Caiet de Sarcini

CAIET DE SARCINI
REPARAII I NTREINERE A STRZILOR DIN

MUNICIPIUL SATU MARE
Cap.1. CUPRINS REPARAII I INTREINEREA STRZILOR

1. DATE GENERALE
1.1 Denumire prestaie
1.2 Autoritarea contractanta
1.3 Sursa de finanare
1.4 Scopul si obiectivul prestaiei
Cap. 2. CONDIII TEHNICE- DESCRIEREA REELEI DE STRZI CARE FAC
OBIECTUL PRESTAIEI
2.1 Date tehnice privind reeaua de strzi
Cap.3. DESCRIEREA LUCRRILOR
3.1 ntreinerea curent i periodic a strzilor , trotuarelor i aleilor
3.2 Lucrri de refacere a prii carosabile, trotuarelor i aleilor in urma interveniilor
la reelele de utiliti publice
3.3 Lucrri de reparaii curente a strzilor , trotuarelor i aleilor
3.4 Lucrri de reparaii capitale a strzilor , trotuarelor i aleilor
3.5. Caiete de sarcini specifice pe activiti
A. LUCRRI DE NTREINERE CURENT I PERIODIC
Caiet de sarcini nr.1 - PENTRU EXECUIA REPARAIILOR (PLOMBRILOR) CU
MIXTUR ASFALTIC LA CALD
Caiet de sarcini nr.2 - COLMATARE FISURI I CRPTURI PRIN COLMATARE ,,LA
CALD CU PRODUSE MONOCOMPONENTE (MASTICURI BITUMINOASE)
Caiet de sarcini nr.3 - COLMATARE FISURI I CRPTURI PRIN COLMATARE ,,LA
RECE CU PRODUSE BICOMPONENTE (CHITURI)
Caiet de sarcini nr.4 - REPARAII I COLMATARE ROSTURI
Caiet de sarcini nr.5 - REMEDIEREA DEGRADARILOR IMBRACAMINTEI BITUMINOASE
PE SUPRAFEE IZOLATE
Caiet de sarcini nr.6 - BURDUIRI
Caiet de sarcini nr.7- EXECUIE REPARAIE PAVAJE DIN PIATR NATURAL SAU
DIN BETON PENTRU IMBRCMINI DE DRUMURI, PLATFORME I TROTUARE
B. LUCRRI DE REFACERE
Caiet de sarcini nr.1 REFACERE IN URMA LUCRRILOR DE INTERVENIE LA
REELELE DE UTILITI PUBLICE
C. LUCRRI DE REPARAII CURENTE
Caiet de sarcini nr.1 - TRATAMENTE BITUMINOASE
Caiet de sarcini nr.2 - STRATURI BITUMINOASE FOARTE SUBIRI EXECUTATE
LA RECE (lam bituminos)
Caiet de sarcini nr.3 - EXECUTIA COVOARELOR ASFALTICE
Caiet de sarcini nr.4 - EXECUTIA COVOARELOR ASFALTICE CU UTILIZAREA LA
STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC A BITUMULUI MODIFICAT
Caiet de sarcini nr.5 - RECICLARE LA CALD A IMBRACAMINTILOR RUTIERE
BITUMINOASE
Caiet de sarcini nr.6 - RECICLAREA IN SITU, LA RECE,A STRATURILOR RUTIERE

DEGRADATE
Caiet de sarcini nr.7 - PIETRUIRE DRUMURI DE PMANT
Caiet de sarcini nr.8 - POTEJAREA CORPURILOR I PLATFORMELOR RUMURILOR
DISPOZITIVE PENTRU SCURGEREA I EVACUAREA APELOR DE SUPRAFA
Caiet de sarcini nr.9 - EXECUTIA IMBRACMINILOR BITUMINOASE USOARE
D. LUCRRI DE REPARAII CAPITALE
Caiet de sarcini nr.1 - REFACERE CAROSABIL
Caiet de sarcini nr.2 - REFACERE STRAT UZUR ASFALT, IN GROSIME DE 3CM,
ROTUARE I INLOCUIT BORDURI VECHI CU BORDURI NOI
Caiet de sarcini nr.3 - RANFORSRI
Caiet de sarcini nr.4 - MONTARE BORDURI NOI
Caiet de sarcini nr.5 - CANALIZRI LUVIALE
Cap.4
RESURSE TEHNICE NECESARE NDEPLINIRII PRESTAIILOR
Cap.5
OBLIGAIILE I RESPONSABILITILE CONTRACTANTULUI
Cap.6
OBLIGAIILE SI RESPONSABILITILE BENEFICIARULUI
Cap.7
CRITERIUL DE ATRIBUIRE AL CONTRACTULUI DE ACHIZIIE PUBLICA
Cap.8
CONDIII IMPUSE DE BENEFICIAR PENTRU EXECU IA LUCRRILOR
DE NTREINERE CURENT I REPARAII
Cap.9
CONFIRMAREA I RECEPIA LUCRRILOR
Cap.10
PLATA LUCRRILOR DE NTREINERE CURENT I REPARAII
1.DATE GENERALE
1. DATE GENERALE
1.1 Denumire prestaie Reparaii i intreinere a strzilor din municipiul Satu Mare
1.2 Autoritatea contractant Primaria municipiului Satu Mare
1.3 Sursa de finanare> Buget local
1.4 Scopul si obiectivul prestaiei
Asigurarea viabilitii pentru desfurarea circulaiei rutiere in condiii
corespunztoare pe toat durata contractului pe reeaua rutier din municipiul Satu Mare
2. CONDIII TEHNICE- descrierea reelei de strzi care fac obiectul prestaiei
2.1 Date tehnice privind reeaua de strzi
In scopul satisfacerii cerinelor desfurrii traficului rutiere in condiii de sigurana i
confort precum i pentru conservarea patrimoniului rutier, administratorii drumurilor publice
execut lucrri i servicii de intreinere i reparaii a drumurilor,
trotuarelor i aleilor.
Municipiul SATU MARE are o reea stradal format din 417 strzi, strzile fiind de
categoria tehnic II, III i IV . In vederea execuiei cu operativitate a lucrrilor de reparaii i
intreinere a drumurilor, trotuarelor i aleilor, reeaua de strzi din municipiul Satu Mare s-a
divizat in dou loturi respectiv:
-Zona I Nord cu 250 strzi i o suprafat total a carosabilului de 749.087 mp
- Zona II Sud cu 167 strzi i o suprafat total a carosabilului de 545.626 mp
In anexele alturate sunt detaliate cele dou loturi cu strzile pe care le cuprind,
fiind totodat specificate pentru fiecare strad lungimea, numrul de benzi de circulaie,
suprafaa carosabil, anul execuiei ultimei reabilitri.
3. Descrierea lucrrilor
Activitile de intreinere i reparare a drumurilor, trotuarelor i aleilor se clasifica in :
a) lucrri i servicii planificate;

b) lucrri accidentale.
Lucrrile i serviciile planificate pot fi :
a) lucrri i servicii privind intreinerea curenta a drumurilor, trotuarelor i aleilor.
b) lucrri i servicii privind intreinerea periodica a drumurilor, trotuarelor i aleilor.
c) lucrri aferente reparaiilor curente la drumurile publice
d) lucrri aferente reparaiilor capitale la drumurile publice
Lucrrile i serviciile privind intreinerea drumurilor, podurilor i anexelor acestora
constau in totalitatea activitilor de intervenie ce se executa in tot timpul anului,
determinate de uzura sau degradarea in condiii normale de exploatare, ce au ca scop
asigurarea Condiiilor tehnice necesare desfurrii circulaiei rutiere in siguran, cu
respectarea normelor in vigoare, precum i de a menine acest patrimoniu public in stare
permanent de curenie i aspect.
Serviciile propriu-zise reprezint activiti (altele decat lucrrile) ce se desfoar
atat in perioada de var cat i in perioada de iarn in vederea asigurrii circulaiei rutiere
pe drumurile publice in condiii de siguran.
3.1 ntreinerea curent i periodic a strzilor , trotuarelor i aleilor
Realizarea lucrrilor de intreinere periodica se va efectua conform prevederilor
Normativului privind lucrrile de intreinere si reparare a drumurilor publice" indicativ AND
654-2002, precum i a reglementarilor tehnice si standardelor din domeniu in vigoare.
Lucrrile de ntreinere pot fi:
a) lucrri de intreinere curent, care se execut permanent pentru meninerea cureniei,
esteticii, asigurarea scurgerii apelor sau pentru eliminarea unor degradri punctuale de
mic amploare la drumuri, lucrri de art, de siguran rutier i cldirilor anexe aferente
drumurilor;
b) lucrri de intreinere periodic sunt acele lucrri care se execut periodic i planificat in
scopul compensrii pariale sau totale a uzurii produse structurii rutiere, lucrrilorde art,
de siguran rutier i cldirilor anexe aferente drumurilor.
Ca strategie de execuie a lucrrilor de ntreinere, acestea pot fi:
a) strategie de tip curativ, care se aplic de regul in condiiile unui buget restrictiv, cand
se execut lucrri punctuale, funcie de degradrile ce apar, asigurandu-se niveluri de
serviciu sczute cu o suprafa de rulare foarte eterogen, necesitand personal numeros
avand in vedere volumul mare de lucrri de tip intervenie care au o productivitate i
eficien foarte sczut;
b) strategie de tip preventiv care are ca obiective principale conservarea i adaptarea
sistemului rutier sau a elementului lucrrii de art (pod, pode, pasaj, viaduct, etc.) sau de
sigurana rutier pentru nivelul de agresivitate la care este supus.
Lucrri de ntreinere curent:
Nr.crt. Denumirea lucrrii
1.
Inlturarea denivelrilor i fgaelor,
Plombri,
Colmatare fisuri i crpturi,
Badijonri suprafee poroase
2.
aternere nisip sau cribluri pe suprafee cu bitum in
exces,eliminarea pietriului sau a criblurii alergtoare
3
refaceri dale
Frecvena lucrrii
permanent
Permanent pe msura
necesitii in sezonul de
var
Anual, in funcie de starea
4
5
7
8
tehnic a imbrcmintei
Intreinerea pavajelor cuprinde refaceri suprafee 1 ori/2 ani
izolate refacerea local a rosturilor eliminarea
suprafeelor lefuite
-Intreinerea drumurilor pietruitegreblarea pietrei Permanent pe msura
alergtoare i aternerea ei pe drumuri astuparea necesitii
gropilor i a fgaelor
-scarificarea i reprofilarea cu sau fr cilindrare cu 2 ori/an
sau fr adaos de material pietros
Intreinerea drumurilor de pmant reprofilarea
2 ori/an
platformei
astuparea gropilor i a fgaelor, tierea damburilor,
Permanent
stabilizare cu liani sau alte produse chimice
Pe msura necesitii
completare cu nisip sau balast
100m3/km pe an
Asigurarea scurgerii apelor din zona drumului 2 ori/an
cuprinde curire anuri i rigole curare podee
decolmatare sau desfundare anuri, rigole podee
Intreinerea i repararea cminelor de vizitare i guri
1ori/ani
de scurgere
Lucrri de ntreinere periodic:

Nr.crt. Denumirea lucrrii
1
Tratamente bituminoas pe imbcmini definitive
cu emulsie bituminoas cationic pe baz de bitum
modificat cu polimeri
cu bitum pur, bitum aditivat sau aditivat sau emulsii
cationice
2
Straturi bituminoase foarte subiri
pe pavaje, betoane asfaltice, betoane de ciment
pe betoane asfalice cu binder de mrgritare sau
asfalte turnate
pe imbrcmini asfaltice uoare inclusiv mortare
asfaltice sau macadam penetrat la cald sau la rece
Frecvena lucrrii
1 ori/ 4 ani
1 ori/ 3 ani
1 ori/ 4 ani
1 ori/ 5 ani
1 ori/ 3 ani
3
Reciclare in situ a imbrcminilor asfaltice cu stat de rulare din
tratament bituminos 1 ori/ 4 ani
straturi bituminoase foarte subiri 1 ori/ 5 ani
covor asfaltic 1 ori/ 5 ani
4
Intreinerea drumurilor pietruite prin scarificarea i reprofilarea cu
cilindrare ,cu adaos de material pietros 600m3/km
scarificri ,reprofilri i cilindrri ,cu adaos de material pietros
2 ori/an
stabilizri complexe a impietruirilor existente cu adaos de material Conform programelor
intocmite in acest scop
3.2 Lucrri de refacere a pr ii carosabile, trotuarelor i aleilor n urma
interveniilor la reelele de utiliti publice

In urma executrii lucrrilor de intervenie la reele din gospodria subteran,
sistemul rutier al prii carosabile este deteriorat , fiind necesar executarea imediat
a lucrrilor de reparaii .
3.3 Lucrri de reparaii curente a strzilor , trotuarelor i aleilor
Lucrrile de reparaii a drumurilor publice constau in totalitatea lucrrilor fizice
de intervenie care au ca scop compensarea parial sau total a uzurii fizice i
morale produs ca urmare a exploatrii normale sau a aciunii agenilor de mediu,
imbuntirea caracteristicilor tehnice la nivelul impus de traficul maxim pentru
numrul de benzi de circulaie existente, refacerea sau inlocuirea de elemente sau
pri de construcii ieite din uz care afecteaz rezistena, stabilitatea, sigurana in
exploatare i protecia mediului.
In funcie de modalitatea de intervenie lucrrile de reparaii pot fi :
a) reparaii curente;
b) reparaii capitale.
Lucrrile de reparaii curente sunt cele care se executa periodic in scopul
compensrii pariale sau totale a capacitii portante i uzurii produse drumurilor,
podurilor i anexelor acestora, pentru a li se reda condiiile normale de exploatare i
de sigurana a circulaiei rutiere.
Lucrri de reparaii curente
Nr.
crt Denumirea lucrrii Frecvena lucrrii
1
Imbrcminte bituminoas uoar
covoare din mortare asfaltice i mixturi asfaltice, inclusiv completarea
impietruirii existente, inclusiv rectificarea traseului in plan i profil
longitudinal
Conform programelor
tratamente duble sau intrite pe impietruiri existente, inclusiv
completarea impietruirii existente, inclusiv rectificarea traseului in plan
i profil longitudinal
1 ori/ 3 ani
penetrri la cald sau la rece a impietruirilor existente, inclusiv
Conform programelor
2 Ranforsri ale sistemelor rutiere cu liani bituminoi sau hidraulici
Conform programelor
3 Eliminarea punctelor periculoase, amenajri de intersecii
(care afecteaz elementele geometrice i sistemul rutier al
drumului)
Conform programelor
3.4 Lucrri de reparaii capitale a strzilor , trotuarelor i aleilor
Lucrrile de reparaii capitale sunt cele care se executa periodic in scopul
compensrii totale a uzurii fizice i morale sau a ridicrii caracteristicilor tehnice ale
drumurilor, podurilor i anexelor acestora la nivelul impus de creterea traficului rutier
i in raport cu cerinele categoriei din care face parte drumul inand seama atat de
condiiile prezente cat i cele de perspectiv.

Lucrri de reparaii capitale
Nr.
crt Denumirea lucrrii Frecvena lucrrii
1 Consolidarea corpului drumului, terasamentelor, versanilor Conform programelor
tratamente duble sau intrite pe impietruiri existente, inclusiv
1 ori/ 3 ani
14
penetrri la cald sau la rece a impietruirilor existente, inclusiv
Conform programelor
2
Reabilitri ale sistemelor rutiere, amenajri ale variantelor
ocolitoare pe trasee existente Conform programelor
3
Consolidri i reabilitri de poduri i pasaje: definitivri ale
podurilor avand lungimea pan la 40 m inclusiv; consolidarea i
reabilitarea podurilor, pasajelor i podeelor; lrgirea i ridicarea clasei
de incrcare
Conform programelor
3.5. Caiete de sarcini specifice pe activiti
A. LUCRRI DE NTREINERE CURENT I PERIODIC
CAIET DE SARCINI NR. 1- PENTRU EXECUIA REPARAIILOR (PLOMBRILOR) CU
MIXTUR ASFALTIC LA CALD
CAP. I GENERALITATI
Obiect i domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se refer lucrrile de plombare a gropilor cu mixtur
asfaltic la cald, executate in conformitate cu prevederileNormativului pentru prevenirea
i remedierea defeciunilor la imbrcminile rutiere moderne indicativ AND 547-98
aprobat prin Ordinul Directorului General al AND nr.48-1999.
Prevederile caietului de sarcini se aplic pe timp de var la imbrcminile
bituminoase la care au aprut degradri care pun in pericol sigurana circulaiei.
Definirea tipurilor de defeciuni ale mbrcminilor bituminoase
Defeciunile imbrcmintei bituminoase, prevzute in Instruciunile tehnice
departamentale pentru prevenirea i remedierea imbrcminilor rutiere moderne ind.
AND 547-98 sunt urmtoarele:
- gropi i pelade;
- vluriri, refulri, praguri;
- faianri, etc.
La executarea reparaiilor se vor respecta prevederile din standardele, instruciunile

i normativele in vigoare. Executantul este obligat s in evidena zilnic a reparaiilor
executate, specificand tipul i furnizorul mixturii utilizate la efectuarea reparaiilor.
CAP. II CONDIII TEHNICE
Mixturi asfaltice
Agregate pentru mbrcmini bituminoase
Pentru imbrcmini bituminoase se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate
neprelucrate si prelucrate care sa satisfac condiiile SR 662 i SR 667.
Agregatele care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice strat de legtur i
uzur sunt urmtoarele ;
- agregate naturale de cariera , conform 667-2004, dup cum urmeaz :
- cribluri sorturile 4-8 si 16-25
- nisip de concasare sort 0-4
- agregate naturale de balastiere , prelucrate prin splare si sortare
- pietri concasat sorturile 4-8 , 8-16 si 16-25
- pietri sorturile 4-8 , 8-16 si 16-25
- nisip natural sort 0-4
La betoanele asfaltice BA8 , BA16 , BA25 , BAD 25 si BADPC 25 se folosesc
amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural conform SR 174/117
Filer
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasc urmtoarele
condiii prevzute in STAS 539-79 i SR EN 13043 -2003:
- fineea ( coninutul in pari fine 0.09mm ) min 80%
- umiditatea max 2%
Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fraciunii fine
recuperate la exhaustorul staiei de asfalt decat in condiiile prevzute in SR 174-1
Liani
Pentru realizarea imbrcminilor asfaltice se folosete urmtorul tip de bitum :
- D60/80 pentru zona climatica calda conform SR 174/1 i SR 754;
CAP. III EXECUIA LUCRRILOR
Tehnologia de plombare cuprinde mai multe faze:
1. Inventarierea suprafeelor se face prin:
- marcare cu vopsea in forme geometrice regulate, care s cuprind intreaga
suprafa degradat. Marcarea i identificarea tipului de defeciuni necesare a fi reparate,
se face impreun cu delegatul beneficiarului.
2. Decaparea se face prin:
- prin frezare pe strzile principale, iar pe drumurile secundare decaparea se poate
face i cu alte mijloace de mic mecanizare;
Se interzice aternerea mixturii in gropi nedecapate;
3. Curirea suprafeei decapate se realizeaz prin:
- suflarea cu aer comprimat, dup ce in prealabil a fost indeprtat din gropi
materialul decapat.
Materialul rezultat se incarc in autovehicule i se transport la sediul districtului cel

mai apropiat sau in locurile indicate de eful de district.
4. Amorsarea suprafeelor se realizeaz:
- cu emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid 0,8-1 kg/m2, diluat cu ap
curat, nealcalin, in proporie de 1:1.
Amorsarea se va realiza obligatoriu cu dispozitive mecanice de pulverizare pentru
crearea unei pelicule omogene pe toat suprafaa stratului suport. Plombarea gropilor cu
mixtur cald se face pe timp uscat, cand temperatura aerului este peste 10o C.
Se interzice punerea in oper a mixturii pe timp de ploaie!!!!!
5. Punerea n oper a mixturii asfaltice se face prin:
- aternere in straturi uniforme cu grosimea de 4 cm astfel incat dup compactare
suprafaa reparat s fie la acelai nivel cu suprafaa adiacent.
La aternere i compactare se va respecta regimul de temperaturi impus de
reglementrile in vigoare.
6. Compactarea se realizeaz obligatoriu cu vibro-compactoare cu rulouri netede pe
drumurile principale, iar pe drumurile secundare se pot folosi i alte tipuri de cilindrii
compactori sau plci compactoare.
Operaia de compactare este foarte important pentru etaneitatea i durabilitatea
lucrrii, de aceea trebuie fcut cu mare atenie.
Dup compactarea mixturii asfaltice aternute, se inchide rostul dintre mixtura veche i
cea nou prin badijonare cu emulsie i nisip de concasaj.
7. Transportul pe antier al mixturii asfaltice preparate se face cu autocamioane cu ben
termoizolant sau acoperit cu prelat, indiferent de distan i condiiile meteo.
8. Verificarea lucrrilor
Se face de ctre ef de sector, responsabil din cadrul direciei tehnice a primriei,
sau alte persoane nominalizate de beneficiar.
CAP. IV CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
1.Controlul procesului tehnologic
Controlul procesului de execuie a stratului bituminos:
- pregtirea stratului suport : zilnic la inceperea lucrrii pe sectorul respectiv
- temperatura mixturii asfaltice la aternere si compactare : cel puin de doua ori/zi
- tehnologia de compactare ( atelier de compactare , numr de treceri ) - zilnic
- modul de execuie a rosturilor - zilnic
2. Verificarea respectrii compoziiei mixturii asfaltice prestabilita
- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la ieirea din malaxor
inainte de adugarea liantului : zilnic
- compoziia mixturii asfaltice ( compoziia granulometrica si coninutul de bitum )
prin extracii , pe probe prelevate de la malaxor si aternere : zilnic
3.Controlul calitii stratului bituminos dup execuie
Verificarea calitii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare.
Incercrile se efectueaz conform STAS 1338/1 de ctre laboratorul antreprenorului
sau de un alt laborator autorizat i constau in :
- msurarea grosimii stratului
- determinarea densitii aparente , a absorbiei de apa si a gradului de compactare

- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice conf. SR 174-1
Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitii suprafeei care se
face conform SR 174/2.
CAP. V. MSURI I INDICAII DE PROTECIA MUNCII
Pe toat perioada de executare a lucrrilor de reparaii, se vor respecta prevederile din
urmtoarele acte normative specifice:
1. Legea 319/2006 a securitii si sanatatii in munca;
2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;
3. Legea 307/2006 privind aprarea impotriva incendiilor;
4. Norme metodologice privind condiiile de inchidere a circulaiei i de instituire a
restriciilor de circulaie in vederea executrii de lucrri in zona drumului public aprobate
cu Ordinul nr. 1112/411 al MI MT / octombrie 2000.
Se atrage atenia in mod deosebit asupra semnalizrii corecte a punctului de lucru
in vederea evitrii producerilor unor accidente de circulaie cat i pentru protejarea
personalului ce execut respectivele lucrri de reparaii, cu indicatoarele rutiere bine fixate
pentru a rezista pe toat durata executrii lucrrilor.
CAP. VI. RECEPIA LUCRRILOR
Recepia lucrrilor se face in dou etape la terminarea execuiei sau la finele lunii,
in conformitate cu reglementrile in vigoare privind metodologia de recepionarea
lucrrilor. Normativ AND 514 / 2000.
Se va urmri ca suprafaa reparat s fie la aceeai nivel cu cota suprafeei
adiacente, s prezinte planeitatea care s se incadreze in SR 174 /1 atat in profil
transversal cat i in profil longitudinal.
Mixtura asfaltic utilizat la plombri va indeplini caracteristicile prevzute in SR
174/1 i va fi verificat prin analize de laborator.
De asemenea mixtura asfaltic va fi insoit de certificate de conformitate conform
prevederilor Regulamentului pentru certificarea calitii produselor folosite in construcii
aprobat prin HG 766/1997.
Proces verbal de recepie a lucrrii executate, ce va cuprinde nume
strad, poziia km, suprafaa reparat cu grosimea real executat precum i
aprecieri legate de calitatea lucrrilor.
Recepia final se face dup 6 luni calendaristice de la execuie pe baz
de proces verbal.
INTOCMIT
S.C. BETA TEHNIC S.R.L.
CAIET DE SARCINI NR. 2
COLMATARE FISURI I CRPTURI PRIN COLMATARE ,,LA CALD CU PRODUSE
MONOCOMPONENTE (MASTICURI BITUMINOASE)
CAP. I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refer lucrrile de colmatare a crpturilor i rosturilor
imbrcminilor din beton de ciment prin procedeul ,,Ia cald,, executate in conformitate cu
prevederile Normativului pentru prevenirea i remedierea defeciunilor la imbrcminile
rutiere moderne indicativ AND 547-98 aprobat prin Ordinul Directorului General al AND
nr.48-1999.

Materiale
La colmatarea crpturilor i rosturilor imbrcminilor din beton de ciment
prin procedeul ,,Ia cald, se vor utiliza masticuri bituminoase agrementate tehnic
conform Iegislaiei in vigoare.
Lucrrile de colmatare cu mastic bituminos se execut pe timp uscat, la
temperaturi atmosferice peste +10 00o C. Lucrrile trebuiesc intrerupte pe timp de
ploaie i se reiau dup uscarea stratului suport.
Produsele de colmatare ,,Ia cald (masticurile bituminoase) sunt alctuite din
bitumuri speciale in amestec cu granule pulverulente de cauciuc natural i diveri
aditivi chimici sau alte materiale de adaos de natur mineral.
Pentru asigurarea unei bune aderene a masticurilor bituminoase Ia pereii
rosturilor se utilizeaz. soluii speciale de amorsaj (grunduri) indicate de fabricant a fi
corespunztoare masticului bituminos respectiv.
Pentru protecia masticului bituminos introdus in rost impotriva aderrii
acestuia de roile autovehiculelor se utilizeaz materiale pulverulente de natur
mineral (filer, praf de piatr, etc.).
Produsele de colmatare ,Ia cald destinate Iucrrilor de reparaii la
imbrcminile din beton de ciment, trebuie s indeplineasc condiiile tehnice
prezentate in tabelul urmtor:
Caracteristici Condiii de
admisibilitate
Procedeu
Punctul de inmuiere (oC) >85 STAS 60-69
Penetraia conului (1/10 mm) 40 90 STAS 8622-88
Temperatura de turnare (oC) 150 170 STAS 8622-88
Stabilitatea la temp. negative ( -25oC) La ocuri bilele
nu se fisureaz
Norma INCERTRANS
Lungimea de curgere (fluajul) la 75o,
60o ,5h (mm)
Max 5 Norma INCERTRANS
Proporia din componenii mai sus menionai se stabilete funcie de
caracteristicile fizico-mecanice ce trebuie s le prezinte produsul finit pentru a face
fa condiiilor de exploatare i climatice respective.
21
Astfel :
- proporiile mai mari de cauciuc i aditivi conduc Ia obinerea unui produs cu
o elasticitate sporit i un comportament termic mai bun;
- coninutul mai mare de cauciuc confer produsului o deformabilitate
ridicat i o curgere mai Ient pe vreme clduroas;
- coninutul mare de bitum i adaosuri minerale (filere de calcar) confer
produsului deformaii foarte reduse pe vreme clduroas i in general
durat de via in exploatare mica (sub 3 ani).
Produsele de colmatare bituminoase se pun in opera prin inclzirea la
150o... 200o C i trebuie s suporte deformaii de cel puin 20 %. Inclzirea
produseIor la aceste temperaturi nu trebuie tcute cu flacr direct, ci in bazine cu
ap. Depirea temperaturilor de inclzire a produselor recomandate de fabricani,
conduce la compromiterea produsului respectiv, intrucat:
- cauciucul se dizolv i dispare rapid in masa produsului reducandu-i
elasticitatea ;
- subprodusele plastifiate din bitum se volatilizeaz i se oxideaz conducand

astfel Ia rigidizarea i imbtranirea prematur a produsului concomitent cu reducerea
substanial a aderenei Ia pereii rostului, de care se desprinde foarte repede.
La utilizarea produselor de colmatare LA CALD trebuie respectate 2
temperaturi :
- O temperatur de securitate, care nu trebuie depit sub nici o form
intrucat schimb in ru toate caracteristicile produsuIui;
- O temperatur de Iucru, necesar punerii in opera a produsului, care, in
general este cu 20 % sub temperatura de securitate i care poate fi meninut
constant pe o anumit perioad de timp.
NOTA:
Caracterul critic al temperaturii la care este supus produsul de colmatare la
cald, impune ca inclzirea acestuia s se fac in recipiente speciale cu inclzire
indirect, controlate permanent cu termostat i prevzute cu mecanisme de
amestecare continua.
Este strict interzis reutilizarea unui produs de colmatare bituminos care a
fost odat topit i rcit intrucat toate caracteristicile sale fizico-mecanice sunt reduse
cu peste 60 %.
Pregtirea rosturilor i crpturilor i colmatarea ,,Ia cald a acestora
Rosturile pentru recolmatare, se pregtesc astfel:
a. se indeprteaz folosind numai procedee mecanice (nu chimice sau
flacr) tot materialul de colmatare existent in rost;
b. dac dimensiunile rostului sunt incorecte tehnic, acesta se taie din nou cu
discuri diamantate Ia dimensiunile necesare;
c. se cur locauI rostului cu perii rotative de sarma i apoi prin suflare cu
aer comprimat;
d. se introduce fundul de rost (produs sub form de nur sau band adeziv
care Iimiteaz curgerea produsului de colmatare pan Ia fundul rostului);
e. se amorseaz feele laterale ale rostului cu produsul de grunduire
recomanda de fabricant compatibil cu produsul de colmatare respectiv;
22
f. se introduce produsul de colmatare in IocauI rostului astfel pregtit;
g. injectarea in rost a produsului de colmatare trebuie fcut cu vitez
constant pentru a nu se introduce bule de aer in masa sa.
Dup colmatare, produsul trebuie s fie la o cot cu 3-5 mm mai jos de
muchiile rostului sau crpturii.
Produsul de colmatare aflat accidental in exces in zona rostului trebuie
indeprtat de urgen pentru a se evita antrenarea acestuia de roile autovehiculelor.
CAP. IV. CONTROLUL CALITII IUCRRILOR
Verificarea materialelor
Materialele vor fi verificate conform prescripiilor din normele dup care se
produc.
Verificarea caracteristicilor masticului bituminos
Inainte de inceperea Iucrrilor i ori de cate ori se schimb furnizorii se vor
face verificri privind caracteristicile fizico-mecanice ale masticurilor bituminoase.
Controlul Iucrrilor
Inainte de aplicarea masticului bituminos se va controla starea de pregtire a
rostului sau crpturilor in ceea ce privete:
- curenia
- amorsarea cu soIuie compatibil cu masticul respectiv.
CAP. IV. MSURI I INDICAII DE PROTECIA MUNCII

Pe toat perioada de executare a lucrrilor de reparaii, se vor respecta
prevederile din urmtoarele acte normative specifice:
1. Legea 319/2006 a securitii si sntii in munc;
4. Norme metodologice privind condiiile de inchidere a circulaiei i de
instituire a restriciilor de circulaie in vederea executrii de lucrri in zona drumului
public aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI MT / octombrie 2000.
Se atrage atenia in mod deosebit asupra semnalizrii corecte a punctului de
lucru in vederea evitrii producerilor unor accidente de circulaie cat i pentru
protejarea personalului ce execut respectivele lucrri de reparaii, cu indicatoarele
rutiere bine fixate pentru a rezista pe toat durata executrii lucrrilor.
CAP. V. RECEPIA LUCRRILOR
Recepia lucrrilor se face in dou etape la terminarea execuiei sau la finele
lunii, in conformitate cu reglementrile in vigoare privind metodologia de
recepionarea lucrrilor. Normativ AND 514 / 2000.
Recepia lucrrilor trebuie s aib loc in termen de cel mult o lun dup
terminarea colmatrilor, eventualele defecte trebuind s fie constatate i remediate in
acest interval de timp.
Recepia lucrrilor se va face prin:
- verificarea respectrii condiiilor prevzute pentru calitatea materiaIelor;
- verificarea respectrii condiiilor prevzute pentru caracteristicile fizicomecanice
ale masticului;
23
- verificarea respectrii tehnologiei de execuie, dup documentaia de
control intocmit in timpul execuiei
strad, poziia km, suprafaa reparat cu lungimea real de rost executat precum i
Recepia final se face dup 6 luni calendaristice de la execuie pe baz de proces verbal.
INTOCMIT
COLMATARE FISURI I CRPTURI PRIN COLMATARE ,,LA RECE CU PRODUSE
BICOMPONENTE (CHITURI)
CAP. I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refer lucrrile de colmatare a crpturilor i rosturilor
imbrcminilor din beton de ciment cu produsele bicomponente (chiturile) destinate
colmatrii ,Ia rece,, executate in conformitate cu prevederile Normativului pentru
prevenirea i remedierea defeciunilor la imbrcminile rutiere moderne indicativ AND
547-98 aprobat prin Ordinul Directorului General al AND nr.48-1999.
Denumite generic CHITURI aceste produse sunt alctuite in general din 2
componeni Iichizi Iivrai in ambalaje diferite care se amestec pe loc inainte de utilizare i
dup ce au fost introdui in rost, polimerizeaz formand un cordon cauciuc care asigur
etaneitatea rosturilor pe durata deformabilitii betonului Ia variaii de temperaturi.
Durata de via in exploatare a acestor produse este de cca. 3 ori mai mare decat a
produselor bituminoase destinate colmatrii ,,LA CALD
Utilizarea chiturilor se recomand pentru etanarea (colmatarea) de:
- rosturi, cu deschideri intre 8... 25 mm;
- fisuri cu deschideri de cca 3 mm i crpturi cu deschideri de 4.. .20 mm.
Inainte de inceperea Iucrrilor de colmatare, prezentele reglementri vor trebui s
fie prelucrate cu echipeIe de lucru i vor trebui s fie insuite de acestea.
Materiale
Pentru execuia lucrrilor de reparaii prin colmatare Ia rece, se utilizeaz
dou tipuri principale de produse:
a. chituri pe baz de POLISULFURI (chituri tiocolice) care se formeaz pe
baza unei reacii chimice dintre un POLIMER i un OXID (de regu PbO2) ce
genereaz in final Ianuri mari de ELASTOMERI;
b. chituri pe baz de POLIURETANI, care se formeaz pe baza unei reacii
chimice dintre IZOCIANTE i POLIESTERI.
Ca material de amorsaj al pereilor rosturilor sau crpturilor se utilizeaz o
soluie indicat de fabricant ce asigur compatibilitatea cu chitul respectiv.
Chiturile trebuie s suporte deformaii de cel puin 30 %, s prezinte o bun
aderen Ia beton i s aib o bun comportare in exploatare sub aciunea
25
combustibililor i uleiului, a variaiIor de temperatur, conform prevederilor STAS
8622-88 i agrementeIor tehnice respective.
Produsele de amorsaj pentru chituri, trebuie s prezinte caracteristici care s
Ie confere in principal rolul de barier intre componenii chitului respectiv i
alcaliile din ciment.
Pregtirea rosturilor i crpturilor i colmatarea ,,la rece a acestora
Lucrrile de colmatare, respectiv grunduirea i aplicarea chitului nu trebuie s
se execute pe timp de ploaie, pe suprafee ude i sub temperatura de +5oC.
Rosturile i crpturile care urmeaz a se colmata se cur de materiale
strine, astfel incat s fie curate, uscate, fr urme de praf, materialele uleioase sau
pe baz de bitum sau gudron, conform procedeelor tehnice specifice colmatrii ,,a
cald.
Pentru eliminarea urmelor de materiale uleioase, bitum sau gudron, care nu
au putut fi inlturate prin aceste procedee, este necesar suflarea rosturilor i
fisurilor cu un jet de nisip (sablare).
Pentru fixarea chitului la nivelul prevzut prin CAIETUL DE SARCINI al
Iucrrilor de reparaii, in locauI rostului sau crpturii, se aplic un cordon din
polietilen expandat (fund de rost).
Inainte de aplicarea chitului, pereii rostului sau crpturii se impregneaz prin
pensulare cu grundul adeziv indicat de furnizorul de chit.
Aplicarea fr grund a chitului duce Ia slbirea adeziunii chitului de pereii
rostului sau crpturii, i deci Ia compromiterea etaneitii
Chitul se aplic numai dup uscarea grundului.
Efectuarea colmatrii
Amestecarea celor dou componente ale chitului, livrate separat, pozate in
ambalaje diferite, se face imediat, inainte de aplicarea lui in rost sau crptur.
Amestecarea se realizeaz in cutia mai mare coninand unul din cei doi
componeni conform indicaiilor fabricantului.
Aplicarea chitului in rost sau crptur se face prin injectare cu ajutorul unui
pistol pneumatic.
In timpul aplicrii chitului, orificiul duzei dispozitivului de injectare (Ia rece) se
va ine cat mai aproape de fanta rostului pentru a se evita incIuderea bulelor de aer.
Colmatarea se face de-a Iungul rostului cu o vitez uniform, urmrindu-se
introducerea in rost a unui cordon de produs continuu.
Dup introducerea chitului in rost sau crptur se verific gradul de umplere
i dac este nevoie se mai suplimenteaz cordonul de chit.
Chitul in exces trebuie indeprtat cu o spatul.
26
Rosturile i crpturile colmatate, se vor proteja impotriva intemperiilor (vant
ploaie, insolaie) cu mijloace adecvate, care s nu permit lipirea acesta de suprafaa
chitului.
Verificarea caracteristicilor chitului
Verificarea caracteristicilor chitului se face pe loturi aprovizionate.
Probele se iau din ambalajele originale ale produselor aprovizionate.
Metodele de incercare ale chitului, sunt confom STAS 8622-88 i prevederilor
agrementului tehnic al produsului respectiv.
Controlul lucrrilor n timpul execuiei
Inainte de aplicarea chitului, se va controla stare de pregtire a rostului i a
crpturilor de tratat in ce privete:
- curenia
- aplicarea cordonului de materiaI sintetic expandat (fund de rost);
- amorsarea cu grund
In timpul colmatrii, se va verifica respectare proceselor tehnologice artate in
prezenta norm i anume:
- amestecarea componentelor
- uniformitatea umplerii rostului sau fisurii cu chit
Rosturile sau crpturile colmatate cu chit, nu trebuie s prezinte nici un fel
de degradri sau defecte ca: umpIere incomplet, discontinuiti, desprinderi ale
chitului de pe unul sau ambii perei sau apariia de fisuri longitudinale prin masa sa
a. Zonele care nu sunt complet umplute cu chit se repar prin:
- indeprtarea un cuit a unui strat de cca. 0,50 cm, de pe suprafaa
chitului vechi, unde urmeaz s vin in contact cu materialul proaspt;
- suflarea zone cu jet de aer comprimat pentru indeprtarea impuritilor
- completarea cu chit proaspt preparat, pan Ia nivelul suprafeei
imbrcmintei.
b. Zonele care prezint discontinuiti sau desprinderi ale chitului de pereii
rostului sau fisurii, se repar prin indeprtarea chitului de pe lungimea degradat
plus doi centimetri de fiecare extremitate. pe toat deschiderea. In cazul in care de
degradarea se intinde pe Iungime mai mare decat jumtatea rostului sau fisurii, se
scoate chitul de pe intreaga lungime.
Repararea se va face astfeI:
- indeprtarea chitului;
- suflarea cu jet de aer comprimat pentru indeprtarea impuritilor ;
- aplicarea grundului;
- completarea cu chit proaspt preparat dup uscarea grundului.
1. Legea 319/2006 a securitii i sntii in munc;

