DESEN TEI-{NIC o Lucrdri oractice

u1

ffil .,eCa

NOTTUNI II.{TRODUCTTVE

I
I

1.1. Instrumexte folosite

1.1.1. Instrumente

in desenul tehnic

pentru desenare gi
- ---'t scriere

o Plangeta
Si teul pentru desenare

'''

I Planseta

este confeclionatd din diverse materiale (lemn, plastic, g.a), format minim

de 450x600 mm, cu fete perfect plane. Amplasarea gi fixarea formatului se fap-e c6.t mai
aproape de marginea din stdnga plangetei.

'

doui lamele: una orizontald, de regulS. cu aceeagi dimensiune

ca cea.a pianqetei $i una vertical[ ce culiseazi pe marginea din stdnga plangetei qi face cu
iamela orizontald rur unghi de 90". Liniile orizontale de pe desen se vor trasa cu ajutorul
lamelei orizontale a teului (fig. 1. 1), prin deplasarea teului in sus pi in jos cu m6na stdng6., iar
Tpul este compls din

cele verticale prin deplasarea echerului pe lamela orizontalt a teului. De regul6, teul trebuie sd
arbd aceleaqi dimensiuni ca gi planpeta.

Fig. 1.1. Pozilia de iucru cu teui la piangeta

<ie desen

Trusa de compas ce cuprinde minim compasul cu dispozitiv detaqabii pentru trasat in

cteion, balustrul, distaniierul cu gurub de reglare, din olel nichei.at de buna calitate.

'

Echerele

inclinate.

in

de

45ox45o sau 30ox60o, sunt folosjte pentru trasarea

liniilor verticale sau

cazui trasdrii desenelor la scarf,, echerul se va depiasa pe lamela orizontald a

teului.
,1.-,..-,; ,-...,-;r

.-"; --l '.---.-.

.-...-.-,

,.,.-.-.;;:".-.-;':--Ji

*,--:..iUl,,.r;, -.cr^.- ;,,,-,*

;-.-j

j-t:-j..-..-

divizatin grade.

c Florarul - pentru trasarea unor tipuri speciale de curbe (fig. 1.2). Florarul se va poziliona
succesiv, prin conturui s[u, astfel incdt sa cuprindd cdt mai mu]te puncte ce se succed in
lungul curbei de trasat.

q *":

--*r,i!Et*
Romanescu

;&{*

M. C.

Fig. 1.2. Trasarea curbelor speciale cu ajutorul floraruiui

o $abloane ajutdtoare pentru desenare (pentru trasarea de cercuri, hexagoane,
elipse, figuri
geometrice, curbe ale capetelor guruburilor gi piulilelor, simboluri,
$.a.) - sunt realizate din
materiaie plastice

(fig.

1.3).

+oocc
O oe-e OOoo

Fig. 1.3. $abioane pentru desenare

+ Creianul mecanic cu cap tubular pentru mine de creion 0,3; 0,5; 0,7; l,a mrn, mine de
creion de grafit (de culoare neagrd) in combinalie cu polimeri, cu grade diferite de d.uritate,
simboluri ce sunt etichetate: 9H, 8H, 7H, 6H,5H, 4H (mine tari), 3H, 2H, H,F, HB, B (mine
medii),28,38,48, 58, 68, 78 (rnine moi).
e Coala de hdrtie albd pentru desenat, opaci, uniform5., ce nu trebuie si se deterioreze prin
gtergere cu radiera.

Radierd albe, de calitate.

$abloanele

pentru executarea scrierii drepte sau

inclinate au dimensiunile

corespunzitoare scrierii tehnice.

Observaiii:

'

desenele in creion se vor executa pe partea neteda a hArtiei albe pentru desenat;

'

hArtia pentru desenare se va fixa pe plangetd cu pioneze sau band[ ad,ezivd. Se fixeazd mai

intAi unul dintre colluri cu o pionez5., iar dupd intinderea hartiei pe direclia diagonaiei collului
fixat, se fixeazd cu aitd pionez6 co{ul opus; se fixeazd apoi pe rdnd ceieialte colgr:ri,

si nu fie ondulati pe laturi;

desenelor in creion, liniile drepte se traseaz5. sprijinind creionul pe rigld, pe teu

intinzAndu-se hArtia, astfel incAt

'

ia trasarea

sau pe echer, cu o inclinare de aproximativ 75" in sensul in care se traseazi linia;

'

vdrful cu mind de creion a compasului trebuie sd aiba aceeagi lungime ca cea a acului asculit
a compasului, pozilia celor dou5" brale ale compasului fiind perpendiculard pe hArtia de
desenat la tasarea arcelor de cerc de mS.rirni mari.

DESEN TEHNiC r Lr-rcrdri practice

I\ORME GEI\ERALE iI,{ DESEI\UL TEHJ\IC

1.2. Formate normalizate
.F:,'i:":t:;-rl .':pr:. :
g

-.':-, .-

. ..

