VITAMINELE

Clasa de substante indispensabile care nu pot fi sintetizate in organismul uman

Molecule necesare in cantitati mici pt sanatate (microgram, miligram), crestere si
supravietuire
(latin.)VITA= VIATA
Absenta/Deficienta lor determina aparitia semnelor si simptomelor specifice, deces
Majoritatea sunt folosite in sinteza coenzimelor molecule organice complexe ce
catalizeaza reactiile biochimice; unele
au rol de hormoni
Dup solubilitatea n ap a acestora se disting dou mari clase de compui:

Hidrosolubili

Liposolubili

Cu excepia vitaminei C, toate vitaminele hidrosolubile au funcii de coenzime,

iar vitaminele liposolubile nu prezint caracteristicile specifice coenzimelor

Dei DZR (Doza zilnica recomandata) difera in functie de varsta, diferentele

nu sunt semnificative dupa adolescenta
De exemplu, DZR pentru riboflavina (B2) la subiectii de sex masculin cu
varsta cuprinsa 9-13 ani este de 0,9 mg/zi; pt cei cu varsta de 19-30 ani:
1,3mg/zi, iar pt cei peste 70 ani : 1,3mg/zi;

Pt femeile cu varsta intre 19-30 ani: 1,1 mg/zi, necesarul crescand in sarcina la
1,6mg/zi
Prin definitie, vitaminele nu pot fi sintetizate in organism sau sunt sintetizate
din precursori in cantitati insuficiente
De exemplu, niacina sau vitamina PP poate fi sintetizata din aa esential TRP,
dar in cantitate insuficienta;
Aportul excesiv din anumite vitamine atat liposolubile cat si hidrosolubile
determina efecte adverse
Dozele mari de vitamina A cauzeaza descuamarea pielii si malformatii
congenitale

Dozele crescute de vitamina C produc diaree si tulburari gastro-intestinale

Un exemplu de Aport Alimentar de Referinta (Reference Dietary Intakes) este
Nivelul Tolerabil Superior (Tolerable Upper Intake Level) sau UL
UL= cel mai mare nivel al aportului de nutrienti pt care nu exista efecte
adverse la majoritatea indivizilor din populatia generala; cu cat aportul creste
peste UL cu atat riscul de EA creste

VITAMINE HIDROSOLUBILE

A.Vitaminele hidrosolubile complexul B

-

vitaminele B coexist n aceleai mncruri, conlucreaz la susinerea

metabolismului, meninerea pielii sntoase i tonusului muscular, ntrirea
funcionrii sistemului imunitar i sistemului nervos

participa la dezvoltarea i diviziunea celular - globulele roii din snge,

prevenind anemia

- combaterea simptomelor i cauzelor stresului, depresiei i bolilor

cardiovasculare.
Toate vitaminele B sunt solubile n ap i sunt rspndite n ntreg
organismul

Ele trebuie s fie remprosptate zilnic, deoarece excesele sunt eliminate

prin urin
Drojdia de bere este o surs bun de vitamina B.
Vitamina B1 sau tiamina (nucleu tiazolic) sau aneurina (rol antinevritic)
Surse: drojdia de bere, grau,orez,secar,paine de grau integrala, legumemazare,fasole,spanac), fructe (nuci, struguri),carne, laptele consumat in
cantitate mare
Absortia- in duoden prin:
- transport activ (nivele reduse de tiamina); necesita Na si acid folic;
- transport pasiv (nivele crescute de tiamina)

Rol biochimic
Tiamina adusa prin aport alimentar este absorbita usor la nivelul
intestinului subtire si dusa mai ales la ficat, rinichi si inima unde are loc
transferul direct al pirofosfatului din ATP pe tiamina in prezenta ionilor de
Mg2+, formandu-se tiaminpirofosfatul sau TPP
Rol biochimic
n metabolismul energetic, rol de cofactor enzimatic n reactiile de
metabolizare a glucidelor, respectiv n decarboxilarea acidului piruvic,
rezultat din ciclul Krebs si trecerea sa n acetil-Co-A = energie rezultata n
urma metabolizarii anaerobe a glucozei