27
Recepia lucrrilor se face in dou etape la terminarea execuiei sau la
finele lunii, in conformitate cu reglementrile in vigoare privind metodologia de
ale chitului;
- verificarea respectrii tehnologiei de execuie, dup documentaia de control
intocmit in timpul execuiei
strad, poziia km, suprafaa reparat cu lungimea real de rost executat
precum i aprecieri legate de calitatea lucrrilor.
de proces verbal.
INTOCMIT
28
CAIET DE SARCINI NR. 04 REPARAII I COLMATARE ROSTURI
CAP. I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini trateaz lucrrile de reparaii rosturi existente la
imbrcmini din beton i are ca scop eliminarea urmtoarelor tipuri de defeciuni
depistate la acestea :
- defeciuni la rosturile longitudinale .
- ruperea muchiilor Ia rosturile transversale
- rosturi de dilataie inclecate ;
- rosturi necolmatate ;
- denivelri dale ;
- reparaii provizorii.
Cuprinde condiiile tehnice ce trebuie indeplinite la realizarea i controlul
calitii materialelor i lucrrilor executate conform prevederilor tehnologice
corespunztoare sau a instruciunilor de folosire a masticurilor speciale, gata
preparate, din ar sau din import.
Prevederi generale
Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice i tehnologice
corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratorul su efectuarea tuturor incercrilor i
determinrilor pentru materialele sau fabricatele puse in oper sau le va efectua la
laboratoare autorizate pentru materiale ce concur la fabricarea masticurilor folosite.
In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de
sarcini de ctre responsabilul cu calitatea de la Secie sau Direcie se va dispune
intreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor ce se impun in consecin.
Anterior demarrii lucrrilor, executantul va lua legtura cu beneficiarul ,
ambele pari consimind prin proces verbal constatarea poziiei exacte in plan i
adancimea reelelor incorporate in dalele de beton sau existente in zon, in scopul
evitrii deteriorrii acestora in timpul execuiei
Materiale
Pentru executarea lucrrilor de colmatare a rosturilor, fisurilor sau crpturilor
se va folosi mastic bituminos tip RALUFUG 198.
La prepararea i punerea in oper se va respecta procesul tehnologic specific
tipului de mastic folosit cu respectarea strict a temperaturilor de fabricare i punerea
in oper, conform precum i cu respectarea Normativului pentru executarea
imbrcminilor rutiere din beton de ciment in sistemul cofraje fixe, indicativ NE 014
si Instruciunilor tehnice AND pentru prevenirea i remedierea defeciunilor la
imbrcminile rutiere moderne, indicativ AND 547-98.
29
Tehnologia de execuie va cuprinde urmtoarele faze:
- tierea rosturilor existente cu maina cu discuri diamantate ;
- curirea prin suflare cu aer comprimat a rosturilor sau a fisurilor;
- amorsarea rosturilor i fisurilor umplerea, burarea rosturilor sau a
fisurilor cu mastic (la temperaturile indicate de productor); aceast operaie se
execut cu echipamente specifice, mecanizat;
- eliminarea excesului de bitum peste nivelul prii carosabile;
- pudrarea cu nisip a zonelor reparate.
Descrierea lucrrilor de reparaii
Inaintea inceperii lucrrilor de reparaii la rosturi, se vor freza ambelor straturi
(de reprofilare i de rulare) bituminoase subiri, in grosime medie de 3,5 cm care
trebuie inlocuite, dar i a unei grosimi de 0,5 cm din stratul suport din beton de
ciment, lucru care nu afecteaz rezistena dalelor din beton, dar care permite
investigarea suplimentar a strii pistei i remedierea eventualelor defeciuni care se
constat.
Frezarea se execut cu maini de frezat cu limea tamburului de 1-2 m,
ghidate cu laser sau fir de palpare astfel incat sa se realizeze o buna uniformitate i
planeitate a suprafeei stratului suport.
Remediere defeciunile depistate la dale n urma identificrii pe teren :
Lucrrile de reparaii la rosturi se vor executa numai intr-o perioad uscat,
fr precipitaii.
Defeciunile la rosturi se trateaz astfel:
Ruperea muchiilor Ia rosturile transversale :
- se taie pe conturul defeciunii cu maina de tiat rosturi ;
- se sparge betonul pentru obinerea unei forme geometrice regulate;
- se cur cu ap sub presiune i aer comprimat ;
- reparare margini rost cu materiale pentru reparaii rapide (beton
fluidifiat) ;
- colmatarea rosturilor cu materiale de colmatare agrementate.

Reparare margini rost cu
materiale pentru reparatii rapide
min 3 mm
30 mm
H
Rost de contactie transversal executat , cu doua discuri
diferite
Produs de colmatare Beton
H/4-H/5
8-10 mm
Dale cu denivelri Ia rosturi
- se frezeaz dala denivelat pe circa 2,5 3,0 cm in rost i pe 1,5
2,0 cm la 1,0 m de rost ;
- se completeaz cu materiale speciale pentru reparaii rapide numai
pan Ia nivelul dalei adiacente.
- se execut lucrrile de reparaii la rosturi
30
Defeciuni la rosturile longitudinale :
- se vor tia rosturilor existente cu maina cu discuri diamantate cu panz
dubl pe 3 cm adancime ;
- curirea rosturilor de masticul degradat ;
- suflarea cu aer a rosturilor ;
- amorsarea i colmatare cu materiale de colmatare agrementate..
H
min 3 mm
30 mm
Rost de contactie longitudinal executat , cu doua discuri diferite
Produs de colmatare 8-10 mm Beton
H/4-H/5
Defeciuni la rosturile de dilataie :
- se vor tia rosturilor existente cu maina cu discuri diamantate cu panz
dubl pe intreaga grosime rezultand un rost nou de 3 cm lime ;
- se introduce in rostul nou creat o scandur de esen moale (umezit
inainte de introducere in rost).
- amorsarea i colmatare cu materiale de colmatare agrementate.
Rost de dilatatie transversal
Produs de colmatare
Scandura din lemn de brad
H
30 mm Beton
30 mm
Rosturile necolmatate i cele aprute n urma executrii reparaiilor la dale :
- tierea rosturilor existente cu maina cu discuri diamantate cu panz dubl, pe
intreaga lungime a acestora;
- curirea rosturilor de masticul degradat ;
- amorsarea i recolmatarea rosturilor se va face cu materiale de colmatare
agrementate
Materialele rezultate din desfaceri vor fi incrcate in mijloace de transport i

evacuate din zon.
Materialele vor fi verificate conform prescripiilor din normele dup care se produc.
Verificarea caracteristicilor masticului bituminos
Inainte de inceperea Iucrrilor i ori de cate ori se schimb furnizorii se vor face verificri
privind caracteristicile fizico-mecanice ale masticurilor bituminoase.
Controlul Iucrrilor
Inainte de aplicarea masticului bituminos se va controla starea de pregtire a
rostului in ceea ce privete:
- feele , muchiile si dimensiunea rostului
- curenia
- amorsarea cu soIuie compatibil cu masticul respectiv.
Pe toat perioada de executare a lucrrilor de reparaii, se vor respecta prevederile
din urmtoarele acte normative specifice:
4. Norme metodologice privind condiiile de inchidere a circulaiei i de instituire a
restriciilor de circulaie in vederea executrii de lucrri in zona drumului public aprobate
cu Ordinul nr. 1112/411 al MI MT / octombrie 2000.
Se atrage atenia in mod deosebit asupra semnalizrii corecte a punctului de lucru
in vederea evitrii producerilor unor accidente de circulaie cat i pentru protejarea
personalului ce execut respectivele lucrri de reparaii, cu indicatoarele rutiere bine fixate
pentru a rezista pe toat durata executrii lucrrilor.
ale masticului;
- verificarea respectrii tehnologiei de execuie, dup documentaia de
control intocmit in timpul execuiei
Proces verbal de recepie a lucrrii executate, ce va cuprinde nume strad, poziia
km, suprafaa reparat cu lungimea real de rost executat precum i aprecieri legate de
calitatea lucrrilor.
Recepia final se face dup 6 luni calendaristice de la execuie pe baz de proces
verbal.
INTOCMIT

REMEDIEREA DEGRADARILOR IMBRACAMINTEI BITUMINOASE PE SUPRAFEE
IZOLATE
CAP. I GENERALITATI
Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini conine condiiile tehnice de calitate si de execuie pe care
trebuie sa le ndeplineasc tehnologia reparrii degradrilor prin decapare si refacere a
mbrcmintei rutiere moderne .
Tehnologia reparrii degradrilor prin decaparea i refacerea mbrcmintei bituminoase
cuprinde urmtoarele :
- decaparea mbrcmintei degradate;
- pregtirea suprafeei decapate in scopul aplicrii unei mbrcmintei noi ;
- plombarea suprafeei decapate si a gropilor cu mixtura asfaltica ;
- compactarea;
Se recomanda pentru ca circulaia sa nu fie stnjenita pe sectoarele de drum pe
care se executa reparaii ,sa nu se decapeze dect att cat se poate repara in cursul
aceleiai zile.
Prescripii generale
Repararea defeciunilor izolate , a gropilor aprute in mbrcmintea bituminoasa se
face prin decaparea i refacerea mbrcmintei sau plombarea gropilor cu mixtur
asfaltic.
Refacerea mbrcmintei bituminoase si plombrile se efectueaz numai dup ce
suprafaa stratului suport a fost pregtit .
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor de laborator necesare conform
prezentului caiet de sarcini .
Att antreprenorul cat si beneficiarul ( prin consultant sau nu ) va tine evidenta
zilnica a condiiilor de execuie a refacerii mbrcmintei rutiere degradate , a ncercrilor
pe care le efectueaz , precum si a rezultatelor acestora .
MATERIALE
Mixturi asfaltice
Pentru mbrcmini bituminoase se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate
neprelucrate si prelucrate care sa satisfac condiiile SR 662 i SR 667.
Agregatele care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice strat de legtur i uzur
sunt urmtoarele ;
amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural conform SR 174-1 -2009
Filer
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa ndeplineasc urmtoarele

- umiditatea max. 2%
Nu se admite folosirea altor materiale ca nlocuitor de filer sau a fraciunii fine
recuperate la exhaustorul staiei de asfalt decat in condiiile prevzute in SR 174-1-2009.
Liani
Pentru realizarea mbrcminilor asfaltice se folosete urmtorul tip de bitum :
- D60/80 pentru zona climatica calda conform SR 174-1 i SR 754 ;
CAP III EXECUTIA LUCRARILOR
Pregtirea suprafeei de remediat
Inainte de inceperea lucrrilor , sectorul de lucru se va amenaja si semnaliza
conform Ordinului comun MI/MT nr. 1112/411/2000 pentru aprobarea Normelor
Metodologice privind condiiile de inchidere a circulaiei si de instituire a restriciilor
de circulaie in vederea executrii in zona drumului public si / sau pentru protejarea
drumului.
In vederea refacerii imbrcminilor bituminoase si a plombrii gropilor cu
mixtura asfaltica suprafeele respective trebuie pregtite in mod corespunztor in
care scop se vor executa urmtoarele lucrri;
- marcarea suprafeei necesare a fi decapata prin trasarea unor linii pline la
marginea acesteia folosindu-se creta sau alte mijloace adecvate . Se va da
o atenie deosebita obinerii unor patrulatere estetice care sa cuprind
intreaga suprafaa degradata sau susceptibila la degradare .
- tierea verticala a marginilor suprafeei marcate , exact pe linia de marcaj,
cu dalta si ciocanul , cu tarncopul , cu pikamerul acionat de un
motocompresor , sau cu alte dispozitive mecanice (eventual discuri) .
- scoaterea si indeprtarea materialului ce se disloca din perimetrul marcat :
mixtura asfaltica rezultata din decaparea straturilor bituminoase se aduna
urmand a fi indeprtata .
- curarea perfecta , temeinica a suprafeei decapate cu maturi si perii
piassava sau prin suflarea cu aer comprimat . In cazul in care nu s-a
34
obinut o suprafaa perfect curata , atunci se va proceda la splarea
acesteia cu apa .
Suprafaa curata se amorseaz cu bitum tiat ( 0.4 kg/m2 ) sau emulsie
bituminoasa cationica cu rupere rapida EBCR 9 ( 0.6 1kg /m 2) . Bitumul tiat
va conine 60 % bitum D 80/100 sau D 100/120 si 40% petrosin
Tehnologia de execuie
Refacerea imbrcmintei bituminoase si plombarile gropilor astfel pregtite
se face respectand urmtoarea tehnologie :
- dup ruperea liantului cu care sa fcut amorsarea , mixtura asfaltica se
aterne in straturi uniforme ,cu grosimea de maximum 4 cm ( sau mai mult
in funcie de posibilitile mijloacelor de compactare de a atinge gradul de
compactare cerut ) ;
- pentru straturi cu grosimi sub 4cm se folosete mixtura tip BA 8
- temperatura de aternere si tratarea rosturilor sunt precizate in SR174-1.
- se va asigura grosimea necesara ca dup compactare suprafaa reparata
sa fie la acelai nivel cu suprafaa adiacenta ;
- se va asigura compactarea temeinica aplicand tehnologii corespunztoare
ca sa asigure etaneizarea mixturii asfaltice aternute ;

- punerea in opera a mixturilor asfaltice se executa la temperaturi
atmosferice de peste 10C, in condiiile unui timp uscat .
- lucrrile se intrerup pe vant puternic sau ploaie si se reiau numai dup
uscarea stratului suport
- in cazul in care reparaiile se executa din mai multe straturi , iar aternerea
unui strat superior se face dup cel puin 1zi de la aternerea stratului
inferior , acesta va fi amorsat cu emulsie bituminoasa cu rupere rapida , in
cantitatea de 0.6kg/mp
Controlul procesului tehnologic
Controlul procesului de execuie a stratului bituminos
- temperatura mixturii asfaltice la aternere si compactare : cel puin de
doua ori pe zi
- tehnologia de compactare ( atelier de compactare , numr de treceri ) :
zilnic
- modul de execuie a rosturilor : zilnic
Verificarea respectrii compoziiei mixturii asfaltice prestabilita
- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la ieirea din
malaxor inainte de adugarea liantului : zilnic
- compoziia mixturii asfaltice ( compoziia granulometrica si coninutul de
bitum ) prin extracii , pe probe prelevate de la malaxor si aternere : zilnic
Controlul calitii stratului bituminos dup execuie
Incercrile se efectueaz conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre
laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in :
35
- determinarea densitii aparente , a absorbiei de apa si a gradului de
compactare
- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice conf. SR 174-1.
Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitii suprafeei
care se face conform SR 174/2.

adiacente, s prezinte planeitatea care s se incadreze in SR 174 /1 -2009 atat in
profil transversal cat i in profil longitudinal.
Mixtura asfaltic utilizat la remedierea defeciunilor va indeplini
caracteristicile prevzute in SR 174/1-2009 i va fi verificat prin analize de
laborator.
De asemenea mixtura asfaltic va fi insoit de certificate de conformitate
conform prevederilor Regulamentului pentru certificarea calitii produselor folosite
in construcii aprobat prin HG 766/1997.
Proces verbal de recepie a lucrrii executate, ce va cuprinde nume strad,
poziia km, suprafaa reparat cu grosimea real executat precum i aprecieri legate
de calitatea lucrrilor.
Recepia final se face dup 6 luni calendaristice de la execuie pe baz de
proces verbal.
INTOCMIT
36
BURDUIRI
CAP. I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refer la lucrrile de asanare a suprafeelor
burduite, executate in conformitate cu prevederile Normativului pentru prevenirea i
remedierea defeciunilor la imbrcminile rutiere moderne indicativ AND 547-98
aprobat prin Ordinul Directorului General al AND nr. 48-1999.
bituminoase la care au aprut degradri care pun in pericol sigurana circulaiei.
Lucrrile revzute in acest caiet de sarcini se vor executa in perioada 31
martie - 1 noiembrie, in scopul reparrii degradrilor i asigurrii siguranei circulaiei.
Prevederi generale
sarcini.
determinrile pentru materialele sau semifabricatele puse in oper sau le va efectua
la laboratoare autorizate pentru materialele ce concur la fabricarea mixturilor
folosite.
sarcini de ctre eful de district, de eful de sector sau conducerea seciei va
dispune intreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor ce se impun in
consecin.
Materiale
Balast
Pentru execuia stratului de fundaie se vor utiliza balast sau balast amestec
optimal, cu granulaia maxim de 63 mm.
Piatr spart
Pentru execuie se folosesc urmtoarele materiale:
- piatr spart monogranular sort 40 - 63;
- split, sort 8 - 16 si 16 - 25;
- savur, sort 0 - 8;
- nisip natural sort 0 - 7.

Mixturi asfaltice
Pentru imbrcmini bituminoase se utilizeaz un amestec de sorturi din
agregate neprelucrate si prelucrate care sa satisfac condiiile SR 662-2004 i SR
667-2004 .
37
Agregatele care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice strat de
legtur i uzur sunt urmtoarele ;
amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural conform SR 174-1 -2009
Filer
- umiditatea max 2%
recuperate la exhaustorul staiei de asfalt decat in condiiile prevzute in SR 174-12009.
Liani
- D60/80 pentru zona climatica calda conform SR 174-1-2009 i SR 754-99;
Tehnologia de execuie a lucrrilor de asanare a suprafeelor burduite
Tehnologia de asanare a suprafeelor burduite cuprinde mai multe faze, in
funcie de suprafaa burduit, care determin: modul de decapare, de spare a
sistemului rutier, tipul de mixtur, modul de aternere i modul de compactare, astfel:
Pregtirea suprafeelor se face dup cum urmeaz:
- marcarea suprafeei afectate de burduire necesar a fi decapat, se face
prin trasarea unor linii pline la marginea acesteia folosindu-se cret sau
alte mijloace adecvate; se va da o atenie deosebita obinerii unor
patrulatere estetice care s cuprind intreaga suprafa degradat sau
susceptibil de degradare.
- identificarea i marcarea suprafeelor necesare a fi reparate, se face
impreun cu delegatul beneficiarului, de regul eful de district sau eful
de sector al seciei.
Execuia sistemului rutier.
- decaparea imbrcmintei bituminoase cu freze tip WIRTGEN pe drumurile
principale, iar pe drumurile secundare se poate decapa i cu alte mijloace
de mic mecanizare sau manual cu tarncopul;
- sparea sistemului rutier i a terenului de fundare cu mijloace mecanice,
cu descrcare direct in mijloacele de transport, pentru finisarea casetelor
se pot executa i spturi manuale. Materialul rezultat se incarc in
autovehicule i se transport la sediul districtului cel mai apropiat, in
locurile indicate de eful de district sau se poate aterne in zonele cu

acostamente denivelate din afara localitilor.
38
- sistemul rutier se realizeaz din: 40 cm balast, 20 cm piatr spart, 10 cm
mixtur asfaltic (6 cm strat de legtur + 4 cm strat de uzur). Aternerea
straturilor se va executa in reprize i se va compacta energic dup fiecare
strat, conform procedurilor STAS in vigoare.
Se va intocmi proces verbal de lucrri ascunse la faza teren fundaie i proces
verbal de recepie faza strat suport pentru stratul de legtur B.A.D. 25.
- punerea in oper a mixturii asfaltice se face prin aternere in dou straturi:
6 cm strat de legtur din B.A.D. 25 i 4 cm strat de uzur din B.A. 16. La
aternere i compactare se va respecta regimul de temperaturi impus de
STAS 174/2/1997.
- compactarea se realizeaz obligatoriu cu un compactor mecanic vibrator
cu rulouri netede pe drumurile europene i principale i se va acorda o
atenie deosebit acestei operaii pentru obinerea unei etaneiti i
durabiliti a lucrrii. Pe drumurile secundare se pot folosi i alte tipuri de
cilindrii compactori sau plci compactoare.
- dup compactarea mixturii asfaltice aternute, se badijoneaz cu nisip
bitumat sau nisip 03 mm de preferin nisip de concasaj pentru
asigurarea etaneitii suprafeei reparate.
Transportul mixturii asfaltice preparate se face cu autobasculanta cu ben
metalic, perfect curat i prevzut cu prelat pentru acoperire pe timpul
transportului indiferent de distan i condiiile meteo.
Verificarea lucrrilor
Se face de ctre ef de sector, responsabil din cadrul direciei tehnice a
primriei, sau alte persoane nominalizate de beneficiar.
Se va urmri ca suprafaa reparat s fie la aceeai nivel cu cota
suprafeei adiacente, s prezinte planeitatea care s se incadreze in SR 174 /
1 -2009 atat in profil transversal cat i in profil longitudinal.
39
Mixtura asfaltic utilizat la plombri va indeplini caracteristicile
prevzute in SR 174/1-2009 i va fi verificat prin analize de laborator.
De asemenea mixtura asfaltic va fi insoit de certificate de
conformitate conform prevederilor Regulamentului pentru certificarea calitii

produselor folosite in construcii aprobat prin HG 766/1997.
de proces verbal.
INTOCMIT
40
EXECUIE REPARAIE PAVAJE DIN PIATR NATURAL SAU DIN BETON
PENTRU MBRCMINI DE DRUMURI, PLATFORME I TROTUARE
CAP.I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refer la refacerea, executarea, verificarea
calitii i la recepia lucrrilor de execuie reparaie pavaje fie din piatr natural
(pavele normale, pavele abnorme sau calupuri), fie din pavele prefabricate din beton.
Domeniul de utilizare
Pavajele din pavele normale i abnorme se folosesc:
- pe sectoare de drumuri sau strzi cu trafic intens i greu, cu ramblee inalte
cand sistematizarea traseului nu este inc definitivat (de ex. reelele
subterane nu sunt inc executate) sau cand condiiile tehnico-economice
justific folosirea lor;
- la rampele de incadrare, depozitare sau locuri de parcare unde
staioneaz vehicule grele;
- la pasajele de nivel i pe zonele de circulaie cu tramvaie sau ci ferate
urbane, cand pe aceste zone circul i autovehicule.
Pavajele din calupuri se folosesc indeosebi:
- pe strzi magistrale cu funcie de tranzit i pe strzile oraelor;
- la locurile de parcare;
- ca pavaje decorative.
Pavajele din pavele de beton se folosesc indeosebi la:
- platforme industriale sau publice in localiti;
- locuri de parcare i staionare pentru autovehicule de orice fel;
- staii de alimentare cu carburani pentru autovehicule (staii de benzin).
Terasamente i fundaii
Terasamentele se execut conform STAS 2914. Pavajele din pavele se
aeaz pe fundaii pregtite conform proiectelor de execuie respectand condiiile
generale din STAS 6400. Pavajele din pavele se aeaz pe fundaie prin intermediul
unui substrat de nisip. In cazuri speciale (pavaje decorative, pavaje in rigole, pavaje
in staii de autobuze, etc) pavajele se pot aeza pe un substrat de mortar marca
M100.
Materiale
Materialele folosite la pavaje trebuie s indeplineasc condiiile de calitate
prescrise in standardele respective sau s posede certificatul de calitate al
furnizorului in conformitate cu agrementarea MLPAT pentru cele din beton
41
Astfel:
- Piatr natural pentru drumuri: SR 667;
- Agregate naturale neprelucrate pentru drumuri STAS 662;

- Filer de calcar STAS 539;
- Ciment Portland cu adaos de zgur SR 1500;
- Bitum pentru drumuri SR 754;
- Borduri din beton pentru trotuare STAS 1139;
- Masticuri bituminoase STAS 183.
Elemente geometrice
Inlimea pietrelor naturale inclusiv grosimea stratului de nisip sau mortar de
ciment trebuie s corespund tabelului 1 din SR 6978, adic:
Felul pavajului Inlimea pietrelor
[cm]
Grosimea stratului de nisip
[cm]
Pavele normale 12...14 3...5
Pavele abnorme 11...13 2...5
Calupuri 8...10 2...3
Pavelele din beton sunt de diferite forme i dimensiuni funcie de furnizor.
Pentru folosirea acestor tipuri de pavele furnizorul trebuie s posede agrementare de
la Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajarea Teritoriului (MLPAT).
Pavele din beton prin forma lor sunt de dou tipuri:
- pavele autoblocante;
- pavele care nu sunt autoblocante.
Grosimile minime sunt:
- 8 cm pentru pavele ca imbrcmini carosabile;
- 6 cm pentru pavele ca imbrcmini pentru trotuare (accidental carosabile).
Pavelele din beton care nu sunt autoblocante se pot folosi doar pentru trotuare
i curi unde nu circul vehicule grele.
Tehnologia lucrrii
In profil transversal bombamentul se realizeaz conform SR 6978, iar in profil
longitudinal conform STAS 863.
Pantele transversale sunt:
- pentru pavaje din pavele normale i abnorme: 3%;
- pentru pavaje din calupuri i din beton: 2,5%;
- in piee, platforme i locuri de parcare: 1...2,5%.
Incadrarea pavajelor de piatr se face cu borduri de piatr natural (SR 667)
sau cu dou randuri de pavele aezate pe fundaii de beton conform detaliilor din SR
6978.
Pe sectoarele de strzi cu trotuare, incadrarea va fi constituit din bordurile
trotuarelor. Bordurile se aeaz pe o fundaie de beton i se rostuiesc cu mortar de
ciment.
Intre pavaj de orice fel i borduri se intercaleaz 1-2 iruri de pavele aezate
in lung cu 1-2 cm mai jos decat pavajul, formand rigol de scurgere a apelor.
42
Aceast rigol se execut pe fundaie de beton i rosturile se umplu obligatoriu cu
mortar de ciment sau cu mastic bituminos. Trotuarele se execut la nivelul bordurilor
spre rigol.
Pavajele nu se vor executa pe fundaii ngheate
Fundaia pavajelor se verific inainte de aezarea pavelelor conform STAS
6400. Pe fundaiile din beton pavajele se execut numai dup ce betonul atinge cel
puin 80% din rezistena sa la 28 zile conform STAS 1275.
Aezarea pavajelor pe nisip

Dup executarea incadrrilor i verificarea fundaiei, se aeaz un strat de
nisip care se niveleaz i se piloneaz, apoi se aterne un al doilea strat de nisip
afanat, in care se aeaz pavelele sortate, fixandu-le prin batere cu ciocanul.
Aezarea pavelelor normale i abnorme se face cu cel puin 3 cm mai sus
decat cota final a pavajului i cu 2 cm mai sus in cazul pavajului de calupuri i a
celor de beton.
Dup aezarea pavelelor sau calupurilor se face prima batere cu maiul la
uscat, btandu-se bucat cu bucat, verificandu-se suprafaa cu dreptarul i ablonul
i corectandu-se eventualele denivelri. Pentru calupurile din beton se folosete
placa vibratoare.
Se imprtie apoi nisip pe toat suprafaa pavajului, se stropete abundent cu
ap i se freac cu peria, impingandu-se nisipul in rosturi pan la umplerea lor.
Dup aceast operaie se execut a doua batere cu maiul i se cilindreaz cu
un cilindru compresor de 6,,,8 tone, dup ce s-a aternut un strat de nisip 1,,,1,5 cm
grosime.
Neregularitile rmase dup aceast operaie, se suprim prin scoaterea
pavelelor i revizuirea grosimii stratului de nisip, adugandu-se sau scoandu-se
material.
Baterea se face cu un mai mecanic sau cu unul manual de circa 30 kg, la
pavele normale i abnorme, si cu unul de 25 kg pentru calupuri. Pentru calupurile din
beton se folosete obligatoriu placa vibratoare.
Aezarea pe mortar de ciment
Pavelele i calupurile aezate pe mortar de ciment marca M100 se implant
cu mana inainte de inceperea prizei mortarului, btandu-se cu ciocanul la cota
prescris.
Umplerea rosturilor
Umplerea cu nisip a rosturilor pavajului se execut cu nisip argilos care este
periat i udat.
Umplerea cu amestecuri bituminoase
Se poate face cu:
- mastic cu bitum (preparat conform SR 183/1; SR 183/2);
- mortar cu suspensie de bitum filerizat;
- mortar cu emulsie cationic.
Dozajele mortarelor de suspensie din bitum sau cu emulsie cationic se
stabilesc prin incercri intr-un laborator de specialitate.
Operaia de umplere se poate face:
- prin introducerea masticului sau mortarului in rosturi.
Dup ce s-au golit rosturile pe adancimea indicat in proiect, s-au
curat cu ap i s-au zvantat, se amorseaz i se toarn masticul sau
43
mortarul, pe jumtate din adancimea lor, apoi se completeaz i cealalt
jumtate.
Amorsarea se face fie cu bitum tiat (0,5kg/m2), fie cu suspensie de
bitum filerizat (1kg/m2) sau cu emulsie cationic (0,5kg/m2).
Masticul cu bitum se toarn atunci cand acesta are temperatura de
160,,,180C.
prin rspandirea masticului sau mortarului, (cu suspensie de bitum sau
emulsie cationic) pe toat suprafaa pavajului.
Inainte de aceast operaie, se cur rosturile i se amorseaz in condiiile
artate mai sus.
Operaia de rspandire a mortarului cu suspensie de bitum sau emulsie

cationic se face conform prevederilor actelor normative in vigoare.
Dup terminarea operaiei de rostuire (dup rcirea masticului sau dup
ruperea suspensiei din bitum sau emulsiei cationice) se presar pe toat suprafaa
pavajului un strat de nisip grunos curat, in grosime de 5 mm.
Umplerea cu mortar de ciment
Rosturile se vor cura in prealabil, ca i rosturile umplute cu mastic.
Mortarul folosit pentru umplere este de marca M 100.
Drumul poate fi dat in circulaie numai dup cel puin 14 zile de la data
terminrii rostuirii; in acest timp suprafaa pavajului se va uda cu ap.
Pavajele din calupuri de beton nu se rostuiesc cu excepia rigolelor de lang
borduri.
Materialele vor fi verificate pentru a corespunde condiiilor tehnice de calitate
prevzute in standardele respective.
Verificrile i determinrile care nu pot fi executate pe antier vor fi executate
de un laborator de specialitate, pe probe luate conform prescripiilor din standardele
respective.
Controlul Iucrrilor
Controlul executrii lucrrilor trebuie fcut in permanen de organul de
control tehnic.
Inainte de executarea pavajelor, se va verifica dac fundaia indeplinete
condiiile.
Se vor verifica profilurile transversale i longitudinale, denivelrile, abaterile,
mrimea rosturilor, incadrarea pavajelor conform prescripiilor din prezentul standard.
In profilul longitudinal, verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime,
aezat pe axa drumului sau strzii i pe primul rand de pavele de lang bordurile de
incadrare sau de lang rigol.
In profil transversal, verificarea se face cu un ablon avand profilul drumului
sau strzii. Verificarea se face din 25 in 25 m.
Pentru msurarea denivelrilor, se va folosi o pan gradat avand lungimea
de 30 cm, limea de max. 3 cm i grosimea la capete de 1,5 cm i 9 cm.
Pana are inclinarea de 1/4.
Verificarea cotelor in lung se face cu ajutorul unui aparat de nivel.
44
Rezultatele verificrilor vor fi trecute in evidenele de antier (cartea
construciei, carnet de msurtori, registru de laborator etc.) care alctuiesc
documente de control.
Denivelri i abateri de la cotele prescrise n proiect
Se admit denivelri in lungul drumului i la pante transversale dup cum
urmeaz:
Felul imbrcminii Denivelri maxime in
lungul drumului sub
dreptar de 3 m
[mm]
Abateri limit la pantele
transversale
[mm/m]
Pavaj din pavele normale 12
Pavaj din pavele abnorme 15 4
Pavaj din calupuri 10

Pavaj din beton 8
Recepia preliminara
Recepia preliminar a lucrrilor de pavaje se face in condiiile respectrii
prevederilor legale in vigoare, a prevederilor din prezentul standard i a datelor din
proiectul lucrrii.
Pavajele se recepioneaz atunci cand toate lucrrile prevzute in
documentaie sunt complet terminate. Recepia preliminar a lucrrilor de ctre
beneficiar se efectueaz conform Regulamentului de recepie a lucrrilor in
construcii si instalaii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Recepia finala
Perioada de verificare a comportrii in exploatare a lucrrilor definitive va fi de
12 luni de la data recepiei preliminare.
In perioada de garanie a montrii bordurilor, toate eventualele defeciuni vor fi
remediate de ctre constructor.
Recepia final se face conform prescripiilor legale in vigoare i a prevederilor
prezentului caiet de sarcini.
INTOCMIT
45
B. LUCRRI DE REFACERE
46
LUCRRI DE REFACERE N URMA LUCRRILOR DE INTERVENIE LA
REELELE DE UTILITI PUBLICE
CAP. I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refer lucrrile de reparaii a imbrcminilor
asfaltice in urma interveniilor la reelele de utilitate public, executate in conformitate
cu prevederile Normativului pentru prevenirea i remedierea defeciunilor la
imbrcminile rutiere moderne indicativ AND 547-98 aprobat prin Ordinul
Directorului General al AND nr.48-1999.
bituminoase la care degradrile care pun in pericol sigurana circulaiei.
La executarea reparaiilor se vor respecta prevederile din standardele,
instruciunile i normativele in vigoare.
Executantul este obligat s in evidena zilnic a reparaiilor executate,
specificand tipul i furnizorul mixturii utilizate la efectuarea reparaiilor.

