Sunteți pe pagina 1din 25

Notiunea de fond de comert

Fond de comer, universalitate de bunuri mobile sau


imobile, corporale sau incorporale, pe care comerciantul le
afecteaz desfurrii de activiti comerciale, n scopul atragerii
clientelei i obinerii de profit. F. de c. cuprinde elemente de
natur:
i)

corporal: bunuri imobile - prin natur (construcii) sau prin


destinaie

(utilaje

economice);

bunuri

necesare
mobile:

desfurrii

materiale,

activitii

materii

prime,

mrfuri, etc.);
ii)

ii) incorporal: firma, emblema, vadul comercial, clientela,


drepturi

de

autor,

drepturi

de

proprietate

industrial.

Operaiunile juridice referitoare la f. de c. sunt supuse


nregistrrii n registrul comerului, n care se vor nscrie
meniuni referitoare la donaia, vnzarea, locaiunea sau
garania real mobiliar constituit asupra fondului de
comer, precum i orice alt act prin care se aduc modificri
nregistrrilor n registrul comerului sau care face s
nceteze fondul de comer (art. 21 din Legea nr. 26/1990). V.
comerciant,

registrul

comerului,

firma,

emblema,

vad

comercial.
Elementele structurale ale fondului de comert
Bunurile corporale care intra n alcatuirea fondului de
comert sunt :

masinile, uneltele, instalatiile;

marfurile si ambalajele, mpreuna cu dotarile inclusiv

mobilierul;
-

materiile prime, materialele, stocuri de combustibil.

Elementele incorporale cuprinse n fondul de comert sunt :


- dreptul asupra numelui comercial (firma), asupra emblemei
sau altor semne distinctive;
-

drepturile asupra marcilor de fabrica de comert si de

servicii, a brevetelor de inventie, a denumirilor de origine, a


indicatilor de provenienta (art. 21 litera "c", Legea 26/1990);
-

drepturile asupra clientelei, vadului comercial;

drepturile de autor;

dreptul asupra contractelor de locatiune pentru spatiile

destinate activitatii de comert.


Firma sau numele comercial este reglementata de Legea
26/1990

si

reprezinta

un

element

de

individualizare

comerciantului n cmpul activitatii comerciale. Ea consta n


numele, sau dupa caz, denumirea sub care un comerciant este
nmatriculat n registrul comertului, si exercita comertul si sub
care semneaza. Firmele vor fi scrise n primul rnd n limba
romna. Firma unui comerciant persoana fizica se compune din

numele comerciantului si initiala prenumele sau numele si


prenumele scrise n ntregime.
Emblema comerciala Ca si firma, emblema este un
atribut de identificare n activitatea comerciala. Este reglementata
de Legea nr.26/90. Potrivit art. 30 din Legea nr.26/90, emblema
este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de
altul de acelasi gen. Emblemele vor fi scrise n primul rnd n
limba romna.Consacrarea emblemei ca element distinct al
fondului de comert a fost impusa de necesitatile practicii
comerciale ntruct numele comercial s-a dovedit insuficient
pentru a realiza, pe de parte, atragerea clientelei si pentru a da
satisfactie,

pe

de

alta

parte

cerintei

de

originalitate,

de

individualizare. n cazul n care titularul emblemei a fost


prejudiciat prin nscrierea n Registrul Comertului a unei mentiuni
care aduce atingere dreptului sau, el poate cere instantei
judecatoresti radierea acelei mentiuni. pentru prejudiciile cauzate
prin folosirea fara drept unei embleme, persoana vinovata va fi
obligata la plata unor despagubiri, n conditiile dreptului comun.
Daca ntrebuintarea unei embleme este de natura sa produca
confuzie cu emblema folosita legitim de un alt comerciant, fapta
este

considerata

infractiune

de

concurenta

neloiala

si

se

sanctioneaza n conditiile art. 5 din Legea 11/91.