Rol biochimic
Integritatea morfofunctionala a SN este conditionata de prezenta
tiaminei: participa la sinteza lipidelor din structurile nervoase, la formarea
acetilcolinei, la transmiterea axonala a influxului nervos
In reactiile de transcetolare (ribulozo-5P la riboza)- calea pentozofosfat
DZR. Deficit. Teste de deficienta
Dupa administrarea de B1 animalelor de experienta, o parte se
regaseste in urina neschimbata si alta parte ca piramina, un derivat rezultat
sub actiunea tiaminazei prezenta la microorganismele intestinale

DZR este de 0,5-1 mg

Eliminare urinara: 50-250ug/24 ore
Cresterea activitatii tiaminazei modifica necesarul de B1
DZR. Deficit. Teste de deficienta
Necesarul zilnic variaza cu alimentatia. Lipidele si proteinele economisesc
tiamina
Fierberea excesiva duce la scaderea contimutului in tiamina a multor
preparate
Necesarul creste in efort fizic intens, consum crescut de glucide, sarcina,
alaptare, diaree, stres

Carenta de vitamina B1 duce la Beri-Beri, boala ce a fost raspandita in

zonele unde orezul decorticat a constituit hrana de baza a oamenilor
Boala este cunoscuta sub doua forme: uscata si umeda

Forma uscata:
pierderea rapida in greutate, atrofie musculara si tulburari nervoaseencefalopatie Korsakoff
Reflexele de baza sunt atenuate, stare de anxietate, confuzie mentala; cord
marit hipoton
Fara edeme
Slabire progresiva
Infectii cronice
Beri-Beri aparuta in primele 6 luni de viata (lapte matern deficitar in B1) se
caracterizeaza prin: cianoza, tahicardie, respiratie dificila; insuficienta cardiac
si deces rapid
Beri-beri umeda - retentie lichidiana aparuta cand contractilitatea
ventriculului stang este compromisa:
Edeme generalizate ce pot masca slabirea organismului, afectiuni cardiace cu
evolutie rapida
Raspunde bine la tratamentul cu tiamina, constatandu-se ameliorarea
functiilor cardiace si diureza masiva
Simptome similare insuficientei cardiace congestive
Tahicardie
Colaps circulator fatal
Raspuns rapid la tratament

Cardiomiopatia este legata direct de carenta B1 la nivelul muschiului

cardiac
Inhibarea complexului piruvat dehidrogenazei determina acumularea
de alfa-cetoacizi in muschiul cardiac si in sange cu aparitia cardiomiopatiei
indusa biochimic
Afectarea ambelor functii ale tiaminei produce cardiomiopatie

Tratamentul imediat cu doze mari (50- 100 mg) de tiamina iv

determina o scadere imediata a debitului cardiac cu cresterea rezistentei
vasculare periferice la 30 min de la injectie
Suplimentarea dietei cu B1 nu este la fel de eficienta deoarece
consumul de etanol interfera cu absortia de tiamina
Intrucat etanolul afecteaza absortia vitaminelor hidrosolubile sau
conversia lor la foma de coenzima ar tb administrat un cocktail de vitamine
Deficit de tiamina- frecvent intalnit la alcoolici cronici: aritmiile
cardiace si afectiunile respiratorii sunt asociate cu leziuni hemoragice la nivel
cerebral
Stabilirea statusului de vitamina B1 include:

Determinarea activitatii transcetolazei eritrocitare constituie

in prezent cel mai eficient test dedeficienta la subiectii umani

Excretia urinara de tiamina

Determinare piruvat + lactat din sange

Vitamina B2 sau lactoflavina (izolata din lapte)

