Sunteți pe pagina 1din 5

Se aproba

Florin Filip, Vicepresedinte


Coordonator al proiectului

RAPORT
PRIVIND DEPLASAREA DELEGATIEI ACADEMIEI ROMANE LA
CONFERINA PRESENT NEEDS, FUTURE OPTIONS - ISSUES AND
TOPICS FOR TRANSNATIONAL FORESIGHT,
- Haga, 2-3 decembrie 2004 A. Introducere
Incepand cu data de 1 septembrie 2004 a intrat in vigoare contractul care are ca obiect derularea
proiectului Foresight and Society - Forsociety ERA-Net, contract ERAC-CT-2004-011832 incheiat
intre Comisia Europeana si un consortiu de 19 organizatii din Europa (Secretariatul General pentru
Cercetare si Tehnologie Grecia, Ministerul Educatiei si Stiintei Bulgaria, Ministerul Federal
pentru Educatie si Cercetare Germania, Ministerul Educatiei, Divizia de cercetare si dezvoltare
Ungaria, Consiliul Cercetarii Norvegia, Agentia suedeza pentru sisteme inovative Suedia etc),
printre care si Academia Romana. Bugetul proiectului pentru Academia Romana este de 70.000
Euro pe durata a 36 de luni.
In conformitate cu Planul de lucru al proiectului, in zilele de 2-3 decembrie 2004 a avut loc la Haga
(Olanda) prima conferinta internationala cu privire la utilizarea tehnologiilor de foresight in
activitatea economica si de cercetare. Programul conferintei este atasat.
In conformitate cu obligatiile asumate prin proiect, Academia Romana este implicata in 20 din cele
23 de task-uri ale proiectului, prezenta echipei proiectului din cadrul Academiei Romane la
actiunile organizate fiind necesara si utila.
In baza deciziilor luate la sedinta de lansare a proiectului (1-2 octombrie 2004, Atena),
reprezentanti ai organizatiilor partenere in proiect au fost invitati sa participe la aceasta conferinta,
cheltuielile de deplasare fiind prevazute in bugetul proiectului.
Conferinta de la Haga a reunit specialisti atat din domeniul foresight, cat si din domeniile
industriale, economice si sociale in care utilizarea tehnologiilor de foresight pot contribui decisiv la
elaborarea strategiilor de dezvoltare.
In acest context din partea Academiei Romane la Conferinta de la Haga a participat, in perioada 15 decembrie 2004 o delegatie alacatuita din urmatorii specialisti:

Romeo Ilie, sef compartiment Resurse, programe de cercetare si integrare europeana, secretar
stiintific al proiectului
Prof.dr.ec. Emilian M. Dobrescu, secretar stiintific al sectiei de Stiinte economice, Juridice si
Sociologie a Academiei Romane, membru al echipei de realizare a proiectului.

Participarea la conferinta a urmarit realizarea unor contacte mai stranse cu specialistii din domeniul
foresight participanti la reuniune, dar si o participare activa in sectiunile conferintei.

Fata de programul Conferintei, cei doi delegati au participat la urmatoarele sectiuni si sesiuni
paralele:
Romeo Ilie

Emilian Dobrescu

Previziuni referitoare la infrastructurile viitoare ale Europei


Imbunatatirea dialogului dintre stiinta si societate
Metode de foresight
Cuantificarea si evaluarea in activitatile de foresight
Dezvoltarea economica si sociala viitoare a Europei
Schimbari viitoare in structura populatiei Europei
Metode pentru identificarea problemelor care pot beneficia de studiile de
foresight