-'-.i

i"---'. ,,-'a.,i. c1.- *;st;.,

ia

t:)r;ii. it. .i.\),;;.:a.;...i.ii ur. jrser:,

Ia scard in condilii de precizie gi acuratele maximi..

i
t

Forma, dimensiunile gi elementele grafice ale formafuiui sunt reglementate conform

SR EN ISO 5457: 2002.Elementele grafice ale unui format sunt prezentate in figura l.4,in
urmdtoarea ordine:

Fig. 1.4. Elementele grafice ale formatelor

t formatul
se face

nedecupat (conturul 1) de dimensiuni a3 x b3, este conturul

colii de hdrtie pe care

formatul respectiv;

formatului decupat (conturul 2) de dimensiuni a1 x b1, Se traseazd.cu linie continuE

sublire in interiorul cotii de h6.rtie, fala de formatul'inilial nedecupat d.e dimensiuni a3 x !r.
conturul

) chenarul formatului

(pozilia 3) se traseazd cu iinie continud goasa (grosime 0,7 mm)

Ei

deiimiteaz5.la exterior spaliul de desenare,

frontiera formatului (pozilia 4) reprezintd. zonacuprinsd intre laturile formatului decupat de

.,: -r.i. .
ir1_1.--1i1:--i - 1. -, ' .:..:': i1-,,.. 3-;ir.ri . .,: l.', .'.: ,..:" : 1i....
.., )
...1..: ,.:_- "i:_.2
+

formatului decupat gi o lalime de 1Omm pe celelalte parli aie formatului decupat;

' reperele de centrare (pozi;ia 5) sunt in nurnir de patru gi sunt ampiasate la mijlocul fiecdrei:
Iaturi a formatuiui decupat. Se traseazA cu linie continud groas5. (grosime 0,7mm), pornesc rie

la

conturul exterior

al relelei de referinfd gi

cu 5mm chenarul
formatului. Acestea.folosesc la pozilionarea plangei in scopul multiplicarii sau mod.ificarii.
depagesc spre interior

Romanescu M. C.

+ releaua d.e referinld (pozilia 6) se

azd pe toate lalurile frontierei formatuiui, are o

trase

Ialime de 5mrn fiind lipita de laturile chenarului formatului. Zona se irnparte

in diviziuni

cu

lungimi de 50mm, incepAnd de la reperele de centrare in ambele sensuri. Diviziuniie relelei se

noleazdde sus in jos cu litere majuscule (nu se utilizeaz6 literele I Si O) gi cu cifre arabe de la

la dreapta, fiind ccmpletate ambele laturi ale frontierei. Face exceplie formatul A4,
unde se cornpleteazi doar latura de sus gi cea din dreapta. CAmpurile din colfunle frontierei
stAnga

EI
I

formaniiui vor prelua diferenlele rezultate din imparfirea dimensiunilor formatului.

in col;ul dreapta inferior al forrnatului, pentru formatele

A0, Ai, ,A2 gi A3, alipit de chenarui acestuia. Pentru formatul A.4 indicatorul este situat in
partea de jos, pe latura mic6 a chenaruiui gi atipit de acesta;
o reperele de decupare (y:ozilia 8) se prevad in collurile formatului pentru facilitarea
tndiciatorut @ozilia 7) se amplasezd

decupirii acesfi-ria; sunt reprezentate ca doui dreptunghiuri suprapuse, complet innegrite, cu

dimensiunile de 10mm lungime gi 5mm grosime;

. spatiu de desenare sau cdmpul desenului

(pozilia 9) este spaliul din interiorul chenarului,

disponibil realizlrn desenului.

,ubr,r,

f.f pr"rru rrl*^rr,

de cdrnpuri ale replei de referinld rezultate din irnpS.rfirea

dimensiunilor formate lor de bazd.

Tab. 1.1. Numlr.rl de cAmpuri colespunz6toare formatelor din seria ISO-A

t

Tip format

AO

A1

LZ

A3

A4

Latura lungl

aA

L+

l6

12

Latura scurtl

16

t2

Standardul SR EN ISO 5457: 2002 reglemerfieazd. gi dimensiunile forrnatelor de

desen, cias ificAndu- le
1.

in urmlto arel e cate go rii

dimensiuni prefereniiale (seria ISO-A);

2. dimensiuni alungite.

s Formatele cu dimensiuni preferenyiale (seria ISO-A) au dimensiunile prezentate in tabelul

1.2. Abrevieriie (T), respectiv

limba englez5, trimmed

(U) a ceior doul tipuri de format provin de la termenii din

decupat, untrimmed

nedecupat.

utiliza doar cu latura mici drept bazd ({tg. 1.5). Forrnatele A0,
Al, A2 Ei .{3 (frg. 1.6) se pot utiliza doar cu latura mare drept bazE (in pozilie orizontal[).
Forrnatul

.{4

se poate

Tab. 1.2. Dimensiuni ale fonnateior preferenliale

Tip
format

Formpt decupat (T)

br

Ar

189

Spaliu de desenare Format nedecupat (U

b:

Zz

821

159

lr

b.

880

1230

AO

841

A1

594

841

5'74

811

625

880

A2

424

594

400

564

450

62s

A3

297

420

27'.7

390

330

450

A4

210

297

r80

27'l

240

330

Toleranlele dimensiunilor pot varia conform valorilor prevdztfie in standardui ISO

216, hind de = 0,5 mrn pentruformatele decupate 9i Ce + 2 mm pentru formarul nedecupat,

DESEN TEHNIC o l-ucrdri practice

@
!
)

I!
Ed

Fig, 1.5. Agezarea formatului

,{4

Fig. 1.6. Aqezarea forrnatului 43 (A2;AI;A0)

o Formate cu dimensiuni alungite utilizate la reprezentarea obiectelor

cu una din dimensiuni
mult mai mare tn raport cu cealaltd, in scopul economisirii hirtiei.
Forrnatele cu dirnensiuni alungite se oblin prin combinarea dimensiunii laturii scurte a

unui format din seria A (dirnensiunii verticale) cu dimensiunea laturii iungi (dimensiunea
orizontald) a altui format din seria A care are suprafala mai mare. Se recoman dd, ca utilizuea
formatelor cu dimensiuni alungite sa fie evitatdTab. 1.3. Formate cu dimensiuni alungite
Dimensiunile formatului aluneit