Mixturi asfaltice
agregate neprelucrate si prelucrate care sa satisfac condiiile SR 662 i SR 667.
- agregate naturale de cariera , conform STAS667, dup cum urmeaz :
amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural conform SR 174Filer
condiii prevzute in STAS 539i SR EN 13043
- umiditatea max 2%
recuperate la exhaustorul staiei de asfalt decat in condiiile prevzute in SR 174-1
47
Liani
- D60/80 pentru zona climatica calda conform SR 174-1i SR 754;
Tehnologia de reparare n urma lucrrilor de intervenie cuprinde
mai multe faze:
Inventarierea suprafeelor se face prin:
- marcare cu vopsea in forme geometrice regulate-linii paralele, care s
cuprind intreaga suprafa degradat.
Marcarea i identificarea tipului de defeciuni necesare a fi reparate, se
face impreun cu delegatul beneficiarului.
Tierea cu discul diamantat a suprafeelor marcate de unde s rezulte muchii
vii.
Decaparea se face prin:
- prin frezare pe strzile principale, iar pe drumurile secundare
decaparea se poate face i cu alte mijloace de mic mecanizare;
Se interzice aternerea mixturii in gropi nedecapate;
Curirea suprafeei decapate se realizeaz prin suflarea cu aer
comprimat, dup ce in prealabil a fost indeprtat din gropi materialul decapat.
Materialul rezultat se incarc in autovehicule i se transport la sediul
districtului cel mai apropiat sau in locurile indicate de eful de district.
Amorsarea suprafeelor se realizeaz cu emulsie bituminoas
cationic cu rupere rapid 0,8-1 kg/m2, diluat cu ap curat, nealcalin, in
proporie de 1:1.
Amorsarea se va realiza obligatoriu cu dispozitive mecanice de
pulverizare pentru crearea unei pelicule omogene pe toat suprafaa stratului
suport.
Refacerea cu mixtur cald se face pe timp uscat, cand temperatura
aerului este peste 10 o C. Se interzice punerea in oper a mixturii pe timp de
ploaie.
Punerea n oper a mixturii asfaltice se face prin aternere in straturi
uniforme cu grosimea de 4 cm astfel incat dup compactare suprafaa
reparat s fie la acelai nivel cu suprafaa adiacent.
La aternere i compactare se va respecta regimul de temperaturi impus
de reglementrile in vigoare.
Compactarea se realizeaz obligatoriu cu vibro-compactoare cu rulouri
netede pe drumurile principale, iar pe drumurile secundare se pot folosi i
alte tipuri de cilindrii compactori sau plci compactoare.
Operaia de compactare este foarte important pentru etaneitatea i
durabilitatea lucrrii, de aceea trebuie fcut cu mare atenie.
Dup compactarea mixturii asfaltice aternute, se inchide rostul dintre
mixtura veche i cea nou prin badijonare cu emulsie i nisip de concasaj.
Transportul pe antier al mixturii asfaltice preparate se face cu
autocamioane cu ben termoizolant sau acoperit cu prelat, indiferent de
distan i condiiile meteo.
48
Verificarea lucrrilor
Se face de ctre ef de sector, responsabil din cadrul direciei tehnice a
primriei, sau alte persoane nominalizate de beneficiar.
doua ori pe zi
zilnic
Incercrile se efectueaz conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de ctre laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in :
compactare

49
Se va urmri ca suprafaa reparat s fie la aceeai nivel cu cota
suprafeei adiacente, s prezinte planeitatea care s se incadreze in SR 174 /
1 -2009 atat in profil transversal cat i in profil longitudinal.
Mixtura asfaltic utilizat la plombri va indeplini caracteristicile
prevzute in SR 174/1-2009 i va fi verificat prin analize de laborator.
De asemenea mixtura asfaltic va fi insoit de certificate de
conformitate conform prevederilor Regulamentului pentru certificarea calitii
produselor folosite in construcii aprobat prin HG 766/1997.
de proces verbal.
INTOCMIT
50
C. LUCRRI DE REPARAII CURENTE
51
TRATAMENTE BITUMINOASE
CAP. I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini conine condiiile tehnice de calitate i de execuie
pe care trebuie s le indeplineasc tratamentele bituminoase executate la cald cu
bitum sau la rece cu emulsie bituminoas, aplicate pe suprafeele drumurilor publice.
Tratamentele bituminoase pot fi aplicate cu acordul beneficiarului i pe unele
strzi i drumuri de exploatare.
Tratamentele bituminoase se aplic pe imbrcminile rutiere care prezint
suprafee lucioase, poroase sau uor degradate (fr burduiri, faianri, vluriri)
realizand inchiderea, impermeabilizarea, regenerarea, protecia i sporirea
rugozitii.
Tipul de tratament bituminos care se va executa este funcie de clasa tehnic
a drumului sau categoria strzii, de natura i starea stratului suport i de funciunea
pe care trebuie s o indeplineasc.
Pe drumurile de clas tehnic III, IV, i V precum i pe strzile de categoria III
i IV, tratamentele bituminoase se execut de regul cu cribluri sau cu agregate de
balastier concasate.

corespunztoare pentru respectarea strict a prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercrilor i determinrilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini. De asemenea, este obligat s efectueze, la
cererea beneficiarului, verificri suplimentare fa de prevederile prezentului caiet de
sarcini.
In cazul in care se constat abateri de la prezentul caiet de sarcini, dirigintele
de antier va dispune intreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se
impun.
Materiale
Agregate
Agregatele naturale folosite la tratamente bituminoase sunt:
- de carier - cribluri conform STAS 667
sorturi 3-8; 8-16 i 16-25 sau 4-6; 6-10; 10-16
- de balastier - pietriuri concasate conform STAS 662
sorturile 3-8; 8-16 i 16-25 sau 4-6; 6-10;10-16
52
Condiiile pe care trebuie s le indeplineasc agregatele sunt cele din tabelul
1 si 2
Roca Tabelul 1
Caracteristica Condiii de admisibilitate
Porozitatea aparent % max. 8
Rezistena la compresiune N/mm 120
Uzura cu maina Los Angeles, %
max.
22
Coeficient de calitate, min. 8
Rezistena la inghe-dezghe
- coeficient de gelivitate, % max
- sensibilitate la inghe, % max
3
25
Cribluri Tabelul 2
Caracteristica Condiii de admisibilitate
Sort 3-8
Coninut de granule
- care rman pe ciurul
superior(dmax),% max
- care trec pe ciurul inferior(dmin),%
max
5
10
Coeficient de form, % max 25
Coninut de impuriti
- corpuri strine
- coninut de fraciuni sub 0,09 mm,
% max
- argil
NU
1,50
NU
Uzura cu maina Los Angeles, %
max
30
Rezistena la inghe-dezghe:
- coeficient de gelivitate, % max
- sensibilitate la inghe, % max
3
25
Criblura se depoziteaz separat pe platforme amenajate pentru evitarea
impurificrilor, iar in cazul in care aceste sorturi prezint valori necorespunztoare
ale gradului de curenie, ele trebuie in prealabil splate.
Criblura se aprovizioneaz in aa fel incat stocarea s nu depeasc trei
luni.
Aprovizionarea se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c
acestea sunt corespunztoare.
53
Laboratorul executantului va ine evidena calitii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru vor fi trecute rezultatele determinrilor efectuate in
laborator.
Liani
Pentru realizarea tratamentelor bituminoase se folosesc urmtorii liani:
- emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid tip EBCR, conform
STAS 8877-72 cu coninut de 60 %;
- bitum tip D80/120 sau tip D180/200.
NOT: Bitumul tip D180/200 i emulsiile cu rupere rapid preparate cu bitum
D180/200 se utilizeaz cu avizul beneficiarului pentru zonele climatice reci, conform
STAS 174/1/2
Condiiile pe care trebuie s le indeplineasc bitumul sunt artate in tabelul 3.
Condiiile pe care trebuie s le indeplineasc emulsiile bituminoase sunt
artate in tabelul 4.
Transportul emulsiilor bituminoase se face cu cisterne CF, in autocisterne sau
in butoaie curate, iar depozitarea se face in rezervoare, de preferin verticale,
prevzute cu conducte de alimentare care merg la baza rezervoarelor, pompe de
reciclare a produsului i serpentine cu abur.
Inainte de utilizare se recomand ca emulsia bituminoas s fie reciclat
pentru omogenizare.
Emulsia poate fi pstrat in depozit la temperaturi mai mari de +5C.
Temperaturile maxime de depozitare a bitumului sunt de 110 C pentru
bitumul tip D180/200 i de 125 C pentru bitumul tip D80/120.
Tabelul 3
Caracteristici Condiii de admisibilitate
D 80/120 D 180/200
Penetraie de 25 C, 1/10 ,mm 81120 181200
Punct de inmuiere, C. 4349 3842
Ductilitate, cm, min. la : - 0C
- 25 C
1,5 8
100 100
Punct de rupere Fraas, C, max. - 15 - 17

Punct de inflamabilitate , M, C min. 250 240
Substane solubile in solveni organici, % min. 99 99
Stabilitate prin inclzire la 163 C timp de 5 ore:
- pierderea de mas, % max.
- scderea penetraiei iniiale la 25 C, % max.
0,4 0,9
25 30
Parafina cu punct de topire de min. 45 C, %, max. 2 2
Densitate la 15 C, g/cm , min. 0,992 0,990
Tabelul 4
Caracteristici Condiii de admisibilitate pentru emulsia EBCR
54
Vascozitatea, in E la 20C. 715
Coninut de bitum % min. 6065
Omogenitatea: rest pe sit de 0,63 mm, %
max.
0,5
Stabilitate la depozitare: rest pe sit de 0,63
mm, dup 7 zile, % max.
0,5
Fiecare transport de bitum sau emulsie bituminoas va fi insoit de certificat
de conformitate eliberat de intreprinderea productoare i intocmit conform
dispoziiilor legale in vigoare.
DOZAJE I NCERCRI PRELIMINARE
ncercri preliminare
Dozajele optime de liant i agregate naturale pentru tratamentele bituminoase
depind de tehnologia de execuie, natura i stratul suport, tipul liantului folosit i de
sorturile de agregate naturale, precum i de tipul de tratament.
Pentru stabilirea unor dozaje corecte, in corelare cu toi factorii precizai mai
sus, antreprenorul va efectua o serie de incercri preliminare pe un sector
experimental de minim 150 m pe care va executa cel puin trei tronsoane cu diverse
dozaje care se incadreaz in limitele artate in tabelul 5.
La execuia lucrrilor experimentale se vor respecta prevederile din prezentul
caiet de sarcini privind execuia lucrrilor.
In afara stabilirii dozajelor optime prin incercrile preliminare, antreprenorul va
urmri i:
- reglarea utilajelor de stropire a linailor;
- reglarea utilajelor de rspandire a agregatelor naturale;
- viteza de avansare a autostropitorului i a rspanditorului de criblur;
- componena atelierului de execuie inclusiv a compactoarelor;
- numrul de treceri ale atelierului de compactare;
- stabilirea temperaturii optime de aternere a liantului.
Pe baza rezultatelor obinute pe tronsoanele experimentate, dirigintele lucrrii
va
aproba, la propunerea antreprenorului, dozajul cu care se va lucra, componena
atelierului de execuie, precum i tehnologia de realizare.
Dozaje pentru tratamente bituminoase simple
In cazul stratului suport din imbrcmini bituminoase, limitele dozajelor pentru
tratamentul bituminos simplu, cu agregate neanrobate, sunt date in tabelul 5.
Tabelul 5
Materiale componente U.M. Tratament de inchidere

Emulsie
Criblur kg/mp 1220
55
Bitum kg/mp Emulsie EBCR kg/mp 1,21,8
Tehnologia lucrrii
Pregtirea lucrrilor
Lianii in vederea punerii in oper (rspandirea) se vor inclzi la temperaturile
prevzute in tabelul 6.
Tabelul 6
LIANI TEMPERATURA DE ATERNERE 0C
Bitumuri neparafinoase D 180/200
Pentru drumuri D 80/120
140 160
150 160
Emulsii bituminoase cationice EBCR 60 temperatura mediului ambiant
NOT: In cazul in care vascozitatea emulsiei bituminoase cationice este mai
mare de 12 0C, se recomand inclzirea acesteia la temperatura de 60 70 0C.
nainte de aplicarea tratamentului bituminos degradrile stratului suport vor fi reparate
prinplombri sau colmatri cu cel puin o lun n avans.
nainte de execuia tratamentului bituminos, ntreaga suprafa a stratului suport
trebuie temeinic curat, mecanic sau manual, i dup caz, splat.
Nu se va trece la execuia tratamentului bituminos decat dup ce dirigintele va
constata c stratul suport a fost pregtit in conformitate cu prevederile prezentului
caiet de prescripii i va consemna in registrul de antier.
Rspndirea lianilor
Rspandirea lianilor se va realiza mecanic, cu autostropitorul, iar pentru
asigurarea respectrii dozajului prescris de liant bituminos se vor efectua incercri
preliminare de stropire.
La rspandirea lianilor se va urmri pe de o parte ca s nu rman suprafee
nestropite in dreptul indirilor iar pe de alt parte s fie evitate pe cat posibil
suprapunerile de liant.
Repartizarea trebuie realizat cat mai uniform i pentru aceasta se va urmri
ca rampa de stropire s fie meninut la o inlime astfel aleas incat o suprafa s
fie stropit simultan de jetul a dou diuze adiacente. In locurile unde se observ o
repartizare neuniform, se va interveni imediat prin stropire local cu lancea.
In cazul emulsiilor bituminoase stropirea se face in prealabil pe benzile
laterale i ulterior pe banda cealalt pentru a evita scurgerea lateral a emulsiei.
Pentru aceleai motive pe sectoarele cu decliviti peste 3 % tratamentul bituminos
se va face in sensul de urcare iar in curbele cu suprainlare execuia trebuie s
inceap din interiorul curbei.
Viteza de avansare a autostropitorului in cursul rspandirii lianilor bituminoi
este cuprins intre 2...10 km/h, fiind stabilite in cadrul incercrilor preliminare pentru
a se asigura cantitatea prescris.
56
Rspndirea agregatelor naturale
Rspandirea agregatelor naturale se va face imediat dup cea a liantului spre
a impiedic rcirea bitumului spre acostamente sau spre locurile mai joase.
Rspandirea se va realiza cu rspanditoare mecanice, bine reglate in cadrul
incercrilor preliminare pentru a se repartiza cantitatea prescris.

Lungimea faiilor stropite cu liant se stabilete, in funcie de numrul i
capacitatea rspanditoarelor de agregate naturale, in aa fel incat s poat fi
acoperite fr intrerupere pentru realimentare cu agregate. Aternerea agregatelor
naturale trebuie s asigure acoperirea in intregime a benzii stropite cu liant
bituminos. Locurile acoperite insuficient cu agregate naturale se completeaz
manual.
Compactarea
Compactarea trebuie s inceap imediat dup rspandirea agregatelor
naturale pe o band. Timpul scurs intre cele dou operaii nu trebuie s depeasc
un minut.
Compactarea se va realiza cu min. 2 compactoare, de preferin cu pneuri.
Numrul de treceri este cel realizat din incercrile preliminare care ins nu
trebuie s fie mai mic de 3 treceri in fiecare punct al suprafeei.
In cazul tratamentelor bituminoase duble sau executate cu agregate
preanrobate se va proceda astfel:
- la primul tratament, dup repartizarea agregatelor naturale compactate se va
efectua prin doua, trei treceri pe aceeai urm, cu un cilindru compactor pe rulouri
netede de 6...10 t, cu viteza de 5 km/h, sau, de preferin, cu un compactor pe pneuri
de 12...16 t, cu viteza de 10 km/h, pneurile fiind umflate la o presiune de 7...8 atm.
Pe acest tratament se recomand ca circulaia s fie interzis.
- la al doilea tratament, compactarea se va face prin dou treceri cu un
compactor pe pneuri de 12...16 t, cu viteza de 10 km/h sau cu un compactor cu
rulouri netede de 6...10 t, cu viteza de 5 km/h, pentru a se fixa prin blocarea
agregatelor naturale de primul tratament.
Atelierul de lucru alctuit din autostropitoare, rspanditoare de cribluri,
compactoare pe pneuri sau cu rulouri netede, trebuie astfel dirijat incat distana
dintre utilajele consecutive s fie de max. 30 m.
Perioada de lucru
Lucrrile se vor executa de preferin in perioada aprilie - septembrie, cand
temperatura aerului este de peste 150C. In cazul aplicrii tratamentului bituminos la
cald, suprafaa suport trebuie s fie uscat, in cazul utilizrii emulsiilor bituminoase
suprafaa stratului suport poate fi umed, dar lucrrile nu se execut pe timp de
ploaie.
Darea n circulaie
Darea in circulaie se poate face dup min. 2 ore, cu restricii de vitez la max.
30 km/h pan la fixarea complet a agregatelor naturale.
Controlul lucrrilor pe parcursul execuiei
Inainte de aplicarea tratamentelor bituminoase se verific starea suprafeelor
stratului suport in ceea ce privete: reparaiile, eliminarea denivelrilor, curirea, etc.
57
La executarea lucrrilor de tratamente se verific: dozajele, temperaturile de
inclzire i punere in oper a lianilor bituminoi, uniformitatea rspandirii liantului i
a agregatelor naturale.
Controlul lucrrilor
Inainte de aplicarea tratamentelor bituminoase se va verifica starea suprafeei
stratului suport in cea ce privete: reparaiile, eliminarea denivelrilor, curenia, etc.
La executarea lucrrilor de tratamente se verific: dozajele de materiale,
temperaturile in cazul execuiei la cald, uniformitatea rspandirii liantului i a
agregatelor naturale.

3. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
Recepia preliminar
Recepia preliminar trebuie s aib loc in termen de cel mult o lun dup
terminarea lucrrilor.
La recepie se va examina dac s-au respectat condiiile prevzute in
prezentul caiet de sarcini i dac in timpul execuiei s-au luat probe din materiale i
dac acestea au corespuns prevederilor in vigoare.
Suprafeele tratate nu trebuie s prezinte exces de liant sau deficit de liant.
Denivelrile nu trebuie s depeasc pe cele prevzute in prescripiile
comune pentru imbrcminile ce servesc ca strat suport.
Recepia final
Recepia final va avea loc la expirarea termenului de verificare a comportrii
in exploatare, conform prevederilor legale i numai intre data de 15 mai i 15
octombrie a anului urmtor.
INTOCMIT
58
STRATURI BITUMINOASE FOARTE SUBIRI
EXECUTATE LA RECE (lam bituminos)
CAP. I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini privete straturile bituminoase foarte subiri
executate la rece cu emulsie de bitum (lam bituminos) i cuprinde condiiile tehnice
de calitate care trebuie s fie indeplinite la prepararea, punerea in opera i controlul
calitii materialelor i a straturilor executate. Prescripiile prezentului caiet de sarcini
nu se aplic la executarea straturilor bituminoase subiri, cilindrate, executate la cald
cu bitum.
La execuia straturilor bituminoase foarte subiri executate la rece cu emulsie
de bitum se vor respecta i prevederile Normativului AND 523-1995.
Straturile bituminoase foarte subiri realizate la rece (lamul bituminos SLURRY SEAL) au principalul rol de a repara imbrcminile rutiere asfaltice sau din
beton de ciment, folosind agregate i emulsii bituminoase cationice, capabile de a
asigura etanarea complet a suprafeei, stabilitate la temperaturi inalte, flexibilitate
la temperaturi joase, aderen bun datorit stabilitii la deformare, elasticitate
superioar i rezisten la intindere i elimin disconfortul in circulaie, disconfort
datorat denivelrilor sau exfolierilor (in cazul imbrcminilor din beton de ciment).
Straturile rutiere bituminoase foarte subiri, executate la rece, au o grosime de
5-15 mm. Ele sunt realizate la temperatura mediului ambiant, din mixturi asfaltice pe
baz de emulsii cu bitum modificat cu polimeri, de regul necilindrate, denumite
mixturi asfaltice turnate, care pot fi aplicate in unul sau dou straturi.
Domeniul de aplicare
Straturile bituminoase foarte subiri executate la rece sunt destinate execuiei
lucrrilor de reabilitare primar a drumurilor de clasa tehnic III-V cu imbrcminte
bituminoas sau din beton de ciment i lucrrilor de intreinere periodic a drumurilor
de clasa tehnic II-V.
Straturile bituminoase foarte subiri executate la rece se aplic numai pe
drumuri cu capacitate portant corespunztoare.
Sectoarele pe care urmeaz s se aplice straturile bituminoase foarte subiri
se vor selecta prin efectuarea verificrilor, dup cum urmeaz:
- capacitatea portant (CD 31-2002);
- denivelri (SR 174-1);
- indicele de degradare (Instruciuni CD 155-2001);
- elemente geometrice (SR 174-1, SR 183-1).
In cazul straturilor duble, stratul inferior are rolul de reprofilare pentru
eliminarea denivelrilor i aducerea pofilului transversal la parametrii stabilii, iar
stratul superior este de rulare.
Tronsoanele de drum pe care urmeaz s se aplice straturile bituminoase
foarte subiri se selecteaz prin constatri i msuratori prealabile, astfel incat s se
indeplineasc urmtoarele condiii:
- s aib capacitatea portant necesar, conform normativelor in
vigoare;
59
- denivelrile in profil longitudinal i transversal s fie de maximum 2 cm
sub lata de 3 m;
- profilul transversal i longitudinal de baz s respecte prevederile SR
174/1i SR 183/1.
Deficienele i degradrile care se pot remedia prin aplicarea straturilor foarte
subiri executate la rece sunt:
a) In cazul imbrcmintei bituminoase, pe:
- suprafaa poroas, lefuit sau imbtranit;
- fisuri;
- denivelri in profil longitudinal i/sau transversal sub 2 cm;
b) In cazul imbrcmintei din beton de ciment, pe:
- suprafaa poroas sau cu alveole;
- exfolieri, fisuri, crpturi;
- denivelri in profil longitudinal i/sau transversal sub 2 cm.
In cazul suprafeelor cu denivelri cuprinse intre 1-2 cm, msurate cu rigla de
3 m, punerea in oper se realizeaz in dou straturi, dintre care primul strat are rol
de strat de reprofilare.
Straturile foarte subiri executate la rece nu se aplic in cazul in care
denivelrile existente sunt determinate de un fenomen de fluaj, al imbrcmintei
bituminoase existente.
De asemenea, straturile foarte subiri executate la rece nu se aplic pe
imbrcmintea bituminoas care prezint fenomene de exudare a bitumului.
Straturile foarte subiri executate la rece nu mresc capacitatea portant a
sistemului rutier.
Materiale
Agregatele naturale utilizate la execuia straturilor bituminoase foarte

subiri sunt urmtoarele:
- nisip de concasare sort 0-4;
- cribluri sorturi 4-6 i 6-8 (sortul 4-8 din SR 667:2001, pct. 1.3.9., desfcut in
dou, prevzute in Normativul AND 523-1995).
Ele trebuie s provin din roci de clasa minim B, conform SR 667, tabel 9, s
ateste o rezisten mare la lefuire i s indeplineasc condiiile de calitate din
tabelul 1.
Tabel 1
Nr. Caracteristici Sortul Metod
a de
crt. 0-4 4-6 6-8 analiz
1 Coninutul de granule:
- care rman pe ciurul superior (dmax),
(% maxim)
555
STAS
730
- care trec prin ciurul (sita) inferior(a) (dmin),
(% maxim)
- 10 10
2 Coeficientul de form, (% maxim) - 25 25 STAS
730
3 Coninutul de impuriti:
- corpuri strine nu se admit STAS
4606
- coninut de fraciuni sub 0,1 mm, (% maxim) - 1,50 1,00 STAS
730
- argil nu se admit SR
667
60
4 Uzura cu maina Los Angeles (% maxim) - 20 20 STAS
730
5 Rezistena la inghe-dezghe:
- coeficient de gelivitate, (% maxim) - 3 3 STAS
730
- sensibilitate la inghe, (% maxim) - 25 25
6 Coeficient de activitate:
- nisip de concasaj cu maximum 8% fraciuni
0-0,1 mm
1,5 - - STAS
730
- nisip de concasaj cu peste 8% fraciuni
0-0,1 mm
2,0 - - STAS
730
Diferitele tipuri de sorturi de agregate naturale trebuie s fie stocate in silozuri
proprii, pe platforme betonate, amenajate cu perei despritori, pentru evitarea
impuritilor.
Filerul care se utilizeaz este cel prevzut in STAS 539.
Cimentul utilizat la execuia straturilor bituminoase foarte subiri trebuie s
satisfac prevederile SR 388.

Atat filerul, cat i cimentul se vor livra de ctre furnizori in saci i se vor
depozita in incperi ferite de umezeal sau in silozuri.
Emulsia bituminoas cationic pentru prepararea mixturii trebuie s fie cu
rupere lent, pe baz de bitum modificat cu polimer i s indeplineasc condiiile
tehnice din tabelul 2.
Tabel 2
Nr.
crt
.
Caracteristici Condiii
tehnice
Metoda
de
determinar
e
STAS
1 Coninut de bitum, % 60-65 8877
2 Omogenitate (rest pe sita de 0,63 mm), (%) maximum 0,1 8877
3 Stabilitate la stocare, dup 7 zile (rest pe sita de 0,63 mm),
(%)
maximum 0,5 8877-72
4 Adezivitate, (%) minimum 90 10969/2
5 Caracteristicile bitumului rezidual din emulsie:
- penetraie la 25oC, 1/10 mm 60-100 42
- ductilitate la 25oC, cm minimum 100 SR 61
- revenire elastic la 13oC, (%) minimum 40 anexa nr.
1
Emulsia bituminoas cationic pentru amorsri trebuie s fie cu rupere rapid
i s satisfac condiiile tehnice din STAS 8877-72.
Apa utilizat pentru preumezirea agregatelor naturale trebuie s fie lipsit de
impuriti organice i minerale i s indeplineasc prevederile STAS 1342-91.
Ca aditivi pentru mrirea timpului de rupere a emulsiei bituminoase se poate
utiliza orice produs tensioactiv care rspunde acestui obiectiv i care se disperseaz
cu uurin in apa de preumezire.
CONTROLUL CALITII MATERIALELOR NAINTE DE PREPARARE
Exigenele de calitate a materialelor vor fi verificate in laboratorul
Antreprenorului, in categoria acestora intrand urmtoarele:
- reeta lucrrilor lamului bituminos;
- tipuri de modificatori sau aditivi ai bitumului;
- cercetarea compatibilitii intre agregate i bitum;
- determinri privind compatibilitatea dintre lamul bituminos i stratul suport
local.
61
Verificarea calitii materialelor componente se execut in conformitate cu
prescripiile din standardele i normele respective, menionate la pct. 3 pe fiecare lot
aprovizionat, dup cum urmeaz:
a) Nisip de concasaj:
- natura mineralogic (examinare vizual);
- granulozitatea (STAS 4606);
- coninut de impuriti (corpuri strine, STAS 4606);
- coeficient de activitate (STAS 730).

b. Criblur:
- natura mineralogic (examinare vizual);
- granulozitatea (STAS 4606);
- coeficientul de form (STAS 730);
- uzura cu maina Los Angeles (STAS 730);
- rezistena la inghe-dezghe (STAS 730);
- coninutul de impuriti;
- corpuri strine (STAS 4606);
- argila (SR 667);
- coninut de fraciuni sub 0,1 mm (STAS 730).
c. Filer:
- fineea (STAS 539);
- umiditatea (STAS 539).
d. Ciment:
- fineea (SR 227-2:1);
- timpul de priz (SR EN 196-3/AC).
e. Emulsii bituminoase cationice:
- coninutul de bitum (STAS 8877);
- omogenitatea (STAS 8877);
- stabilitatea la stocare i la transport (STAS 8877);
- adezivitate (STAS 10969/2);
- caracteristicile bitumului rezidual numai pentru emulsia
bituminoas cationic cu rupere lent (penetraie: STAS 42, ductilitate:
SR 61:1997, revenire elastic: anexa nr. 1).
MODUL DE PREPARARE A MIXTURILOR
TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
Tipurile de mixturi asfaltice turnate i compoziia acestora in funcie de
dimensiunea maxim a granulei i de domeniul lor de utilizare sunt artate in tabelul
3.
Tabel 3
Nr. Compoziia mixturii asfaltice Stratul de reprofilare Stratul de
rulare
crt. turnate Tip 0/2 Tip 0/6 Tip 0/8
Compoziia granulometric,
a) in limitele din Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3
b) % din mas:
1 - treceri prin: sita de 8 mm (ciurul de 11 mm) - 100 90-100
- treceri prin: sita de 6,3 mm (ciurul de 8 mm) - 90-100 70-90
- treceri prin: sita de 2 mm 75-90 34-64 31-55
- treceri prin: sita de 0,63 mm 20-50 12-40 19-34
- treceri prin: sita de 0,1 mm 7-17 6-16 6-16
2 Coninutul de bitum rezidual fa de agregatele
naturale uscate, %
7,0-9,0 5,5-8,0 6,0-7,5
3 Cantitate de mixtur, kg/m2 8-15 12-20 15-25
62
Pentru reglarea vitezei de rupere a emulsiei bituminoase fa de agregatul
natural se recomand utilizarea de ciment in proporie de 2-3% fa de amestecul de
agregate naturale.
Utilizarea stratului de reprofilare tip 0/2 sau 0/6 este in funcie de natura
deficienelor preponderente ale stratului suport. Astfel stratul tip 0/2 se aplic in cazul
suprafeelor fisurate sau poroase, iar stratul tip 0/6, in cazul suprafeelor care
necesit corectarea denivelrilor in profil transversal i longitudinal.
Compoziia emulsiei i a mixturii asfaltice turnate se stabilete prin incercri
de laborator, pe baza materialelor care urmeaz s fie puse in oper, avandu-se in
vedere urmtoarele condiii:
- inceputul prizei s nu se produc inainte de un minut de la adugarea
emulsiei, dar nu mai tarziu de 3 minute;
- amestecul s fie fluid i omogen;
- amestecul aternut in strat subire s elimine apa limpede in decurs de 1520 minute.
UTILAJE NECESARE
Pentru pregtirea stratului suport sunt necesare urmtoarele echipamente:
utilaj pentru perierea mecanic i splarea stratului suport (un singur echipament)
sau dou echipamente distincte (perie mecanic i utilaj pentru splare sub
presiune).
Pentru prepararea amestecului de agregate sunt necesare urmtoarele utilaje:
- incrctor cu cup;
- buncare predozatoare sau buncare cu dozare gravimetric;
- transportor cu band;
- malaxor cu amestec continuu sau betonier;
- buncr de stocare a amestecului;
- rezervoare verticale cu pomp de incrcare-descrcare pentru emulsiile
bituminoase cu rupere lent i, separat, cu rupere rapid.
Pentru execuia straturilor foarte subiri executate la rece cu emulsie
bituminoas este necesar o main (combin), care lucreaz in flux continuu, cu o
autonomie legat de volumul de agregate naturale care poate fi depozitat pe main
(8-10 m3).
Principalele operaiuni executate de combin sunt: dozarea materialelor
componente (amestec de agregate naturale, filer i ciment, emulsie bituminoas,
ap, aditiv), prepararea mixturii asfaltice turnate, aternerea acesteia in strat subire
(0,8-1,5 cm).
Alimentarea combinei cu toate materialele componente se realizeaz
discontinuu.
PREPARAREA MIXTURII
Pregtirea utilajului de preparare i punere in oper const in alimentarea
utilajului cu materialele componente, acestea depozitandu-se separat in buncrele
special amenajate pe main.
Prepararea mixturii se realizeaz in malaxorul combinei in care sunt
introduse, in flux continuu, materialele componente, astfel:
a) materialul granular este transmis la malaxor cu ajutorul unui transportor
elicoidal, debitul prescris fiind asigurat de turaia variabil a snecului;
b) filerul (cimentul) este introdus in malaxor prin cdere liber, iar dozarea
se efectueaz volumetric;
c) apa, aditivul i emulsia sunt transmise la malaxor de ctre pompele
dozatoare cu debit variabil, prin intermediul rampelor de stropire;
63
d) agregatele sunt mai intai preumezite, cu ajutorul unei rampe de
stropire, cu amestecul ap/aditiv, in momentul in care acestea cad in
malaxor. O alt ramp de stropire situat puin mai in spate, trimite
emulsia bituminoas peste agregatele preumezite.
Sistemele de dozare a componentelor mixturii trebuie s ateste o precizie de:

- + 4% pentru agregatele naturale;
- + 1% pentru emulsie i ap de preumezire.
La inceperea lucrului se pun in funciune malaxorul, pompa de ap i snecul
transportor al materialului granular. Cand acesta a ajuns in dreptul rampei de stropire
cu emulsie, se pune in funciune i pompa de emulsie.
Din malaxor, mixtura ajunge la un jgheab, de unde este deversat intre
longrinele repartizorului.
VERIFICAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DEPREPARARE
Pe parcursul execuiei straturilor bituminoase foarte subiri se vor efectua
urmtoarele verificri:
- granulozitatea amestecului de materiale granulare cu care se alimenteaz
combina (zilnic);
- omogenitatea emulsiei (la fiecare lot);
- verificarea dispozitivelor de dozare a componentelor;
- funcionarea corect a dispozitivelor de dozare.
VERIFICAREA COMPOZIIEI MIXTURII
Verificarea se face pe probe prelevate in timpul execuiei, cate dou probe de
3-5 kg pentru fiecare 1.000 m2 de mixtur aternut.
Probele se preleveaz in timpul funcionrii combinei dup intrarea in regim
de lucru normal, in pungi de plastic rezistente, de la jgheabul de deversare a mixturii
din malaxor. Dup prelevare, pungile se leag etan i mixtura se frmant in pung
pan la ruperea emulsiei, pentru asigurarea omogenitii probei.
Verificarea compoziiei mixturii se efectueaz conform STAS 1338/2, cu
meniunea c, in prealabil, aceasta trebuie s fie uscat prin meninerea in etup la
temperatura de 105oC, pan la greutatea constant.
Tehnologia lucrrii
LUCRRI PREGTITOARE
Pregtirea stratului suport
Inainte de aplicarea straturilor bituminoase foarte subiri executate la rece,
dup executarea verificrilor prevzute la pct. 1.5, stratul suport trebuie s fie supus
operaiunilor de remediere a tuturor defeciunilor i denivelrilor existente de
maximum 2 cm, astfel incat acesta, s fie adus la cotele prevzute in SR 174-1 i SR
183-1.
Remedierea defeciunilor se va executa conform Normativ pentru prevenirea
i remedierea defeciunilor la imbrcminile rutiere moderne, Ind. AND 547.
Dup remedierea defeciunilor, se va proceda la recepia acestora i la
incheierea unui proces verbal de verificare, pe faze de execuie.
Dupa verificare, stratul suport se cur i se amorseaz astfel:
a) curarea se face prin mturare mecanic i splare cu jet de ap sub
presiune;
64
b) amorsarea se execut uniform, prin stropire mecanizat cu emulsie
bituminoas cationic cu rupere rapid, intr-o cantitate care s asigure
un bitum rezidual de 0,3-0,5 kg/m2 (in functie de porozitatea stratului
suport). Amorsarea se execut dup uscarea stratului suport splat.
Pregtirea materialelor granulare
Amestecarea sorturilor granulare (cribluri i nisip de concasaj) se va face in
proporiile stabilite prin incercri de laborator, astfel incat s se obina un material
omogen, cu compoziia granulometric prescris de reet.
Amestecul se realizeaz prin dozarea gravimetric sau volumetric a sorturilor

granulare, cu ajutorul echipamentelor prevzute la pct. 6.2. Precizia de dozare este
de 4%.
ATERNEREA MIXTURII ASFALTICE
Lucrrile de execuie a straturilor bituminoase foarte subiri executate la rece
se vor desfura in anotimpul clduros, la temperaturi cuprinse intre 10oC i 30oC, in
perioada 1 mai - 15 septembrie, in zona de es, i 1 iunie - 15 august, in zona de
munte, pentru a se putea asigura eliminarea apei din strat, fr riscul apariiei
fenomenelor de inghe-dezghe, care ar putea conduce la erodarea stratului.
Timpul de la aternere pan la darea in circulaie, va fi stabilit de ctre
laboratorul Antreprenorului.
Viteza de circulaie in primele 2-3 ore de la darea in circulaie a sectorului va fi
de maximum 30 km/h.
Perioada de la execuia stratului subire pan la darea in circulaie, respectiv
de rupere a emulsiei i de eliminare a apei din strat, depinde de diveri factori, cum
sunt: condiiile atmosferice, grosimea stratului, natura stratului suport i a
materialelor granulare utilizate.
Aternerea mixturii asfaltice
Aternerea mixturii se realizeaz continuu cu ajutorul a 1-2 transportoare
elicoidale sau cu paleta.
Realizarea unei caliti corespunztoare a mixturii i buna sa repartizare pe
stratul suport sunt obinute prin variaii ale vitezei de inaintare a combinei.
Viteza o dat reglat nu se va modifica decat in cazul apariiei unor schimbri
importante in ceea ce privete configuraia terenului sau starea suprafeei stratului
suport.
Aternerea mixturii se realizeaz intr-unul sau dou straturi, in funcie de
mrimea denivelrilor suprafeei stratului suport.
In cazul executrii a dou straturi din mixtur asfaltic turnat la rece,
respectiv a stratului de reprofilare i stratului de rulare, cel de-al doilea strat se
execut dup consolidarea primului strat.
La sfaritul zilei de lucru, la alimentarea utilajului sau la apariia unor defeciuni
ale acestuia, se oprete alimentarea malaxorului i se aterne intreaga cantitate de
mixtur existent, indeprtandu-se poriunile necorespunztoare.
La incheierea programului de lucru, malaxorul se golete i se cur
temeinic, pentru evitarea aglomerrii mixturii pe palete sau pe snec.
De regul, straturile bituminoase foarte subiri executate la rece nu se
compacteaz.
Operaiunea de compactare mecanic se recomand a se executa numai in
cazul in care drumurile nu sunt expuse traficului sau pe care traficul este redus,
neputandu-se asigura compactarea ulterioar a stratului i evaporarea complet a
apei din mixtura asfaltic turnat.
Operaiunea de compactare se efectueaz cu compactori cu pneuri lis de 10 t.
Compactarea se execut pe fiecare strat in parte.
65
Viteza de lucru a compactorului este de 5-8 km/h. Operaiunea de compactare
se execut in lungul drumului de la margine spre ax, prin realizarea unui numr de 5
treceri.
Inainte de compactare, pentru evitarea lipirii mixturii de pneuri, suprafaa
mixturii aternute poate fi tratat cu nisip natural fin (0-4 mm), prin rspandirea unei
cantiti de circa 2 kg/m2.
PROTECIA LUCRRILOR
Lucrarile vor fi realizate pe sectoare cu circulaia deviat sau intrerupt,

semnalizate conform Instruciunii MI/MTTc nr. 630/2330 din 20.04.1985.
Circulaia se deviaz pe tronsoane. In cazul in care lucrrile se execut pe
timp de noapte, ele vor fi semnalizate prin indicatoare reflectorizante sau iluminate cu
lumini de culoare galben, vizibile de la cel puin 100 m.
Sectoarele gata executate (circa 1 km) vor deveni circulabile la aproximativ 20
minute dup execuie.
CONTROLUL PUNERII N OPER
In cursul execuiei straturilor bituminoase foarte subiri executate la rece
trebuie s se verifice urmtoarele:
- pregtirea corespunztoare a stratului suport, grad de curenie i de
amorsare;
- omogenitatea mixturii asfaltice pe toat limea de lucru;
- grosimea stratului aternut;
- darea in circulaie numai dup ruperea complet a emulsiei i intrirea
mixturii. Verificarea se efectueaza prin tamponarea suprafeei stratului cu o hartie de
filtru. Traficul poate fi deschis in momentul in care liantul din mixtur nu mai ader la
hartia de filtru;
- compoziia mixturii,
VERIFICAREA STRATULUI GATA EXECUTAT
Uniformitatea suprafeei
Uniformitatea suprafeei in profil longitudinal se verific cu un dreptar de 3 m
lungime, la 10 cm de axa drumului i la circa 1 m de la marginea prii carosabile.
Pentru msurarea denivelrilor in profil longitudinal se utilizeaz o pan de
maximum 30 mm lime, cu inclinaia 1/10. Faa inclinat a penei va avea gradaii
corespunztoare diferenelor de inlime de 1 mm.
Pentru a citi denivelarea, pana se introduce intre imbrcminte i faa
inferioar a dreptarului.
Uniformitatea suprafeei de rulare in profil longitudinal se poate determina i
cu analizorul de profil longitudinal (A.P.L.), conform Instruciunilor Ind. AND 5632001.
Uniformitatea suprafeei in profil transversal se verific cu un ablon avand
profilul prevzut de proiect i lungimea egal cu limea imbrcmintei; ablonul se
aeaz pe dou suporturi puse pe marginea imbrcmintei. Suportul de la un capt
al ablonului are 4 cm grosime, iar cellalt are grosimea variabil in trepte, pentru a
se asigura poziia orizontal a ablonului.
Pentru verificarea respectrii profilului in sens transversal, se va folosi o pan
gradat avand lungimea 30 cm, grosimea de maximum 3 cm i inlimea la cele
66
dou capete de 1,5 cm i, respectiv, 9 cm. Gradaiile vor fi corespunztoare
diferenelor de inlime de 1 mm.
Msurarea se face in axa drumului i la distanele de 1 m i 2 m de la
margine.
Verificarea profilurilor transversale cu panta unic se face cu un dreptar, in
locul ablonului de profil transversal.
Uniformitatea suprafeei in profil transversal se poate verifica i cu alte
sisteme i aparaturi moderne specifice lucrrilor rutiere.
Verificarea rugozitii se face cu aparatul SRT i prin metoda inlimii se
nisip, in conformitate cu prevederile STAS 8849-83.
Verificarea rugozitii se poate face i cu aparate de msur care
funcioneaz pe principiul roii blocate, conform Instruciunilor CESTRIN.

Stratul de rulare gata executat trebuie s prezinte planeitate i rugozitate
conform tabelului 4.
Tabel 4
Nr.
Crt.
Caracteristici Valori
recomandate
Metoda
de
determina
re
1 Planeitate (denivelri), mm maxim 5 SR 174-1
2 Uniformitate, indicele internaional (IRI), (%) AND
563-2001
AND
563
3 Rugozitate:
- rezistena la alunecare, cu pendulul SRT, uniti SRT > 65 STAS
8849
- rugozitate geometric, HS, (mm) > 6
ELEMENTE GEOMETRICE I ABATERI LIMIT
Elementele geometrice ale straturilor bituminoase foarte subiri executate la
rece sunt cele prevzute in Normativul AND 523-1995.
Grosimea straturilor este in funcie de domeniul de aplicare (strat de rulare,
strat de reprofilare) de dimensiunea maxim a granulei agregatului natural utilizat i
se situeaz, de regul, intre 5 i 15 mm:
- pentru stratul de reprofilare, maximum 5 mm;
- pentru stratul de rulare, maximum 10 mm.
In aceste condiii, cantitatea de mixtur pe metru ptrat variaz in limitele 8-25
kg/m2, conform tabelului 3.
Profilul transversal in aliniament, in curbe i in zonele aferente de amenajare,
precum i pantele in profil transversal; trebuie s indeplineasc condiiile prevzute
in SR 174-1.
Declivitatea maxim a drumurilor pe care se pot aplica straturile bituminoase
foarte subiri este de 4,5%.
Abaterile limit locale la limea stratului fa de limea imbrcmintei suport
este de + 5 cm.
Denivelrile admise in lungul drumului, sub dreptarul de 3 m, sunt de
maximum 5 mm.
Abaterile limit admise la panta profilului transversal pot fi maximum +5
mm/m.
67
1. Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;

Recepia preliminar
Recepia preliminar a lucrrilor se va face la o lun de la execuia lucrrilor i
se va efectua conform normelor in vigoare privind recepia lucrrilor de drumuri, pe
sectoare complet executate.
Comisia de recepie va examina lucrrile executate conform documentaiei
tehnice aprobate i documentaiei de control i asigurare a calitii, intocmite in
timpul executrii.
Verificarea uniformitii suprafeei.
Verificarea suprafeei in profil longitudinal.
Verificarea in profil transversal.
Verificarea rugozitii.
Rezultatele tuturor verificrilor fac parte din documentaia recepiei
preliminare.
Recepia final
minimum 24 luni de la data recepiei preliminare.
In perioada de garanie a imbrcmintei, toate eventualele defeciuni vor fi
Recepia final se face conform prescripiilor legale in vigoare.
INTOCMIT
68
EXECUTIA COVOARELOR ASFALTICE
CAP. I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini conine specificaiile tehnice privind imbrcminile
bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu
agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde condiiile tehnice de calitate
prevzute in SR 174-1 si SR 174, care trebuie sa fie indeplinite la
prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitii materialelor.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbrcminilor executate
din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.
Definirea tipurilor de mixturi asfaltice
Covorul asfaltic este alctuit dintr-un strat de uzur din beton asfaltic cilindrat
executat la cald in grosime minima de 3 cm, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de
mixturi asfaltice:
MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre ;
Agregate
agregate naturale neprelucrate i prelucrate care trebuie s indeplineasc condiiile
de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dup cum urmeaz :
- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;
- nisip de concasare 0 - 4, conform SR 667, tabelul 10;
- nisip natural sort 0 - 4, conform SR 662, tabelul 5;

- pietri si pietri concasat, sorturi 4 - 8, 8 - 16 si 16 25 (31), conform SR 662,
tabelul 10.
Clasa minima a rocii din care se obin agregatele naturale de cariera , in
funcie de clasa tehnica a drumului sau categoria strzii, trebuie sa fie conform SR
667.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de proveniena a agregatelor naturale
de cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.
Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie splate
in totalitate, inainte de a fi introduse in instalaia de preparare.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevzute
cu platforme betonate, avand pante de scurgere a apei si perei despritori, pentru
evitarea amestecrii i impurificrii agregatelor.
Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dup verificarea certificatelor
de conformitate care atesta calitatea acestora.
Filer
Filerul care se utilizeaz la imbrcmini rutiere bituminoase este de calcar sau
de creta , conform STAS 539, care trebuie sa indeplineasc urmtoarele condiii:
- fineea (coninutul in pri fine 0,1 mm) min. 80%;
- umiditatea max. 2%;
- coeficientul de hidrofilie max. 1%.
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda
69
prevederilor STAS 539 i condiiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02
mm sa fie de 20%.
Filerul se depoziteaz in incperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri
cu incrcare pneumatica.
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Liani
Lianii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul
caiet de sarcini sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100;
- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;
- bitum aditivat.
Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa
indeplineasc condiiile prevzute de SR 754 si Normativul AND 537 si o
adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea
respectiva . in caz contrar se utilizeaz bitum aditivat.
Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, in scopul creterii
rezistentei la deformaii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare
la temperaturi sczute, imbrcminile bituminoase, pe drumuri de clas tehnic I..
.III si pe strzi de categorie tehnica I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrri
speciale (locuri de parcare, zone cu accelerri i decelerri frecvente, etc.) se vor
executa cu bitum modificat cu polimeri.
In cazul utilizrii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului
AND 549 .5.3. In funcie de calitatea bitumului si natura agregatelor, in cadrul testelor
preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.
Se va folosi numai bitum aditivat, in cazul in care adezivitatea bitumului pur
fata de agregatele naturale este mai mica de 80%, indiferent de clasa tehnica a
drumului sau de categoria tehnica a strzii, la care se folosete.
Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D
80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie sa corespunda
prevederilor SR 754 si Normativului AND 537.
Prepararea bitumului aditivat se efectueaz conform Normativ AND 553.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaz
separat, pe tipuri de bitum, astfel:
- bitumul se depoziteaz in rezervoare metalice prevzute cu sistem de
inclzire cu ulei, sistem de inregistrare a
temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare;
- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaz in recipiente metalici verticali,
prevzui cu sistem de inclzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare
permanenta , pentru evitarea separrii componentelor si sistem de inregistrare
a temperaturii. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depeaca
maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare
trebuie sa fie de minimum 140C;
- bitumul aditivat se depoziteaz in rezervoare metalice prevzute cu sistem de
inclzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturii
(pentru ulei si bitum), gura de aerisire.
Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaeac 3 zile, iar
temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120...140)C.
Pentru amorsri si badijonri se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere
rapida sau bitum tiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.
Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale,
70
curtate in prealabil, prevzute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de
inclzire.
Aditivi
Aditivii utilizai pentru prepararea bitumului aditivat folosit la execuia
imbrcminilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compoziie i structur
specifica polar - apolar, conform celor prevzute in declaraia de conformitate a
calitii emisa de productor.
Aditivii trebuie s fie agrementai tehnic conform reglementrilor in vigoare.
Aditivii trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii de baz :
- se fie compatibili cu bitumul;
- s fie stabili termic pan la minimum 200C;
- s amelioreze adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale, fr a
afecta celelalte caracteristici ale acestuia;
- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu
preliminar efectuat de un laborator autorizat, inandu-se seama de respectarea
condiiilor tehnice impuse.
Aditivii care se intenioneaz a se utiliza, vor fi supui aprobrii beneficiarului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitii.
Fibre
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre,
pentru execuia imbrcminilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza ,
bitumate sau nebitumate, trebuie s fie agrementate tehnic conform reglementrilor
in vigoare.
Tipul i dozajul de fibre in mixtura asfaltic se stabilesc pe baz unui studiu
preliminar, efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmtoarelor condiii
tehnice:
- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confeciona, in funcie de intensitatea

de trafic, la temperatura de 135+5C, conform reglementrilor in vigoare, iar
incercrile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS
1338-2.
Controlul calitii materialelor nainte de anrobare
Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru imbrcminile
bituminoase, se verifica in conformitate cu prescripiile din standardele in vigoare ale
materialelor respective.
Compoziia mixturilor
Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura , pot fi realizate integral din agregate
naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera
, funcie de tipul mixturii asfaltice stabilite.
Compoziia mixturii asfaltice se stabilete pe baza unui studiu preliminar
aprofundat, inandu-se seama de respectarea condiiilor tehnice precizate in
prescripiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face antreprenorul in cadrul laboratorului su autorizat, sau il
comanda la un laborator autorizat.
Formula de compoziie, stabilit pentru fiecare categorie de mixtura , susinut
de studiile i incercrile efectuate impreuna cu rezultatele obinute se supune
aprobrii beneficiarului.
71
Aceste studii comporta cel puin incercarea Marshall (stabilitatea la 60C;
indicele de curgere-fluaj - la 60C, densitatea aparenta, absorbia de apa), pentru
cinci coninuturi de liant repartizate de o parte i de alta a coninutului de liant
prestabilit. La confecionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numrul de
lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracminte la drumuri de clasa tehnica I, II,
III (respectiv strzi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbrcminte
pentru celelalte clase si categorii.
Dup verificarea caracteristicilor obinute pentru compoziia propus,
beneficiarul, dac nu are obieciuni sau eventuale propuneri de modificare, accept
formula propus de antreprenor.
Toate dozajele privind agregatele i. filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in
funcie de greutatea total a materialului granular in stare uscat, inclusiv prile fine;
dozajul de bitum se stabilete din masa total a mixturii.
Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt STAS 174/1
Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare
tip de mixtura asfaltic.
Coninutul optim de liant se stabilete prin studiile preliminare de laborator
conform STAS 1338/1, 2, 3 i trebuie s se incadreze intre limitele recomandate.
Raportul filer - liant pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform STAS-urilor
in vigoare.
Coninutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre i MASF 16 va
fi in limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, in funcie de tipul fibrei utilizate.
Coninutul optim de fibre se stabilete prin studii preliminare de laborator, de
ctre un laborator de specialitate autorizat, inandu-se seama de respectarea
condiiilor tehnice prevzute.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri
de proba tip Marshall si confecionate din mixturi asfaltice preparate in laborator
pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la
aternerea pe parcursul execuiei, precum si din straturile imbrcminii gata
executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuiei lucrrilor,
precum si din stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27.
In lipsa unor dispoziii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale,
caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos
pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa indeplineasc , in timpul studiului de
laborator si in timpul controalelor de fabricaie, condiiile din STAS-uri .
Bitumul coninut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul execuiei lucrrilor,
de la malaxor sau de la o aternere, trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu
maximum 9 C mai mare decat bitumul iniial utilizat la prepararea mixturii asfaltice
respective. Se excepteaz verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.
Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregtirea
probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se
face conform SR EN 12697-28. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura ,
pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 i
SR EN 12697-4. In cazul in care nu se dispune de aparatura prevzut de SR EN
12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.
Fabricarea mixturilor asfaltice
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbrcminile rutiere bituminoase va
72
trebui realizat numai in staii automate de asfalt, in conformitate cu prevederile SR
174-2.
Controlul fabricaiei
Controlul calitii mixturilor asfaltice trebuie fcut prin verificri preliminare,
verificri de rutin in timpul execuiei si verificri in cadrul recepiei la terminarea
lucrrilor.
Transportul mixturilor asfaltice
Transportul pe antier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaz cu autocamioanele
cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura, care
trebuie sa fie curate de orice corp strin si uscate inainte de incrcare. La distante
de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de
anotimp, precum si pe vreme rece (+10C...+15C), autobasculantele trebuie
acoperite cu prelate speciale, imediat dup incrcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu
acesta (motorina, pcura, etc.) este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalaiei
de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera , astfel incat sa fie evitate
intreruperile procesului de execuie a imbrcminii.
MODUL DE PUNERE IN OPERA
Inainte de aternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curat. Materialele
neaderente, praful si orice poate afecta lega tura intre stratul suport si imbrcmintea
bituminoasa trebuie indeprtat.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura,
urmrindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
Dup curare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie
conform proiectului de execuie.
In cazul in care stratul suport este constituit din imbrcmini existente,
aducerea acestuia la cotele prevzute in proiectul de execuie se realizeaz, dup
caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare,
conform prevederilor din proiectul de execuie.
Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafaa stratului
suport.
Suprafaa stratului suport trebuie sa fie uscata.
Amorsarea
La executarea imbrcminilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si
stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla
cantitatea de liant pe metru ptrat in funcie de natura stratului suport.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmtoarele cazuri:
- pentru strat de uzura pe strat de legtur cand stratul de uzura se executa la
interval mai mare de trei zile de la execuia stratului de legtur .
Dup amorsare se ateapt timpul necesar pentru ruperea si uscarea
emulsiei bituminoase.
73
In funcie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rmas dup
aplicarea amorsatului, trebuie sa fie de (0,3...0,5) kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de aa natur incat ruperea sa fie
efectiva inaintea aternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.
Aternerea
Aternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie - octombrie la
temperaturi atmosferice de peste 10o C, in condiiile unui timp uscat. In cazul lucrrilor
executate in spatii inguste (zona casetelor) aternerea mixturilor asfaltice se poate
face manual. Mixtura asfaltica trebuie aternut continuu pe fiecare strat si pe toata
lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.
In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scderea temperaturii
mixturii rmas necompactata in amplasamentul repartizatorului, pan la 120o C, se
procedeaz la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaz
imediat suprafaa nivelata i se indeprteaz resturile de mixturi, rmase in captul
benzii.
Concomitent se efectueaz i curirea buncrului i grinzii vibratoare a
repartizatorului.
Aceasta operaie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaz a se
aterne mixtura asfaltica . Captul benzii intrerupte se trateaz ca rost de lucru
transversal.
Mixturile asfaltice trebuie sa aib la aternere si compactare, in funcie de tipul
liantului, temperaturile prevzute in normativele in vigoare
Msurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncrul
finisorului.
Mixturile asfaltice a cror temperatura este sub cea prevzuta vor fi refuzate i
evacuate urgent din antier.
In acelai fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se rcesc in buncrul
finisorului, ca urmare a unei intreruperi accidentale.
Mixtura asfaltica trebuie aternuta continuu, in mod uniform, atat din punct de
vedere al grosimii cat si cel al afanrii.
Aternerea se va face pe intreaga lime a cii de rulare. Atunci cand acest
lucru nu este posibil, antreprenorul supune aprobrii Beneficiarului, limea benzilor
de aternere i poziia rosturilor longitudinale ce urmeaz si fie executate.
Viteza de aternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadenei de sosire a

mixturilor de la staie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.
Antreprenorul trebuie sa dispun de un personal calificat pentru a corecta
eventualele denivelri, imediat dup aternere, cu ajutorul unui aport de material
proaspt depus inainte de compactare.
In buncrul utilajului de aternere, trebuie s existe in permanena, suficient
mixtur necesar pentru a se evita o rspandire neuniforma a materialului.
La executarea imbrcminilor bituminoase o atenie deosebita se va acorda
realizrii rosturilor de lucru, longitudinale i transversale, care trebuie sa fie foarte
regulate si etane.
La reluarea lucrului pe aceeai banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente
rostului de lucru, longitudinal i/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului,
astfel incat s rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cand
benzile adiacente se execut in aceeai zi, tierea nu mai este necesar.
Suprafa nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda
adiacenta se aterne, depind rostul cu 5... 10 cm, acest surplus de mixtura
74
repartizata , impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel incat s apar rostul, operaie
dup care se efectueaz compactarea pe noua banda.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor
decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de lega tura, cu alternarea lor.
Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale
tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intreesut.
Legtura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent
al drumului se va face dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime
variabila in funcie de grosimea noului strat, astfel incat sa se obin o grosime
constanta a acestuia, cu panta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda sa
fie in forma de V, la 45. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a
suprafeei, urmata de aternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pan la nivelul
superior al ambelor straturi (nou si existent).
Compactarea
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunztoare, care
sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip
de mixtura asfaltic i fiecare strat in parte.
Operaia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu compactoare cu
pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare adecvate,
astfel incat sa se obin un grad de compactare conform tabelului 15.
Pentru obinerea gradului de compactare prevzut se determina , pe un sector
experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in
funcie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbrcminte.
Aceasta experimentare se face inainte de inceperea aternerii stratului in
lucrarea respectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in condiii similare cu cele
stabilite pentru producia curenta.
Incercrile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.
Beneficiarul poate cere intervenia unui laborator autorizat, care sa efectueze
testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.
Urmare acestor incercri, Antreprenorul propune Beneficiarului:
- sarcina si alte specificaii tehnice ale fiecrui utilaj;
- planul de lucru al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe cat
posibil constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecrui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor si incrctura compactorului;

- temperatura de aternere, fr ca aceasta s fie inferioara celei minime fixata
in articolul precedent.
Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfctoare dac se obine
pe sectorul experimental gradul de compactare minim .
Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obinerea gradului de compactare
prevzut se considera ca numrul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel
menionat in tabelul 14.
Compactarea se execut pentru fiecare strat in parte.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protecie.
Numrul atelierelor de compactare se va stabili in funcie de dotarea
Antreprenorului cu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numrul punctelor de
aternere-compactare.
Operaia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel
incat sa se obin valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de
deformabilitate i suprafaare.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in
75
zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in
urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fr ocuri, cu o viteza mai redusa la
inceput, pentru a evita vlurirea imbrcminii si nu se vor indeprta mai mult de 50
m in spatele repartizatorului.
Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul
gurilor de scurgere sau ale ca minelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic
sau cu maiul manual.
Suprafaa stratului se controleaz in permanenta, iar micile denivelri care
apar pe suprafa imbrcminii vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor
compactoare pe toata limea benzii.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protecie.
Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupere
rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa
curata nealcalin) si rspandire de nisip 0...4 mm cu un coninut cat mai redus de
praf, sub 0,1 mm, in cantitate de 3-5 kg/mp.
Controlul punerii n opera
In cursul execuiei imbrcminilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu
frecventa menionata mai jos urmtoarele:
- pregtirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrrilor pe sectorul respectiv;
- temperaturile mixturilor asfaltice la aternere si compactare: cel puin de doua
ori pe zi;
- modul de compactare: zilnic;
- modul de execuie a rosturilor: zilnic.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe
epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la aternere, inainte de
compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200...400 tone de mixtura asfaltica,
indiferent de tipul mixturii, in funcie de productivitatea instalaiei.
Verificarea calitii stratului bituminos executat se va face pe o placa de
minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafaa executat (conform SR 1742:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmtoarele
caracteristici:
- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura
- densitatea aparenta
- absorbia de apa
- gradul de compactare
- rezistenta la deformaii permanente.
Rezistenta la deformaii permanente se msoar prin determinarea vitezei de
deformaie la ornieraj si/sau adancimea fgaului, la temperatura de 45C pentru
zona climaterica rece si respectiv de 60C pentru zona climaterica calda , conform
metodologiei stabilite de reglementa rile tehnice in vigoare.
Caracteristicile suprafeei mbrcmintei
Imbrcmintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasc
urmtoarele condiiile:
- Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin msurarea indicelui de
76
planeitate IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m.
Uniformitatea suprafeei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la
drumuri si in axa si la rigole la strzi.
- Rugozitatea se determina fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prin
msurarea rugozitii geometrice HS. in caz de litigiu se determina rugozitatea
cu pendulul SRT.
Determinarea caracteristicilor suprafeei imbrcmintei se efectueaz in
termen de o luna de la execuia acestora, inainte de data recepiei la terminarea
lucrrilor.
Elemente geometrice si abateri limita
Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea condiiilor de calitate
pentru stratul suport si fundaie, inainte de aternerea mixturilor asfaltice, in
conformitate cu prevederile STAS 6400.
Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevzut in profilul transversal tip din
proiect.
Verificarea grosimii imbrcminii se face in funcie de datele inscrise in
buletinele de analiza intocmite pe baza incercrii probelor din imbrcmintea gata
executat , iar la aprecierea comisiei de recepie prin maximum doua sondaje pe km,
efectuate la 1 m de marginea imbrcminii.
Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevzuta in proiect,
pentru fiecare strat in parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituie
motiv de respingere a lucrrii.
Limile straturilor vor fi cele prevzute in proiect. Eventualele abateri limita
locale admise pot fi de maximum +50 mm.
Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect.
Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in
intervalul + 5 mm/m, atat pentru stratul de legtur cat si pentru stratul de uzura la
drumuri si in intervalul + 2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de + 5 mm, fata de
cotele profilului proiectat si cu condiia respectrii pasului de proiectare prevzut.
1. Legea 319/2006 a securitii i sntii in munca;

Recepia pe faze determinante
Recepia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de
77
legtura i de uzur, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat
al calitii in construcii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul
statului in fazele de execuie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in
Buletinul Construciilor volumul 4 din 1996.
Recepia preliminara
Recepia preliminara a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform
Regulamentului de recepie a lucrrilor in construcii i instalaii aferente acestora,
aprobat cu HG 273/94.
Recepia finala
In perioada de garanie a imbrcmintei, toate eventualele defeciuni vor fi
Recepia finala se face conform prescripiilor legale in vigoare i a prevederilor
INTOCMIT
78
EXECUTIA COVOARELOR ASFALTICE
CU UTILIZAREA LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC
A BITUMULUI MODIFICAT
CAP. I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile
bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu
agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate
prevazute in SR 174-1 si SR 174, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea,
transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbra ca mintilor
executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice
recuperate.
Covorul asfaltic este alcatuit dintr-un strat de uzura din betoan asfaltic cilindrat
executat la cald in grosime minima de 3 cm, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de
mixturi asfaltice:
MASF 8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;
BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate in criblura ,
BAR 16, beton asfaltic rugos;
BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat.
Imbra camintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru

drumuri se vor executa conform STAS 174-2.
Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor
executa conform urmatoarelor normative:
AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloza;
AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;
AND 553 - realizate cu bitum aditivat.
Materiale
Agregate
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din
agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca conditiile
de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza :
- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;
- nisip de concasare 0 - 4, conform SR 667, tabelul 10;
- nisip natural sort 0 - 4, conform SR 662, tabelul 5;
- pietris si pietris concasat, sorturi 4 - 8, 8 - 16 si 16 25 (31), conform SR 662,
tabelul 10.
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera , in
functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR
667.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale
79
de cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.
Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie
spalatein totalitate, inainte de a fi introduse in instalatia de preparare.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevazute
cu platforme betonate, avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru
evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.
Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor
de conformitate care atesta calitatea acestora.
Filer
Filerul care se utilizeaza la imbracaminti rutiere bituminoase este de calcar sau de
creta , conform STAS 539, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- finetea (continutul in pa rti fine 0,1 mm) min. 80%;
- umiditatea max. 2%;
- coeficientul de hidrofilie max. 1%.
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda
prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02
mm sa fie de 20%. Filerul se depoziteaza in inca peri acoperite, ferite de umezeala
sau in silozuri cu incarcare pneumatica.
Lianti
Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul
caiet de sarcini sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100;
- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;
- bitum aditivat.
Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa
indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate
de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva . in caz
contrar se utilizeaza bitum aditivat.

Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, in scopul cresterii
rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare
la temperaturi scazute, imbra camintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnica I..
.III si pe stra zi de categorie tehnica I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari
speciale (locuri de parcare, zone cu accelerari si decelerari frecvente, etc.) se vor
executa cu bitum modificat cu polimeri.
In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului
AND 549 .5.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, in cadrul testelor
preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.
Se va folosi numai bitum aditivat, in cazul in care adezivitatea bitumului pur
fata de agregatele naturale este mai mica de 80%, indiferent de clasa tehnica a
drumului sau de categoria tehnica a strazii, la care se foloseste.
Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D
80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie sa corespunda
prevederilor SR 754 si Normativului AND 537.
Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativ AND 553.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza
separat, pe tipuri de bitum, astfel:
- bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de
80
incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum),
gura de aerisire, pompe de recirculare;
- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali,
prevazuti cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare
permanenta , pentru evitarea separa rii componentelor si sistem de inregistrare
a temperaturii. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca
maximum 2 zile, i ar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare
trebuie sa fie de minimum 140C;
- bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice preva zute cu sistem
de incalzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare a
temperaturii(pentru ulei si bitum), gura de aerisire.
Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iar
temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120...140)C.
Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere
rapida sau bitum taiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.
Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale,
curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de
incalzire.
Aditivi
Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbra
camintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structura specifica
polar - apolara, conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa
de producator.
Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementa rilor in vigoare.
Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza :
- se fie compatibili cu bitumul;
- sa fie stabili termic pana la mini mum 200C;
- sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fa ra a
afecta celelalte caracteristici ale acestuia;
- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu

preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea
conditiilor tehnice impuse.
Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Beneficiarului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.
Fibre
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre,
pentru executia imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza ,
bitumate sau nebitumate, trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementa rilor
in vigoare.
Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu
preliminar, efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urma toarelor conditii
tehnice:
epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, in functie de
intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5C, conform reglementa rilor in
vigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform
STAS 1338-2.
81
Controlul calitatii materialelor nainte de anrobare
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbra camintile
bituminoase, se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale
materialelor respective.
MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
Compozitia mixturilor
Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura , pot fi realizate integral din agregate
naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera,
functie de tipul mixturii asfaltice
Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre - criblura sort 4-8 si 8-16
- filer
Beton asfaltic rugos - criblura sort 4-8 si 8-16
- filer
Betoane asfaltice bogate cu criblura - criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25
- nisip natural sort 0-4*'
- filer
Beton asfaltic cu pietris concasat - pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
- filer
Beton asfaltic deschis cu criblura - criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25
- nisip natural sort 0-4 '
- filer
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat - pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25
- filer
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat - pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25