Clientela si vadul comercial Nu este reglementata n
legislatia romna. n legislatia franceza (L din 1909), clientela este
considerata un element esential al fondului de comert. Clientela
are un rol important pentru activitatea unui comerciant; ea

determina, prin numar, calitate si frecventa, situatia economica a


comerciantului, succesul ori insuccesul acestuia. Clientela este
definita n literatura de specialitate ca totalitatea persoanelor
fizice si juridice care apeleaza, n mod obisnuit, la acelasi
comerciant, la fondul de comert al acestuia, pentru procurarea
unor marfuri si servicii.
Pentru a fi inclusa ntr-un fond de comert, clientela trebuie sa
ndeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie comerciala spre a o deosebi de clientela civila a
medicului, avocatului, notarului sau mestesugarului;
- personala pentru a o putea distinge de clientela altui
comerciant;
- actuala (sa existe n realitate, sa fie sigura si reala) pentru ca
o clientela cedata sau pierduta nu mai poate fi considerata ca
element a unui fond individual de comert.
Clientela se afla n strnsa legatura cu vadul comercial, care
este definit ca o aptitudine a fondului de comert de atrage
publicul (vadul comercial este locul foarte frecventat). Vadul
comercial depinde att de factori obiectivi: locul de amplasare a
magazinului unde comerciantul si desfasoara activitatea, fie locul
unde se afla uzina, fabrica sau depozitul producatorului ori
intermediarului, ct si factori subiectivi: calitatea marfurilor si
serviciilor oferite clientilor, preturile practicate de comercianti,

comportarea personalului comerciantului n raporturile cu clientii,


influenta modei, abilitatea n realizarea reclamei comerciale.
Notiunea de concurenta
Prin concurenta in general se intelege o confruntare intre
tendinte adverse, ea presupunand dupa caz atat castig cat si
pierdere.
O alta definitie o priveste ca fiind o libera competitie

intre

agenti economici, care ofera pe o piata determinata produse sau


servicii ce tind sa satisfaca nevoi asemanatoare sau identice ale
consumatorilor, cu scopul de a asigura existenta sau expansiunea
comertului lor.
Notiunea de concurenta neloiala
Concurena este considerat neloial atunci cnd activitatea
comerciantului se realizeaz prin folosirea de procedee nelegale,
contrare uzanelor comerciale. Procedeele care caracterizeaz
concurena neloial sunt numeroase. Acestea, fie acte, fie fapte
contrare legii i uzanelor cinstite, pot fi grupate n infraciuni,
contravenii i/sau delicte civile.
Forme de manifestare ale concurentei neloiale
Potrivit clasificrii clasice, preluat de la Roubier, concurena
neloial

se

poate

manifesta

sub

trei

forme:

imitaia

dezorganizarea i denigrarea.
Potrivit art.4 din lege, constituie contravenii urmtoarele
fapte:

a)

oferirea

serviciilor

de

ctre

salariatul

exclusiv

al

unui

comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte;


b) dezvluirea de ctre salariatul unui comerciant de date secrete
privind

activitatea

acestuia

de

ctre

un

concurent;

c) ncheierea de contracte prin care un comerciant asigur


predarea unei mrfi sau executarea unei prestaii n mod
avantajos cu condiia aducerii de ctre clientela altor cumprtori
cu care comerciantul ar urma s ncheie contracte asemntoare;
d) ncheierea de contracte prin care cumprtorul ar urma s
primeasc un premiu care depinde exclusiv de tragere la sori sau
de

hazard;

e) comunicarea sau rspunderea de ctre un comerciant de


afirmaii mincinoase asupra unui concurent sau asupra mrfurilor
sale, afirmaii de natur s duneze bunul mers al ntreprinderii;
f) oferirea, promiterea sau acordarea mijlocit sau nemijlocit de
daruri

ori

alte

avantaje

salariatului

unui

comerciant

sau

reprezentanilor acestuia pentru c prin purtarea neloial s


poat afla procedeele sale comerciale, pentru a cunoate sau
folosi clientela acestuia ori pentru a obine orice alt folos pentru
sine

ori

pentru

alt

persoan

dauna

unui

concurent;

g) comunicarea sau rspunderea n public de ctre un comerciant


de afirmaii asupra ntreprinderii sale sau activitii acestuia,
menite s induc n eroare i s-i creeze o situaie de favoare n
dauna

unor

concureni;

h) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legturilor


stabilite cu aceasta clientel n cadrul funciilor deinute anterior

la

acel

comerciant;

i) concedierea unor salariai ai unui comerciant, n scopul


nfiinrii unui societi concurente, care s preia clienii acelui
comerciant sau angajarea salariailor unui comercial n scopul
dezorganizrii

activitii

sale.