Tipul formatului
A1.0

ti89

br
594

At2.1

841

420

M.0

11'89

420

43.2

s94

297

A3.1

84i

297

A.3.0

r 189

297

81

1.3. Indicatorul

Indicatorul servegte la identificarea deseneior tehnice, a persoanelor care au contribuit

la realizarea acestora, a proprietarului precum gi a modificarilor operate. Se aplicd pe fiecare

il ccmpur, fiind pozilionat in collui din

dreapta desenuiui, pe btaza formafului qi alipit de chenar. Sensul de citire al indicatorului
trebuie sd fie identic cu cel de citire al desenului, adici de la stdnga spre dreapta gi de jos in
desen de execulie, respectiv pe fiecare din plangeie ce

SUS,

Standardul SR EN ISO 7200: 2004 stabilegte regulile de executare gi folosire a

indicatorului pe formatele standardizate. Standardul prevede ca indicatorul sd fie aic5tuit din
nrai muite dreptunghiuri alaturate, care conduc la formarea a cel putin doud zone:

u zuri.a oe icei:.tilicai-e

'o

zoni de informalii (pot exista mai multe zone de informalii, irumite zone de informalii

suplimentare).

Inforrnafiile qgnt gSlpate

completa dupd cum urmeazd

(a)

(fig.

in mai multe zone

dreptunghiulare alaturate care se vor

1.7):

numele proprietarului legal

al

desenului (institutrie de inv[fdmAnt, facultate, societate

comerciala, $.a.), ca loc in care a fost realizat desenul;

- (D) - numele persoanei care a realizat desenui;

(c)

(d)

cea

numele persoanei care a aprobat documentul sau numele persoanelor care au verificat lucrarea;
denumirea desenuiui (in cazul desenului de ansamblu, denurnirea desenului va

fi

identicd cu

inscrisi in tabeiul de componenfd);

(e)

se

inscrie rcvizia la care a fost supus documentul (se va nota cu "[1' prima revizie, cu " B"

doua revizie, cu

- (/ -

"C" atreiarevizie,

$.a.);

se indicd data ia care a fost realizata planga;

- k) -

se inscrie numdrul curent

al plangei /numirul total de plange ce cornpun desenul

(separate

printr-o linie bblicl);

- (h) -se inscrie un cod sau un text care permite identificarea

plangei dac6 se realizeazdintr-un sistem

computerizat;

- (i) - denumirea departamentului in care a fost realizatd planga sau numele qefului de departarnent;
- f) - numele persoanei care poate daprecizAri tehnice legate de confinutul desenului;
- (*) - tipul documentului (desen de execulie, desen de ansamblu, g.a.);
- (1) - starea docurnentului ("in preg[tire", "Supus aprobdrii", "Pus in circulalie" gi "Retras dinr
circulagie");

- metoda de indicare a stirii suprafelei a piesei, in cazul desenelor de execulie;

- (n) - numerele standardelor care reglementeazitoleranlele generale care se aplicd piesei
(m)

reprezentrte

in desen;

(o)

simbolul materialului folosit pentru realizarea piesei care a fost reprezentatE precum

9i

numirul standardului referitor la material;

- (p) - scara sair sclriie la care a fost reaiizat desengl;

- (r) - simbolul care indicE metoda de proieclie.
Tolernnte gertuale

lltat ea ;,rrplatAei

liil

dep

(i)
Prc,prieta'

(rj

(p)
Stmea docurnentu.hti

docurnentrrhri

G)

6)
I larrrrrrrr'E

iqrai

Metoda de ploiectie

$cala

(o)

Iipul

Relblqrt tetuuc

artamart

\,Iater ial

(n)

(m)
Reqponsa

0)

fle(Fl\

0r)

(|})
fi.el'.

Aprobat

(a)

(c)

(d)

(e)

t)ata

Planqo

(r)

g)

Fig. 1,7. Elementele grafice aie rndicatorului

Stahdardul SR EN ISO 7200: 2004 permite ca fiecare institulie si-qi alcdtuiascE
propriul indicator, cu condilia sa respecte regulile de intocmire prezettate.

in figura 1.8 este prezentat modelui de indicator utilizat la disciplina de Desen tehnic
Si Infograficd I, cu comrea d.imensiunilor spaliilor componente; elementele grafice din
alcdnrirea indicatorului se traseazd cu iinii continue groase 9i linii continue subfiri.

DESEN TEHMC o Lucrdri practice

e s,errerale lvlatetral
I

@
Itef'Ertlrl teiuric

{prnualxl departru

ipul tlocrmrelrtuhu

,o

l"letoda de proiectie

Scart

Starea docrurlenlshu

0:

01)

?roffietaI

ueseltat

uejlullue

CI

"o

$riooat

-l.i

1${,

Fig, 1.8. Diurensiu;rile- indie,aionilui

f>

lDflta

o (.}t
Rev.

o
J*

5-*e7

'

Identlf,care computenzat

(s)
lPliusa

6t)t e

?*d* M

DESEN TEHNIC + Lucrdri practice

8(0 e

e
E
.Bi-J ,w s

ai
I

IYOTIUNI DE DESEI\ GEOMETRTC

i
i

Desenul geometric

'

sti la

baza geometriei descriptive gi al desenului tehnic, .prin

aplicarea eiementeior de construclii din geometria piana. Construcliile geometrice se fac cu
ajutorul instrumentelor geometrice, dintre care cele mai importante sunt rigla (echerul) qi
compasul.

La realizarea

construc{iilor geometrice de bazd., un lucru important il constituie

oblinerea cu precizie a punctelor unei construclii geometrice, cu ajutorul unor elemente date"
puncte determinate la intersectia unor

linii

(tip 01.1). inainte

de ingrogarea conturului, evidenfierea punctelor oblinute se face prin trasareu .u liri.'.ontinu5
sublire a unor cercuri mici cu razd. de 0,541mm, cercuri care se executd cu balustrui. Liniile
trasate cu linie continud sublire

ingroqate ale constructiilor geometrice nu trebuie

sE

traverseze cercurile trasate cu balustrul.