- filer
Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar
aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in
prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sa u autorizat, sau il
comanda la un laborator autorizat.
Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura , sustinuta
de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune
aproba rii Beneficiarului.
Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitatea la 60C;
indicele de curgere-fluaj - la 60C, densitatea aparenta, absorbtia de apa), pentru
cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant
prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numa rul de
lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbraca minte la drumuri de clasa tehnica I, II,
III (respectiv strazi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbra ca
minte pentru celelalte clase si categorii.
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa,
Beneficiarul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta
82
formula propusa de Antreprenor.
Toate dozajele privind agregatele si. filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in
functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine;
dozajul de bitum se stabileste din masa totala a mixturii.
Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt STAS 174/1
Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare
tip de mixtura asfaltica
Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator
conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate
Raportul filer - liant pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform STAS-urilor
in vigoare.
Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si
MASF 16 va fi in limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul
fibrei utilizate.
Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de
catre un laborator de specialitate autorizat, tinandu-se seama de respectarea
conditiilor tehnice preva zute.
La betoanele asfaltice bogate in criblura destinate stratului de uzura se
foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din
care nisipul natural este in proportie de maximum:
- 25% pentru BA8 si BAI 6;
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri
de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator
pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la
asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gata
executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor,
precum si din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.
In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale,
caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos

pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa indeplineasca , in timpul studiului de
laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile din STAS-uri
Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor,
de la malaxor sau de la asternere, trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu
maximum 9o C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice
respective.
Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.
Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea
probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se
face conform SR EN 12697-28.
Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura , pentru determinarea acestuia,
se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. In cazul in care
nu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4,
recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.
Statia de asfalt
Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care
sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute
de Caietul de sarcini.
83
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice
Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de
predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare
gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare
fortata a agregatelor cu liantul bituminos.
Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.
In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea
cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator - malaxor
se face automat, pe computer.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare
si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa
asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum
si filer. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca
densitatea acestuia, variaza cu temperatura astfel incat la 150C... 180C, 1 kg de
bitum rutier are un volum de (1,09... 1,11) l
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de
fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.
Stocarea, ncalzirea si dozarea bitumului
Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de
bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintre
rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de incalzire a
liantului pana la temperatura necesara, evitandu-se supraincalzirea acestuia.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190o C, in
scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic,
Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si
echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu termometre, a caror functionare
trebuie verificata frecvent.
Datele privind verifica rile trebuie trecute intr-un registru specific.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem
automat de alimentare si dozare a bitumului. Abaterea pentru continutul de bitum fata
de dozajul stabilit prin reteta aprobata de Inginer privind compozitia

mixturii asfaltice este de + 0,3%.
Stocarea si dozarea filerului
La statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri preva zute cu
dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa permita
dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de + 1,5% fata de dozajul din reteta aprobata
de Inginer.
Stocarea, dozarea, uscarea si inca lzirea agregatelor
Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele
necesare lucrarii pentru 1 an de lucru.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe
platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor.
Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea
apelor asigurata.
Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de
late, astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor,
avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de
lungime/latime de 3.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de
84
echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat
sa se mentina o productie constanta .
Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa
permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Inginer privind
compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din
tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul
mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor.
Malaxarea
Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor
capabil de a produce mixturi asfaltice omogene.
Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o
capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.
Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea
golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de
mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea
inceperii fabricatiei.
Stocarea si nca rcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate ma suri speciale
pentru evitarea segrega rii mixturii =asfaltice in timpul stoca rii si/sau la incarcarea in
mijloacele de transport. Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui sa fie
incalzit.
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va
trebui realizata numai in statii automate de asfalt.
O atentie deosebita se va da in special respecta rii prevederilor privind
continutul de liant si se va urmari prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari
granule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator.
Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de
bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urma toarele
valori:
- 165C la 175C pentru mixturi cu bitum D 60/80;
- 160C la 170C pentru mixturi cu bitum D 80/100.
Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia
imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci Toleranta admisa a
temperaturii bitumului este de +3 C.
Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi
bitum de mai multe ori.
Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea
bitumului, atunci este necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia
bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui.
Inca lzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare
a mixturilor asfaltice.
Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale in
uscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori:
- 170C ... 190C pentru mixturi cu bitum D 60/80;
- 165C ... 180C pentru mixturi cu bitum D 80/100.
Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia
85
imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9).
Se interzice inca lzirea agregatelor peste 190C, pentru a evita arderea
liantului.
Continutul de apa al agregatelor dupa uscare, trebuie sa nu depaseasca 0,5%
si trebuie verificat cel putin odata pe zi.
Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator, acestea se resorteaza pe
ciururile instalatiei apoi se cantaresc, conform dozajelor stabilite si se introduc in
malaxor unde se amesteca, cu filerul rece, dozat separat.
Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se continua amestecarea.
Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie
suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale
si a filerului cu liantul bituminos.
Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea
din malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori:
- 160C ... 180C pentru mixturi cu bitum D 60/80;
- 155C ... 170C pentru mixturi cu bitum D 80/100.
Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza laexecutia
imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci .
Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de
+5%.
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca,
tinand seama de ra cirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in
conditiile climatice concrete, sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si
compactarea mixturii.
Controlul fabricatiei
Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare,
verificari de rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea
lucrarilor.
MODUL DE PUNERE N OPERA
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu

autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de
temperatura, care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de
incarcare.
La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute,
indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10C...+15C), autobasculantele
trebuie acoperite cu prelate
speciale, imediat dupa incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu
acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei
de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera , astfel incat sa fie evitate
intreruperile procesului de executie a imbra ca minti.
Lucrari pregatitoare
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Materialele
86
neaderente, praful si orice poate afecta lega tura intre stratul suport si imbra ca
mintea bituminoasa trebuie indepartat.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura,
urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie
conform proiectului de executie.
In cazul in care stratul suport este constituit din imbra caminti existente,
aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa
caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare,
conform prevederilor din proiectul de executie.
Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului
suport.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
Amorsarea
La executarea imbraca mintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si
stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla
cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urma toarele cazuri:
- pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la
interval mai mare de trei zile de la executia stratului de lega tura .
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea
emulsiei bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa
aplicarea amorsatului, trebuie sa fie de (0,3...0,5) kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie
efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.
Asternerea
Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie - octombrie la
temperaturi atmosferice de peste 10o C, in conditiile unui timp uscat. La utilizarea
bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie.
Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu
rcpartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de

clasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare.
In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea
mixturilor asfaltice se poate face manual.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata
lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.
In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii
mixturii ra masa necompactata in amplasamentul repartizatorului, pana la 120o C, se
procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza
imediat suprafata nivelata si se indepa rteaza resturile de mixturi, ramase in capatul
benzii.
Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a
repartizatorului.
Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se
asterne mixtura asfaltica . Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru
transversal..
87
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul
liantului, temperaturile prevazute in normativele in vigoare
Ma surarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncarul
finisorului.
Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea preva zuta vor fi refuzate si
evacuate urgent din santier.
In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se ra cesc in buncarul
finisorului, ca urmare a unei
intreruperi accidentale.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, atat din punct de
vedere al grosimii cat si cel al afanarii.
Asternerea se va face pe intreaga latime a ca ii de rulare. Atunci cand acest
lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aproba rii Beneficiarului, latimea benzilor
de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a
mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta
eventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material
proaspat depus inainte de compactare.
In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta
mixtura necesara pentru a se evita o ra spandire neuniforma a materialului.
La executarea imbracami ntilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda
realizarii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte
regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente
rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului,
astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cand
benzile adiacente se executa in aceeasi zi, ta ierea nu mai este necesara.
Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta
se asterne, depasind rostul cu 5... 10 cm, acest surplus de mixtura repartizata,
impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel incat sa apara rostul, operatie dupa care se
efectueaza compactarea pe noua banda.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor
decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de lega tura, cu alternarea lor.
Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant
hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut.
Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent
al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime
variabila in functie de grosimea noului strat, astfel incat sa se obtina o grosime
constanta a acestuia, cu panta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda sa
fie in forma de V, la 45. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare
asuprafetei, urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul
superior al ambelor straturi (nou si existent).
Compactarea
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care
sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip
de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu
pneuri si compactoare cu rulouri netede, preva zute cu dispozitive de vibrare
adecvate, astfel incat sa se obtina un grad de compactare optim.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina , pe un sector
88
experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in
functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte.
Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in
lucrarea respectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele
stabilite pentru productia curenta.
Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.
Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze
testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Beneficiarului:
- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj;
- planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cat
posibil constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fieca rui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor si incarca tura compactorului;
- temperatura de astemere, fa ra ca aceasta sa.fie inferioara celei minime fixata
in articolul precedent.
Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfaca toare daca se
obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 18.1.
Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare
preva zut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este
cel mentionat in tabelul 14. Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.
Numa rul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea
Antreprenorului cu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de
asternere-compactare.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel
incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de
deformabilitate si suprafatare.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in
zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in
urcare. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la
inceput, pentru a evita valurirea imbra camintii si nu se vor indepa rta mai mult de 50
m in spatele repartizatorului.
Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul
gurilor de scurgere sau ale ca minelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic
sau cu maiul manual.
Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care
apar pe suprafata imbraca mintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor
compactoare pe toata latimea benzii.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.
Tratarea suprafetei mbracmintei
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de
aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata
imbracamintei va fi protejata, aceasta realizandu-se numai cu aprobarea
Beneficiarului, pe baza constatarilor pe teren.
Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupere
rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa
curata nealcalina) si raspandire de nisip 0...4 mm cu un continut cat mai redus de
praf, sub 0,1 mm, in urmatoarele cantitati:
a. stropire cu bitum 0,5 kg/mp;
89
- raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3...5 kg/mp;
b. - stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0,8-1) kg/mp;
- raspandire nisip 3...5 kg/mp
In cursul executiei imbra camintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice
cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele:
- prega tirea stratului suport: zilnic la inceperea lucra rilor pe sectorul respectiv;
- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua
ori pe zi;
- modul de executie a rosturilor: zilnic.
epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, inainte de
indiferent de tipul mixturii, in functie de productivitatea instalatiei.
Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de
minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafata executata (conform SR 1742:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici:
la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura
densitatea aparenta
absorbtia de apa
gradul de compactare
la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura, pentru
clasa tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii, I, II:
rezistenta la deformatii permanente.
Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de
deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 45C pentru
CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRA CA MINTEI EXECUTATE
Caracteristicile suprafet ei mbracamintei
Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditiile:
- Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de
planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la
drumuri si in axa si la rigole la strazi.
- Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prin
masurarea rugozitatii geometrice HS. in caz de litigiu se determina rugozitatea
cu pendulul SRT.
Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in
termen de o luna de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea
lucrarilor.
Elemente geometrice si abateri limita
Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate
pentru stratul suport si fundatie,
90
inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile STAS 6400.
Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din
proiect.
Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in
buletinele de analiza intocmite pe baza incerca rii probelor din imbraca mintea gata
executata , iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km,
efectuate la 1 m de marginea imbracamintii.
Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect,
pentru fiecare strat in parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituie
motiv de respingere a lucrarii.
Latimile straturilor vor fi cele preva zute in proiect. Eventualele abateri limita
locale admise pot fi de maximum +50 mm.
Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect.
Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5
mm/m, atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in
intervalul + 2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de + 5 mm, fata de
cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare preva zut.
Receptia pe faze determinante
Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de
legatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat
al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul

statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in
Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.
Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)
Receptia preliminara a lucra rilor de ca tre beneficiar se efectueaza conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora,
Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia
tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei i ca
cuprinde.:
- Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare .
- Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum
91
10% din lungimea traseului.
- La strazi cota in axa de verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar
cotele rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.
- Verificarea grosimii si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbraca
mintii.
Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din
documentatia de control a receptiei preliminare.
In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive, care
este de un an de la data receptiei preliminare a imbra camintii, toate eventualele
defectiuni ce vor apare se vor remedia de ca tre Antreprenor.
Receptia finala
Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94
dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor
definitive.
ANEXA NR. 1
UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN
BETON ASFALTIC
Date generale
Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale
(adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care
trebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine
bitum modificat.
Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in paragrafele
respective din Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metode
de modificare a compozitiei bitumului.
(i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si
anume in malaxor. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si
inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricant, dar supusa mai intai
aprobarii Beneficiarului.
(ii) bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament.
In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in lega tura
cu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicata in vederea
verificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de
preparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adica a bitumului
modificat.
In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele
la care urmeaza sa se faca toate
incerca rile necesare pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura asfaltica , precum
si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de

catre Beneficiar.
Caracteristicile materialelor
Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat
pe baza de polimeri, astfel incat dupa modificare, bitumul modificat rezultat sa
respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos.
Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D
80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si
conditiei suplimentare:
92
- Indice de instabilitate coloidala: maximum 0,5.
Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in
vigoare.
Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia
imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii
trebuie sa fie agrementati conform reglementarilor in vigoare.
Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu
preliminat efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea
conditiilor tehnice prevazute in tabel.
Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate,
vor fi propuse de Antreprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea
efectuarea probelor de laborator necesare.
Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului, care-si rezerva dreptul de a
executa si alte incercari pe care le considera necesare, utilizand propriile sale
echipamente, in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste
calitatea bitumului modificat propus.
NOTA:
- Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate
cu cerintele din STAS 1338/1 si STAS 1338/2, cu exceptia cerintelor privind
temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare, care
trebuie sa fie intre 170oC si 180C;
- incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338/2;
- Beneficirul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si
alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung.
Totusi, rezultatele incercarilor efectuate de Beneficiar, nu vor fi utilizate in
scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei
lucrarilor, conform conditiilor contractului, dar pot sa contribuie la adoptarea unor
modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini, modificari ce pot fi
aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare).
INTOCMIT
93
RECICLARE LA CALD A MBRACAMINTILOR
RUTIERE BITUMINOASE
CAP. I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini contine conditiile de executie si receptie a straturilor
rutiere bituminoase reciclate la cald, in situ, cu adaos de lianti bituminosi si cu sau
fara adaos de agregate naturale, conform Normativelor in vigoare.
Reciclarea la cald se aplica la drumurile publice cu imbracaminti bituminoase.
Nu se aplica imbracamintilor existente din beton de ciment.

Reciclarea la cald in situ consta in utilizarea integrala a materialului recuperat
prin frezarea sau incalzirea si scarificarea imbracamintilor rutiere bituminoase
existente, degradate, in adaugarea de lianti si agregate naturale si punerea in opera
cu ajutorul unui utilaj de reciclare.
Tehnologia de reciclare a imbracamintilor bituminoase se poate aplica in
urmatoarele variante:
- prin frezarea la rece a straturilor bituminoase existente, urmata de reciclarea
propriu-zisa, prin amestecarea la cald a mixturii frezate cu materialele de
aport, intr-o instalatie mobila tip uscator malaxor;
- prin incalzirea cu raze infrarosii (panouri radiante) a straturilor bituminoase
existente , urmata de scarificarea acestora si de malaxarea mixturii asfaltice
calde cu materialele de aport, fie direct pe suport, fie intr-o cuva sau intr-un
malaxor, deasupra stratului suport
Se pot utiliza urmatoarele tipuri de reciclari:
- reciclare cu adaos de agenti regeneratori fara adaos de bitum si agregate;
- reciclare cu adaos de bitum s i agenti regeneratori fara adaos de agregate;
- reciclare cu adaos de bitum, agenti regeneratori si adaos de agregate
Prevederi generale
Reciclarea la cald a imbracamintei rutiere se executa in perioada 15 aprilie
15 octombrie, cu conditia ca temperatura atmosferica sa fie de minimum +5o C si fara
precipitatii. In cazul in care capacitatea portanta a structurii rutiere existente este
corespunzatoare, straturile rutiere reciclate la cald se vor acoperi in functie de
volumul traficului, respectiv de clasa tehnica a drumului cu un strat de protectie
(tratament bituminos, straturi bituminoase foarte subtiri, covor asfaltic etc.).
Prin reciclarea stratului de uzura existent se poate obtine dupa reciclare: strat
de uzura, de legatura sau de baza.
Prin reciclarea stratului de uzura si legatura sau a stratului uzura + legatura +
baza se poate obtine, dupa reciclare: strat de legatura sau strat de baza.
In cazul in care structura rutiera existenta nu are asigurata capacitatea portanta, este
necesara ranforsarea acesteia.
Reciclarea la cald a imbracamintilor bituminoase se executa pe trasee de
drum existent, aducand corectii locale ale profilului longitudinal in cadrul pasului de
proiectare precum s i reprofilari in sens transversal, impuse de asigurarea sigurantei
circulatiei. Declivitatea maxima admisa pe imbracaminti reciclate la cald este de 6%.
94
In cazul in care imbracamintea reciclata trebuie sa fie acoperita cu straturi
bituminoase foarte subtiri executate la rece cu emulsie de bitum declivitatea maxima
pe care se pot aplica acestea este de 4,5%.
Tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzura si de legatura, obtinute
dupa reciclare, precum si dimensiunea maxima a granulei trebuie sa corespunda
prevederilor SR 174/1 in vigoare la data executiei lucrarilor.
Materiale
Materialele care se folosesc la reciclarea la cald a imbracamintilor
bituminoase sunt:
- agregate naturale;
- liantul bituminos;
- mixtura asfaltica frezata sau scarificata;
- emulsia bituminoasa cationica cu rupere rapida.
Agregatele naturale de aport sunt de regula cribluri, sort 4...8, 8...16, 16...25
conform SR 667, pentru anrobate bituminoase (AB 2, ABPC 31 si ABPS 31), pietris
sortat sau pietris concasat sort 4...8, 8...16 si 16...25 conform SR 662 si nisip se
concasare 0...4 conform SR 667, functie de tipul mixturii asfaltice reciclate si de clasa
tehnica a drumului.
Nu se admite utilizarea unor agregate care contin impuritati sub forma unor
bulgari de argila, resturi vegetale sau animale.
De asemenea, agregatele trebuie sa fie insotite de certificare de calitate sau
declaratii de conformitate a calitatii emise de furnizor.
Liantul bituminos din mixtura asfaltica reciclata este alcatuit din:
- bitumul existent in imbracamintea rutiera;
- bitumul de aport.
Tipul de bitum de aport se alege functie de gradul de imbatranire a bitumului
existent din imbracamintea rutiera si de zona climatica si poate fi:
- bitum tip D 60/80 sau D 80/100 conform SR 754;
- bitum modificat cu polimeri (pentru lucrari speciale si la solicitarea
beneficiarului).
Pentru imbunatatirea proprietatilor fizico chimice ale bitumului existent in
mixtura frezata, se poate utiliza un produs de regenerare. Produsul respectiv trebuie
sa fie agrementat tehnic si sa indeplineasca urmatoarele conditii principale: sa fie
compatibil bitumul, sa amelioreze compozitia amestecului dintre bitumul de aport si
cel existent din mixtura prin compensarea fractiunilor deficitare si sa nu afecteze
celelalte caracteristici ale acestuia (adezivitate, coeziune, stabilitate etc.).
Bitumul de aport utilizat ca atare sau cu adaos de regenerator, trebuie sa
prezinte o adezivitate de minim 80% fata de agregatele de aport utilizate. In caz
contrar, se vor utiliza aditivi pentru ameliorarea adezivitatii cu respectarea
normativelor in vigoare.
Mixtura asfaltica frezata sau scarificata trebuie sa contina granule cu
dimensiunea de maximum 31 mm iar punctul de inmuiere al bitumului nu trebuie sa
depaseasca 80 C. In cazul in care punctul de inmuiere IB depaseste 80o C mixtura
asfaltica existenta se poate utiliza ca agregat natural.
Amorsarea stratului suport in cazul frezarii la rece se efectueaza cu emulsie
bituminoasa cationica cu rupere rapida conform STAS - urilor in vigoare.
Inainte de reciclare, materialele sunt supuse urmatoarelor verificari:
- verificarea calitatii agregatelor utilizate din frezarea imbracamintei;
95
- verificarea calitatii agregatelor ce vor fi adaugate in procesul de reciclare;
- liantul folosit in procesul de reciclare;
- verificarea calitatii agentilor regeneratori.
Verificarile si determinarile ce se efectueaza pe parcursul executiei lucrarilor
se efectueaza de catre un laborator de specialitate autorizat.
Materialele de aport trebuie sa aiba certificate de conformitate a calitatii,
conform HG 766/1997 si declaratie de conformitate a calitatii.
CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
RECICLATE
Granulozitatea amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica reciclata trebuie sa corespunda prevederilor SR 174 functie de destinatia
stratului ce urmeaza a fi executat s i de tipul de mixtura reciclata.
In cazul reciclarii la cald cu corectarea retetei, abaterile admisibile ale
granulozitatii agregatului natural din mixtura reciclata fata de reteta prescrisa trebuie
sa se incadreze in limitele date in normativul AND 575.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor reciclate trebuie sa indeplineasca
in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile din SR

174/1 s i normativ CD/16.
Tehnologia lucrrii
Inainte de inceperea lucrarilor de reciclare se va proceda la:
- aprobarea instituirii restrictiei de circulatie in conformitate cu prevederile
normelor in vigoare;
- amenajarea si semnalizarea sectorului de lucru conform normelor
metodologice privind conditiile de inchidere a circulatie si de instituire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului
public;
- curatirea temeinica prin spalare, unde este cazul si / sau prin periere cu perii
mecanice a suprafetei stratului ce urmeaza a fi reciclat;
Operatiunile de reciclare a imbracamintei rutiere bituminoase se realizeaza cu
un ansamblu complex, mobil sau fix, de utilaje de reciclare, a carui componenta
difera in functie de varianta de reciclare utilizata.
Procesul tehnologic de reciclare s i punere in opera a mixturii asfaltice
reciclate
In cazul aplicarii variantei de reciclare prin frezarea la rece a imbracamintei
bituminoase existente, procesul tehnologic include urmatoarele operatii principale:
- frezarea imbracaminte rutiere bituminoase, care se realizeaza cu una sau
doua freze mecanice sau hidraulice ce lasa materialul in cordon. Materialul din
cele doua cordoane este adunat intr-un singur cordon cu ajutorul unui
autogreder; adancimea de frezare este controlata de un sistem electronic; se
utilizeaza palpatorul pe cablu si inclinometrul transversal in vederea
compensarii a surplusului de material frezat cu necesarul de material de
umplut conform cotelor din proiectul de executie;
96
- raspandirea materialelor de aport peste cordonul de material frezat cu
ajutorul unui raspanditor mecanic;
- elevarea materialului frezat s i agregatelor de aport s i introducerea in
buncarul predozatorului;
- dozarea materialului prelevat si introducerea in uscator-malaxor;
- reciclarea propriu-zisa a mixturii asfaltice in uscator-malaxor;
Malaxarea si omogenizarea amestecului astfel obtinut reprezinta mixtura
asfaltica reciclata.
- curatarea si amorsarea suprafetei frezate cu ajutorul instalatiei mobile.
Dozajul de emulsie aplicat la amorsare este de 0,3...0,5 kg/m conform SR
174/2-1997. 2
- trecerea mixturii asfaltice reciclate din malaxor in buncarul repartizatorului;
- asternerea si precompactarea mixturii asfaltice reciclate se realizeaza cu
vibro-finisoare;
- compactarea noului strat conform prevederilor SR 174/2.
In cazul reciclarii in varianta cu incalzirea straturilor bituminoase existente ,
procesul tehnologic se desfasoara, in principiu astfel:
- incalzirea cu panouri radiante a imbracamintei bituminoase ce urmeaza a fi
reciclata s i a agregatelor de aport;
- scarificarea mixturii existente si malaxarea acesteia cu agregatele si liantul
de aport (bitum + regenerator) sau mixtura noua gata preparata;
- descarcarea mixturii asfaltice reciclate din malaxor si distribuirea uniforma in
cordon, peste suprafata incalzita prin intermediul unui snec distribuitor;

- asternerea mixturii asfaltice reciclate se realizeaza cu ajutorul unei grinzi
vibro finisoare;
- compactarea noului strat , conform prevederilor SR 174/2.
Reciclarea la cald, in situ, in varianta cu incalzirea straturilor bituminoase
existente se poate aplica, la randul ei, in mai multe sub-variante functie de tipul
utilajului de reciclare folosit.
PRESCRIPTII PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR FREZAREA STRATULUI
ASFALTIC
Stratul asfaltic vechi va fi frezat printr-una sau mai multe treceri.
La executia acestei operatii tehnologice se va avea grija sa nu se sparga
agregatele, urmarindu-se sa se pastreze granulozitatea initiala a mixturii existente.
Prepararea mixturilor asfaltice
Dozajul pentru mixtura asfaltica se va stabili de un laborator autorizat pe baza
probelor prelevate din stratul vechi si avizate de beneficiar.
Dozajul intocmit va trebui sa asigure respectarea urmatoarelor conditii:
- aglomerarea materialului reciclat astfel incat sa nu existe posibilitatea
dezintegrarii acestuia; acoperirea tuturor granulelor agregatului cu liant bituminos,
zone uscate in matricea agregatelor nefiind admise;
- absenta exudarii pe suprafata de rulare sau a altor consecinte, cum ar fi de
exemplu: deformatiile plastice, ca urmare a surplusului de agent regenerator;
- asigurarea unei malaxari suficiente pentru obtinerea unei mixturi reciclate
omogene pe cele trei directii si stabila, care sa poata fi compactata s i tratata cu
echipament conventional.
Adaugarea agregatului de regenerare se va face:
97
- fie prin introducerea in timpul procesului de malaxare a materialului
scarificat sau frezat cu materiale de aport;
- fie prin stropire pe suprafata stratului frezat si imprastiat.
Se va acorda o atentie deosebita functionarii in bune conditii a sistemului de
introducere a agentului de regenerare, sistem care permite citirea continua la un
contor a cantitatii de agent regenerator introdusa s i a cantitatii totale cumulate de la
inceputul procesului de tratare, permitand astfel controlul mentinerii uniformitatii la
dozarea agentului regenerator, independent de viteza de
lucru.
Introducerea agentului de regenerare se va asigura in cantitatea fixata in
dozaj si confirmata de controlul de specialitate.
Se va asigura o malaxare a mixturii asfaltice vechi cu materialele de aport si
cu agentul regenerator, pana la obtinerea unei mixturi reciclate omogene.
Controlul fabricatiei
Mixturile asfaltice produse in instalatiile de reciclare la cald in situ sunt
supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptiei.
Amorsarea
Se va executa amorsarea cu emulsie cationica cu rupere rapida a stratului
suport si a rosturilor de lucru. Stratul suport se va amorsa obligatoriu cand stratul din
mixtura reciclata se executa la un interval mai mare de trei zile dupa frezare.
Asternerea mixturii reciclate
La as ternerea mixturii reciclate, adusa la repartizator de distribuitoarele
elicoidale, va trebui sa se asigure reglarea vibro-finisorului astfel incat sa se asigure
o imprastiere uniforma a acesteia si o compactare prin vibrare pe toata latimea
necesara a benzii fara sa apara segregarea materialului, dispersiuni ale suprafetei,
goluri etc.
Utilajul de as ternere a mixturii asfaltice va fi dotat cu echipament de urmarire
automata a cotelor in vederea respectarii profilurilor si grosimilor fixate prin proiect.
La asternerea stratului reciclat se va acorda o atentie deosebita realizarii
rosturilor de lucru.
Astfel, la reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele
aferente rosturilor de lucru se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte
o muchie vie, verticala.
In profil longitudinal, racordarea imbracamintei noi cu imbracamintea existenta
se face cu o panta de 0,05% de lungime, variabila, in functie de grosimea stratului.
Se recomanda ca racordarea in plan a imbracamintei noi cu stratul existent sa
se realizeze sub un unghi de 45o .
Alte reguli care trebuie respectate la executia rosturilor sunt:
- rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate s i etans e.
- marginea benzii vechi va fi decapata pe intreaga latime, creand o latime de
banda de circa 50 cm;
Compactarea
Compactarea se va realiza cu compactoare pe pneuri si compactoare cu
rulouri netede prevazute cu dispozitive de vibrare corespunzatoare, astfel incat sa se
obtina un grad de compactare de minim 96%, considerand ca numarul minim de
treceri ale compactoarelor este conform SR 174/2.
98
Tratarea suprafetei
Dupa asternerea stratului reciclat la cald se va executa inchiderea suprafetei cu un
strat de protectie (tratament bituminos, straturi bituminoase foarte subtiri, covor
asfaltic etc.).
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR EXECUTATE
Conditiile de calitate ale stratului rutier reciclat vor trebui sa respecte prevederile SR
174/1 si STAS 7079.
Elementele geometrice si abateri limita
Grosimea stratului reciclat la cald va fi cea prevazuta in documentatia tehnica.
Abaterea limita locala admisa in minus, fata de grosimea prevazuta in proiect,
va fi de maxim 10%.
Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii, cu
conditia respectarii prescriptiilor privind gradul de compactare si uniformitatea
stratului.
Latimea imbracamintei reciclate la cald va fi cea prevazuta in proiect.
Abaterea limita admisa pentru panta profilului transversal este } 5 mm/m.
La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale de } 20 mm, cu conditia
respectarii pasului de proiectare adoptat.

Recepia preliminar
Receptia preliminara se va efectua conform regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii, aprobat prin HG 273/94 si se va consemna intr-un proces
verbal de receptie.
Receptia finala
Perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive va fi de
12 luni de la data receptiei preliminare.
In perioada de garantie a imbracamintei, toate eventualele defectiuni vor fi
remediate de catre constructor.
Receptia finala se face conform prescript iilor legale in vigoare si a
prevederilor prezentului caiet de sarcini.
INTOCMIT
99
CAIET DE SARCINI 6
RECICLAREA IN SITU, LA RECE,
A STRATURILOR RUTIERE DEGRADATE
CAP.I GENERLITI
Obiectul i domeniul de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se refer la execuia i recepia straturilor rutiere
reciclate in situ la rece.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplic la drumurile publice, inclusiv
strzi.
Materiale utilizate n reciclarea in situ a straturilor rutiere degradate
Materialul frezat
Provine din -straturile existente de mixtur asfaltic degradat;
-straturile din beton de ciment degradat;
-straturile din pmant sau agregate naturale.
Materialului frezat din structura rutier existent i se determin in prealabil,
prin prelevare de carote, compoziia granulometric si coninutul de bitum (in cazul
mixturilor). De asemenea, in baza analizelor asupra bitumului (grad de imbtranire,
IB si penetraie), se observ oportunitatea adaugrii de substane regenerante in
bitumul de adaos.
Materialul de aport
Materialul de aport va fi funcie de dozajele stabilite, dup realizarea testelor
pe materialul existent frezat. Materialul de aport trebuie sa indeplineasc normativele
in vigoare.
Apa
Apa utilizat la reciclarea in situ a straturilor rutiere degradate poate s
provin din reeaua public sau alt surs, dar in acest caz trebuie s indeplineasc
urmtoarele condiii:
s fie limpede i s nu conin suspensii organice sau
anorganice (mal, argil etc.);
s nu aib gust i miros pronunat;
s corespund caracteristicilor chimice din tabelul nr.1.
Indiferent de surs, se va face verificarea apei de ctre un laborator de
specialitate la inceperea lucrrilor.
In timpul utilizrii pe antier se va evita ca apa s se polueze cu detergenti,

materii organice, uleiuri, argil, etc.
100
Tabel nr.1
Lianii de aport Tabel nr.2
Nr. Crt. Liani de aport Tip de reciclare
1
CIMENT SAU VAR RECICLARE STRAT DE AGREGATE
NATURALE SAU PAMANT
2
EMULSIE BITUMINOAS
I/SAU CIMENT
RECICLAREA STRATULUI EXISTENT DIN
AGREGATE NATURALE SAU A CELUI DE
MIXTUR ASFALTIC
3
BITUM SPUMANT I
CIMENT
BETON DE CIMENT SAU MIXTURI ASFALTICE
Dozajele se stabilesc pe baza datelor furnizate de analizele de laborator, prin
probe extrase din stratul rutier ce urmeaz a fi reciclat, funcie de adancimea de
frezare i de tipul de reciclare aplicat.
Lianii utilizai vor indeplini condiiile date de:
-SR 388, SR 1500pentru cimenturi;
-STAS 790 pentru var;
-SR 754pentru bitum;
-STAS 8877 pentru emulsie bituminoas cationic.
Aditivi
Aditivii au rolul de a imbuntii caracteristicile fizico-chimice ale straturilor
rutiere reciclate. In cazul folosirii mai multor aditivi in cadrul aceleiai reete se vor
face teste pentru a se verifica dac acestea nu interacioneaz in mod negativ.
Aditivii propui a fi folosii la prepararea amestecului vor fi aprobai de ctre
beneficiar pe baza incercrilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compoziiei
amestecului.
Aprovizionarea i depozitarea
Materialele necesare procesului tehnologic se vor aproviziona din timp pentru
a se asigura omogenitatea i constana calitii acestor materiale. Aprovizionarea
materialelor la reciclator se va face numai dup ce analizele de laborator au aratat c
acestea sunt corespunztoare.
101
Caracteristici
Condiii de
admisibilitate Metode de verificare
Coninut total de sruri (reziduu uscat la
105+5 0C), mg /dm3,max 2000 STAS 6325
Concentraia ionilor de hidrogen (pH) 5 10 STAS 3638
Sulfai, ( SO4 2 ), mg /dm3,max 2000 STAS 3069
Substane organice, mgKMnO4 / dm3,max 500 STAS 3002
Cloruri, Cl mg/dm3,max 500 STAS 3049
Azotai, (NO3) mg /dm3,max 500
Magneziu, gr.Mg / dm3,max 500 STAS 6674

Furnizorul de materiale trebuie s dein Certificat de conformitate pentru
procesul tehnologic de obinerea a lor, iar o dat cu livrarea materialelor, laboratorul
autorizat s emit certificate de calitate pentru fiecare lot.
In timpul transportului de la furnizor la antier i in timpul depozitrii,
materialele trebuie ferite de impurificri.
Depozitarea agregatelor se va face astfel incat sa nu existe posibiliti de
contaminare cu alte materiale, aprovizionarea fiind in funcie de cantitatea necesar
i de ealonarea lucrrilor.
Este indicat ca antierul s fie aprovizionat de la o singur fabric pentru un
tip de material utilizat. In cazul utilizrii unui tip de material care provine din cadrul
mai multor surse este necesar a se obtine aprobare de la beneficiar.
Condiiile tehnice de recepie, livrare i control al materialelor (ciment, var,
bitum, emulsie bituminoas, aditivi) trebuie s corespund cu prevederile
standardelor respective.
In timpul transportului de la fabric la antier (sau la un depozit intermediar), a
manipulrii sau depozitrii, cimentul si varul va fi ferit de umezeal i de impurificri
cu corpuri strine.
Depozitarea cimentului i a varului se va face in celule tip siloz atat pentru
depozite de rezerv cat i pentru cele de consum, corespunztoare din punct de
vedere al proteciei impotriva condiiilor meteorologice.
Fiecare transport de material va fi depozitat separat pentru a se asigura
recunoaterea i controlul acestuia.
Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data
expedierii de ctre productor.
Materialele despre care se consider c s-au alterat (c au suferit modificri
fizice sau chimice care vor afecta in mod negativ compactarea stratului rutier reciclat)
se vor evacua, fiind interzis a fi utilizat la prepararea amestecului.
Laboratorul va ine evidena calitaii materialelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de
furnizor;
- intr-un registru (registru rapoarte incercri) se vor stringe buletinele de
analiz cu rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
Controlul calitaii materialelor nainte de utilizare
Materialele propuse de antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de
informare i incercrilor pentru stabilirea dozajului definitiv. Incercrile preliminare de
informare sunt executate pe eantioane de materiale provenind din fiecare surs
data de antreprenor. Natura i frecvena incercrilor sunt in funcie de tipul
materialului, conform standardelor in vigoare.
Incercrile pentru dozaj sunt stabilite pentru fiecare material in parte conform
standardelor i a dispoziiilor caietului de sarcini.
Materialele care nu corespund condiiilor impuse vor fi depozitate in afara
antierului, intocmindu-se Nota de refuz la recepia calitativ a materialelor.
102
Prepararea amestecului stratului rutier reciclat in situ
Stabilirea compoziiei optime a amestecului stratului rutier reciclat
Compoziia optim este definit de proporiile in volum a materialului rezultat
din frezarea stratului rutier degradat, greutatea liantului i eventual cantitatea de
aditiv necesar pentru un metru cub de amestec gata preparat.
Studiul compoziiei amestecului se va face de ctre un laborator de
specialitate prin efectuarea unor incercri preliminare, avand ca scop de a
determina:
- curba de granulozitate a materialului rezultat din frezarea stratului rutier
degradat ;
- dozajele de liant i de aditivi;
- coninutul de ap de referin (daca este cazul);
- densitatea in stare uscat de referin.
Din studiul preliminar trebuie s rezulte variaiile admisibile ale compoziiei,
care s permit adaptarea ei, in condiiile antierului, pastrand caracteristicile
amestecului preparat in ceea ce privete lucrabilitatea, omogenitatea si
caracteristicile cerute.
Stabilirea compoziiei amestecului se va face:
- la intrarea in funcie a reciclatorului;
- la schimbul unuia sau mai multor materiale utilizate;
- ori de cite ori se apreciaz c este necesar reexaminarea compoziiei
utilizate.
Caracteristicile de compactare se vor determina de ctre un laborator de
specialitate folosind o metoda optim in funcie de liantul folosit i de tipul de
reciclare. O importan deosebit in cazul straturilor rutiere din agregate naturatelor
naturale al crui liant este cimentul o are durata de maniabilitate. Aceasta este
durata in care priza este nul sau foarte slab i care permite compactarea lui fr
s prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia. Mrirea acestei durate
se poate obtine prin folosirea unui aditiv intarzietor de priza.
Experimentarea preparrii amestecului
Inainte de inceperea lucrrilor antreprenorul este obligat s fac aceast
experimentare pentru a verifica - folosind mijloacele antierului - daca dozajul
amestecului stabilit in laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul
de sarcini. Incercrile trebuie repetate pana la obinerea rezultatelor satisfctoare.
Probele pentru verificri se vor recolta din amestecul preparat in timpul
experimentrii in vederea verificrii obinerii caracteristicilor cerute.
Prepararea propriu-zis a amestecului
Este interzis prepararea amestecului in malaxor dac acesta nu asigur
respectarea abaterilor prevzute in caietul de sarcini sau dac dispozitivele de
dozare cu care este echipat sunt defecte.
Antreprenorul rspunde permanent de buna funcionare a mijloacelor de
dozare, verificandu-le ori de cate ori este necesar, dar cel puin o data pe
sptman.
Dac reciclarea se face cu suspensie de ciment in ap, cantitatea de ap
necesar amestecului se va corecta in funcie de umiditatea natural a agregatelor,
astfel incat la punerea in oper s fie asigurat umiditatea optim de compactare
stabilit in laborator.
103
Amestecarea materialelor componente se va face in malaxorul reciclatorului
de preparare pana la omogenizarea amestecului.
Tehnologia lucrrii
Execuia straturilor rutiere reciclate executate in situ
Frezarea i malaxarea
Frezarea se realizeaz cu tamburii de frezare ai reciclatorului. Trebuie
acordat o mare atenie acestei faze a lucrrii intrucat este definitorie pentru
obinerea compactrii dorite datorit faptului c funcie de anumii parametri ai frezei
(viteza de inaintare a frezei i viteza unghiular a tamburului) se obine curba
granulometric dorit. Aceti parametri se vor stabili in urma studierii sectorului

experimental.
Liantul se pulverizeaz in amestecul frezat i se malaxeaz obtinindu-se un
amestec omogen.
Aternerea i compactarea
Materialul amestecat in malaxor este repartizat uniform de un nec, pe toat
ltimea de lucru.
Finisorul este dotat cu un reglaj automat al nivelului de aternere in
conformitate cu profilul proiectat , precompactand noul strat. Aternerea i nivelarea
amestecului trebuie s fie realizat pentru a rspunde urmtoarelor obiective:
- de a respecta pentru fiecare strat toleranele de nivelment admisibile;
- de a asigura stratului grosimea prevazut in proiect in oricare punct al
acestuia;
- obinerea unei suprafee corespunztoare.
Compactarea de prob pe tronsonul experimental se va face in prezena
dirigintelui, efectuand controlul compactrii prin incercri de laborator, stabilite de
comun acord i efectuate de ctre un laborator de specialitate. Atelierul de
compactare se alege funcie de tipul de liant i de stratul rutier reciclat.
In cazurile in care gradul de compactare prevzut nu poate fi obinut se va
realiza o nou incercare dup modificarea parametrilor de compactare.
Aceste incercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii i anume:
- tipul si numrul compactoarelor utilizate ;
- condiii de compactare (verificarea eficacitii utilajului propus i a intensitii
de compactare).
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde Q este
volumul pus in oper intr-o anumit unitate de timp (or, zi, schimb) exprimate in m3
i S este suprafaa clcat la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in m2.
Raportul Q/S este determinat experimental i se va respecta cu strictee pe tot
parcursul execuiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare s fie dotat cu
un dispozitiv care s inregistreze datele pentru estimarea lui S. Compactarea se
execut de la margine spre axa drumului prin treceri succesive. Viteza de deplasare
a compactorului trebuie s fie constant, fr micri brute care produc vlurirea
suprafeei.
Compactarea se va executa astfel incat numrul trecerilor s fie egal in
fiecare punct al suprafeei.
104
Experimentarea stratului rutier reciclat
Inainte de inceperea lucrrilor se efectueaz experimentarea punerii in oper
a amestecului. Experimentarea se va face pe un troson de prob de cel puin 30 ml
i pe intreaga lime a drumului. Ea are drept scop de a verifica pe antier, in condiii
de execuie curent realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus in oper
in conformitate cu prezenta procedur, reglarea utilajelor i dispozitivelor de punere
in oper, stabilirea parametrilor compactrii (grosimea de aternere a amestecului,
condiiile de compactare i intensitatea de compactare necesar).Tronsonul de prob
poate s fac parte din lucrarea propriu-zis, dar numai cu acordul beneficiarului.
4.6.3.2 Partea din tronsonul executat, considerat ca fiind cea mai bine realizat
va servi ca sector de referint pentru restul lucrrilor.
Dotri necesare (utilaje si instalatii)
Ealonul de reciclare a straturilor rutiere trebuie s aib urmtoarele
dotri :
- autocisterne bitum cu inclzire ;
- staie mobil suspensie ap/ciment ;