B. Descrierea lucrarilor conferintei


Lucrrile conferinei s-au desfurat avnd ca idee dominant faptul c prezentul are nevoie de
opiuni viitoare probleme i topici pentru Foresight la nivel transnaional.
Conferinta a fost deschisa de prof.dr. Henriette Maassen van den Brink, Presedinte COS (Olanda),
care a prezentat pe scurt proiectele si obiectivele avute in vedere de studiile foresight initiate la
nivelul guvernului olandez.
Dr. Paraskevas Caracostas, seful unitatii nr. 2din cadrul directiei Stiinte sociale si umanistice a
prezentat strategia Comisiei Europene privind sustinerea proiectelor de foresight in PC6 si PC7.
Coordonatorul proiectului, Nick Constantopoulos (Grecia) a prezentat participantilor obiectivele
proiectului, insistand asupra principalelor taskuri care pot fi de ionteres pentru intreaga comunitate
stiintifica europeana (Dialog despre viitor, conferinte anuale impreuna cu persoane de decizie la
nivel guvernamental, sisteme de evaluare a proiectelor de foresight etc.)
Principalele teme prezentate n plenul conferinei, n prima zi au fost:
Introducere n ERA Net ForSociety;
Evoluia Foresight, rolul potenial n cooperarea internaional;
Foresight i dezvoltare economic.
Prof. Dr. Ben Martin, director al departamentului Stiinta si tehnologie din cadrul Universitatii de
Studii Politice din Sussex (Anglia) a prezentat cateva idei si recomandari privind rolul potential pe
care il pot juca tehnologiile de foresight pentru cooperarea stiintifica si economica internationala.
Dr. Gerard Bakker, Ministru al Economiei (Olanda) a facut o legatura intre studiile de forsight,
tehologiile folosite si dezvoltarea econimica, insistand asupra rolului pozitiv al acestor studii in
fundamentarea deciziei pe ctermen mediu si lung.
Dr. Jack Smith (Consiliul National al Cercetarii, biroul pentru tehnologii de foresight, Canada) si
prof. Dr. Alfred Nordmann (Universitarea din Darmstadt, Germania) au avut doua prezentarei
referitoare la raportul dintre cerintele societatii si convergenta tehnologiilor de foresight in Canada,
respectiv Europa.
In dupa amiaza primei zile s-au desfasurat in paralel un numar de 6 ateliere de lucru. Partea a doua
a primei zile s-a desfurat sub genericul Foresight transnaional: cerine societale i tehnologii
convergente, cuprinznd conferinele:
Foresight i aciune n tehnologii convergente n Canada i, respectiv, n Europa;
Dicuii panel centrate pe valori adiionale pe care Foresight-ul coordonat, transnaional le
poate avea n realizarea cercetrii transnaionale i dezvoltrii programelor cu tehnologii
convergente.
2

De asemenea, au fost organizate dou workshop-uri paralele: Foresight european pentru folosirea
durabil a zonelor maritime i costiere (scopul i fezabilitatea Foresight-ului transnaional n
folosirea i dezvoltarea zonelor maritime i de coast ale Europei) i Dezvoltarea socio-economic
viitoare a Europei n tranziie (scopul i fezabilitatea Foresight-ului transnaional asupra
dezvoltrii socio-economice n Europa, ce modele trebuie urmate pentru a crea o dezvoltare socioeconomic durabil), precum i sesiunile de discuii:
A. Metode pentru identificarea problematicilor referitoare la Foresight (cum s se
identifice problemele, scopul i fezabilitatea Foresight-ului i inovrii ntr-o lume
dinamic; seturi de instrumente disponibilitatea i nevoile de folosire a lor);
B. mbuntirea dialogului n tin i societate (cum s fie implicai actori relevani din
afara zonei tiinifice n S&T Foresight dialogul tiinei i al societii);
C. Instrumente pentru studii prospective i Foresight (s-au analizat metodologiile actuale
n Foresight).
Avand in vedere importanta subiectului, delegatia romana a participat la atelierul de lucru
Imbunatatirea dialogului dintre stiinta si societate. Rolul sau a fost de a identifica si descrie
modul in care diversi actori fara background stiintific pot si trebuie sa se implice in diversificarea
dialogului dintre stiinta si societate, ca o cale de crestere a increderii societatii in cercetarea
stiintifica si de implicare mai directa a comunitatii stiintifice in problemele curente si de viitor ale
societatii.
A doua zi a conferinei a inclus defurarea a nc cinci ateliere de lucru paralele:
- Foresight transnaional i managementul apei (scopul i fezabilitatea Foresight-ului
regional transnaional asupra rurilor europene);
- Prevederi viitoare asupra infrastructurii europene (idem asupra prevederilor
infrastructurale, cum ar fi cercetare transport energie);
- Foresight n inovarea agricol (idem asupra inovrii agricole);
- Provocri demografice, viitorul schimbrii populaiilor n Europa (idem asupra
modificrii populaiilor: migraie i mbtrnire).
- Benchmarking i evaluare n Foresight (benchmarking-ul programelor Foresight i
evaluarea proiectelor).
Avand in vedere programul comunicat, s-a decis participarea la atelierul Sisteme de masurare si
evaluare in foresight, tinand cont ca Romania se afla in faza incipienta de lansare a unor proiecte
de foresight care trebuie monitorizate si evaluate prin prizma eficientei lor asupra porocesului de
luare a deciziilor la nivel guvernamental.
Dupa amiaza a avut loc o sedinta plenara, in care au facut scurte expuneri de sinteza prof. Dr. Liam
Downey (Presedinte al grupului de experti Blueprints pentru studii transnationale de foresight) si
prof. Dr. Peter Heydebreck (raportor al grupului de experti Blueprints), iar Philippe Destatte si
Christian Svanfeldt au prezentat experienta a doua proiecte de foresight.
Dr. Michael Jasper (IFOK, Germania) si dr. Haluk Geray (TUBITAC, Turcia) au avut doua scurte
prezentari referitoare la proiecte pilot pentru sondaje de tip Delphi si la proiecte din tipicul
Dialoguri despre viitor.
Ofiterul de proiect din partea Comisiei Europene, Mark van Achter, a facut o prezentare mai larga
asupra obiectivelor Comisiei Europene in domeniul foresight, insistand asupra necesitatii de
coordonare a proiectelor care se deruleaza in trei directii: ERA NET, ERA NET plus si Platforme
tehnologice.