Ca infraciuni de concuren neloial n art.5, legea sancioneaz


urmtoarele

fapte:

1) ntrebuinarea unei firme, unei embleme, unor desene speciale


sau a unor ambalaje de natur a produce confuzie cu cele folosite
legitim

de

alt

comerciant.

2) producerea n orice mod, importul, exportul, depozitarea,


punerea n vnzare sau vnzarea unor mrfuri purtnd meniuni
false privind brevetele de invenii, originea i caracteristice
mrfurilor, precum i cu privire la numele productorului sau
comerciantului, n scopul de a induce n eroare pe ceilali
comerciani i pe beneficiari.
Notiunea de titlu de credit
Document negociabil, inscris constitutiv de drepturi (cambie,
bilet la ordin etc.) emis de o institutie bancara sau de credit, care
confera proprietarului sau un drept de creanta, precis determinat,
mentionat in cuprinsul lui, respectiv dreptul de a primi sau
transmite o suma de bani la un anumit termen sau la vedere, intro localitate din tara sau din strainatate, stabilita de parti.
Clasificarea titlurilor de credit
1. dup modul de deinere :

- nominative au nscris pe ele n mod expres numele


beneficiarului
- la ordin pe lng numele titularului apare i acest clauz la
ordin conform creia titularul poate dispune ca plata s se fac
altei persoane
- la purttor nu se precizeaz pe ele numele beneficiarului.
2. dup coninutul lor:
- titluri propriu-zise - exprim o obligaie de plat - cambie, bilet la
ordin, cec
- titluri reprezentative reprezint un drept real al titularului
asupra unei mrfi depozitate sau transportate n mod oficial
warrantul, conosamentul.
- titluri de participare dobndite de titulari ca participani la o
societate aciuni, obligaiuni
- titluri de complezen nu au la baz un act comercial i
reprezint o posibilitate prin care debitorul procur o sum de
bani necesar beneficiarului.
3. dup felul valutei n care sunt exprimate:
- titluri convertibile - sunt transmisibile, negociabile, exprim o
crean ce trebuie pltit,
- titluri neconvertibile.
Titlurile de credit mai pot fi:

- comerciale efecte de comer ( bilet la ordin, conosament,


warrant)
- bancare certificate de depozit, cecuri
- financiare aciuni, obligaiuni.
Cambia
Cambia reprezint angajamentul direct de plat neafectat de
modul n care este solicitat, indiferent de modul n care este
emis, acceptat sau vehiculat. Prin esena sa cambia este un
act scris, dei legea nu prevede expres, aceast cerin este
subneleas

deoarece

cambia

trebuie

conin

anumite

elemente:
1. denumirea de cambie n scopul de a avertiza pe toi
semnatarii

asupra

drepturilor

obligaiilor

ce

decurg

din

angajarea lor n obligaia cambial.


2. ordinul pur i simplu necondiionat de plata, unei sume de bani;
acesta pentru a fi explicit reprezint voina emitentului de a plti.
3. numele trasului acesta trebuie s fie indicat pe cambie,
pentru c el trebuie s plteasc i va deveni debitor cambial
principal, din momentul acceptrii. Trgtorul se poate indica pe
el nsui ca tras sau poate indica mai muli trai, nu alternativ, ci
n mod cumulativ. Repartizarea unor cote atrage dup sine
nulitatea cambiei.

4. scadena reprezint data la care cambia urmeaz s fie pltit.