2.1. Construcfia poligoanelor regulate

Poligonul este figura geometricd planE", inchisd, formatd dintr-un numdr

segmente de linii drepte numite iaturi.

finit

de

Poligonul regulat este poligonul convex (toate diagonalele sunt siruate in interiorul
iui) care are toate laturiie egale (congruente), deoarece ,uUanri.ra arce de cerc de aceeaqi
misuri 9i toate unghiurile egale (congruente), fiind unghiuri inscrise in cerc ce cuprind intre
laturiie ior arce de misuri egale.

Poligoaneie regulate sunt: triunghiul echilateral, patratui, pentagonui regulat,

hexagonul regulat, heptagorrui reguiai, octogonui reguiat, rlecagonui reguiat gi cio<iecagonui
regulat.

Triunghiul echilateral este figura geometricd plana in care inlllimea este median[,
bisectoare, mediatoare qi ax5. de simetrie. Are hei laturi congruente, iar unghiurile
interioare
dintre laturi sunt egaie cu 60o.
Construcfia geometricd

a triunghiului echilateral inscris in cerc se reaiizea zl

cu

ajutorul compasului, prin impLrlirea cercului in gase p[(i egale cu mdrimea razei R,
egai6 cu
raza cercului pi ururea vdrfurilor din doud in doua diviziuni (l:=R.,E unde R este

raza

cercuiui in care este inscris triunghiul) (fig.2.1a).

.

.Pdtratul este poligonul regulat cu patru iaturi egale, iar r-,nghiwile dintre Laturi sunt
Patatui

perpendiculare

ltscriln

cie

cerc (fig. 2,1b) se construiegte prin trasarea a doud diametre

i3 9i 24 gi unirea puncteior 1,2,3

gi 4 intre ele (/z:R^E, unde R este raza

cercului in care este inscris p6tratui).
io cazui in care se dd latura pd.tratuiui, din cele doud extremitali 3 qi a (fig. 2.ic) se
I

DESEN TEHNIC r'Lucrdri practice

j
i

l
j
1

e.

ct.

.f,

Fig. 2.1. Construclia poligoaneior regulate

- triunghiul echiiateral;

(a

b gi c - pitratul; d

- hexagonul; f-

- pentagonul;

octogonul)

2.2. Construcfia tangentelor la cercuri

in

geometrie, tangenta este dreapta care vine in contact cu o curbd intr-un

singur punct, flr[ a o intersecta. Tangenta in'orice punct la un cerc se poate defini

caperpendicularaperazacaretrectprinace1punct.
o Corstructia tangentei dintr-un prni, exterior la cerc
Fiind dat un punct I exterior unui cerc de razdR (fig. 2.2), tangenta la cerc se duee
detenninind punctul O7 (mijiocul segmentului OA) gi trasdnd cercul de razd
intersecteazS. cercui

tangenta

dat de razi. R in

punctele 7, respectiv

Ir.

Oq ,

"ur"

Se traseaz| ,rru OT,

dusi din punctui A la cerc este perpendiculari pe raza dusd in punctul

sau

ia
in

punctul 17 @entru ceaialtE. solulie).

Fig.7.2. Tangenta intr-un punct al cercului

, T: .-r.: ' .. ' ':

. l.t.

.-'

-u :' ::":'.i i'..'..

Pentru a construi tangenta exterioard ia doua cercuri cu centrele

in O, respectiv O1

(fig. 2.3), se determind mediatoarea segmentului dq, iar cu centrui in punctul 07

determinat, se traseazf, cercul cu diametr
traseazd

un cerc ajutf,tor c\t taza

ega15

ul OO,

Cu vArfui compasului

in centrui O, se

cu diferenla razelor ceior doud cercuri R-r, care va

3

'Romanescu

intersecta cercul cu centrul in 02, inpunctul

de tangenfa r1, iar tangenta exterioard

iirufi

l.

M. C.

prelungind segmentul OA se obline puncnrl

,

nr

paraield cu segmentul
" 't'

Fig. 2.3. Tangenta exterioarl la doud cercuri

Tangenta comund a doud cercuri, exterioard
Si interioard la cercurile date

Tangenta comund 4

exterio artr la cercul cu centrul

in O, respectiv interioard

la

cercul cu cenkul in 07 (fig. 2.4), se construiegte in acelaqi mod ca gi cazul precedent cu

deosebirea c6, cercul concentric cu cel care are centrul in O este de raziregaid
cu suma razelor
R+r a celor doul cercuri date ini1ia1.
X

I
I
I

t4:'$

t\. t-i-<r--Zt-----"

Fig. 2-4. Tangenta comund a doul cercuri, exterioari gi interioarE la cercurile date

2.3. Racordiri
Prin racordare se intelege unirea a dou5. iinii (drepte sau curbe) cu o alt6 linie (in
general c'uibe) in a.$u fei ineii si forrrreze o trecere
continui de la o linie ia aita.
La rezolvuea problemelor de racordare se vor determina urmatoarele eiemente (fie.

- centrul de racordare - este centrul razei deracordare;

- punctele de racordare (puncte de tangenld) - sunt puncteie intre care se traseazd" arcul de
UlI U,

* raza

de racordare

- este raza cercuiui de racordare.

Centnr de rllcrrrd:lr:e

.fuc de rucordare

\.@
Fig. 2.5. Elementele racordlrii

DESEN TEIINIC e Lucrdri pracrice

Racordlri de drepte prin arce de cerc

2.3.1.