In lumina violeta sau ultravioleta prezinta fluorescenta galben-verzuie,
pe care o pierde in solutii puternic acide sau puternic bazice
Pe aceasta propritate se bazeaza dozarea riboflavinei in diverse medii
biologice
Prin iradiere UV, in mediu bazic, B2 formeaza lumiflavina, iar daca
iradierea are loc in mediu acid se formeaza lumicromul

Rolul biochimic:
Vitamina B2 adusa prin aport alimentar este absorbita usor la nivelul
intestinului subtire, iar sangele o distribuie in tot organismul cantitati mici
fiind depozitate in ficat si rinichi

Prin reactie cu ATP, riboflavina formeaza in organism doua substante

deosebit de importante: flavin-mononucleotid (FMN) si flavin-adenindinucleotid (FAD)

Rol biochimic
Toate rolurile biochimice implica FMN si FAD care intervin in reactiile de
oxido-reducere celulara, avand rol esential in:

producerea de energie si respiratia celulara;

in dezaminarea oxidativa a AA etc
functioneaza ca grupare prostetica

DZR. Deficit. Teste de deficienta

DZR este de 1,2- 1,7 mg pentru un adult sanatos; creste in sarcina si
alaptare
Nu este cunoscuta ca factor etiologic primordial in nici una dintre
maladiile grave desi pacientii cu pelagra, beri-beri prezinta si carenta de
riboflavina
In general, concentratia de FMN scade mai rapid decat cea de FAD, iar
amandoua mai rapid in ficat si rinichi decat in inima si creier
Carenta riboflavinei in eritrocite este probabil cel mai sensibil indiciu al
deficientei; sangele contine in mod nornal 20 ug/dL riboflavina

Surse: carne, ficat, drojdia de bere, faina integrala, legume: fasole, soia,
mazare, cartofi etc

Vitamina PP adusa prin aport alimentar este absorbita la nivelul intestinului

subtire si depozitata pentru scurt timp in ficat. De aici este dusa in tot organismul
unde participa la procesele de oxido-reducere sub forma celor doua coenzime:
NAD+ este acceptorul de electroni major in procesele redox din organism
Partea reactiva este nucleul nicotinamidic. In oxidarea S, acesta accepta ionul
de hidrogen si doi electroni. Prin reducere, se formeaza NADH, H+
NAD+ si NADP+ sunt coenzime, legarea lor de partea proteica a enzimelor
respective este labila (spre deosebire de FMN si FAD)

DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoze

Absortia: in duoden
Conversia vitaminei libere la coenzima: loc in toate celulele
Nu este stocata
Metabolitii excretati in urina
DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoze
DZR este de 13-19 mg/zi, fiind mai crescut la B decat la F; la copii in perioada
de crestere
Necesarul creste in sarcina, alaptare, efort fizic crescut
Intrucat sinteza de vitamina PP se face pe seama TRP, necesarul se poate
completa pe seama acestui aa prin aport alimentar
Una din caile de metabolizare a TRP este sinteza de PP
Sinteza B3 din TRP; este necesar B2 si B6
60 mg TRP sunt necesare pt a sintetiza 1 mg de B3
Cerealele contin un nivel redus de TRP si B3
Roluri:

Sinteza de acizi grasi

Sinteza Col

Sinteza bazelor purinice si pirimidinice

DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoze

Pelagra este o boal cauzat de o diet deficitar sau de incapacitatea

organismului de a absorbi, fie niacina (una dintre vitaminele complexului B), fie
triptofanul (un aminoacid esential).
DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoze
Pelagra este ntlnit n anumite prti ale lumii, cu populatii care consum
mari cantitti de porumb si se caracterizeaz prin ulceratii eritematoase cutanate,

diaree, modificri ale mucoaselor si uneori simptome de boli mentale (dement sau
schizofrenie)
Boala se poate produce si ca urmare a tulburrilor gastrointestinale sau a
alcoolismului. Denumirea bolii provine de la "pelle"(piele) si "agra"(groas). Pentru
prevenirea bolii e indicata o dieta ce contine legume, ciuperci, peste, ou si lapte,
sau suplimente nutritive.