Data are urmtoarele atribute: s fie cert, deci momentul plii
nu trebuie s fie legat de un alt moment, s fie ferm, unic i
posibil.
5. locul unde se face plata locul unde se obine plata din partea
trasului, iar n caz de refuz la plat este locul n care va fi acionat
n instan. Emitentul este cel care fixeaz locul plii i legislaia
aplicat n caz de litigiu.
6. beneficiarul persoana creia sau la ordinul creia urmeaz s
se plteasc suma total.
7. data i locul emiterii cambiei trebuie s cuprind ntotdeauna
ziua, luna i anul emiterii. Data trebuie s fie unic, cert i
posibil. Datele imposibile sau care se afl n contradicie cu
scadena atrage dup sine nulitatea cambiei. Dac nu e trecut
locul emiterii, este considerat domiciliul trgtorului. Dac nici
acesta nu e trecut pe cambie, aceasta este nul.
8. semntura emitentului trebuie s fie autograf i s cuprind
numele i prenumele sau denumirea firmei care a emis cambia.
Cambia prezint mai multe caractere, din care unele sunt
specifice titlurilor de valoare, iar altele sunt proprii. Cambia este
un titlu la ordin complet i formal, care ncorporeaz o obligaie
abstract, autonom i necondiionat de plat a unei sume de
bani de ctre semnatarii cambiei, inui solidar pentru executarea
obligaiei .

a. Cambia este un titlu de credit, deoarece suma menionat n


cuprinsul su se pltete la un anumit termen de la emiterea
cambiei.
b. Cambia are ca obiect plata unei sume de bani. n toate
situaiile, cambia nu poate avea ca obiect dect plata unei sume
de bani; dac ea cuprinde prestaii de alt natur i pierde
valabilitatea.
c. Cambia este un titlu complet, ceea ce nseamn c pentru
valorificarea ei nu pot fi folosite elemente extrinseci.
d. Cambia este un titlu la ordin exprimat prin faptul c pn la
scaden cambia poate fi transmis mai multor persoane
consecutiv. Transmiterea cambiei se realizeaz prin gir. Legea
reglementeaz i posibilitatea ca titlul s nu fie transmis prin gir
altor persoane, dar pentru aceasta cambia trebuie s cuprind
meniunea nu la ordin. Cambia care are meniunea nu la
ordin poate fi transmis, dar numai dup regulile cesiunii de
crean.
e. Cambia este un titlu abstract, deoarece drepturile i
obligaiile pe care le conine sunt independente de raporturile
juridice care au generat sau determinat emiterea cambiei. Am
vzut n cele de mai sus c trgtorul emite cambia, deoarece
datoreaz o sum de bani beneficiarului din diferite raporturi
juridice precum vnzarea-cumprarea, locaiunea, mprumutul
etc.

Odat

independent

emis

cambia,

de

raporturile

ea

circul

juridice

este

valorificat

fundamentale

dintre

participanii la aceasta. n concret, caracterul abstract al cambiei


se exprim prin aceea c, pentru valorificarea drepturilor
cambiale, nu pot fi invocate excepii i aprri ce in de
raporturile fundamentale ce au determinat emiterea cambiei.
f. Cambia creeaz obligaii autonome, pentru c obligaia
fiecrui participant la derularea cambiei are o existen de sine
stttoare. Art. 7 din lege consacr principiul potrivit cruia viciile
sau lipsurile unei obligaii cambiale nu afecteaz valabilitatea
celorlalte obligaii cambiale.
g. Cambia creeaz obligaii necondiionale, n sensul c
obligaiile pe care le cuprinde nu pot fi subordonate unei condiii
(eveniment viitor i nesigur) ori unei contraprestaii din partea
posesorului cambiei'.
h. Cambia creeaz obligaii solidare, ceea ce nseamn c
rspunderea

subiectelor

raporturilor

juridice

cambiale

este

solidar. Suma nscris n cambie poate fi cerut, n caz de refuz


de plat al trasului, de la oricare din persoanele ce i-au pus
semntura pe cambie.
Biletul la ordin
Biletul la ordin este un efect comercial, nscris prin care o
persoan, numit emitent ori subscriitor, se oblig s plteasc o
sum de bani la scaden unei alte persoane numit beneficiar,
sau la ordinul acesteia. Ca form, biletul la ordin se aseaman cu
o recunoatere de datorie de ctre debitor, fa de creditorul su.