- repartizator finisor ;
- cistern de ap;
- silozuri cu ciment si var marcate corespunztor, avand capacitatea
corelat cu capacitatea de producie a staiei;
- instalaia de preparare, rezervoare i dozatoare in bun stare de
funcionare;
- buncre pentru descrcarea materialelor utilizate ;
- laboratorul dotat i amenajat corespunztor ;
- dotri care s asigure splarea malaxorului ;
- dotri privind protecia muncii i PSI ;
- compactoare conform atelierului de compactare stabilit prin sectorul
experimental.
Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numit pentru verificarea
indepliniriicondiiilor prevzute in caietul de sarcini lista reglajelor necesare de
efectuat, comisia controland dac s-au fcut aceste reglri, in special:
- etalonarea dispozitivelor pentru cantrire;
- verificarea dozatoarelor volumetrice;
- funcionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidereinchidere)
a agregatelor naturale si cimentului;
- uzura paleilor malaxoarelor;
- uzura i starea necurilor i a grinzii finisoare.
Toate aceste verificri se vor face inaintea inceperii lucrului cu reciclatorul.
Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puin o data pe sptman.
Daca se constat defeciuni la dozatoarele de liant se va sista prepararea
amestecului pina la remedierea lor, iar dac se constata c defeciunea este la
dozatorul de apa, atunci pina la repararea acestuia dozarea apei se va face cu
recipieni gradai.
Controlul calitaii amestecului preparat
Controlul calitii amestecului preparat precum i confecionarea epruvetelor
pentru determinarea caracteristicilor mecanice ale amestecului (grad de compactare
105
i rezistena la compresiune) se vor face in funcie de tipul de reciclare utilizat i de
liantul folosit conform caietului de sarcini.
Laboratorul executantului va ine urmtoarele evidente privind calitatea
amestecului:
-compoziia amestecului preparat;
-caracteristicile de compactare;
-caracteristici ale amestecului preparat:
-confecionarea epruvetelor de amestec pentru determinarea
rezistenelor mecanice in care se vor inscrie i rezultatele obinute.
Controlul calitii lucrrilor de aternere a amestecului.
Verificrile care se afectueaz la terminarea compactrii stratului reciclat sunt
menionate in tabelul nr. 3
Tabelul nr.3
Aciunea,
procedeul de
verificare
sau
caracteristici
ce se verific
Metode
de
determinare
conf.
STAS
Frecvena
minim
Tolerane
admisibile
Cine
efectueaz
verificarea
Documentul
intocmit
Cod
formular
Unde se
pstreaz
012456789
1
Verificarea
gradului de
compactare
Conf.caie
t de
sarcini
Conf.caiet de
sarcini
Conf.caie
t de
sarcini
Laboratorul
Buletin
de
incercr
i
Conf.
MQL
Laborator
Serv.
A.C.Q.
2
Verificarea
capacitii
portante
Conf.caie
t de
sarcini
Conf.caiet de
sarcini
Conf.caie
t de
sarcini
Laboratorul
Buletin
de
incercr
i
Conf.
MQL
Laborator
Serv.
A.C.Q.
3
Verificarea
elementelor
geometrice
Echipa
topo
Buletin
de
msurtori
Laborator
Serv.
A.C.Q.
grosimea
stratului
2900-89
O determ. la
max. 250 m
de strat, sau
1500 m2
suprafa de
strat
Conf.caie
t de
sarcini
Anexa
la
P.V.
recep
.
limea
stratului
2900-89
O determ. in
dreptul fiecrui
profil transv.
din proiect
Conf.caie
t de
sarcini
Anexa
la P.V.
recep
panta
transversa
l
1598/189
O determ. in
dreptul fiecrui
profil transv.
din proiect,
dar la max.
200 m de strat
Conf.caie
t de
sarcini
Anexa
la P.V.
recep
decliv. in
profil
longitudin
al
1598/189
O determ. la
max. 200m de
strat
Conf.caie
t de
sarcini
Anexa
la P.V.
recep
106
Lucrrile executate pentru reciclarea in situ a straturilor rutiere degradate vor

fi supuse unor recepii pe parcursul execuiei (recepii pe faze de execuie) unei
recepii preliminare i unei recepii finale.
Recepia pe faze de executie
In cadrul recepiei pe faze (de lucrri ascunse) se va verifica dac partea de
lucrri ce se recepioneaz s-a executat conform proiectului i atest condiiile
impuse de documentaii i de prezenta procedur.
In urma verificrilor se incheie procesul verbal de recepie pe faze, in care se
confrm posibilitatea trecerii execuiei la faze imediat urmtoare.
Recepia pe faze se efectueaz de ctre dirigintele lucrrii i seful de lot,
documentul ce se incheie ca urmare a recepiei trebuind s poarte ambele
semnturi.
Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la dispoziia
organelor de control, cit i a comisiei de recepie la terminarea lucrrilor sau final.
Recepia la terminarea lucrrilor
La terminarea lucrrilor de reciclare in situ a straturilor rutiere degradate
sau a unei pri din acestea se va proceda la efectuarea recepiei preliminare a
lucrrilor verificandu-se concordana lucrrilor cu prevederile prezentei proceduri i
caietului de sarcini speciale a proiectului de execuie.
Lucrrile nu se vor recepiona daca:
- nu sunt realizate cotele i dimensiunile prevzute in proiect;
- nu este realizat gradul de compactare ;
- lucrrile de scurgerea apelor sunt necorespunztoare;
- nu s-au respectat pantele transversale pe suprafeele platformei;
-se observ fenomene de instabilitate, inceputuri de crpturi, etc.;
-nu este asigurat capacitatea portant la nivelul patului drumului.
Defeciunile se vor consemna i se va stabili modul i termenele de
remediere.
Recepia final
La recepia final se va consemna modul in care lucrrile s-au comportat i
dac au fost intreinute corespunztor.
Intocmit
107
PIETRUIRE DRUMURI DE PMNT
CAP.I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea, controlul calitii i
recepia lucrrilor imbrcminilor rutiere din balast pentru carosabil la strzile
de pmant.
Descrierea lucrrilor
Condiii de execuie:
Avand in vedere starea precar a strzilor de pmant datorate
degradrilor evolutive sub aciunea factorilor climaterici, este necesar
executarea lucrrilor de amenajare specifice acestor tipuri de strzi, in
vederea aducerii strzilor de pmant la o stare normal de exploatare i care
s asigure sigurana i confortul circulaiei.
Materiale
Fundaie balast
Balastul trebuie sa provin din roci nealterabile, la aer, apa sau inghe, nu
trebuie sa conin corpuri strine vizibile (bulgari de pmant, crbune, lemn, resturi
vegetale) sau elemente alterate.
Balastul trebuie sa indeplineasc condiiile din tabelul nr. 1
Sort 0-63 mm
Coninut de fraciuni %
sub 0,02 mm max.3
sub 0,2 mm 3-18
0-1 mm 4-38
0-4 mm 16-57
0-8 mm 25-70
0-16 mm 37-82
0-25 mm 5-90
0-50 mm 80-98
0-63 mm 100
Granulozitate continua
Coeficient de neuniformitate (Un),
min 15
Echivalent de nisip (EN) min 30
Uzura cu maina tip Los Angeles (LA) %
max. 50
108
Piatr spart
Agregatele folosite ( piatra sparta 0 - 63 mm ) trebuie sa provin din roci
stabile, nealterabile la aer, apa sau inghe. Se interzice folosirea agregatelor
provenite din roci feldspatice sau istoase.
- split, sort 8 - 16 si 16 - 25;
Se folosete piatra spart cu granulaie de 40 - 60 mm, conform SR 667-01,
iar ca material de impnare, split cu granulaia de 15 - 25 mm, indeplinind aceleai
condiii ale aceluiai standard.
Piatra spart i splitul este preferabil s provin din roci eruptive sau din roci
sedimentare, ori metamorfice dure, avand o uzur uniform.
Ca regul general, materialul de impnare (splitul) trebuie s provin din
aceeai roc ca i materialul din stratul de rezisten (piatr spart).
Ca material de agregaie (legtur) se folosete savura cu granulaie 0 - 15
mm, avand caracteristicile conform SR 667-01, sau nisip cu granulaie 0 - 7 mm,
caracteristicile conform STAS 662-02, sau ambele materiale amestecate in proporie
de 50% si 50%.
Savura folosit ca material de agregaie trebuie s aib capacitate mare de
legtur-cimentare, adic s provin din roci semidure sau moi, savura provenit din
aceste roci avand granulaia 0 - 15 mm s conin cel puin 50% granule cu
dimensiuni peste 1 mm.
Apa
Apa folosita la stropire nu trebuie sa conin nici un fel de particule in
suspensie.
Tehnologia lucrrii
Lucrri de terasamente
Pichetajul lucrrilor.
Inainte de inceperea lucrrilor de terasamente antreprenorul trece la
restabilirea i completarea pichetajului predat de proiectant ctre beneficiar, pe baza
planului de situaie, a listei cu deplasrile rezultate din corecia traseului in plan i a
reperilor de pe teren materializai de proiectant.
Odat cu definitivarea pichetajului, in afar de axa drumului, antreprenorul va
materializa prin rui i abloane urmtoarele:
- inlimea umpluturii sau adancimea spturii in ax;
- punctele de intersecie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzurilor.
109
Antreprenorul este rspunztor de buna conservare a tuturor picheilor i
reperilor, are obligaia de a-i restabili sau reamplasa dac este necesar in afara
amprizei, pe cheltuiala i rspunderea sa, cu aprobarea dirigintelui de antier in
devans cu cel puin 24 de ore.
Cu ocazia efecturii pichetajului vor fi identificate i toate instalaiile subterane
i aeriene, electrice, de telecomunicaii, sau de alt natur aflate in ampriza lucrrilor
in vederea mutrii sau protejrii acestora.
Pmnturi pentru terasamente.
Categoriile i tipurile de pmanturi ce se folosesc la executarea
terasamentelor sunt conform STAS 1243 (Tabelele 1a si 1b).
Pmanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice condiii climaterice
i hidrologice, la orice inlime de terasament, fr a se lua msuri speciale.
Pmanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice condiii
climaterice, hidrologice i la orice inlime de terasament, compactarea lor
necesitand o tehnologie adecvat.
Pmanturile prfoase i argiloase, clasificate ca mediocre i nefavorabile vor fi
folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709privind prevenirea degradrilor
provocate de inghe-dezghe.
Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaz pmanturi simbol
4 d (anorganice) i 4 e (cu materii organice peste 5I) a cror calitate conform
tabelului 1 b este rea, este necesar ca alegerea soluiei de punere in oper i
eventualele msuri de imbuntire s fie fundamentate cu probe de laborator pe
considerente tehnico-economice.
Nu se vor utiliza in ramblee pmanturi organice, maluri, nmoluri, pmanturi
turboase i vegetale, pmanturile cu consisten redus (care au indicele de
consisten sub 0,75), precum i pmanturile cu coninut mai mare de 5I de sruri
solubile in ap. Nu se vor introduce in umpluturi bulgri de pmant ingheat sau cu
coninut de materii organice in putrefacie (brazde, frunzi, rdcini, crengi, etc.).
Condiiile de utilizare a diferitelor pmanturi pot fi combinate la cererea
dirigintelui cu msuri specifice destinate a aduce pmantul extras in stare
compatibil cu modalitile de punere in oper i cu condiiile meteorologice. Aceste
msuri care cad in sarcina antreprenorului privesc modalitile de extragere i de
corecie a coninutului in ap fr aport de liant sau reactiv.
Pmnturi pentru straturi de protecie
Pmanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecie a rambleelor
erodabile trebuie s aib calitile pmanturilor care se admit la realizarea
rambleelor, excluse fiind nisipurile i pietriurile aluvionare. Aceste pmanturi nu
trebuie s aib elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
Verificarea calitii pmnturilor
Verificarea calitii pmanturilor const in determinarea principalelor caracteristici ale

acestora, conform Tabelului 1.
110
TABEL 1
Nr.
crt.
Caracteristici
care se verific
Frecvene minime Metode de determinare
conform STAS
1 Granulozitate In funcie de heterogenitatea pmantului
utilizat, ins nu va fi mai mic de o
incercare la 5000 mc. Pentru
pmanturile folosite in rambleele din
spatele zidurilor i pmanturile folosite
la protecia rambleelor, o incercare la
1000 mc
1913/5
2 Limita de plasticitate idem 1913/4
3 Coeficientul de
neuniformitate
1243
4 Coeficientul de
compactare
1913/13
5 Umflare liber 1913/12
6 Sensibilitate la inghedezghe
1709
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1
Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturor
determinrilor de laborator.
Lucrri pregtitoare
Inainte de inceperea lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrri
pregtitoare in limita zonei expropriate:
- defriri;
- curirea terenului de frunze, crengi, iarb i buruieni;
- decaparea i depozitarea pmantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indeprtarea apelor de suprafa i de
adancime;
- demolarea construciilor existente.
Curirea terenului de frunze, crengi, iarb, buruieni i alte materiale se face
pe intreaga suprafa a amprizei.
Decaparea pmantului vegetal se face pe intreaga suprafa a amprizei
drumului i a gropilor de imprumut.
Pmantul decapat i alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in
depozit definitiv.
Pmantul vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea unei
eventuale reutilizri.
In poriunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau
debleul drumului, acestea trebuie abtute prin anuri de gard care s colecteze i
s evacueze apa in afara amprizei drumului.
Antreprenorul nu va trece la execuia terasamentelor inainte ca dirigintele s

constate i s accepte execuia lucrrilor pregtitoare enumerate in prezentul articol.
Aceast acceptare trebuie s fie in mod obligatoriu menionat in registrul de antier.
Gropi de imprumut
In lipsa unor precizri in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de
imprumut sau a depozitelor este lsat la latitudinea antreprenorului, sub rezerva
aprobrii dirigintelui. Acest acord va trebui s fie solicitat cu minimum 8 zile inainte
de inceperea exploatrii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie s
fie insoit, dac dirigintele consider c este necesar, de:
111
- o justificare a calitii materialelor in spiritul prevederilor prezentului caiet de
sarcini, in ce privete gropile de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje i analize fiind
in sarcina antreprizei;
- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite i extragerea de pmant
din gropile de imprumut dat de proprietarul terenului.
La exploatarea gropilor de imprumut antreprenorul va respecta urmtoarele
reguli:
- crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizaiei
prealabile a dirigintelui, s nu fie la o deprtare mai mare de 10 m de limitele zonei
drumului.
- spturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzelor de
debleu cu condiia ca fundul spturii s fie, la terminarea extragerii, nivelate de aa
manier ca evacuarea apelor din precipitaii s fie asigurat in bune condiii iar
taluzele s fie ingrijit taluzate.
- spturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul
proiectat al drumului, in profilele de debleu sau sub cota anului de scurgere a
apelor in zona de rambleu.
- in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul
drumului amenajand o banchet de 4,00 m lime intre piciorul taluzului drumului i
groapa de imprumut.
- fundul gropilor va avea o pant transversal de 1...3I spre exterior i o pant
longitudinal care s asigure scurgerea i evacuarea apelor.
- taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa
cu inclinarea de 1:1,5 ... 1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii
de imprumut nu se las nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre
drum va fi de 1:3.
Surplusul de sptura in zonele de debleu poate fi depozitat dup cum
urmeaz:
- fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si
taluzate conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafaa lor
superioara va fi niveleta la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei
rambleului;
- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in
executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru utilizarea terenului si
sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu se provoace
inzapezirea drumului.
Anterprenorul va avea grija ca gropile de imprumut sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale si sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze,
din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice ori
particulare, anteprenorul fiind in intregime raspunzator de eventualele pagube.

Dirigintele se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor
susceptibile de a inrautati aspectul imprejurimilor si scurgerea apelor, fara ca
antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau
despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate
depozitelor de pamant ca si celor necesare gropilor de imprumut raman in sarcina
antreprenorului.
112
Pregatirea terenului de sub ramblee
In afara lucrarilor pregatitoare care sunt comune atat sectoarelor de debleu
cat si celor de rambleu, pe acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari
pregatitoare dupa cum urmeaza:
Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara valorii de 20I,
antreprenorul va trebui sa execute treptele de infratire avand o inaltime de 0,40 m
distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 2I spre vale.
In completarea pregatirilor specificate, pe terenurile remaniate in cursul
acestor pregatiri sau pe terenuri de slaba portanta desemnate prin caietul de sarcini
speciale se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o
adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal
conform Tabelului 2.
Executia rambleelor
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului
indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fie verificate si acceptate
de diriginte. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in
caietul de santier.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor
minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale
vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de diriginte sau
reprezentantul sau la propunerea antreprenorului.
Modul de executie a rambleelor
Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil
orizontale, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a
rambleului.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de diriginte, o impun, straturile
elementare pot fi executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi
atunci executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului
decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea
maxima impusa.
Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a
platformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil
longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante
suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor
precizari in caietul de sarcini speciale aceste pante vor fi de minimum 5I.
La realizarea umpluturilor se vor respecta urmatoarele masuri:
- impanarea golurilor cu pamant;
- asigurarea tasarilor in timp;
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare
pe cel putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului.

La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se
vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea si
necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var
pentru a-si readuce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra,
udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
113
Compactarea rambleelor
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor normal prevazute in STAS 2914 conform Tabelului 2.
TABEL 2
Pamanturi
necoezive coezive
imbraca-minti
permanente
imbracaminti
semiperma-nente
imbraca-minti
permanente
imbracaminti
semiperma-nente
a. Primii 30 cm ai terenului
natural sub ramleu cu
inaltimea h de :
h < 2,00 m
h > 2,00 m
100
95
95
92
97
92
93
90
b. In corpul rambleelor la
adancimea h sub patul
drumului :
h < 0,50 m
0,5h < 2,00 m
h > 2,00 m
100
100
95
100
97
92
100
97
92
100
94
90
c. In corpul rambleelor la
drumului :
h < 0,50 m
0,5h < 2,00 m
h > 2,00 m
100
100
95
100
97
92
100
97
92
100
94
90
d. In deblee pe adancimea
de 30 cm sub patul drumului
100 100 100 100
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului dirigintelui cu cel putin 8 zile
inainte de inceperea lucrarilor grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare
tip de pamant pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate in
Tabelul 1 cu utilajele folosite pe santier. In acest scop inainte de inceperea lucrarilor
de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca
compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, antreprenorul va trebui sa realizeze o
noua plansa de incercare dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii stratului si
utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de
santier.
In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea
straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.
Finisarea platformei
Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat
cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in
proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in Tabelul 1.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei: }0,05 m, fata de ax;
}0,10 m, la intreaga latime;
- la cotele proiectului: }0,05 m, fata de cotele de nivel ale
proiectului.
Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele,
platforma va fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, construit din doi
114
versanti, plani inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica devereul
prevazut in planuri fr s coboare sub o panta transversala de 4%.
Antreprenorul va trebui in timp oportun sa solicite instructiuni dirigintelui
asupra tipului de finisare de adoptat. Aceste instructiuni vor fi consemnate in caietul
de dispozitii de santier.
Acoperirea cu pamant vegetal
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil
taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc, destinate
a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal va trebui sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini
sau iarba si umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou
usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu,
suspendata pe timp de ploaie.
Drenarea apelor subterane
Antreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decat in masura in
care acestea pot fi evacuate prin gravitatie.
Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca
necesare vor fi definite prin dispozitii de santier de catre diriginte si reglementarea lor
va interveni in lipsa unor dispozitii speciale ale caietului de sarcini speciale conform
prevederilor Clauzelor administrative generale.
nretinerea n timpul termenului de garantie
In timpul termenului de garantie, antreprenorul va trebui sa execute in timp util
si pe cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, respectarea
taluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a
lucrarilor.
In afara de aceasta, antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si
la cererea scrisa a dirigintelui toate lucrarile componente care vor fi necesare ca
urmarea degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila.
Fundatie de balast
Se va trece la executia stratului de balast numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente.
Se va avea in vedere verificarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera
a balastului, inainte de inceperea lucrarilor.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute in proiect.
Cantitatea de apa necesara asigurarii umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul santierului tinand seama de umiditatea agregatului si se
adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.
Latimea peste care se asterne stratul de balast este variabila, functie de
amenajarea in plan a traseului. Acostamentele se vor completa si compacta odata cu
straturile de fundatie, astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de
acostamente.
Denivelarile ce se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau
raman dupa compactare se corecteaza si se recilindreaza. Se interzice utilizarea
115
balastului inghetat. De asemenea se interzice asternerea balastului pe patul acoperit
cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
Start din piatra sparta ( amestec optimal )
Pentru executia straturilor din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Stratul inferior fiind dintr-un strat de balast, acesta preia si functia de strat
drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea drenarii si
masurile de evacuare a apelor.
Masuri preliminare
Inainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa efectueze
experimentarea executarii pe tronsoane de 30 m liniari lungime si latime de cel putin
3,50 m, in prezenta dirigintelui, efectuand controlul compactarii prin incercari de
laborator.
In cazul cand gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, executantul
va trebui sa realizeze o noua incercare.
Pe substratul de balast realizat se asterne piatra sparta optimala 0-63 intr-unul
sau mai multe straturi in functie de grosimea optima de compactare stabilita pe
sectorul experimental. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii
si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea
agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor
de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. ( Q = volumul pietrei
sparte optimale 0-63, exprimat in m3; S = suprafata calcata la compactare in
intervalul de timp dat, exprimata in m2)
Denivelarile care se produc in timpul compactarii se corecteaza cu material de
aport si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si
se recilindreaza din nou.
Este intersiza asternerea pietrei sparte optimale pe patul acoperit de un strat
de zapada sau cu pojghita de gheata.
Verificarea terenului de fundatie
Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul, s-a
indepartat stratul vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul de
compactare si deformabilitatea terenului de fundatie.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a
calitatii lucrarilor ascunse specificandu-se si eventualele remedieri necesare.
Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare
este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu
parghii conform instructiunilor tehnice departamentale-indicativ CD 39-77 publicate in
Buletinul Constr. nr.7/1977.
116
Controlul exectiei lucrarilor
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea tasarii axului si amprizei drumului;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie;
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat;
- controlul grosimii straturilor asternute;
- controlul compactarii terasamentului;
- controlul caracteristicilor platformei drumului;
- controlul capacitatii portante.
Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a
verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a
rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor
executate.
Verificarea tasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea

lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a
prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de }0,10 m in raport reperii
pichetajului general.
Elementele geometrice
Grosimea straturilor de balast din fundaie i din imbrcmintea de
piatr spart este cea dat prin proiect.
Abaterea limit la grosime poate fi de } 1 cm.
Verificarea grosimii se poate face prin sondaje sau cu ajutorul tijei
metalice gradate.
Grosimea pentru fiecare strat este media msurtorilor obinute pe
fiecare sector de drumprezentat recepiei.
Limea stratelor de balast din fundaie sau din imbrcminte este dat
prin proiect.
Abaterile limit la lime pot fi de } 5 cm.
Abaterile limit la cotele fundaiei din balast fa de cotele din proiect pot
fi } 1 cm.
Abaterea limit la pant este de } 4% fa de valoarea proiectat.
Codiii de compactare
Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare se stabilesc de catre laboratorul
executant sau de catre un laborator autorizat.
Gradul de compactare, trebuie sa fie 98% in 95% din cazuri si 95% in 5% din
cazuri.
Verificarea caracteristicilor de compactare se face conform planului de
verificare a calitatii lucrarilor si anume :
Caracteristica ce se
verifica
Frecventa Metoda de verificare
conform STAS
1. Umiditatea de compactare min. 3 probe la
2000 1913 / 1
2. Grosimea stratului compactat min. 3 probe la
2000 mp
3. Gradul de compactare min. 5 puncte ptr. supraf. >
2000 mp 1913 / 15
117
Caracteristicile strzilor amenajate
Verificarea denivelrilor suprafeei se efectueaz cu ajutorul latei de 3,0
m lungime astfel:
- in profil longitudinal in axul fiecrei benzi de circulaie i nu pot depi } 9
mm;
- in profil transversal, verificarea se face in dreptul profilelor din proiect i nu
pot depi} 9 mm.
In cazul apariiei denivelrilor mai mari decat cele prevzute in prezentul
caiet de sarcinise face corectarea suprafeei fundaiei sau a imbrcminii.

Recepia preliminar
Receptia preliminara se va efectua conform regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii, aprobat prin HG 273/94 si se va consemna intr-un proces
verbal de receptie.
Receptia finala
Perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive va fi de
12 luni de la data receptiei preliminare.
In perioada de garantie a imbracamintei, toate eventualele defectiuni vor fi
remediate de catre constructor.
Receptia finala se face conform prescriptiilor legale in vigoare si a prevederilor
Intocmit
118
POTEJAREA CORPURILOR I PLATFORMELOR DRUMURILOR
DISPOZITIVE PENTRU SCURGEREA I EVACUAREA APELOR DE SUPRAFA
CAP.I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea dispozitivelor de scurgere i
evacuarea apelor de suprafa i anume:
- anuri pavate din elemente prefabricate la marginea platformei.
sarcini.
determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
sarcini beneficiarul va dispune intreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor
necesare ce se impun.
Materiale
Cimenturi
Cimenturile pentru mortare i betoane vor fi conform prescripiilor standardelor
in vigoare in Romania.
La prepararea betoanelor i a mortarelor se va utiliza unul din urmtoarele
tipuri de ciment care trebuie s corespund condiiilor tehnice de calitate:
- ciment Portland P 40 conform STAS 388 - 80
- ciment Portland cu adausPa 35 conform STAS 1500 - 78
- ciment metalurgic M 30 conform STAS 1500 - 78
- ciment hidrotehnic Mz 35 conform STAS 3011- 83
Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrrile expuse la inghe

dezghe in stare saturat cu ap cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea
apelor de suprafa este artat in tabelul nr. 1 pentru betoane.
Tabelul 1
Nr. Crt.
Condiii de execuie
sau caracteristicile
elementelor
Clasa
betonului
Tipul
de
beton
Tipul de ciment
P 40 Pa 35 M 30 Hz 35
1 Elemente sau construcii
cu gropi mai mici de 1,5 m
Bc 15
B 20-Bc30
oricare
oricare
I
U
RR
UI
II
masive avand grosimea
egal sau mai mare de
1,5 m
Bc 15
Bc20-Bc30
oricare
oricare
I
U
R
U
U
I
U
R
din betoane superioare
Bc 35
Bc 40
armat
armat
UU
II
II
II
119
Not : R ciment indicat a se utiliza
U ciment utilizat in locul celui indicat
I - ciment a crei utilizare nu este recomandabil din considerente tehnice
sau economice.
Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existenei
certificatului de calitate.
Durata de depozitare a cimentului nu va depi 45 zile de la data livrrii de
ctre productor.
Pentru prepararea mortarelor i a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale - nisip natural 0 - 3 sau 0 7
- balast pentru betoane 0 31 sau 0 71
- agregate concasate - nisip de concasaj 0 3; 3 8 sau 0 - 8
- piatr spart 8 25 sau 8 40
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau
inghe, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau istoase.
Agregatele trebuie s fie inerte i s nu conduc la efecte duntoare asupra
cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul trebuie s fie aspru la pipit.
Sorturile de agregate trebuie s fie caracterizate prin granulozitate continu,
iar coninutul in granule care trec, respectiv rman pe ciururile sau sitele ce
delimiteaz sortul nu trebuie s depeasc 10%, dimensiunea maxim a granulelor
ce rman pe ciurul superior nu trebuie s depeasc 1,5% d max.
Laboratorul antreprenorului va ine evidena calitii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
Apa
Apa utilizat la prepararea betoanelor i mortarelor poate s provin din
reeaua public sau alt surs, dar in acest din urm caz trebuie s indeplineasc
condiiile tehnice prevzute conform STAS 790 84.
Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS nr.790 84.Verificarea
se va face de ctre un laborator de specialitate la inceputul lucrrilor.
%n timpul utilizrii pe antier se va evita ca apa s se poluieze cu detergeni,
materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabelul 2
Caracteristici chimice I fizice
Condiii de admisibilitate
Coninutul total de sruri gr./ l max.
SulfaI gr.SO42/litru max.
Substane organice gr./litru max.
Cloruri gr. Cl/litru max.
AzotaI gr.NO3 /dm3 max.
Magneziu gr. Mg2/dm3 max.
Materii in suspensie gr. max.
42 0,5
0,5
0,5
0,5
3
Pichetarea i execuia spturilor
Pichetarea lucrrilor
Pichetarea lucrrilor const in materializarea axei i limitele fundailor sau a
amprizei lucrrilor, in funcie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului
precum i de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a
lucrrilor.
120
Pichetarea se face de ctre antreprenor pe baza planurilor de execuie, pe
care le va respecta intocmai i se aprob de ctre dirigintele de antier,
consemnandu-se in registrul de antier.
Execuia spturilor
Spturile pentru anuri vor fi executate cu respectarea strict a cotei, pantei
i a profilului din planele de detalii de execuie (limea fundului, inlimea i
inclinarea taluzelor) precum i a amplasamentului acestora fa de axul drumului sau
de muchia taluzelor in cazul anurior de gard.
Spturile pentru drenuri i canalizri vor fi executate cu respectarea strict a
limii traneei, a inclinrii taluzelor, a cotei i a pantei precizate in planele de
execuie.
Spturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Dac este cazul
epuismente acestea cad in sarcina antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de
sarcini speciale.
Compoziia i utilizarea mortarelor
Mortarele vor avea urmtoarea compoziie i intrebuinare:
- Mortar M 50 Destinat zidriilor i pereurilor din piatr brut;
- Mortar M 100 Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidrii
de piatr sau prefabricate, umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand
un dozaj de 400 kg ciment M 30 sau Pa 35 la m3 de nisip.
Prepararea mortarelor de ciment
Pentru dozarea compoziiei mortarului, nisipul este msurat in ldie sau
roabe a cror capacitate prezint un raport simplu cu numrul de saci de liant de
folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip i ciment se face la uscat, pe
o suprafa plan pan la omogenizarea perfect. Se adaug atunci , in mod
progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de ap strict necesar.
Amestecarea continu, pan cand mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie s fie foarte bine amestecat pentru ca,
frmantat cu mana , s formeze un bulgre uor umezit ce nu curge intre degete.
Pentru anumite folosine, ca mortare pentru protecii, pentru matri, s.a. delegatul
beneficiarului poate s accepte i alte consistene.
Mortarul trebuie s fie folosit imediat dup prepararea lui. Orice mortar care
se va usca sau va incepe s fac priz trebuie aruncat i nu va trebui niciodat
amestecat cu mortarul proaspt.
Amenajarea anurilor
Prescripii generale de amenajare
Dimensiunile i forma anurilor i rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt
cele mai indicate in proiectul de execuie, stabilite de la caz la caz in funcie de relief,
debit i viteza apei, natura terenului, mijloacele de execuie, condiiile de circulaie,
pentru evitarea accidentelor i ele trebuie respectate intocmai de ctre antreprenor.
Extrem de important este s se respecte cotele i pantele proiectate.
Panta longitudinal minim va fi:
- 0,25% in teren natural
- 0,1% in cazul anurilor i rigolelor pereate.
Protejarea anurilor i rigolelor este obligatorie in condiiile in care panta lor