Excretia urinara de metaboliti de niacina:

N-metil-nicotinamida

2-piridona

In tratamentul hipercolesterolemiei: doza de 1-3 g/zi niacina

Potentialul toxic al niacinei este redus, dar la doze foarte mari (de 60 de ori
DZR) pot aparea: urticarie, discomfort gastro-intestinal, scaderea tolerantei la
glucoza.

Vitamina B6 sau piridoxina (alcool cu nucleu piridinic) sau adermina

(vindeca dermatita experimentala)
Surse: ficat, drojdie, galbenus de ou, legume- piridoxol piridoxalul si
piridoxamina

Absorbita usor la nivel intestinal, B6 trece in sange; mici cantitati sunt

depozitate in muschii scheletici
Intracelular: fosforilare in prezenta unei kinaze specifice;

Necesarul de vitamina B6 este completat pe seama piridoxinei sintetizata de

flora microbiana intestinala
Dupa absortie, piridoxina este oxidata la piridoxal si fosforilata la PALPO, sub
actiunea piridoxal-kinazei
In afectiuni renale, piridoxal-kinazaeste inhibata; desi aportul de vitamina B6
este corespunzator, se poate ajunge la o carenta de PALPO

Rol biochimic:

Degradarea glicogenului

Sinteza hemului

Formarea anticorpilor

Sinteza acizilor nucleici

Procesele de transaminare

Mentinerea echilibrului ionic Na+/K+

Functionarea normala a SN si muscular

Sinteza histaminei, seroroninei, norepinefrinei, acidului -aminobutiric,

vitaminei PP pe seama TRP

DZR. Deficit. Teste de deficienta

DZR: 1,4- 2 mg; cerintele cresc intr-o dieta bogata in proteine si cu varsta; in
sarcina, alaptare, afectiuni hepatice sau cardiace
Avitaminoza este rara; simptome: nervozitate, dureri la nivelul membrelor,
dermatite, artrite, anemie (PALPO intra in structura ALA-sintetazei din biosinteza
hemului), caderea parului, tulburari de vedere
Dezoxipiridoxina (antivitamina B6): leziuni cutanate in jurul nasului, ochilor,
limfocitopenie
La sugarii hraniti cu lapte sau alimente fierte timp indelungat la temperaturi
ridicate: convulsii epileptiforme si hiperexcitabiliate (deficit de
glutamatdecarboxilaza si acid -aminobutiric)
Carenta de vitamina B6 apare in tratamentul tbc cu izoniazida care formeaza
cu piridoxalul si esterul sau fosforic o hidrazona care se elimina urinar
La sobolani: acrodinie cu inflamatia si descuanmarea pielii extremitatilor
Excesul de vitamina B6: rar; scade absortia de B1; piridoxina in exces inhiba
fosfokinazele implicate in transformarea tiaminei in TPP

Surse: drojdia de bere, ficat, oua, carne, lapte

Rol biochimic
Acidul pantotenic absorbit intestinal trece in sange si este fosforilat pe seama
ATP prin reactii succesive: coenzima A
In creier lipseste kinaza specifica ce catalizeaza transformarea pantotenatului in
4-fosfopantotenat; [pantotenatului]- ct, iar sinteza coenzimei A nu are loc

Procese de biosinteza si degradare:

Biosinteza acizilor grasi si a colesterolului

Reactii de transacilare (formarea acetilcolinei si a acidului hipuric)

Degradarea acizilor grasi

Ciclul citric

Decarboxilarea oxidativa a -cetoacizilor

Participa prin grp SH a tioetilaminei formand legaturi tioesterice,

macroergice

DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoza

DZR: 5- 10 mg; necesarul creste in stres
Carenta: dureri abdominale, infectii cai respiratorii superioare, modificari
cutanate, scaderea functiei suprarenale cu hipoglicemie
Vitamina B8/7 sau H
Surse: ficatul, drojdia, arahide, ciocolata,
galbenus ou
Sintetizata de flora microbiana