'Racordarea a d.oud drepte printr-un orc de cerc de razd datd

Racordarea a doud drepte (D)

il

(D7) concurente sub un unghi ascu{it, printr-un arc

i.!a:')r:i{-:, i-;L

i:i'j.. ,.)"jj;'-;.-Lr.L-i rr . .". -.wc.. j:- GirrJj:Ilj.iilai plil: Lr'aJcu:eii. I uLrU& pit'areic ra uij!fu.tlit
egald cu razaR fap de cele doui drepte iniliale, pentru a determina centrul de racordare notat

cu O. Punctele de racordare zl gi respectiv C ale arcului de cerc cu cele doud drepte se

detennini cobor6nd din centrul O cl,te o perpendiculari. pe dreptele (D) (Dr). Cu compasui
li
se-va descrie arcul de cerc de razddatl R, intre puncte le A qi C.

Racordarea a doud drepte ce se intersecteazd sub un unghi asculit pnntr-un arc de

cerc de razd. R,cAnd unul dintre punctele de racord.are

trasarea din punctul

,{

este dat (fig. 2.6b), se reahzeazii prin

a unui arc de cerc cu centrul in punctul 07 ce inters ecteazd,dreapta (D)

in cei de-al doilea punct de racordare C. Din puncteie A qi C se ndici cdte o perpendicularl pe
fiecare dintre dreptele (D) qi (Dr) pe care se mdsoari mdrimea razei R, determinAndu-se
centrul O; cu ajutorul compasului, din centrul O se va lrasa raza de racordare de mdrime R
intre punctele

gi C.

Racordarea a

razd cunoscute

dou[ drepte concurente sub un unghi obfir-, printr-un arc de cerc de

fi (fig. 2;6c) se determind

prin trasarea a doui paraleie la distanfa egald. cu raza

R fati de cele doul drepte iniliale (D) +i (D7), pentru a deterrnina la interseclia acestora centrul
de racordare notat cu- O. Punctele de racordare A qi C ale arcului de cerc cu cele doui d"repte

se determini cobordnd din centrul

cdte

o perpendiculari pe dreptele (D) qi (D1).

Cu

compasui, din centrul O se va descrie arcul de cerc de razEt datd,R, intre puncteie A qi C.

b.

(a-

Fig. 2.6. Racordarea a doud drepte printr-un arc de cerc de razd d.atd R
concurente sub un unghi ascufit; b - ce se intersecteazi sub un unghi asculit, fiind dat
unul dintre punctele cie racordare; c - concurente sub un unghi obtuz;)

2.3.2. Racordiri de drepte cu cercuri prin arce de cerc

Racordarea unei drepte cu un cerc, printr-un arc de cerc de razd datd, exterior cercului

Fiind dat cercul cu centrul in O gi de

R qi o dreapti oarecare (D) (ftg.2.7),

racordarea cu un arc de cerc de raz6. r se realizeaza duc6.nd o paralela la distanla r fala de
dreaptl, iar din centrui cercului O gi cu raza (R+r) se traseazd un arc de cerc. Arcul int1lneste
:t:'al.jz dlsi ];: '1::'r', '' il;-i":;'ii:,,-,.jui.":-'..' l-.7^..i.1.:2;-7- !
Punctel6 de racordare A Si B se oblinin modul urmf,tor: se une$te centrul de racordare
07 cu centrul cercului O qi se obline punctui I la interseclia cu cercui de razit R, rN din Or se
coboard perpendiculara pe dreaptd gi oblinem punctul B. Cu cenirul in O gi cu
raza de
t
mdrirne'r in eompas; se lraseazd. intre punetele A gi B arcui de racordare, care este un arc
tangent exterior

cercului.

razFt

Romanescu M. C.

Fig. 2.7. Racordarea unei drepte cu un cerc

Racordarea unei drepte cu t)n.cerc, printr-un arc de cerc de razd datd, interior cercuJui
Racordarea unei drepte (D) cu un cerc printr-qn arc de cerc de razd, datd.r, arcul

fiind

interior cercului, (fig. 2.8) se lealizeaz.E, astfel: cu centrul in punctui O se r;aseaza un arc de
cerc de razd(R-r) care se intersecteaz[ cu segmentu] dus ia distan]I egala cu valoarea razeir
fafa de dreapta inilial dat5, determinind centrul de racord.ue Oil punctul de racordare.A se
oblure prelungind segmentul O O, pind ce acesta intersecteazi. arcul de cerc inipial, iar
punchrl de racordare B se obline la piciorul perpendicularei duse

dn Otpe segmentul inifial.

Fig.2.8. Racordarea unei drepte cu un arc de cerc (arcui este interior)

Racordarea unei drepte cu un cerc de razd datd printr-un arc de cerc,
cdnd

se cunosc

punctele de racordare
Fiind dat cercul cu centrul in O gi de razitR gi puncteie de racord ue m n (fig. 2.9),
Si
racordarea cu dreapta (D) se face in modui urmdtor: se une;te
centrul O cu punctul de
racordare n ;i se ridicd perpendiculara in acest punct,
care se intersecteazd. cu prelungirea

dreaptei

(D) in pu:ctul A. Se determini

ABC: prelungiriie
perpendicularelor duse din punctele m gi n se intersecte
azd. cl bisectoarea unghiuiui lBC,
rezultind centrul de racordar e O 1 . Cu centrul in 07 se traseazd.cu compasul
arcul de cerc intre
punctele de racordare m n.
Si
bisectoarea unghiului

DESEN TEHNIC + Lucrdri practice

&t(
I
t

Fig. 2.9, Racordarea unei drepte cu

ulL a.rc de cerc

Racordiri de cercuri prin arce de cerc

Racordarea a doud cercuri printr-un arc de cerc de razd datd, tangent exterior ambelor
2.3.3.

cercuri

Fiind date dou[ cercuri ce au cente]e in O gi O7 gi de razd. R, respectiv

rR7

(fig. 2.10)

care se rucordeazd,printr-un arc de cerc de ruzd datd.r tangent exterior ambelor cercuri, pozilia
centruiui de racordare se va determina astfel: din centrul O se traseazE un arc de cerc de razd.