depete panta maxim admis pentru evitarea eroziunii pmantului.
121
Pantele maxime admise pentru anuri i rigole sunt date in tabelul 3.
Tabelul 3
Denumirea principalelor tipuri de pmanturi Panta maxim admis %
Pmanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pmanturi coezive cu compresibilitate redus:
nisipuri prfoase i argiloase
prafuri argiloase nisipoase
argile prfoase i nisipoase
123
Pmanturi recoezive grosiere:
pietri (2 20 mm)
bolovni (2 200 mm )
blocuri (peste 200 mm )
345
Pmanturi necoezive de granulaie mijlocie i fin:
nisip finos i fin (0,050,25 mm)
nisip mijlociu mare (0,252,0 mm)
nisip cu pietri
0,5
12
Pantele maxime admise pentru anuri I rigole protejate sunt date in tabelul 4.
Tabelul 4
Tipul protejrii anului, rigolei sau casiului Panta maxi admis
Pereu uscat din piatr brut negeliv rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de max.5 cm grosime,
betonul fiind :
clasa BC 7,5
clasa BC 10
10
12
Pereu zidit din piatr brut negeliv cu mortar de ciment sau pereu din dale
de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton 15
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatr brut cu mortar de ciment
sau elemente prefabricate cu amenajare corespunztoare la piciorul
taluzului. 67
Execuia pereurilor rostuite cu mortar de ciment
Execuia acestui tip de pereu se face cu specificaia c dup prima pilonare
umplerea rosturilor nu se face cu nisip i cu mortar de ciment, M100 dup care se
piloneaz pan la refuz inainte de a incepe priza mortarului.
Suprafaa pereului trebuie protejat contra degradrii I uscrii prin udare timp
de 3 zile.
Pereu din elemente prefabricate din beton
Elementele prefabricate din beton vor fi aezate fie pe un strat de nisip pilonat
fie pe un strat de beton B 100 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau
a proiectului de execuie.
Forma i dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevzute in
documentaia de execuie sau elemente similare propuse de antreprenor i acceptate
de dirigintele lucrrii.
122
DRENURI I DISPOZITIVE DE COLECTAREA I EVACUAREA APELOR
DIN CORPUL DRUMULUI
Prescripii generale
Evacuarea apei din substratul inferior al fundaiei se realizeaz in funcie de
posibilitile de scurgere prin:
- drenuri transversale de acostament;
- strat drenat continuu;
Drenurile transversale de acostament au o lime de 25.30 cm i o
adancime de 30.50 cm situate la o distan de 10.20 cm in funcie de panta
longitudinal a drumului.
Panta longitudinal a acestor drenuri este de 4.5% i se execut normal pe
axa drumului cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mic de 2%
i cu inclinarea de cca. 60 grade in direcia pantei cand declivitatea este mai mare de
2%.
Evacuare apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul
drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel puin 15 cm deasupra
fundului anului maxim al apelor stagnate in zon.
Realizarea drenurilor de acostament
Dup executarea stratului de fundaie i completarea acostamentelor cu
pmant la nivelul acestuia, inainte de cilindrare se vor realiza spturile in
acostament la dimensiunile, inclinarea fa de axe, panta prescris i distane intre
ele artate mai sus.
Pmantul va fi evacuat in afara amprizei i in locul acestuia se va pune
materialul drenant din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular i
racordarea cu cota inferioar a fundaiei.
O dat terminate aceste operaii se trece la cilindrarea fundaiei cu
acostamente i drenurile executate crora trebuie s li se asigure evacuarea la o
cot superioar anului cu cel puin 15 cm.
Lucrrile privind scurgerea i evacuarea apelor de suprafa vor fi supuse de
regul unei recepii preliminare i unei recepii finale, iar acolo unde sunt lucrri
ascunse, care necesit s fie controlate i recepionate, inainte de a se trece la faza
123
urmtoare de lucru cum sunt lucrrile de drenaj, canalizare, .a. acestea vor fi
supuse i recepiei pe faze de execuie.
Recepia pe faze
In cazul recepiei pe faz (de lucrri ascunse) se va verifica dac partea de
lucrare ce se recepioneaz s-a executat conform proiectului i atest condiiile

impuse de documentaia de execuie i caietul de sarcini.
In urma verificrilor se incheie un proces verbal de recepie pe faz in care se
confirm posibilitatea trecerii execuiei la faza imediat urmtoare.
Recepia pe faz se efectuaz de ctre dirigintele lucrrii i eful de lot,
documentul se incheie ca urmare a recepiei i poart ambele semnturi.
Recepia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmtoarele momente ale
lucrrii:
- executarea spturii la cot;
- realizarea umpluturii drenante.
Recepia preliminar
La terminarea lucrrilor sau a unei pri din acestea se va proceda la
efectuarea recepiei preliminare a lucrrilor verificandu-se:
- concordana cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietului de sarcini
speciale i a proiectului de execuie;
- dac verificrile prevzute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in
totalitate;
- dac au fost efectuate recepiile pe faze i rezultatul acestora;
- condiiile tehnice i de calitate ale execuiei, precum i constatrile
consemnate in cursul execuiei de ctre organele de control (beneficiar,
diriginte, etc.)
In urma acestei recepii se incheie proces verbal de recepie preliminar, in
care se consemneaz eventualele remedieri necesare, termenul de execuie a
acestora i recomandri cu privire la modul de inere sub observaie unde s-au
constatat unele abateri fa de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Recepia final
La recepia final a lucrrilor se va consemna modul in care s-au comportat
lucrrile, dac au funcionat bine i dac au fost bine intreinute.
Intocmit
124
EXECUTIA MBRACMINILOR BITUMINOASE USOARE
CAP. I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refer la condiiile de execuie a imbrcminilor
bituminoase uoare prevzute de normativul AND indicativ 554 i aplicate pe drumuri
i strzile de categoria IV - V.
Imbrcminile bituminoase uoare care fac obiectul caiet de sarcini pot fi
alctuite din:
- mixturi asfaltice cu materiale locale;
- macadam penetrat sau semipenetrat, la cald sau la rece executat conform
STAS 1120;
- tratamente bituminoase duble sau triple cu agregate naturale neanrobate sau
preanrobate executate conform STAS 599 sau Normativ AND indicativ 545.
Prevederi generale
Lucrrile de execuie a imbrcminilor bituminoase uoare se aplica de
regul pe o fundaie alctuit din pietruirea existent, scarificat i completat cu
materiale pietroase pentru reprofilare, eventual ameliorat sau stabilizat chimic,
avand o grosime rezultat din calculul de dimensionare efectuat in funcie de traficul
de perspectiv.
Imbrcminile bituminoase uoare din mixturi asfaltice se pot aplica i pe

imbrcminile bituminoase existente.
Imbrcminile bituminoase uoare de tipul tratamentelor bituminoase se
execut numai pe un suport care s permit o bun acroare (ex. strat stabilizat,
macadam, fundaie din piatr spart, imbrcminte bituminoas). In celelalte cazuri
(ex. straturi de pmant stabilizate mecanic) acest tip de IBU se aplic numai dup
tratarea suportului cu materiale pietroase pentru acroare.
In toate situaiile, se adopt soluiile care permit mecanizarea in cel mai inalt
grad posibil a lucrrilor i ca urmare reducerea costurilor i imbuntirea calitii
lucrrilor.
Definiii, notaii, terminologie
Imbrcmintea bituminoas uoar reprezint imbrcmintea rutier realizata
din mixturi asfaltice pe baz de materiale locale, din macadam penetrat sau
semipenetrat sau din tratamente bituminoase i aplicat de regul pe drumurile
impietruite pentru imbuntirea confortului i a siguranei circulaiei.
Anrobatul bituminos reprezint o mixtur asfaltic macroporoas utilizat la
execuia imbrcminilor bituminoase uoare i a stratului de baz.
Macadamul reprezint stratul rutier realizat din piatr spart monogranular
sort 40-63 aternut i compactat pan la fixare, impnat cu split apoi udat i
compactat pan la incletare, dup care urmeaz umplerea golurilor cu savur sau
nisip i compactare umed pan la fixarea definitiv.
Macadamul semipenetrat sau penetrat, la cald sau la rece reprezint
macadamul penetrat intr-una, respectiv in 2 reprize cu bitum cald sau cu emulsie
bituminoas; fiecare repriz de penetrare fiind urmat de o acoperire cu split sau
criblur i compactare.
125
CAP. II. MBRCMINI BITUIMINOASE UOARE ALCTUITE DIN
MIXTURI ASFALTICE
Generaliti
Imbrcminile bituminoase uoare alctuite din mixturi asfaltice se execut,
de regul din agregate naturale locale, filer i bitum pentru drumuri.
Imbrcminile bituminoase uoare alctuite din mixturi asfaltice se execut de
regul din 2 straturi:
- stratul inferior, de legtur
- stratul superior, de uzur sau de rulare.
Imbrcminile bituminoase uoare alctuite dintr-un singur strat poart
denumirea de covor asfaltic, acesta fiind executat dintr-o mixtur asfaltic ce trebuie
s indeplineasc condiiile stratului de uzur.
Tipuri de mixturi asfaltice
Nr.
crt. Tipul mixturii asfaltice Simbol
Dimensiunea
maxim a
granulei
Stratul la
care se
utilizeaz
Clasa
tehnic a
drumului
1 Mortar asfaltic MA 7 uzur IV -V
2 Beton asfaltic BA 8 8 uzur IV -V

3 Beton asfaltic BAPC 16 16 uzur IV -V
4 Anrobat bituminos AB1 31 legtur V
5 Anrobat bituminos AB2 31 legtur IV -V
CONDIII TEHNICE
Materiale
Agregate naturale
- nisip natural sort 0-3, 3-7 sau 0-7 conform STAS 662;
- pietri sortat sort 7-16 i 16 31 conform STAS 662;
- pietri concasat sort 7-16 i 16-31 conform STAS 662;
- nisip i pietri sort 0-3, 3-7, 0-7, 7-16 i 16-31 cu caracteristici conform SR
667, rezultate din concasarea agregatelor de rau;
- savur sort 0-8 conform SR 667;
- piatr spart (split) sort 8-16 i 16-25 conform SR 667;
- criblur sort 8-16, 10-14 sau 16-25 conform SR 667 (pentru clutaj sau
tratament de rugozitate in caz de necesitate).
Fiecare tip i sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri prevzute
cu platforme betonate avand pante de scurgere a apei i perei despritori pentru
evitarea amestecrii i impurificrii agregatelor.
Filer
Filerul trebuie s corespund prevederilor STAS 539. Utilizarea altor pulberi
ca filer se va face numai pe baz de agrement tehnic i aviz de protecie a mediului.
Nu se admite folosirea ca inlocuitor parial al fierului a fraciunii fine
recuperate de la exhaustorul staiei de asfalt decat in condiiile in care acesta
corespunde din punct de vedere al coninutului de argil (max.2) determinat prin
metoda valorii de albastru (VA) conform SR 667. Filerul se depoziteaz in incperi
126
acoperite, ferite de umezeal sau in silozuri cu incrcare pneumatic. Nu se admite
folosirea filerului aglomerat.
Liani bituminoi
- Bitum tip D 60/80 conform SR 754 pentru zona climatic cald;
- Bitum tip D 80/100 conform SR 754 pentru zona climatic rece.
Delimitarea zonelor climatice se face conform SR 174-1.
Fa de agregatul natural utilizat, bitumul trebuie s prezinte o adezivitate de
min.75%. in cazul in care aceast condiie nu este indeplinit se utilizeaz bitum
aditivat.
- Emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid EBCR 60 sau EBCR 65
conform STAS 8877 sau Normativ AND indicativ 552, pentru amorsaj.
Bitumul se depoziteaz in rezervoare metalice prevzute cu sistem de
inclzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor, gur de aerisire, pompe de
recirculare etc. Fiecare tip de bitum se depoziteaz separat.
Emulsia bituminoas cationic se depoziteaz in rezervoare metalice verticale
curate, prevzute cu pompe de recirculare i eventual cu sistem de inclzire. In
cazuri speciale, emulsia se poate stoca i in butoaie metalice curate, inchise etan.
Prepararea, transportul i punerea in opera a mixturilor asfaltice
Prepararea, transportul i punerea in oper a mixturilor asfaltice se execut
conform SR 174-2 cu meniunea c regimul termic aplicat va fi conform tabel .
Materialele i faza de execuie temperatura, 0C, funcie de tipul bitumului
D 60/80 D 80/100
agregate naturale la ieire din usctor 170-190 165-185
bitum la intrare in malaxor 155-165 150-160
mixtura asfaltic la ieire din malaxor 165-175 160-170

mixtura asfaltic la aternere min. 155 min. 150
mixtura asfaltic la inceputul compactrii min. 150 min. 145
mixtura asfaltic la sfaritul compactrii min. 110 min. 105
Elemente geometrice
Grosimea imbrcminii bituminoase uoare realizat din mixturi asfaltice se
stabilete prin calcul de dimensionare conform STAS 1339
Limea imbrcminii bituminoase uoare a prii carosabile trebuie s
corespund prevederilor STAS 2900 si Ordinului MT nr.45/1998 (Anexa 1 la Norme).
Profilul transversal
In aliniament, profilul transversal se execut in form de acoperi cu dou
pante egale de 2,5 % i cu racordare circular in treimea mijlocie.
In curbe i in zonele aferente de amenajare, profilul transversal trebuie s aib
forma i pantele transversale conform STAS 863.
Profilul longitudinal
Declivitatea maxim este de 4,5% in cazul stratului de rulare din mortar
asfaltic i de 6,0% pentru celelalte tipuri de mixturi. Pentru decliviti mai mari, in
proiectele de execuie se prevede obligatoriu execuia unui clutaj care se va aplica
peste stratul de uzur, imediat dup precompactarea acestuia sau execuia de
tratamente bituminoase cu criblur sort 16-25.
Abateri limit la elementele geometrice i denivelri admisibile
127
Abaterile limit locale admise in minus fa de grosimea prevzut pot fi de
max. 10 %. Abaterile in plus la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrrii
dac se respect prevederile prezentului normativ privind gradul de compactare i
uniformitatea straturilor.
Abaterile limit locale admise la limea prevzut in proiect sunt de } 50 mm.
Abaterile limit la panta profilului transversal pot fi de } 5 mm/m.
La cotele profilului longitudinal se admite o abatere local de } 20 mm fa de
prevederile proiectului, cu condiia respectrii pasului de proiectare adoptat.
Denivelrile admisibile in lungul drumului sub dreptarul de 3 m sunt de max. 7
mm.
PRESCRIPII GENERALE DE EXECUIE
Inainte de aternerea mixturii asfaltice, stratul suport se remediaz i se
reprofileaz dac este cazul, apoi se cur i se amorseaz. In acest scop se
procedeaz in felul urmtor:
- in cazul stratului suport din pietruiri, dac acestea au un profil transversal
necorespunztor sau denivelri in profilul longitudinal mai mari de 3 cm sub
lata de 3 m, dup curare se va prevedea o egalizare cu mixtura asfaltic;
- stratul suport din macadam se cur i se mtur urmrindu-se degajarea
capetelor pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. Gropile i
denivelrile se vor plomba apoi cu mixtura asfaltic;
- stratul suport din mixtura asfaltic se remediaz, se reprofileaz (prin frezare
sau plin aplicarea unui strat de egalizare, dup caz) se cura i se amorseaz
cu emulsie bituminoasa cationic;
Amorsarea stratului suport se recomanda a se realiza mecanizat cu
autostropitorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitii
i a dozajelor prescrise. In funcie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie
rspandit pentru amorsare trebuie s asigure un dozaj de 0,3... 0,5 kg bitum
rezidual/m2, rspandit in film continuu.
Indiferent de natura stratului suport se vor executa lucrrile ce se impun

pentru asigurarea drenrii corespunztoare a apei.
Inainte de aternerea stratului de uzur, suprafaa stratului de legtur se
pregtete de asemenea prin curare, amorsare i eventual remediere, funcie de
intervalul de timp scurs intre execuia celor dou straturi.
Suprafaa stratului suport pe care se aplic IBU trebuie s fie uscat.
Tratarea suprafeei mbrcminii
In funcie de perioada de execuie i de condiiile de asfaltizare a suprafeei,
dup execuia stratului de uzur se procedeaz la inchiderea suprafeei prin
rspandire de 2...3 kg/m2 nisip sort 0-3 bitumat cu 2-3 % bitum urmat de cilindrare.
In cazul imbrcminilor bituminoase uoare aplicate pe drumuri cu decliviti
mai mari de 4,5%, respectiv de 6%, dup punerea in oper a stratului de uzur i
precompactarea acestuia se procedeaz la execuia unui tratament de rugozitate tip
clutaj cu criblur sort 8-16 sau 16-25 neanrobat sau preanrobat cu
1,5...1,8%bitum.
Realizarea clutajului se face de regul mecanizat prin rspandirea continu i
uniform a 8...12 kg/m2 criblur pe stratul de uzur precompactat in prealabil cu
cilindru compactor greu prin 4...6 treceri pe aceeai urm. Compactarea final se
face dup rspandirea criblurii la o temperatur de 90...100 C prin 10...12 treceri pe
aceeai urm. Darea in circulaie se face numai dup rcirea stratului.
128
Se va urmri ca rspandirea criblurii de clutaj i compactarea acesteia s se
fac atunci cand temperatura mixturii din strat are o valoare de 90...110C; se
asigur astfel o fixare corespunztoare evitandu-se inglobarea complet a criblurii
sau desprinderea acesteia.
Caracteristicile straturilor gata executate
Compactarea stratului
Compactarea stratului se verific prin stabilirea gradului de compactare i prin
incercri de laborator pe carote.
Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea
aparent a mixturii compactate din strat i densitatea aparent determinat pe
epruvete Marshall preparate in laborator din mixtura respectiv.
Densitatea aparent a mixturii din strat se poate determina prin carote
prelevate din stratul gata executat sau prin msurtori "in situ" cu gamadensimetrul.
Incercrile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactrii
constau in determinarea densitii aparente i a absorbiei de ap pe plcue (100 x
100 mm) sau pe carote cilindrice cu f100 sau f200 mm netulburate.
Rezultatele obinute privind compactarea stratului trebuie s se incadreze in
urmtoarele limitele.
Caracteristici Tipul mixturii
MA BA 8, BAPC16 AB1, AB2
Densitatea aparent, kg/m3 min. 2150 2250 2200
Absorbia de ap, % vol 2-7 2-6 2-8
Grad de compactare, % min. 96 96 96
Uniformitatea suprafeei
Uniformitatea suprafeei stratului de uzura se verific cu dreptarul i pan
conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelrile maxime admisibile in profil longitudinal msurate sub dreptarul de
3 m sunt de max. 7 mm .
Rugozitatea suprafeei
Rugozitatea suprafeei stratului de uzur se verific cu aparatul SRT sau prin
metoda inlimii de nisip conform STAS 8849 sau cu alte dispozitive adecvate.
Interpretarea rezultatelor se face conform STAS 8849, respectiv conform SR 174-1.
Se recomand ca valorile obinute la data recepiei lucrrilor s se incadreze
in urmtoarele limite:
- rugozitate geometric, HS: min.0,6 mm;
- rugozitate cu pendulul SRT: min. 70 uniti SRT;
- mGT O,95
CONTROLUL CALITII LUCRRILOR
Controlul calitii lucrrilor de execuie a imbrcminilor bituminoase uoare
din mixturi asfaltice se efectueaz pe faze, astfel:
Controlul calitii materialelor
La elaborarea dozajelor, materialele folosite la execuia IBU din mixturi
asfaltice se verific in conformitate cu prescripiile din standardele de produs.
129
Studiul de laborator pentru elaborarea dozajelor i verificarea calitii
materialelor se face de ctre laboratorul antreprenorului sau de ctre un alt laborator
autorizat.
Pe parcursul execuiei lucrrilor, verificrile i determinrile minime care se execut
pe antier de ctre laboratorul anteprenorului, pe fiecare lot de materiale aprovizionat
precum i sptmanal din depozitele de agregate naturale i respectiv din tancul de
depozitare a bitumului.
Controlul procesului tehnologic const in urmtoarele operaii:
Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate i inclzite la ieirea din usctor:
permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la ieirea din malaxor: permanent;
Controlul procesului tehnologic de execuie a straturilor bituminoase:
- pregtirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrrii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la aternere i compactare: cel puin de dou
ori pe zi;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, numr de treceri): zilnic;
- modul de execuie a rosturilor i a clutajului: zilnic.
Verificarea respectrii compoziiei mixturii asfaltice prestabilit, prin analize de
laborator efectuate de laboratorul de antier al antreprenorului:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale i filer la ieirea din
malaxor, inainte de adugarea liantului (aceasta trebuie s se incadreze in limitele
de toleran admise in tabelul 5 fa de reeta prescris); zilnic sau
ori de cate ori se observ o calitate necorespunztoare a mixturilor asfaltice;
- compoziia mixturii asfaltice (compozitia granulometric i coninutul de
bitum) prin extracii, pe probe de mixtur prelevate de la malaxor i aternere: zilnic.
Verificarea calitii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de
laboratorul antreprenorului sau un alt laborator autorizat pe probe de mixtur
asfaltic : 1 proba/200 tone mixtur fabricat, dar cel puin una pe zi;
Controlul calitii mbrcminilor bituminoase uoare dup execuie
Verificarea calitii mixturilor asfaltice i a gradului de compactare se poate
efectua prin metode nedistructive (determinarea densitii aparente a stratului dup
compactare cu gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o plac de minim 40
x 40 cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 suprafa
executat).
Carotele se preleveaz in prezena delegatului executantului i al
beneficiarului, la aproximativ 1 m de la marginea stratului, incheindu-se un proces

verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele
s reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate i izolate cu defeciuni vizibile
stabilite de beneficiar sau de comisia de recepie se pot preleva probe suplimentare,
care vor purta o meniune special.
Incercrile se efectueaz conform STAS 1338/1 i STAS 1338/2 de ctre
laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat i constau in:
- msurarea grosimii fiecrui strat;
- determinarea densitii aparente, a absorbiei de ap i a gradului de
compactare;
- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice coninute (compoziie i
caracteristici fizico-mecanice) specificate in caietul de sarcini al lucrrii.
130
Verificarea elementelor geometrice, a uniformitii si a rugozitii
suprafeei se face conform STAS 6400 i SR 174-2.
CAP III. MBRCMINI BITUMINOASE UOARE ALCATUITE DIN
MACADAM PENETRAT SAU SEMIPENETRAT
Imbrcminile bituminoase uoare din macadam penetrat sau semipenetrat
se pot executa la cald, cu bitum sau la rece cu emulsie bituminoas, conform STAS
1120.
Macadamul penetrat sau semipenetrat la cald sau la rece se inchide cu un
tratament bituminos. cu emulsie executat conform STAS 599. sau altor reglementri
tehnice in vigoare.
Materialele utilizate sunt:
- piatra sparta mare sort 40-63 conform SR 667;
- piatra sparta (split) sort 16-25 conform SR 667 pentru impnare i prima
acoperire;
- piatra sparta (split) sort 8-16 conform SR 667 pentru a doua acoperire i
pentru tratamentul de inchidere, in cazul drumurilor de clasa tehnica V;
- criblura sort 6-10 sau 10-14, conform SR 667 pentru tratamentul de
inchidere, in cazul drumurilor de clasa tehnica IV;
- criblura sort 16-25 conform SR 667, pentru acoperire (in cazul unor resurse
locale avantajoase sau pe baza unui studiu tehnico-economic);
- nisip natural sort 0-7 conform STAS 662 sau savura sort 0-8 conform SR 667
pentru umplerea golurilor;
- bitum tip D 80/100 sau D 100/120, conform SR 754 pentru penetrarea la
cald;
- emulsie bituminoas cationic cu rupere rapida tip EBCR 60 sau EBCR 65,
conform STAS 8877-72 i respectiv Normativ AND indicativ 552 pentru penetrarea la
rece i pentru execuia tratamentului de inchidere.
CAP IV. MBRCMINI BITUMINOASE UOARE ALCATUITE DIN
TRATAMENTE BITUMINOASE
Imbrcminile bituminoase uoare de acest tip sunt alctuite din tratamente
bituminoase duble sau triple cu agregate naturale neanrobate sau preanrobate
realizate conform STAS 599 sau Normativ AND indicativ 545.
Tipului de tratament bituminos pentru execuia IBU poate fi (dublu sau triplu
cu agregate neanrobate sau preanrobate).
Imbrcminile bituminoase uoare alctuite din tratamente bituminoase se
aplic pe un strat suport alctuit din:
- pietruirea existent;
- macadam, conform SR 179;
- straturi de pmant stabilizate chimic, conform STAS 6400;
- imbrcmini bituminoase.
in cazul in care stratul suport este constituit din pmant stabilizat mecanic
conform STAS 8840 i se opteaz pentru IBU de tipul tratamentelor bituminoase, se
va proceda la aplicarea unui tratament prealabil cu materiale pietroase pentru
acroare.
131
Materialele utilizate la execuia IBU din tratamente bituminoase sunt
urmtoarele:
Agregate naturale:
- criblura sort 6-10 si 10-14 conform SR 667;
- piatra sparta (split) sort 8-16 si 16-25 conform SR 667;
- pietri sortat sau concasat sort 7-16 si 16-31, conform STAS 662.
Liani bituminoi
Bitum tip D 80/100 sau D 100/120, conform SR 754.
In cazul in care adezivitatea bitumului faa de agregatul utilizat este sub 80%
se va utiliza bitum aditivat; se pot folosi i alte tipuri de bitum (ex. bitumul fluxat cu
penetraia 120...150 1/10 mm , funcie de condiiile climaterice i de exploatare) cu
condiia s fie agrementate tehnic;
Emulsie bituminoasa cationic cu rupere rapida tip EBCR 60 sau EBCR 65
conform STAS 8877, respectiv conform Normativ AND indicativ 552; se recomanda
ca EBCR 65 sa se utilizeze in cazul drumurilor cu declivitate mai mare de 3%.
PRESCRIPII GENERALE DE EXECUIE
Pregtirea stratului suport se realizeaz astfel:
- pietruirea existenta se scarific, se aduce la cotele din proiect prin
completare cu agregate naturale i se compacteaz;
- suprafaa macadamului se cura temeinic cu perii mecanice de sarm i
piasava pan la deschiderea rosturilor macadamului i apariia mozaicului din pietre
de rezisten; suprafeele astfel curate se stropesc cu apa (10...15 l/m2);
eventualele denivelri sau gropi se plombeaz cu mixtur asfaltic;
- straturile rutiere din pmanturi stabilizate chimic sau mecanic se remediaz
i se egalizeaz cu mixturi asfaltice; dup remediere intreaga suprafa se mtur
temeinic in caz de necesitate, pe stratul suport din pmant stabilizat mecanic sau
chiar chimic se aplic un tratament prealabil cu materiale pietroase pentru asigurarea
acrorii;
- straturile bituminoase se remediaz i se cur prin maturare i eventual
splare cu jet de apa sub presiune. Remedierea defeciunilor se face conform
Normativ AND indicativ 547.
Cel de-al treilea strat, in cazul tratamentelor triple, se execut in mod similar
cu stratul al doilea.
Celelalte operaii privind execuia IBU prin aplicarea de tratamente
bituminoase (elaborare dozaje, pregtire materiale, rspandire liant i agregate,
compactare, darea in circulaie, controlul calitii i recepia lucrrilor, normele de
protecie a muncii etc.) sunt conform STAS 599 i Normativ AND 545.
CAP. V CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
In cursul execuiei imbrcminilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu
frecventa menionata mai jos urmtoarele:
- pregtirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrrilor pe sectorul respectiv;
- temperaturile mixturilor asfaltice la aternere si compactare: cel puin de doua

ori pe zi;
132
epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la aternere, inainte de
indiferent de tipul mixturii, in funcie de productivitatea instalaiei.
Verificarea calitii stratului bituminos executat se va face pe o placa de
minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafaa executat (conform SR 1742:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmtoarele caracteristici:
- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura
- densitatea aparenta
- absorbia de apa
- gradul de compactare
- rezistenta la deformaii permanente.
Rezistenta la deformaii permanente se msoar prin determinarea vitezei de
deformaie la ornieraj si/sau adancimea fgaului, la temperatura de 45C pentru
CAP. VI. MSURI I INDICAII DE PROTECIA MUNCII
1. Legea 319/2006 a securitii i sntii in munca;
instituire a restriciilor de circulaie in vederea executrii de lucrri in zona
drumului public aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI MT / octombrie
2000.
CAP. VII. RECEPIA LUCRRILOR
Recepia imbrcminilor bituminoase uoare din mixturi asfaltice se face
conform SR 174-2.
Recepia IBU din macadam penetrat sau semipenetrat se face conform
STAS1120.
Recepia IBU din tratamente bituminoase se face conform Normativ AND
indicativ 546.
Recepia lucrrilor de IBU se va efectua in conformitate cu prevederile HG
273-1994 i ale Regulamentului AND 214-2000 privind recepia lucrrilor
Recepia pe faze determinante
Recepia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de
legtura i de uzur, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat
al calitii in construcii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul
statului in fazele de execuie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in
Buletinul Construciilor volumul 4 din 1996.
Recepia preliminara
133
Regulamentului de recepie a lucrrilor in construcii i instalaii aferente acestora,
Recepia finala
In perioada de garanie a imbrcmintei, toate eventualele defeciuni vor fi remediate
de ctre constructor.
Recepia finala se face conform prescripiilor legale in vigoare i a prevederilor
Intocmit
134
D. LUCRRI DE REPARAII CAPITALE
135
REFACERE CAROSABIL
CAP.I GENERLITI
Prezentul caiet de sarcini se refer la pregtirea execuiei , execuia i
recepia lucrrilor care privesc refacerea inegral a structurii rutiere existente pe
strzile existente.
Materiale
Fundaie balast
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet,
nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lenm,
resturi vegetale sau elemente alterate).
Fundaie piatr spart
Agregatele folosite ( piatra sparta 0 - 63 mm ) trebuie sa provina din roci
stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor
provenite din roci feldspatice sau sistoase.
- split, sort 8 - 16 si 16 - 25;
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestora, dupa ce analizele de laborator au aratat
ca sunt corespunzatoare.
Apa
Apa folosita la stropire nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.
Straturile de baz se vor executa din mixturi asfaltice alctuite din agregate
naturale cu o anumit compoziie granulometric i bitum de drumuri ca liant,
preparate la cald in centrale i puse in opera mecanizat i manual.
Imbrcminile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate la cald,
fiind alctuite, in general, din dou straturi: strat superior de uzur i strat inferior de
legtur.
Agregate pentru mixturi
Agregate pentru straturi de baz:

- cribluri 38; 816; 1625 mm, conform SR 667;
- nisip de concasaj 03 mm, conform SR 667;
136
- nisip 07 mm, conform STAS 662;
- filer de calcar STAS 539.
Agregate pentru imbrcmini bituminoase
- nisip natural sort 03 mm, conform STAS 662;
- nisip de concasaj sort 03 mm, conform SR 667;
- criblur, sorturi: 38; 816; 1625 mm conform SR 667.
Filer
condiii prevzute in STAS 539i SR EN 13043:
- umiditatea max 2%
Liani
Pentru realizarea imbracamintii asfaltice din mixtura asfaltica se foloseste
bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100;
Fabricarea
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui
realizata numai in statii automate de asfalt.
O atenie deosebit se va da in special respectrii prevederilor privind
coninutul de liant i se va urmri prin observaii vizuale ca anrobarea celor mai mari
granule s fie asigurata intr-un mod convenabil.
Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice la ieirea din staia de asfalt,
trebuie s fie cuprinse intre urmtoarele valori:
- 160C la 170C pentru mixtura cu bitum 60/80 i 80/120
Valoarea acesteia va fi stabilita in aa fel ca sa se obin temperatura cerut
la aternerea mixturii inand seama de rcirea care are loc in timpul transportului i a
aternerilor.
Mixturile asfaltice produse in statiile de asfalt sunt supuse incercarilor
preliminare de informare, controlul de specialitate si receptie.
Modul de punere n opera
Transport
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu
autocamioaneler cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain
inainte de incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile a dizolva liantul sau a se amesteca cu
acesta (motorina, pacura, etc.) este interzis.
Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat de
debitul de functionare a statiei de asfalt si de punerea in opera de asa maniera incat
sa nu existe intreruperi.
Autocamioanele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa
la terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.
137
Tehnologia lucrrii
Lucrri pregtitoare
Tehnologia de execuie a lucrrilor de refacere a structurii rutiere in totalitate,

cuprinde mai multe faze, in funcie de sectoarele de strad, care determin: modul
de decapare, de spare a sistemului rutier, tipul de mixtur, modul de aternere i
modul de compactare, astfel:
- marcarea sectoarelor afectate necesar a fi refcute, se face prin trasarea
unor linii pline perpendiculare pe axa strzii
- decaparea imbrcmintei bituminoase cu freze tip WIRTGEN pe drumurile
principale, iar pe drumurile secundare se poate decapa i cu alte mijloace
de mic mecanizare sau manual cu tarncopul;
- sparea sistemului rutier i a terenului de fundare cu mijloace mecanice,
cu descrcare direct in mijloacele de transport, pentru finisarea casetelor
se pot executa i spturi manuale. Materialul rezultat se incarc in
autovehicule i se transport la sediul districtului cel mai apropiat, in
locurile indicate de beneficiar sau se poate aterne in zonele cu
acostamente denivelate din afara localitilor.
Lucrri de terasamente
Pichetajul lucrrilor.
Inainte de inceperea lucrrilor de terasamente antreprenorul trece la
restabilirea i completarea pichetajului predat de proiectant ctre beneficiar, pe baza
planului de situaie, a listei cu deplasrile rezultate din corecia traseului in plan i a
reperilor de pe teren materializai de proiectant.
Odat cu definitivarea pichetajului, in afar de axa drumului, antreprenorul va
materializa prin rui i abloane urmtoarele:
- inlimea umpluturii sau adancimea spturii in ax;
- punctele de intersecie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzurilor.
Antreprenorul este rspunztor de buna conservare a tuturor picheilor i
reperilor, are obligaia de a-i restabili sau reamplasa dac este necesar in afara
amprizei, pe cheltuiala i rspunderea sa, cu aprobarea dirigintelui de antier in
devans cu cel puin 24 de ore.
Cu ocazia efecturii pichetajului vor fi identificate i toate instalaiile subterane
i aeriene, electrice, de telecomunicaii, sau de alt natur aflate in ampriza lucrrilor
in vederea mutrii sau protejrii acestora.
Pmnturi pentru terasamente.
Categoriile i tipurile de pmanturi ce se folosesc la executarea
terasamentelor sunt conform STAS 1243 (Tabelele 1a si 1b).
Pmanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice condiii climaterice
i hidrologice, la orice inlime de terasament, fr a se lua msuri speciale.
138
Pmanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice condiii
climaterice, hidrologice i la orice inlime de terasament, compactarea lor
necesitand o tehnologie adecvat.
Pmanturile prfoase i argiloase, clasificate ca mediocre i nefavorabile vor fi
folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709-75 privind prevenirea
degradrilor provocate de inghe-dezghe.
Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaz pmanturi simbol
4 d (anorganice) i 4 e (cu materii organice peste 5I) a cror calitate conform