Dr. David Grobaek, din partea biroului COST a vorbit despre initiativele acestui birou si despre
necesitatea de cooperare dintre proiectele de foresight finantate de Comisia Europeana.
Conducatorii sesiunilor paralele au facut scurte informsari si au prezentat concluziile lor asupra
desfasurarii acestor sesiuni.
In finalul Conferintei, a avut loc un forum la care au participat reprezentanti guvernamentali si
parlamentari (Dorette Corbey, membra a Parlamentului European, Jyrki Kasvi, membru la
Comitetului pentru viitor din parlamentul Finlandei, Roel J. van Duinen, Presedintele European
Science Foundation) si care s-au referit la modul in care institutiile pe care le reprezinta inteleg sa
utilizeze tehnologiile de foresight in previzionarea viitorului si luarea deciziilor).
In incheiere, doamna Maria J. A. van der Hoeven, Ministrul Educatiei, Stiintei si Culturii, a rostit
un discurs de inchidere a conferintei.

C. Concluzii si propuneri
Delegatia romana considera ca fiind foarte pozitiva participarea la aceasta conferinta, cu atat mai
mult cu cat, in conformitate cu calendarul de evenimente al proiectului, Academia Romana trebuie
sa organizeze in 2005 o conferinta similara ca dimensiune si complexitate, la care sa participe un
numar cat mai mare de persoane cu functii de decizie la nivel guvernamental. Delegatia romana a
primit confirmarea ca atat coordonatorul taskului (Ferenc Kovats-Ungaria), cat si organizatorul
conferintei de la Haga (Victor van Riij, Olanda), precum si partenerul din Norvegia (Erik .) vor
sprijini direct organizarea conferintei de catre Romania. In acest sens s-a propus ca in primul
trimestru al anului 2005 sa aiba loc o reuniune de coordonare, data si locul intalnirii urmand a fi
stabilite ulterior.
Implicarea Academiei, ca organizatie, in proiecte internationale finantate de Comisia Europeana reprezinta
o activitate cu caracter de noutate in institutia noastra. Realizarea sarcinilor de asistare a institutelor si
centrelor de cercetare ale Academiei, cat si a celor prevzute n aceste proiecte poate fi fcut in mod
corespunzator de catre un colectiv format din minimum 6-8 persoane, cu specializare adecvata si care sunt
consacrate lucrrilor i angajate pe baz de contracte cu durat determinat pe perioada desfasurarii
proiectelor .
In prezent, pentru administrarea programelor de cercetare proprii si participarea la programe internationale,
centrele de cercetare din invatamantul superior dispun de o instituutie cu personalitate juridica (UEFISCSUUnitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior si a Cercetarii Stiintifice Universitare:
http://uefiscsu.ro ), iar in cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii (fost MCT), Departament "Cercetare", sa infiintat de curand, in scopuri similare, o Unitate de mananagement al programelor.

In vederea stabilirii unui cadru organizatoric intitutional de participare a Academiei


Romane la proiectul international Foresight and Society - ForSociety ERA-Net se
propune:
a) Infiintarea unui "Centru de cercetari prospective i management de proiecte internationale ", cu
finanare n totalitate extrabugetar, organizat si finantat pe baza de proiecte.
b) Centrul, pentru inceput fr personalitate juridic, va fi plasat n cadrul Casei oamenilor de stiinta,
care are prevazut explicit prin lege dreptul de a realiza venituri extrabugetare.
c) Pentru functionarea Centrului se va folosi, pentru inceput, finanarea obtinuta pentru derularea celor
trei proiecte ale Academiei, inclusiv a proiectului ForSociety ERA-Net (pentru urmatoarea perioada
de doi ani numai pentru proiectele contractate pana in prezent, se poate conta pe aprox. un sfert de
milion de Euro - echivalent a cca 10 miliarde de lei).

d) Personalul Centrului va proveni din personalul existent in aparatul Academiei (fie prin schimbarea
incadrarii, fie pe baza diminuarii temporare a normei de baza, creand astfel norme libere pentru
angajarea altor persoane in aparatul Academiei in compartimentele deficitare ca personal finantat de
la Buget), sau din afara institutiei.

Romeo Ilie
Prof.dr. Emilian M. Dobrescu