(R+r), iar din centrul

t vn arc de cerc de razFt

(R

1+r), arce care se intAlnesc in Oz,. Pentru a

O2 cu centrele celor doud cercuri O gi

determina punctele de racordare A Si B se une$te centrul

respectiv 07.

lu

Flg. 2.10. R.accrdarea a doui cercuri printr-un arc de cerc exterior

ft,gtcordarea a doud cercuri

printr-un arc de cerc de razd datd, tangent interior ambelor

cercuri

in situalia in care arcul de racordare de razE R este tangent interior celor doul cercuri
de razd Ry, respectiv R2 (fig. 2.11), arcele de cerc trasate pentru determinarea centrului de
racordare Oz sunt (R-Rr) gi (R-R2), iar puncteie de racordare A Si B se obfn prelungind
segmentele de dreapt5. ce trec prin centrele O gi OlpdndintersecteazS. cercurile iniliale.

Fig. 2.11. Racordarea a doud cercuri printr-un arc de cerc tangent interior cercurilor
7

'

Racordarea a doud cercuri printr-un arc de cerc de razd

datd, tangent exterior
dintre cercuri Si interior Ia cel de-al d.oilea cerc

la

unul

Dacd arcul de racordar

e de razd d.ata R este tangent interior cercului d.e razd. R2 cl

centrul tn O7 9i exterior celui cle razit Rr ce
are centrul in O (fig. 2.l|),pentru a determiaa
centrul de racordare 02 se Yatrasa un arc de

cerc de razi (R-R2)cu centrul in O t,gi unul de

raze (R/+R)cu centruiin O. Punciele de racordare
A si B se vor determina unind centrul
de racordare Ozcu centrele

cercuriior O qi 01.

Fig.2-12. Racordarea a doud cercuri. prink-un arc de cerc tangent

exterioi la unur dinte cercuri gi interior la cerdrart
3.5. Sec{iuni conice
Conicele sunt curbe cu razd de curburd variabilS.. Curbele plane:
elipsa, hiperbola
parabola sunt denumite secJiuni conice (sau conice).

gi

Consbuc(in elipsei
Elipsaeste locul geometric al punctelor din p1an, pentfu care
suma distanteior
la doua
-----_^r-

puncte fixe numite focare, este

fix5.

Cohstruirea elipsei cind se cunoagte axa mare AB-2agi axa

micd.
realizeaza trasS.nd douS' cercuri concentrice,

CD:2b (fig.2.13) se
unul cu razaegald cu axa mare a elipsei, ia"r
celd'lalt de razd egald cu axa mic5.. Se imparte cercul
cu diametrul cel mai mare intr-un numir
cdt mai mare de puncte, apoi prin aceste diviziuni
se duc paralele la axa micr a elipsei. prin
diviziunile de pe cercul de diametru cel mai mic
se traseazd.paralele la axamare a elipsei.

Intersecfiile acestor perpendiculare determind punctele

eiipsei, care se unesc intre ele pentru
deterrninarea conturului gi ingrogarea acestuia.
Dacd cin punctul C se traseazi un arc de ceic
cu tua egal[ cu semiaxa marc a elipsei de mlrime
R=a, aceasta intersecte azd. axa mare in
punctele F1 gi F2, care sunt focare aie elipsei.
Punctul de intersec!ie O alaxelor se nume$te
centrui de simetrie al elipsei.

--r
DESEN TEHNIC

r Lucrdri

practice

Fig. 2.13. Construclia elipsei de axe date

Corxtruclia ovalului de axe date (cazparticular de construclie a elipsei)

Ovatul este curba plana inchisd, formatS. din arce de cerc simetrice in raport cu doud
axe. in construcfiile grafice uzuale, ovalul inlocuieqte elipsa.

utilizati de construclie a ovalului este aceea cAnd se dau cele dou6 axe
mare AB qi axamicd CD (fig.2.14). Unindu-se extremitdlile axelor, se obline

O metod5' des
ale ovalului: axa
segmenhtl
segmentul

lB

AC din care se scade semiaxa micd OC; cercul de razd AO-OC va intersecta
AC in punctul Z. Mediatoarea segmentului AL determini. centele 01 qi O2pe axa

gi centrele O3 9i Ot Pe axa CD. Din centrele O7 gi 02 se duc arce

de cerc tangente interior
in puncteie A qi B, iar din ceirtrele o j gi oa se duc arcele ce inchid ovalul.

Fig. 2.14. Construclia ovalului

Romanescu

u
10

M. C.

DESEN'TEI{}\IIC r Lucr6ri practice

ni

b.
11

E
Romanescu M. C.

t/.

DESEN TEHNIC e Lucrdri practice

wry
ffi,ft

*ffi,*deJ t
SCHITA TX DESENUL TEHNIC
Schitra este un desen execulatin creion, cu m6na liber6, dupd un model (desen de releveu) sau din
conceplie (desen de proiect), pe orice fel de coald de hirtie de format nornalizat, fiind"admisa
folosirea compasului pentru trasarea cercurilor qi a arcelor de cerc; dimensiunile de realizare a

desenului sunt intr-un raport cu dimensiunile reale ale obiectului, in Iimitele aproximatiei vizuale.