Biotina adusa prin aport alimentar este absorbita intestinal

In enzimele ce contin biotina, aceasta se leaga covalent, sub forma unei
legaturi amidice, la gruparea -amino a unui rest de lizina din apoenzima

Aceasta implica activarea biotinei in prezenta ATP, urmata de cuplarea cu

proteina pentru a forma holoenzima
Biotina + ATP

Biotinil-5'-adenilat + PPi

Biotina este gruparea prostetica a numeroase enzime

4 carboxilaze:
1. acetil-CoA-carboxilaza
2. propionil-CoA-carboxilaza
3. metil-malonil-transcarboxilaza
4. piruvat-carboxilaza

DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoza

DZR: 10 g.
o
o
o
o
o

Necesarul zilnic este la copii, n funcie de vrst, de 30-100 g, la

aduli de 150 g
Este sintetizata de bacteriile intestinale
Necesar crescut in: sarcina si alaptare
Carenta. Simptomele nu sunt specifice: caderea parului, astenie, dureri
musculare, lipsa poftei de mncare, eventual anemie, cheilita
Biotina nu cauzeaz efecte secundare nici n doze ce depesc
semnificativ necesarul zilnic.

Alimente bogate in acid folic:

o
o
o

Fasole;Mazre;Salata;Lintea;Spanac;Cereale;
Pine;Fin;Peste; Alune;Portocale;
Banane;Broccoli

Metabolismul folatului
Folatul este redus la tetrahidrofolat:
folat reductaza inhibata de metotrexat (chemoterapeutic)
Metilare la N5-metil-tetrahidrofolat: forma principala din sange
1. Interconversiunea serina-glicina

2. Degradarea histidinei
3. Testul de incarcare cu histidina
4. Sinteza bazelor purinice si pirimidinice
5. Sinteza metioninei
DZR:

50g -400g.
Necesar crescut in: sarcina, alaptare, stres, stari patologice
Deficienta de folati:
Homocisteina = factor de risc in bolile cardiovasculare ?
Homocistinuria genetica = boala cardiovasculara prematura
Hiperhomocisteinemia = risc crecut de CVD
Scaderea de folati, B6 si B12 = risc crescut de CVD
Aport redus de B= risc crescut de CVD

Defect de formare a tubului neural (creier, maduva spinarii)

Primele doua luni de gestatie
Anencefalie
Absenta emisferelor cerebrale
Spina bifida
Anemia megaloblastica: eroare in sinteza AND
Datorita interrelatiilor cu vitamina B12, carenta acesteia determina un deficit
secundar de acid folic
In periferie: hipersegmentarea leucocitelor polimorfonucleare; maduva
osoasa megaloblastoca
Test FIGLU- determinarea acidului formiminoglutamic
Cobalamina sau vitamina B12
Vitamina B12 adusa prin aport alimentar este eliberata in intestin;
Se uneste cu factorul intrinsec Castle secretat de celulele mucoasei gastrice
si este absorbita
Dupa absortie, factorul este eliberat si vitamina B12 preluata de
transcobalamina, o proteina transportoare

Sub aceasta forma este dusa la ficat unde este depozitata. Complexul cu
transcobalamina este desfacut, iar vitamina B12 este eliberata ca
hidroxocobalamina

In citosol aceasta este redusa de flavoprotein-reductaze specifice, compusul

reactionand cu ATP= coenzima
Metilcobalamina- forma de transport si de coenzima
Adenozilcobalamina- forma de stocare si de coenzima

Surse:

produse din carne, ficat, peste, lactate, microorganisme gastro-intestinale,

suplimente

Factorul intrinsec:

Glicoproteina gastrica

Se leaga la B12 in intestinul subtire

Complexul IF-B12 se ataseaza R pt B12 in ileon in vederea absortiei

DZR:

3 g pentru adulti si copii mici

1 g pentru copii mai mari

Necesar crescut in: sarcina, alaptare- 4 g/zi

Aceasta vitamina este una dintre cele mai active substante cunoscute;
importanta in sinteza AND, Hb si in mielinizare

Administrarea 1 g vitamina B12 unui bolnav cu anemie pernicioasa duce la

activarea imediata a hematopoiezei

Vitamina B12=factor antipernicios

Coenzima B12 este necesara pentru actiunea unor enzime:

1. coenzima pentru transmetilaza care catalizeaza transformarea

homocisteinei in metionina:
Metilarea are loc in citoplasma. Enzima care intervine este homocistein-metiltransferaza sau metionsintetaza, ce are ca si coenzima specifica
metilcobalamina

2. Unele izomeraze sau mutaze contin coenzima B12. Asigura transferul unui
atom de hidrogen de la carbonul C1 la carbonul C2. Acest transfer este insotit
de transferul invers de la C2 la C1 a unei alte grupari ca: hidroxil, amino,
alchil, carboxil
Metil malonilCoA mutaza
PropionilCoA-- SuccinilCoA
Anemia megaloblastica
Neuropatie
Testul Shilling pentru malabsortie
Administrarea orala de B12 marcata radioactiv
B12 nelegat
IF-B12
Masurarea excretiei urinare de B12 marcata

Testul Shilling pentru malabsortie

VITAMINA C

Lactona acidului ascorbic; prin pierderea gruparilor OH enolice se obtine

acidul dehidroascorbic
Ambele forme sunt interconvertibile prin hidrogenare-dehidrogenare si sunt
biologic active

Surse:

Fructe, legume verzi, cartofii noi, citrice, pepene galben, macese; prin
preparare termica este distrusa; este cea mai putin stabila vitamina
hidrosolubila

Se absoarbe rapid la nivel intestinal; este eliberat in lumenul intestinal ca

acid dehidroascorbic; in peretele intestinal sufera o reducere, fiind absorbit in
circulatie ca acid ascorbic

Factori ce scad absortia: antibioticele, cortizonul, aspirina, stresul,

temperaturile ridicate, fumul de tigara

n reactiile de hidroxilare este implicat si oxigenul molecular

R-H + Acid ascorbic + O2

R-OH + Acid dehidroascorbic + HOH

Acidul ascorbic intervine prin reactii de reducere, iar acidul dehidroascorbic prin
reactii de oxidare
Importanta in formarea hidroxiprolinei si hidroxilizinei, aa specifici
colagenului- modificare posttranslationala a colagenului
Reactii de oxidoreducere in care functioneaza cuplat cu glutationul sau cu
coenzimele nicotinamidice si flavinice
Degradarea tirozinei, sinteza carnitinei
Activitate antioxidanta: reactioneaza si indeparteaza speciile reactive de
oxigen, ROS
Activitate pro-oxidanta: reduce metalele la forma pro-oxidanta
Sinteza neurotransmitatorilor: noradrenalina, dopamina, serotonina
Sinteza acizilor biliari
Creste absortia fierului

DZR. Deficit. Teste de deficienta

DZR:
o

1mg/kg corp; 10 mg/zi previne aparitia scorbutului

o
o
o
o
o

Necesar crescut in : sarcina, alaptare, gripa, stres, oboseala

Toxicitatea vitaminei C: 2000mg/zi
Diaree osmotica
Formarea calculilor de oxalat de calciu
Incetinirea absortiei unor vitamine- B12

Scorbutul. Cauza: formarea colagenului imatur

La adulti: pierderea dintilor, plagi, afectarea integritatii capilare cu hemoragii
subcutanate si edeme, dureri articulare, anorexie, edeme
La copii: dureri, tumefierea articulatiilor, hemoragii, dezvoltarea insuficienta a
dintilor, anemie, vindecarea dificila a plagilor
Nivelul de vitamina C plachetar < 25% din IBR (52+-22g/10 10 plachete

FIERUL

CUPRUL