissimo — izbucneste furtunos. ‘Ppa um acord sfios, orchesiea inceteaza de a mai, cinta In acest timp, solistul — intrun pasaj de cadenti — ca un fel de verificare a forfelor proprit, isi ia elaml cn care va con- duce finalul. Naseuti din prima ‘celula ritmied a introducerii, tema principala a finalului este expust de solist : er Pe urmt, cboiul gi clarinétol igi ridica glasul, impirtindurs mod ogal expunetea unei cantilene pestorale. Vioara solista feafirma apo ideea muzicalé principala, repeti motivul ei .ca- acteristic, si infiripi un dialog cu’ grapul viorilor: prime. din erchostet. Intreaga evolupie a ultimei par{i a concertului -se ‘axca7d pe clementele tematice principale semnalate, ‘Soliditatea constructiei, bogatia melodica, deplinul echi- Tibru dintre masa orchestral gi partida solistului ce imbina fagini de expresivitate adinet eu momente de sclipitoare bra- Surh, iat ce caracterizeaza in citeva cuvinte, aceasti lucrare 2 gevialului compozitor ras, luorare care sina cucerit un loc de inste in repertoriul violonistilor. ws Ernest CHAUSSON (1855 — 1899) Compositorul francer, Ernest Chausson sa nascut la Paris Ja 21 iamarie 1855 sia murit la 10 julio 1899 Ja Nantes. A fost elevul lui Massenet 1a Conservatorul din-Paris gi mai iu al Ini Césir Franck. In perioada urmatoare. a razboiului francsprusac (1870) sub inslurirea Ini Franck gi a Ini SaintSaéns, compocitorit {ram eri, care timp de un secol sau orientat aproape exclusiv cltre teatrul muziesl, au lnat initiativa de 2 cultiva muzica simlo- mcf si do camera, creind o litératura nationale, frances. Ast fel a luat fiinta ,Societatea nationals francezi* al eérui seere- tar a fost un timp Ernest Chausson. Traind t mijlocul soce- afi burgheze minata de adinci contradictii sociale, adincite in yperioada de reactiune politica urmitoare infringerii Comune! din Paris (1871), Chausson exprima in muzica sa, alaturi de gin suri alelicate, lirice, si un sentiment de tragicd ‘ndoitla, aproape dle amaraciune. In lini generale, muzica lui Chausson este dominata de melodii de 0 mare, plasticitate si o pétrunzatocre fora emojio- nald. Armonia a ests bogati, iar constructiile sale sonore sint Dazate pe principiol franckist al dezvaltarit ciekico a unor mo- jive generatoare, de axa Murind in’ plina afirmare a fortelor sale creatoare, E. Chausson 2 lasat_un numar relativ amie de luerari. Din ereatia sa simfonicd amintim: Simfonia tn si bemol major, Poemul dragostei si al marii, pentru voce si orchestra, Poemul pentru vioara si orchestra. Printre Iucrérile sale de camera figurcazt si un Concert pentru pian, vioura si cvartet de coarde, pe care ‘Vineont ’Indy ta terminat dupa moartea autorului. POEMUL PENTRU VIOARA SI ORCHESTRA Poemul pentru vioard si orchestra a fost compus si anul 1896 gi dedicat marelui violonist belgian Eugene Ysaye, care ‘Ma popularirat in concertele sale. ‘Titlul lucrarit este corespunzi- tor conjinutulai ei lirico-narativ. Prineipinl eidic se afirma Sa 7 a melodiei apare, in cadrul pastoral care caracterizeaza partea Il, ea amintirea unor frumoase clipe de dragoste. Total sc potoleste apoi dim nou gi revine, de asta data la pian, melodia pe care o auzim la inceputul miscarii. "Tema principala @ finalului este — ca si cea din prima sare'— de provenienta popular yeraineand, Ea este oxpasi cu multa vigoare de cdtre pian: Allegro con fuoeo Sf ‘Acest_cintec ucrainean imprima intregulaj, final un caracter luminos. Ceaikovski igi arata aici Inca o dati maiestria cu care stie si zugrdveasca prin mijloace sonore, veselia sibueuria po- porului, umorul Ini’ sinatos. "In desfasursrea fivalului putem Femarca cu usurint si, o melodie contrastanta, prin caractervl ei maj potolit —— oS Ea va rasuna ca. sin imn catre sfirsital concertului amintind prin plinatatea ci emotionali de introducerea lucrarii Finalul intraneste calitatile de geama ale stilului conger- istic ceaikovskian, caracterizat prin. imbinarca armonioast a monumentalitagii cadrului.sonor. cu lirismul gingag, op veselia care merge pint la exuberant frenetica. CONCERTUL PENTRU VIOARA $I ORCHESTRA IN RE MAJOR, OP. 35 Concertul incepe: cu 0 scurta introducere orchestral (Alle gro moderato) in care risuna o melodie generoast - a. viorilor prime. Sonoritatile se imbogayese treptat, erese in amploare eurind igi face aparitia instrumental solist eu. un scurt pasaj 84 ew caraeter improvizator, ce realizeaza trecesea -spre tema -prin- eipala a primei parfi, o’melodie plini de farmes poetic : Cintuta ia, maceput de vioara solista, acompaniata discret, ea xa résuna, pe urmé amplu, Prin..mijlosirea repetivii unui motiv ritmic.se ajunge Ie 0 noud idoo.muvicala, cu 0 Tinie un- duitoare,.adust tot de vioara solista. “_ Dupa un. épisod de inclestare intre orchestra si solist, li- aistea’ isi giseste iar locul printro nowk tema minglietoare, harazita “protagonistului : La un moment dat, dupa ce’ este pust pares le-Incercare toata maiestria interpretului principal, reausim — intonata in fortissime — vein H pe um alt plan sonor dectt era la incepu- ‘ul concertulai. Amploarea orchestrei dispare apoi dintro data, lisind si se audi un scurt dialog intro suflatori gi corsi, care este repetat de citeva ori. Tema principal a acestei prime’ parti a eoncertului (ex.: mr. 1) cevine la solist, intr-o.infatisare noua, * figurata decorativ. Ea este preluata de orchestra, care 0 prezinta cu putere in forma initiala; curind apare cadenga, partea in care i se ofera viorii soliste toate posibilitafile de afirmare. In aceasta cadet, nue gren si deosebim, printre pasajele de virtuozitate, frinturi din temele principale ale migearii ce apare intrun yesmint fmbogatit eu fine arabesour.. Dupi terminarea cadenjei, “flautul, ou timbrul Ini veristalin, efota tema principals & miigearii care o reluati de indata -de solist. Catre sfirsitul pri- ‘imei parfi, sonoritatile devin. dince tm ce msi bogate, miscarca se insuflefeste, afirmind un sentiment de bucurie tinereasca, biruitoare, Parten IY, Andante, este una din cele mai reprezentative pagini ‘ceaikovskiene “din punct, de vedere «1 frumusefii molo- dice, Intitulats Canzonetta ea se distinge prin farmecul plin de: ealduré cucoritoare. La inceput, clarinctal acompaniat de cailalti suflatori at fatigeazi 0 melodie suava ca un cintec ce izvoragte din depar- tare, in Lnigtea anei nopti. 85