3.1. Etapele
S

alcituirii

schifei

uccesiune a fazelor premergitoare elabordrii schilei este urm5toarea

c s'tudiul pies'ei, unde

se are

in vedere:

identificarea piesei, ce cuprinde: denumirea piesei, stabilirea rolului piesei in

ansamblul sau subansamblu din care face parte, cunoaqterea poziliei de funclionare,
determinarea modului de asambiare cu piesele invecinate;

4analizaformei piesei, care

prin identificarea formelor geometrice simple care

o compun. Corpurile geometrice componente sunt mdrginite de suprafele curbe sau piane gi
pot fi legate intre ele prin pereli subliri, numite nervuri. Forma piesei trebuie conceputd astfel
inc6t sd corespundi cerinlelor funclionale impuse gi a unui montaj corect gi precis al piesei;
se face

analiza tehnologicd ce are drept scop determinarea materialului din care este
executatf, piesa gi stabilirea procedeului tehnologic de fabricalie a piesei, stabilirea rugozitilii
suprafeielor piesei, a tratamentelor termice

stabilirea poziliei de reprezentare, care se face conform prevederilor prev5zutein SR EN

ISO 5456 - 2:2002, referitoare la dispunerea proiectiilor. Astfel, pozilia de reprezentare a
unei piese trebuie astfel aleasf,, inc6t in vederea din fala piesa
de forrni gi sd se poatd inscrie cele mai muite dimensiuni.

s5"

redea cele mai multe detaiii

in general, pozilrade reprezentarc apiesei trebuie si corespundd cu pozilia de funclionare

in ansamblul din care face parte. Sunt cazuri (guruburi, prezoane,axe, roli diniate, g,a), in care
aceast5 reguld nu se poate aplica, qi atunci se alege sd se reprezinte ?n pozilia lor de
prelucrare.

in cazul pieselor ce au axa principala inclinatd in pozilia de func{ionare,

se recomand[ ca

piesa sd fie reprezentatd, aqezatd, cu axa paralelS cu chenarul formatului respectiv.

o stabilirea numdrului

de proiecSii necesare (vederi sau sectiuni) se face in functie de

complexitatea obiectuiui, in aqa fel incAt prin reprezentare qi cotare sE se determine complet
forma gi dimensiunile acestuia, numdrul de proieclii fiind minim.

in cazul pieselor simpie, este suficient ca piesele si fie complet

reprezentate

in

dou5.

proieclii (vederea principald qi vederea de sus sau vederea principalf, gi vederea din st6nga).
Sunt 9i cazuri in care piesa este complet detenninat[ printr-o singurl proiec]ie.

Romanescu M. C.

3.2. Etapele de realizare a schi[ei

Dupd stabilirea poziliei de repre zentare (proiecfiei
principale) gi a numdrului minim
proieclii, etapele de execuiie grafic5 a schilei

de

sunt:

alegerea marimii formatului de hArtie (trasarea

elementelor geontetrice ale
formatului gi ale indicarorului);

3stabilirea 9i trasarea cu linie continua sublire (tip 0i.l)

a dreprunghiurilor minime de
incadrare a proiecliilor piesei, corespunzrtor dimensiunilor
de gabarit
ale piesei;

trasarea cu linie punct sublire (tip 04.1)

geometrice componente ale piesei pe proiecliile

a axeror de simetrie

are

corpurilor

considerate;

*trasarea contururilor exterioare ale proiecliilor piesei. cu

linie continua sublire (tip

01.1);

trasarea contururilor interioare ale proiecliiior previzute

cu secfiuni, dup[ ce s-a
stabiiit anterior traseul de seclionare indicat pe desen
cu linie punct

mixti (tip

contur;

0a.2);

4hagurarea suprafefelor secfionate, cu linie continud

sublire (tip 01.1);
* gtergerea dreptunghiurilor minime de incadrare care nu au coincis cu liniile
de

*cotarea schilei, ce cuprinde:

cotelor;

trasarea

liniilor ajutatoare, a liniilor de cota,

inscrierea

*notarea simbolurilor pentru indicarea calitaiii suprafetelor (rugozitalii);

-Fnotarea pe desen a abaterilor dimensionale in funclie de preci zia de prelucrare
diferitelor suprafele are piesei cdi gi a abareriror de
formd qi

de pozilie;

at.2);

'*ingrogarea liniilor de contur exterior gi interior vizibile, cu iinie continud groasa

(tip

4verifi

carea desenul ui.

3.3. Exemplu
Pentru exernplificarea alcf,tuirii schilei piesei
se consideri piesa reprezentatd. in figura
3'1' Piesa admite un plan de simetrie fiontal gi este
reprezentatii in trei proiecfii: vederea
principala (vedere4 din fa1[), vederea de sus gi
veder-ea din stdnga. in funclie de mdrimea
fornratului utilizat se va stabiii mdrimea de reprezen
tare aproiecliilor.
Etapele de trasare a schilei sunt urmitoarele:
- se incepe reprezentarea cu trasarea dreptunghiurilor minime de incadrare (urmele
planelor de referinf[), cu linie continud sublire,
tangente Ia pies[ gi corespu nzdtoarc
dirnensiunilor de gabarit ale acesteia (fig.3.1).
Aceste plane de referin{d sunt respectiv, un
plan de front pentru vederea din fa1a, un plan
de nivel pentru vederea de sus gi un plan de
prohl pentru vederea din stAnga;

trasarea axelor de si,retrie a formeror geometrice

componente (fig.

3.t);

DESEN TEHNIC o Lucrf,ri practice

_._.+._

-f

i
I

Fig. 3.1. Trasarea dreptunghiurilor minime de incadrare gi a axelor de simetrie

trasarea contururilor exterioare (reprezentarea formelor piesei, va incepe cu schilarea

formei corpului principal, apoi a celorlalte corpuri geometrice componente); dupi vederea
principall, se traseazi celelalte vederi, pistrAnd coresponden{a intre proieclii''(fi g.3.2);

Fig. 3.2. Trasarea contururilor exterioare

- trasarea contururilor

interioare (fig. 3.3);

Romanescu M. C.