Fiind un titlu comercial de valoare, biletul la ordin este un titlu


de credit, la ordin, formal i complet, care incorporeaz o obligaie
abstract, autonom i necondiionat, de plat a unei sume de
bani de ctre semnatarii si, inui solidar pentru executarea
obligaiei.
Meniunile eseniale pe care trebuie s le cuprind un bilet la
ordin sunt urmtoarele: denumirea de bilet la ordin; data
emisiunii;

scadena;

menionarea

obligaiei

personale

necondiionate de a plti suma de bani; numele beneficiarului;


semntura subscriitorului sau a emitentului; locul de plat.
n lipsa unuia din aceste elemente, biletul la ordin este nul.
Cec
Cecul este un instrument de plat prin care titularul unui cont
d o instruciune bncii sale de a pune la dispoziie o anumit
sum de bani unei alte entiti, persoan fizic sau juridic, la
prezentarea inscrisului.
Cecul este un instrument de plat la vedere, ceea ce nu
implic din partea bncii pltitoare acceptarea lui, ci doar
efectuarea serviciului de decontare.

Transmiterea cambiei prin gir


GIRUL, act juridic prin care posesorul cambiei numit girant
transmite altei persoane, numit giratar, printr-o declaraie scris
i semnat pe titlu i prin predarea titlului, toate drepturile

izvornd din titlul respectiv. Principala funcie a girului este aceea


de transmitere a cambiei, giratarul dobndind astfel proprietatea
asupra cambiei. Prin gir se transmit toate garaniile constituite n
vederea asigurrii plii cambiei, respectiv: gajul, ipoteca i
privilegiile.
Girul (transmiterea) cambiei, actul juridic prin care girantul
cambiei

(posesorul

acesteia)

transmite

unei

alte

persoane

(giratar), printr-o declaraie scris i semnat pe cambie, precum


i prin predarea cambiei, toate drepturile izvorte din aceasta.
Prin gir, posesorul cambiei d ordin trasului s plteasc suma
menionat n titlu persoanei n favoarea creia a transmis
cambia. Chiar dac nu a fost expres tras la ordin, cambia este
transmisibil prin gir (art. 13 din Legea nr. 59/1934).
Avantajele utilizarii titlurilor de credit
Cele mai importante avantaje sunt:
- existand un credit, plata este amanata pana la implinirea
scadentei;
- se sting printr-o singura plata mai multe datorii;
- avand caracter de acte publice, exista o mai mare siguranta
privind existenta si circulatia lorvalabila;
- executarea este rapida, fiind asigurata de o procedura
speciala;

- exista cai multiple de executare: fie cambiala (directa, de


regres), dar si extracambiala (actiunea cauzala si imbogatirea fara
justa cauza);
- solidaritatea platii; cu cat exista mai multi semnatari, cu atat
securitatea creditului creste.

Acte necesare infiintarii unei Societati Comerciale


Cerere (formular O.N.R.C.)
Rezervarea denumirii firmei (in judet sau la nivel de tara)

Act constitutiv (autentificat de catre avocat sau notarul public) la


intocmirea caruia trebuie lamurit, in mod obligatoriu: - obiect
principal de activitate;obiect secundar de activitate;denumire
firmei

(cu

numarul

rezervarii

eliberate

de

catre

O.N.R.C.);asociatii / administratorii firmei; aportul la capitalul


social al fiecaruia dintre asociati;
Cazier fiscal al fiecaruia dintre asociatii si administratorii firmei
Contract de comodat / inchiriere al spatiului unde se stabileste
sediul social
Acordul asociatiei de proprietari / locatari
Acordul vecinilor (riveranii)
Copie actului de proprietate al sediului social
Copie C.I./ Pasaport asociati
Specimen de semnatura al administratorului (administratorilor)
firmei
Declaratii ale asociatilor firmei (autentificate)
Procura asociatilor pentru persoana imputernicita sa depuna
dosarul la O.N.R.C. (autentificata)
Dovada depunerii capitalului social la banca aleasa de asociatii
firmei
Declaratie (formular O.N.R.C.) semnata de catre unul dintre
asociati (model declaratie asociat cu / fara activitate la sediu )

Vectorul Fiscal - Anexa 1

Denumirea de act constitutive


Act constitutiv al societii comerciale, contractul de societate
i/sau statutul ncheiate de asociai n scopul constituirii unei
societi comerciale. A.c.s.c. se ncheie sub semntur privat, se
semneaz de toi asociaii sau, n caz de subscripie public, de
fondatori. Este obligatorie forma autentic a actului constitutiv
atunci cnd printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social
se afl un teren; se constituie o societate n nume colectiv sau n
comandit simpl; societatea pe aciuni se constituie prin
subscripie public.
Act constitutiv- contract de societate/statut
Facem cteva sublinieri, inclusiv cu privire la forma autentic a
actelor de nfiinare, potrivit Legii societii nr. 31/1990. n forma
sa

republicat

(r2)

Monitorul

oficial

nr.

1066/2004,

cu

modificrile i completrile ulterioare, Legea nr. 31/1990 face de


la nceput distinciile necesare cu privire la actul constitutiv, n
funcie de tipul de societate:
- societatea n nume colectiv sau n comandit simpl se
constituie prin contract de societate;
- societatea

pe

aciuni,

comandit

pe

aciuni

sau

cu

rspundere limitat se constituie prin contract de societate i


statut.

Cand este obligatorie forma autentica a actului constitutive


Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci
cand:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla
un imobil;
b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita
simpla;
c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
Clasificarea Societatilor Comerciale
Dup natura lor societile comerciale sunt:
-societi de persoane, care se constituie dintr-un numr mic
de persoane, pe baza cunoaterii i ncrederii reciproce n
calitile personale ale asociailor. Includem n aceast categorie
SNC i SCS;
-societi de capitaluri, care se constituie ntr-un numr mare
de asociai, impus de mrimea capitalului social minim prevazut
de lege, interes calitile personale ale asociailor.
Capitalul social
Capitalul social este definit ca suma tuturor aporturilor
efectuate de asociai n vederea constituirii i funcionarii unei
societi comerciale. Acesta are o dubl semnificaie att juridic
ct i contabil. Din punct de vedere juridic, capitalul social
reprezint gajul general al creditorilor, iar din punct de vedere

contabil acesta se distinge de activul patrimonial al societii. n


momentul constituirii societii, capitalul social este egal cu
activul patrimonial, ns pe msur ce societatea obine profit,
activul patrimonial depete capitalul social. 36
n contextul crizei financiare i al recesiunii economice actuale,
caracterizate att prin reducerea substanial a surselor de
finanare, ct i de impedimentele n identificarea unor modaliti
de garantare a acestora n condiii economice sustenabile,
societile

urmresc

reorganizarea

activitilor

derulate,

vederea reducerii costurilor, meninerii unui nivel corespunztor


de cash flow i, n cele din urm, evitrii ameninrilor specifice
procedurilor de reorganizare.
Una din metodele folosite n acest scop este aceea de a reduce
gradul de ndatorare al societii prin transformarea creanelor pe
care terii (persoane strine de societate, furnizori, IFN-uri, chiar i
asociai/acionari) le au asupra acesteia n pri de interes:
aciuni, respectiv pri sociale.
Aportul n creane vs. Majorare prin conversia creanelor
Diluarea prilor de interes deinute de asociai/acionari.
Dreptul de preferin
Declararea anticipat a exigibilitii creanei
Organele de conducere ale unei SC

Vointa societatii comerciale se manifesta prin organele sale de


conducere si control care sunt: adunarea generala a asociatilor,
administratorii societatii, cenzorii.
Organele de conducere si control apar mai mult sau mai putin
conturate, in functie de forma juridica a societatii comerciale.
In cazul societatii in nume colectiv si al societatii in comandita
simpla,