;i

I
;

I
I

*f
I

I
I
1

t9

Fig. 3.3. Trasarea contururilor interioare

trasarea elementelor cotdrii (linii ajutdtoare, linii

de cotr
ingroqarea contururilor vederilor, haSurarea suprafetei
seclionate gi
a

A_A
2

05
--r * F-

1l
I

-t"
F-

jg.i

."

i,\
+ +,o t*- -r
r

II

_ _ r.-l_

@l

;f1

lot

[\ -l

1t

--.-._

l\t
tc{

lla
l',Y' f.,
R13

-l

-_-J
110,
I

?tr
Larvl

---_.-i---i'.*..-_._

(.o

-__-_

10
-,---i-*5

60

_l

Fig. 3.4. Schile de piesd

qi indicarea cotelor);

rupturii (fig. 3.a).

DESEN TEHNiC

r Lucrlri practice

w&

&rd&*
DESE]\UL LA SCARA
la stard cuprinde forma qi elementele dimensionale reale ale obiectului
la o scard standardizatf,. Se intocmeqte cu ajutorul instrumentelor de desen,

Desenul
reprezentat

p[strAnd un raport constant intre dimensiunile reale ale obiectului qi cele de pe desen.

Ilesenul la scari executat in tug, pe hArtie transparentS poartd denumirea de desen

original gi dup[ el se pot executa copii heliografice, xeroxr g.a.
4.1. Sclrile numerice utilizate in desenul tehnic
Scara unui desen reprezinti raportul dintre dimensiunea liniari de pe desen gi
dimensiunile reale, corespondente ale obiectului reprezentat.
Standardul SR EN ISO5455:1997 stabilegte mf,rimea gi modul de notare a scdrilor de
reprezentare utilizate in desenul tehnic (tabelul 4.1).

Tabelul 4.1. Valorile sclrilor de reprezentare

2:1
5:1
l0:l

Sciri de mirire
Scara de mbrime

50:1

100:l

l:l

natural6
Sc6ri de micqorare

20 l

l:2
1:5
l :1 0

1:20
1:50
l 00
:1

l:200
l:500
l :1 000

1:2000
1:5000
1:1

0000

l:20000
l:50000

Se mai admite folosirea ufmf,toarelor sc6ri cu destinalie speciald:

+ 1:2,5 - pentru cazurtle in care este necesara folosirea complet6 a c6mpului desenului;
o 1: 15 - pentru desene de constructii metaiice de toate tipurile;
o 1:25 * pentru desenele de construclii metalice in construclii qi construclii navale.

Notarea pe desen a scS.rii de reprezentare se face in rnodul urmf,tor:

in cazul in care toate proiecliile desenului sunt executate la aceeagi scar6, mdrimea acesteia

se inscrie

in cdsula corespunzdtoare de la indicator;

o la deseneie in care unele proieclii (vederi, secliuni, detalii) sunt reprezentate la alt[ scari
decdt cea a proiecliei principale, scara se noteazd astfel:

la indicator se inscrie mdrimea scf,rii principale, urmatf, de valorile celorlalte scdri

diferite inscrise intre paranteze (de preferinla cu caractere ale scrierii mai mici), de exemplu:
/r . "r\
l:

1:t0l'''

[1:5/'
- pe cimpui desenului,

sub reprezentarea proiec{iei ce are scard de reprezentarc

Romanescu M. C.

diferita de cea a proiecliei principale se inscrie valoarea

scrrii respective.
Pe un format de desen, toate proiecliire aceluiaEi
obiect se execut6 la aceeagr scard

numericd.

4.2, Etapele executirii dcsenului la scarl

Executarea propriu-zisd a desenului la scara respectd
aceleagi etape de reprezentare
schilei. Etapele deurmat sunt:

stabilirea scdrii de reprezentare stand ardizate se face

in funclie de mirimea gi
complexitatea desenului, inc6t sd rezulte o reprezentare
cat mai clard., care sd se execute ugor;
calcularea
spatiului
necesar reprezentarii in funclie de dimensiunile de gabarit
ale
piesei, de numf,rul de proiecfii, numirul de cote
situat inafara proiecfiilor gi de suprafelele
libere care trebuie lisate intre proieclii
1=26 **r.

alegerea forrnatului se face dintre formatele normale

sau derivate funclie de
dimerrsiunile calculate ia etapa anterioarS., alegandu-se
formatul cu dimensiunile imediat
superioare celor calculate;

trasarea formatului conform standardului sR EN

conform standardului SR EN ISO 7200: 2004;

ISo 5457: 2002 qi a indicatoruiui

trasarea dreptunghiurilor minime de incadrare ale proiecliilor

cu

sublire (tip 01.1), finAnd seama de dimensiunile

linie

continud

de

gabarit ale piesei. Amplasarea

dreptunghiurilor minime de incadrare detennind pozilionarea
proiectiilor pe format;
- trasarea axelor principale cu linie punct sublire (tip 0a.1);
- trasarea conturului exterior al piesei, pentru inceput cu linie continud sublire (tip
01.i);

tlasarea conturului interior (nevizibil) al piesei,

cu linie intreruptd

02.2);

indicarea traseului de secliorare cu linie-punct

rnixta (tip aa.2)
simbolurilor suprafeferor seclionate (conform sR
iso 12g-40:200g);
trasarea
elementelor cotErii (rinii ajutltoare, ri,ii de
cot6, cote);

(tip 02.1

gi

- notarea stlrii suprafefelor;

- ingroqar"ea liniilor de contur are piesei, cu linie continua groasf, ltip ot.z;;
- iraqurarea suprafeleror seclionate, cu rinie continud sublire (tip 01.r);
- completarea indicatorului;

* verificarea

desenului.

sau

inscrierea