datorita

numarului

mic

de

asociati,

nu

exista

institutionalizata adunarea generala si cenzorii. La aceste forme


de societate, adunarea generala se constituie de fapt, nu si de
drept. In ceea ce priveste controlul, el se realizeaza de catre
asociati, nu de cenzori.
In cazul societatii pe actiuni si al societatii in comandita pe
actiuni, exista toate cele trei organe de conducere mentionate.
In ceea ce priveste societatea cu raspundere limitata organele
societatii sunt aceleasi ca si la societatile pe actiuni, dar cu unele
particularitati. De exemplu, cenzorii sunt numiti in mod obligatoriu
numai la societatea cu raspundere limitata constituita intr-un
numar mai mare de 15 asociati.
Organele de administrare/control ale unei SC
Principalele organe ale societii comerciale sunt adunarea
general

asociailor,

administratorii

societii

cenzorii

societii. n cadrul societii pe aciuni care opteaz pentru


sistemul dualist, n locul administratorilor sunt directoratul i
consiliul de supraveghere.

Adunarea general a asociailor este organul de deliberare al


societii, deoarece aceasta exprim voina social.
Administratorii societii ori, n cazul societii pe aciuni, consiliul
de administraie sau, dup caz, directoratul societii sunt
organele executive i au menirea de a duce la ndeplinire
hotrrile

adunrii

generale.

Aceste

organe

executive

se

preocup n concret de exercitarea operaiunilor comerciale


specifice obiectului de activitate al societii.
In sfrit, cenzorii sunt organele de control al gestiunii societii.
n societile de persoane, controlul gestiunii se realizeaz de
ctre asociai, nefiind necesar desemnarea cenzorilor. n cadrul
societii cu rspundere limitat, controlul gestiunii se realizeaz
tot de asociai, dar dac numrul acestora este mai mare de 15,
desemnarea cenzorilor este obligatorie. Tot obligatorie este
prezena cenzorilor i n cazul societilor pe aciuni. Se impune a
fi reinut c, pentru societile pe aciuni n care acionarii
opteaz pentru sistemul dualist de conducere i administrare,
cenzorii sunt nlocuii cu auditorii societii. Deci aceste societi
au auditori, i nu cenzori.

Capital social minim si numarul minim de asociati/actionari pentru


functionarea unei SRL si SA
Societatea cu raspundere limitata (S.R.L.)

- Plafonul minim pentru capitalul social subscris este de 200


lei;
- Numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50;
- Asociatii raspund in limita capitalului subscris;
- Capitalul social este divizat in parti sociale egale, care nu
pot fi mai mici de 10 lei si care nu sunt, de regula, transmisibile
altor persoane (nu sunt titluri de valoare negociabile).
Societatea pe actiuni (S.A.)
-Plafonul minim pentru capitalul social subscris este de
90.000 lei;
-Numarul actionarilor nu poate fi mai mic de 2;
- Actionarii raspund in limita capitalului subscris;
-Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de
0,1 lei;
-Capitalul social este divizat in actiuni care pot fi transmise
liber tertilor, fara o incuviintare din partea celorlati actionari.
Constituirea SC intre soti
Conform legii, sotii pot constitui singuri o societate comerciala
ori

impreuna

cu

alte

persoane.

Calitatea

de

sot

implica

respectarea prevederilor Codului familiei privind regimul bunurilor


sotilor. Cu privire la bunurile comune ale sotilor, acestea nu pot

forma obiect de aport la capitalul social, nici daca ambii soti ar


participa la aceeasi societate comerciala.

Contributia fiecarui asociat trebuie sa fie individualizata, insa


datorita

mozaicului

in

care

se

afla

bunurile

comune,

individualizarea nu se poate realiza. Acordul unui sot, dat celuilalt,


de a aduce ca aport in societate un bun comun este o conventie
ilicita si prin urmare nula.
Un astfel de consimtamant este necesar numai in cazul unui
teren sau al unei constructii, daca se aduce in societate un titlu
de proprietate. Dividendele primite din partea societatii vor fi tot
bunuri comune.
Pentru

valabilitate,

consimtamantul

dat

la

incheierea

contractului de societate trebuie sa nu fie alterat de eroare, sau


violenta. Eroarea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei
cu care sa contractat. Nulitatea contractului de societate pentru
eroare asupra persoanei asociatului ar putea interveni in cazul
unei societati de persoane, in care la constituirea societatii se au
in vedere calitatile personale ale asociatilor.