tabelului 1 b este rea, este necesar ca alegerea soluiei de punere in oper i
eventualele msuri de imbuntire s fie fundamentate cu probe de laborator pe
considerente tehnico-economice.
Nu se vor utiliza in ramblee pmanturi organice, maluri, nmoluri, pmanturi
turboase i vegetale, pmanturile cu consisten redus (care au indicele de
consisten sub 0,75), precum i pmanturile cu coninut mai mare de 5I de sruri
solubile in ap. Nu se vor introduce in umpluturi bulgri de pmant ingheat sau cu
coninut de materii organice in putrefacie (brazde, frunzi, rdcini, crengi, etc.).
Condiiile de utilizare a diferitelor pmanturi pot fi combinate la cererea
dirigintelui cu msuri specifice destinate a aduce pmantul extras in stare
compatibil cu modalitile de punere in oper i cu condiiile meteorologice. Aceste
msuri care cad in sarcina antreprenorului privesc modalitile de extragere i de
corecie a coninutului in ap fr aport de liant sau reactiv.
Pmnturi pentru straturi de protecie
Pmanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecie a rambleelor
erodabile trebuie s aib calitile pmanturilor care se admit la realizarea
rambleelor, excluse fiind nisipurile i pietriurile aluvionare. Aceste pmanturi nu
trebuie s aib elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
Verificarea calitii pmnturilor
Verificarea calitii pmanturilor const in determinarea principalelor caracteristici ale
acestora, conform Tabelului 1.
TABEL 1
Nr.
crt.
Caracteristici
care se verific
Frecvene minime Metode de determinare
conform STAS
1 Granulozitate In funcie de heterogenitatea pmantului
utilizat, ins nu va fi mai mic de o
incercare la 5000 mc. Pentru
pmanturile folosite in rambleele din
spatele zidurilor i pmanturile folosite
la protecia rambleelor, o incercare la
1000 mc
1913/5
2 Limita de plasticitate idem 1913/4
3 Coeficientul de
neuniformitate
1243-88
4 Coeficientul de
compactare
1913/13
5 Umflare liber 1913/12
6 Sensibilitate la inghedezghe
1709
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1
Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturor
determinrilor de laborator.
139
Lucrri pregtitoare
Inainte de inceperea lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrri
pregtitoare in limita zonei expropriate:
- defriri;
- curirea terenului de frunze, crengi, iarb i buruieni;
- decaparea i depozitarea pmantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indeprtarea apelor de suprafa i de
adancime;
- demolarea construciilor existente.
Curirea terenului de frunze, crengi, iarb, buruieni i alte materiale se face
pe intreaga suprafa a amprizei.
Decaparea pmantului vegetal se face pe intreaga suprafa a amprizei
drumului i a gropilor de imprumut.
Pmantul decapat i alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in
depozit definitiv.
Pmantul vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea unei
eventuale reutilizri.
In poriunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau
debleul drumului, acestea trebuie abtute prin anuri de gard care s colecteze i
s evacueze apa in afara amprizei drumului.
Antreprenorul nu va trece la execuia terasamentelor inainte ca dirigintele s
constate i s accepte execuia lucrrilor pregtitoare enumerate in prezentul articol.
Aceast acceptare trebuie s fie in mod obligatoriu menionat in registrul de antier.
Gropi de imprumut
In lipsa unor precizri in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de
imprumut sau a depozitelor este lsat la latitudinea antreprenorului, sub rezerva
aprobrii dirigintelui. Acest acord va trebui s fie solicitat cu minimum 8 zile inainte
de inceperea exploatrii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie s
fie insoit, dac dirigintele consider c este necesar, de:
- o justificare a calitii materialelor in spiritul prevederilor prezentului caiet de
sarcini, in ce privete gropile de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje i analize fiind
in sarcina antreprizei;
- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite i extragerea de pmant
din gropile de imprumut dat de proprietarul terenului.
La exploatarea gropilor de imprumut antreprenorul va respecta urmtoarele
reguli:
- crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizaiei
prealabile a dirigintelui, s nu fie la o deprtare mai mare de 10 m de limitele zonei
drumului.
- spturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzelor de
debleu cu condiia ca fundul spturii s fie, la terminarea extragerii, nivelate de aa
manier ca evacuarea apelor din precipitaii s fie asigurat in bune condiii iar
taluzele s fie ingrijit taluzate.
- spturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul
proiectat al drumului, in profilele de debleu sau sub cota anului de scurgere a
apelor in zona de rambleu.
- in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul
drumului amenajand o banchet de 4,00 m lime intre piciorul taluzului drumului i
groapa de imprumut.
- fundul gropilor va avea o pant transversal de 1...3I spre exterior i o pant
longitudinal care s asigure scurgerea i evacuarea apelor.
140
- taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa
cu inclinarea de 1:1,5 ... 1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii
de imprumut nu se las nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre
drum va fi de 1:3.
Surplusul de sptura in zonele de debleu poate fi depozitat dup cum
urmeaz:
- fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si
taluzate conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafaa lor
superioara va fi niveleta la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei
rambleului;
- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in
executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru utilizarea terenului si
sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu se provoace
inzapezirea drumului.
Anterprenorul va avea grija ca gropile de imprumut sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale si sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze,
din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice ori
particulare, anteprenorul fiind in intregime raspunzator de eventualele pagube.
Dirigintele se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor
susceptibile de a inrautati aspectul imprejurimilor si scurgerea apelor, fara ca
antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau
despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate
depozitelor de pamant ca si celor necesare gropilor de imprumut raman in sarcina
antreprenorului.
Pregatirea terenului de sub ramblee
In afara lucrarilor pregatitoare care sunt comune atat sectoarelor de debleu
cat si celor de rambleu, pe acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari
pregatitoare dupa cum urmeaza:
Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara valorii de 20I,
antreprenorul va trebui sa execute treptele de infratire avand o inaltime de 0,40 m
distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 2I spre vale.
In completarea pregatirilor specificate, pe terenurile remaniate in cursul
acestor pregatiri sau pe terenuri de slaba portanta desemnate prin caietul de sarcini
speciale se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o
adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal
conform Tabelului 2.
Executia rambleelor
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului
indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fie verificate si acceptate
de diriginte. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in
caietul de santier.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor
minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale
vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de diriginte sau
reprezentantul sau la propunerea antreprenorului.
141
Modul de executie a rambleelor
Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil
orizontale, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a
rambleului.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de diriginte, o impun, straturile
elementare pot fi executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi
atunci executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului
decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea
maxima impusa.
Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a
platformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil
longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante
suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor
precizari in caietul de sarcini speciale aceste pante vor fi de minimum 5I.
La realizarea umpluturilor se vor respecta urmatoarele masuri:
- impanarea golurilor cu pamant;
- asigurarea tasarilor in timp;
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare
pe cel putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului.
La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se
vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea si
necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var
pentru a-si readuce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra,
udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
Compactarea rambleelor
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor normal prevazute in STAS 2914-84 conform Tabelului 2.
TABEL 2
Pamanturi
necoezive coezive
imbraca-minti
permanente
imbracaminti
semiperma-nente
imbraca-minti
permanente
imbracaminti
semiperma-nente
a. Primii 30 cm ai terenului
natural sub ramleu cu
inaltimea h de :
h < 2,00 m
h > 2,00 m
100
95
95
92
97
92
93
90
b. In corpul rambleelor la
drumului :
h < 0,50 m
0,5h < 2,00 m
h > 2,00 m
100
100
95
100
97
92
100
97
92
100
94
90
c. In corpul rambleelor la
drumului :
h < 0,50 m
0,5h < 2,00 m
h > 2,00 m
100
100
95
100
97
92
100
97
92
100
94
90
d. In deblee pe adancimea
de 30 cm sub patul drumului
100 100 100 100
142
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului dirigintelui cu cel putin 8 zile
inainte de inceperea lucrarilor grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare
tip de pamant pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate in
Tabelul 1 cu utilajele folosite pe santier. In acest scop inainte de inceperea lucrarilor
de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca
compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, antreprenorul va trebui sa realizeze o
noua plansa de incercare dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii stratului si
utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de
santier.
In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea
straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.
Finisarea platformei
Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat
cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in
proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in Tabelul 1.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei: }0,05 m, fata de ax;
}0,10 m, la intreaga latime;
- la cotele proiectului: }0,05 m, fata de cotele de nivel ale
proiectului.
Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele,
platforma va fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, construit din doi
versanti, plani inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica devereul
prevazut in planuri fr s coboare sub o panta transversala de 4%.
Antreprenorul va trebui in timp oportun sa solicite instructiuni dirigintelui
asupra tipului de finisare de adoptat. Aceste instructiuni vor fi consemnate in caietul
de dispozitii de santier.
Acoperirea cu pamant vegetal
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil
taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc, destinate
a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal va trebui sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini
sau iarba si umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou
usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu,
suspendata pe timp de ploaie.
Drenarea apelor subterane
Antreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decat in masura in
care acestea pot fi evacuate prin gravitatie.
Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca
necesare vor fi definite prin dispozitii de santier de catre diriginte si reglementarea lor
va interveni in lipsa unor dispozitii speciale ale caietului de sarcini speciale conform
prevederilor Clauzelor administrative generale.
nretinerea n timpul termenului de garantie
In timpul termenului de garantie, antreprenorul va trebui sa execute in timp util
si pe cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, respectarea
143
taluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a
lucrarilor.
In afara de aceasta, antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si
la cererea scrisa a dirigintelui toate lucrarile componente care vor fi necesare ca
urmarea degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila.
Controlul exectiei lucrarilor
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea tasarii axului si amprizei drumului;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie;
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat;
- controlul grosimii straturilor asternute;

- controlul compactarii terasamentului;
- controlul caracteristicilor platformei drumului;
- controlul capacitatii portante.
Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a
verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a
rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor
executate.
Verificarea tasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea
lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a
prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de }0,10 m in raport reperii
pichetajului general.
Verificarea terenului de fundatie
Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul, s-a
indepartat stratul vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul de
compactare si deformabilitatea terenului de fundatie.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a
calitatii lucrarilor ascunse specificandu-se si eventualele remedieri necesare.
Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare
este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu
parghii conform instructiunilor tehnice departamentale-indicativ CD 39-77 publicate in
Buletinul Constr. nr.7/1977.
Receptia finala
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat si
daca au fost intretinute corespunzator.
Suprastructura
Fundatie de balast
Punerea n opera a balastului
Se va trece la executia stratului de balast numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente.
Se va avea in vedere verificarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera
a balastului, inainte de inceperea lucrarilor.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute in proiect.
144
Cantitatea de apa necesara asigurarii umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul santierului tinand seama de umiditatea agregatului si se
adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.
Latimea peste care se asterne stratul de balast este variabila, functie de
amenajarea in plan a traseului. Acostamentele se vor completa si compacta odata cu
straturile de fundatie, astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de
acostamente.
Denivelarile ce se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau
raman dupa compactare se corecteaza si se recilindreaza. Se interzice utilizarea
balastului inghetat. De asemenea se interzice asternerea balastului pe patul acoperit
cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
Start din piatra sparta ( amestec optimal )
Prevederi generale
Pentru executia straturilor din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Stratul inferior fiind dintr-un strat de balast, acesta preia si functia de strat
drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea drenarii si
masurile de evacuare a apelor.
Masuri preliminare
Inainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa efectueze
experimentarea executarii pe tronsoane de 30 m liniari lungime si latime de cel putin
3,50 m, in prezenta dirigintelui, efectuand controlul compactarii prin incercari de
laborator.
In cazul cand gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, executantul
va trebui sa realizeze o noua incercare.
Pe substratul de balast realizat se asterne piatra sparta optimala 0-63 intr-unul
sau mai multe straturi in functie de grosimea optima de compactare stabilita pe
sectorul experimental. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii
si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea
agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor
de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. ( Q = volumul pietrei
sparte optimale 0-63, exprimat in m3; S = suprafata calcata la compactare in
intervalul de timp dat, exprimata in m2)
Denivelarile care se produc in timpul compactarii se corecteaza cu material de
aport si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si
se recilindreaza din nou.
Este intersiza asternerea pietrei sparte optimale pe patul acoperit de un strat
de zapada sau cu pojghita de gheata.
Controlul calitatii compactarii
In timpul executiei se va face verificarea compactarii, minim 3 probe, la o
suprafata de 2000 m2 de strat.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie,
acesta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform
145
Instructiunilor Tehnice Departamentale pentru determinarea deformabilitatii
drumurilor - CD 31-77.
Verificarea elementelor geometrice
Abaterea limita la grosimea fata de cea din proiect este max. }20 mm.
Abaterea limita la latime fata de cea din proiect este max. }5 cm.
Abaterea limita la panta transversala fata de cea din proiect este max. }0,4 I
Declivitatile in profil longitudinal fata de cele din proiect pot fi }10 mm
Conditii de compactare
Compactarea se face pana la realizarea gradului de compactare 95-98%
Proctor modificat. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului se considera
cand valorile deformatiei elastice masurate cu deflectometrul cu parghie nu
depaseste deformatia admisibila care este de 250 sutimi de mm.
Receptia lucrarilor
Receptia pe faza se efectuaza cand toate lucrarile prevazute in documentatie
sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentate.
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face
in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din

porezentul caiet de sarcini.
Imbracaminte
Domeniul de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplica tuturor imbracamintilor bituminoase
cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si
bitum neparafinos.
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie trebuie bine curatat.
In cazurile in care straturile suport au profil trasversal necorespunzator sau
denivelari se vor lua masuri de rectificare a acestora. Suprafata stratului suport, pe
care se asterne stratul de baza trebuie sa fie uscata.
Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor astupa rosturile de lucru in
stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Stratul suport se va
amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
- strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
- strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la
interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se
asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5
kg/mp bitum pur.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturii
bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta minimala de 100 m.
146
Asternerea
In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului dre sarcini speciale punerea in
opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de
a le repartiza fara sa produca agregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate
prin caietul de sarcini speciale.
Temperatura de asternere
Asternerea miturilor bituminoase se face in anotimp calduros, la temperaturi peste
+10C, in perioada martie-noiembrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
La utilizarea bitumului tip D 80/120 asternerea este admisa pana la 15 noiembrie, iar
la utilizarea bitumului tip D 50/80 pana la 15 septembrie.
Executia straturilor din mixtura dupa aceste perioade nu se poate face decat
cu aprobarea forului tutelar al administratiei drumului.
De asemenea executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
liantului, temperaturile conform tabelului:
Tipul
Temperatura minima la
asternere C
Temperaturile minime la compactare C
Inceput Sfarsit
Strat de baza Imbrac Strat de baza Imbrac Strat de baza Imbrac
D 50/80 140 150 130 140 100 100
D 80/120 130 140 120 130 90 100

Masurarea temperaturii va fi efectuata in masa mixturii in buncar.
Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de
compactare pentru a obtine compactitatea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor fi
refuzate.
Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier ele neputand fi
incalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se
racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.
Grosimea stratului de asternere
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face:
- stratul de uzura intr-o singura asternere;
- stratul de legatura intr-o singura asternere;
- stratul de baza intr-o singura asternere
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de
vedere al grosimii cat si al afanarii.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest
lucru nu este posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea grinzilor de asternere
si pozitia rosturilor longitudinale.
Rosturi longitudinale si transversale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie regulate si etanse.
a. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca
suprapus rostului longitudinal al unui strat imediat inferior, indiferent daca acesta din
urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizate din mixtura asfaltica.
147
Rosturile separand mixturile biotuminoase raspandite de la o zi la alta trebuie
sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre
suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.
b. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cu cel putin un
metru.
Compactarea
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata ca sa se
obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si
suprafatare.
Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax, pe sectoarele
in panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa
spre cea mai ridicata.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri pentru a se evita valuirea
imbracamintii.
Suprafata statului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor de compactare pe toata
latimea.La executia in mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de
baza, asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte .
Se va asigura o perfecta legatura intre straturi. Stratul superior se va aplica la cel
mult 24 de ore de la aplicarea primului strat, a carui suprafata trebuie uscata si
curatata.
Controlul compactarii
a. Autocontrolul compactarii
In timpul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa vegheze in
permanenta la:
- cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulata;
- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul
de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si
primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa
opreasca lucrarile pe santier, pana cand antreprenorul va lua masurile necesare la
remediere.
b. Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectueze
incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor
obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de
autocontrol.
Prevederi privind controlul calitatii
Pentru ansamblul lucrarilor se stabileste un plan de asigurare a calitatii,
aprobat de investitor.
Planul de asigurare a calitatii cuprinde:
148
- repartizarea generala, numarul general de personal, responsabilii cu
urmarirea executiei pe santier;
- organizarea controlului intern;
- lista lucrarilor pentru care trebuiesc efectuate incercari.
Procedurile de executie se stabilesc in concordanta cu prescriptiile din proiect
si caietul de sarcini si definesc:
- lucrarile care fac obiectul procedurii;
- mijloacele si materialele specifice;
- materialele, produse si componenti (calitate, atestare, origine, marca) ;
- punctele sensibile ale executiei-faze care trebuie sa retina atentia in mod
deosebit;
- modalitatile controlului intern.
Controlul intern are n vedere:
- conditiile de identificare si preluare a loturilor de materiale, produse si
componentii supusi unei proceduri oficiale de omologare;
- controlul betoanelor si a mixturilor bituminoase in laborator;
- conditiile de executie si interpretarea incercarilor, prescrise de la inceput sau
impuse in cursul executiei;
- modelul documentelor de urmarire a executiei.
Investitorul va efectua controlul exterior care nu scuteste antreprenorul de
autocontrol.

Prevederi privind receptia lucrarilor
Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor se va face o receptie pe
faze de executie si receptia finala a lucrarilor, in conroformitate cu caietul de sarcini.
Pe timpul executiei se vor efectua receptii pentru:
- predarea amplasamentului;
- pozitia si cotele axei drumului;
- montarea parapetilor pietonali si directionali;
- executia sapaturilor;
- compactarea umpluturilor ;
- verificarea cotelor la fundul rigolelor;
- receptia finala.
149
In cazul in care o parte a lucrarii sau intreaga lucrare nu corespunde
prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini antreprenorul este obligat sa
execute remedierile necesare.
Prevederi privind refacerea lucrarilor cu defecte
Dupa depistare si analiza defectelor, inainte de inceperea lucrarilor de
remediere, antreprenorul va propune investitorului programul de reparatii spre
aprobare.
Reparatiile intra in sarcina antreprenorului.
Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii,
siguranta si durabilitatea se va proceda astfel:
- intocmirea releveului detaliat al defectelor;
- cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii
sau calcule suplimentare;
- evaluarea consecintelor pe termen scurt sau mai lung;
- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si studiile efectuate investitorul poate sa procedeze
astfel:
- sa acorde viza proiectului, cu eventualele observatii;
- sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari.
In cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea suprafetelor, dar care
nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot executa
astfel:
- defectele minore pot fi corectate prin rabotare;
- in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune investitorului
un program de remediere, pe care il va analiza si aproba ca atare sau cu
completarile necesare.
Recepia la terminarea lucrrilor:
Recepia lucrrilor are loc pe tot parcursul execuiei i are drept scop s
verifice corespondena pe teren pentru toate acele lucrri care dup execuie rman
ascunse sau greu accesibile, precum i verificarea calitii i a modului de punere in
opera a materialelor de construcii i de canalizare. De asemenea, are drept scop
verificarea cantitativ i calitativ a intregii lucrri.
Recepia final - se efectueaz odat cu recepia ultimului obiect din cadrul
investiiei.
Comisia de recepie final se intrunete la data, ora i locul fixate i
examineaz urmtoarele:
a) procesele verbale de recepie la terminarea lucrrilor;
b) finalizarea lucrrilor cerute de recepia de la terminarea lucrrilor;
c) referatul investitorului privind comportarea construciilor si instalaiilor
aferente in exploatare pe perioada de garanie, inclusiv viciile aferente si
remedierea lor.
Intocmit
150
REFACERE STRAT UZUR ASFALT, N GROSIME DE 3 CM,
TROTUARE I NLOCUIT BORDURI VECHI CU BORDURI NOI
I. Domeniul de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea, controlul calitii i recepia
lucrrilor imbrcminilor rutiere din beton asfaltic de 3cm pentru trotuare i inlocuit
borduri
vechi cu borduri noi 10x20cm.
II. Descrierea lucrrilor
Condiii de execuie:
Avand in vedere starea actual a trotuarelor mai sus menionate datorate
degradrilor evolutive sub aciunea factorilor climaterici, este necesara executarea
lucrrilor de intreinere specifice tipului de imbrcminte a trotuarelor, in vederea
aducerii acestora la o stare normalde exploatare, care s asigure sigurana i
confortul circulaiei pietonale.
Tipul de lucrri specifice de intreinere propuse a fi licitate sunt:
Lucrri de reparaii i intreinere trotuare cu covoare bituminoase in grosime
de 3 cm,executate la cald, cu aternere manual i inlocuit borduri vechi cu borduri
noi 20x25 cm,lucrri ce cuprind prepararea, aternerea i transportul mixturilor
asfaltice la locul de punere in oper, repararea casetei trotuarului in zonele
deteriorate ( unde este cazul).
Mixtura asfaltic utilizat pentru stratul de uzur va fi beton asfaltic cu agregat
mrunt,bogat in criblur, Ba8 sau Ba16a, aplicat peste imbrcminile existente sau
pe un strat din balast.
Materialul rezultat din decaparea imbrcminilor bituminoase vechi din mixturi
asfaltice degradate precum i bordurile vechi recuperate vor fi transportate la
depozitul societilor de drumuri, pe baz de aviz de expediie i semntur de
predare primire.
La primirea amplasamentului, executantul are obligaia de a anuna in scris
data de incepere a lucrrii, deintorilor de reele de utiliti publice, pentru
asigurarea de ctre acetia a asistenei tehnice pe tot parcursul execuiei, cu privire
la repoziionarea in plan vertical, dup caz, a capacelor cminelor de vizitare, gurilor
de scurgere a apelor pluviale, a cminelor de vane i rsufltorilor de gaze de pe
traseele existente i vor intocmi proces verbal cu numrul acestora i poziionarea lor
pe amplasamentul respectiv.
Materiale
Mixturi asfaltice
agregate neprelucrate si prelucrate care sa satisfac condiiile SR 662-2004 i SR
667-2004 .
151
La betoanele asfaltice BA8 , BA16 , se folosesc amestecuri de nisip de
concasaj si nisip natural conform SR 174-1 -2009
Filer
- umiditatea max 2%
Liani
- D60/80 pentru zona climatica calda conform SR 174-1-2009 i SR 754-99;
Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice
Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie s indeplineasc
in timpul studiului de laborator i in timpul controalelor de fabricaie condiiile pentru
stratul de baz i pentru imbrcmini.
Temperatura mixturilor asfaltice la ieirea din staii:
160 0 C 1800 C mixturi cu bitum D60/80
Valoarea acesteia va fi stabilit in aa fel incat s se obin temperatura
cerut la aternere, inand cont de rcirea care are loc in timpul transportului.
Mixturile asfaltice sunt supuse incrcrilor preliminare de informare.
Transportul pe antier a mixturii asfaltice se efectueaz cu autocamioane cu
bene metalice, care s fie curate de orice corp strin inainte de incrcare.
Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in oper este determinat de
debitul defuncionare al staiei de aa natur incat s nu avem intreruperi.
Tehnologia cuprinde mai multe faze:
- desfacera bordurilor existente inclusiv fundaii
- decaparea imbrcmini asfaltice existente, manual sau mecanic;
152
- curirea manual a stratului suport in vederea aplicrii imbrcminilor
asfaltice i stropirea cu ap;
- executarea casetei trotuarului (sptur i fundaie balast 10 cm grosime),
unde este cazul i a casetei bordurilor noi
- montat borduri noi 10x20 cm pe beton de ciment
- amorsarea suprafeelor in vederea aternerii mixturilor asfaltice;
- aternerea manual sau mecanic a mixturilor asfaltice;

- cilindrarea mecanic a mixturilor asfaltice;
- compactarea manual a poriunilor inaccesibile pentru cilindrul compactor;
- imprtierea unui strat fin de nisip
- semnalizarea rutier
Se vor respecta pantele de scurgere a apei ctre rigole.
Lucrri pregtitoare
Pregtirea stratului suport.
Inainte de aternerea mixturii, stratul suport de fundaii va fi bine curat;
In cazul unui strat suport necorespunztor in profil transversal sau cu
denivelri,se vor lua msuri de rectificare i aducere la cota din proiect.
Amorsarea
La executarea straturilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru i stratul
suport cu o emulsie de bitum cationic cu rupere rapid, bitum tiat sau alte produse
agrementate tehnic.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmtoarelor cazuri:
- strat de legtur pe stratul de baz din mixtur bituminoas
- strat de uzur pe stratul de legtur, cand se execut la interval mai mare
de 3 zile de la execuia stratului de legtur. Dup amorsare se ateapt
timpul necesar pentru ruperea i uscarea emulsiei cationice, evaporarea
solventului din bitumul tiat.
Aplicarea amorsajului trebuie s asigure rmanerea a 0-3 0-5 kg/mp bitum
pur.
Amorsarea se face in faa finisorului, la o distan max 100m.
Aternerea
Mixtura asfaltic trebuie aternut continuu pe toat lungimea programat a
se executa in ziua respectiv.
Aternerea mixturilor se face in timpul clduros, la temperaturi peste 10oC, in
perioada martie-noiembrie in condiiile unui timp uscat.
Mixturile asfaltice trebuie s aib la aternere i compactare, funcie de tipul
liantului,
temperaturile.
Viteza de aternere trebuie s fie adaptat cadenei de sosire a mixturilor de
la staie, evitandu-se pe cat posibil intreruperile.
Rosturi longitudinale i transversale
Rosturile longitudinale i transversale trebuie s fie regulate i etane. La
reluarea lucrului pe aceeai band sau pe band adiacent zonele aferente rostului
de lucru se taie pe toat lungimea i grosimea stratului astfel incat s rezulte o
suprafa vertical precis.
153
In cazul rostului longitudinal al stratului de baz sau stratului de legtur cand
benzile adiacente se execut in aceeai zi, tierea nu mai este necesar.
Suprafaa nou creat prin tiere se va amorsa, iar mixtura pentru banda
adiacent se aterne depind rostul cu 5-10cm,acest surplus impingandu-se inapoi
cu o raclet, astfel incat s apar rostul, dup care se efectueaz compactarea pe
noua band.
Rosturile de lucru longitudinale i transversale se vor decala unul fa de
cellalt cu minimum 10cm.
Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou i unul existent se va face
dup decaparea mixturii din stratul vechi pe o zon cu pant de 0,5%. In plan, liniile
de decapare se recomand s fie in form de V, la 45o.
Compactarea
Pentru obinerea gradului de compactare (min 96%) se consider un numr de
treceri minim, funcie de atelierul de compactare i tipul mixturii menionat.
Compactarea se execut in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in
zona rostului dintre benzi apoi la marginea mai joas spre cea ridicat.
doua ori pe zi
zilnic
Incercrile se efectueaz conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de ctre laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in :
compactare
154
adiacente, s prezinte planeitatea care s se incadreze in SR 174 /1 -2009 atat in
profil transversal cat i in profil longitudinal.
Mixtura asfaltic utilizat va indeplini caracteristicile prevzute in SR 174/1-
2009 i va fi verificat prin analize de laborator.

De asemenea mixtura asfaltic va fi insoit de certificate de conformitate
conform prevederilor Regulamentului pentru certificarea calitii produselor folosite
in construcii aprobat prin HG 766/1997.
Proces verbal de recepie a lucrrii executate, ce va cuprinde nume strad,
poziia km, suprafaa reparat cu grosimea real executat precum i aprecieri legate
de calitatea lucrrilor.
Recepia final se face dup 6 luni calendaristice de la execuie pe baz de
proces verbal.
Intocmit
155
RANFORSRI
CAP I. GENERALITI
Prezentul caiet de sarcini se refer la pregtirea execuiei , execuia i
recepia lucrrilor care privesc ranforsare structurii rutiere existente pe strzile
existente pentru a mri capacitatea portant a acestora .
Stabilirea tipului de ranforsare i grosimea straturilor de mixturi se va face pe
baza unui calcul de dimensionare a structurii rutiere intocmit de proiectant.
Tipuri de ranforsri
a. Prin reciclarea mixturii asfaltice existente frezat pe 5,0 -10,0 cm cu adaos
de material granular (balast, cribluri) i stabilizare cu bitum spumant i ciment,
folosit ca strat de baz peste care se atern straturile de legtur i uzur.
b. Prin realizarea unui strat de baz din mixtur asfaltic AB1, AB2 aternut
peste imbrcmintea rutier existent, peste care se atern straturile de legtur i
uzur.
Materiale
Materiale utilizate n reciclarea in situ a straturilor rutiere degradate
Materialul frezat
Provine din -straturile existente de mixtur asfaltic degradat;
-straturile din beton de ciment degradat;
-straturile din pmant sau agregate naturale.
Materialului frezat din structura rutier existent i se determin in prealabil,
prin prelevare de carote, compoziia granulometric si coninutul de bitum (in cazul
mixturilor). De asemenea, in baza analizelor asupra bitumului (grad de imbtranire,
IB si penetraie), se observ oportunitatea adaugrii de substane regenerante in
bitumul de adaos.
Materialul de aport
Materialul de aport va fi funcie de dozajele stabilite, dup realizarea testelor
pe materialul existent frezat. Materialul de aport trebuie sa indeplineasc normativele
in vigoare.
Apa
Apa utilizat la reciclarea in situ a straturilor rutiere degradate poate s
provin din reeaua public sau alt surs, dar in acest caz trebuie s indeplineasc
urmtoarele condiii:
- s fie limpede i s nu conin suspensii organice sau anorganice (mal,
argil etc.);
156
s nu aib gust i miros pronunat;

s corespund caracteristicilor chimice din tabelul nr.1.
Indiferent de surs, se va face verificarea apei de ctre un laborator de
specialitate la inceperea lucrrilor.
In timpul utilizrii pe antier se va evita ca apa s se polueze cu detergenti,
materii organice, uleiuri, argil, etc.
Tabel nr.1
Lianii de aport Tabel nr.2
Nr. Crt. Liani de aport Tip de reciclare
1 CIMENT SAU VAR RECICLARE STRAT DE AGREGATE
NATURALE SAU PAMANT
2
EMULSIE
BITUMINOAS I/SAU
CIMENT
AGREGATE NATURALE SAU A CELUI DE
MIXTUR ASFALTIC
3
BITUM SPUMANT I
CIMENT
BETON DE CIMENT SAU MIXTURI
ASFALTICE
Dozajele se stabilesc pe baza datelor furnizate de analizele de laborator, prin
probe extrase din stratul rutier ce urmeaz a fi reciclat, funcie de adancimea de
frezare i de tipul de reciclare aplicat.
Lianii utilizai vor indeplini condiiile date de:
-SR 388/95, SR 1500/96 pentru cimenturi;
-STAS 790-84 pentru var;
-SR 754-98 pentru bitum;
-STAS 8877 72 pentru emulsie bituminoas cationic.
Aditivi
157
Caracteristici
Condiii de
admisibilitate Metode de verificare
Coninut total de sruri (reziduu uscat
la 105+5 0C), mg /dm3,max 2000 STAS 6325 81
Concentraia ionilor de hidrogen (pH) 5 10 STAS 3638 76
Sulfai, ( SO4 2 ), mg /dm3,max 2000 STAS 3069 75
Substane organice, mgKMnO4 /
dm3,max 500 STAS 3002 78
Cloruri, Cl mg/dm3,max 500 STAS 3049 77
Azotai, (NO3) mg /dm3,max 500
Magneziu, gr.Mg / dm3,max 500 STAS 6674 77
Aditivii au rolul de a imbuntii caracteristicile fizico-chimice ale straturilor
rutiere reciclate. In cazul folosirii mai multor aditivi in cadrul aceleiai reete se vor
face teste pentru a se verifica dac acestea nu interacioneaz in mod negativ.
Aditivii propui a fi folosii la prepararea amestecului vor fi aprobai de ctre
beneficiar pe baza incercrilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compoziiei
amestecului.
Matriale pentru mixturi
Straturile de baz se vor executa din mixturi asfaltice alctuite din agregate
naturale cu o anumit compoziie granulometric i bitum de drumuri ca liant,
preparate la cald in centrale i puse in opera mecanizat i manual.
Imbrcminile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate la cald,
fiind alctuite, in general, din dou straturi: strat superior de uzur i strat inferior de
legtur.
Agregate pentru mixturi
Agregate pentru straturi de baz:
- cribluri 38; 816; 1625 mm, conform SR 667-97;
- nisip de concasaj 03 mm, conform SR 667-97;
- nisip 07 mm, conform STAS 662-89;
- filer de calcar STAS 539-79.
Agregate pentru imbrcmini bituminoase
- nisip natural sort 03 mm, conform STAS 662-89;
- nisip de concasaj sort 03 mm, conform SR 667-97;
- criblur, sorturi: 38; 816; 1625 mm conform SR 667-97.
Filer
- umiditatea max 2%
Liani
Pentru realizarea imbracamintii asfaltice din mixtura asfaltica se foloseste
bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100;
Fabricarea
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui
realizata numai in statii automate de asfalt.
O atenie deosebit se va da in special respectrii prevederilor privind
coninutul de liant i se va urmri prin observaii vizuale ca anrobarea celor mai mari
granule s fie asigurata intr-un mod convenabil.
Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice la ieirea din staia de asfalt,
trebuie s fie cuprinse intre urmtoarele valori:
158
- 160C la 170C pentru mixtura cu bitum 60/80 i 80/120
Valoarea acesteia va fi stabilita in aa fel ca sa se obin temperatura cerut
la aternerea mixturii inand seama de rcirea care are loc in timpul transportului i a
aternerilor.
Mixturile asfaltice produse in statiile de asfalt sunt supuse incercarilor
preliminare de informare, controlul de specialitate si receptie.
Modul de punere n opera
Transport
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu
autocamioaneler cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain
inainte de incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile a dizolva liantul sau a se amesteca cu

acesta (motorina, pacura, etc.) este interzis.
Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat de
debitul de functionare a statiei de asfalt si de punerea in opera de asa maniera incat
sa nu existe intreruperi.
Autocamioanele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa
la terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.
Tehnologia lucrrii
Lucrri pregtitoare
Tehnologia de execuie a lucrrilor de ranforsare a structurilor rutiere in e,
cuprinde mai multe faze, in funcie de sectoarele de strad, care determin: modul
de decapare, tipul de mixtur, modul de aternere i modul de compactare, astfel:
- marcarea sectoarelor care urmeaz a fi ranforsate, se face prin trasarea
unor linii pline perpendiculare pe axa strzii
Execuia straturilor rutiere reciclate executate in situ
Frezarea i malaxarea
Frezarea se realizeaz cu tamburii de frezare ai reciclatorului. Trebuie
acordat o mare atenie acestei faze a lucrrii intrucat este definitorie pentru
obinerea compactrii dorite datorit faptului c funcie de anumii parametri ai frezei
(viteza de inaintare a frezei i viteza unghiular a tamburului) se obine curba
granulometric dorit. Aceti parametri se vor stabili in urma studierii sectorului
experimental.
Liantul se pulverizeaz in amestecul frezat i se malaxeaz obtinindu-se un
amestec omogen.
159
Aternerea i compactarea
Materialul amestecat in malaxor este repartizat uniform de un nec, pe toat
ltimea de lucru.
Finisorul este dotat cu un reglaj automat al nivelului de aternere in
conformitate cu profilul proiectat , precompactand noul strat. Aternerea i nivelarea
amestecului trebuie s fie realizat pentru a rspunde urmtoarelor obiective:
-de a respecta pentru fiecare strat toleranele de nivelment admisibile;
-de a asigura stratului grosimea prevazut in proiect in oricare punct al
acestuia;
-obinerea unei suprafee corespunztoare.
Compactarea de prob pe tronsonul experimental se va face in prezena
dirigintelui, efectuand controlul compactrii prin incercri de laborator, stabilite de
comun acord i efectuate de ctre un laborator de specialitate. Atelierul de
compactare se alege funcie de tipul de liant i de stratul rutier reciclat.
In cazurile in care gradul de compactare prevzut nu poate fi obinut se va
realiza o nou incercare dup modificarea parametrilor de compactare.
Aceste incercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii i anume:
- tipul si numrul compactoarelor utilizate ;
- condiii de compactare (verificarea eficacitii utilajului propus i a intensitii
de compactare).
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde Q este

volumul pus in oper intr-o anumit unitate de timp (or, zi, schimb) exprimate in m3
i S este suprafaa clcat la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in m2.
Raportul Q/S este determinat experimental i se va respecta cu strictee pe tot
parcursul execuiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare s fie dotat cu
un dispozitiv care s inregistreze datele pentru estimarea lui S. Compactarea se
execut de la margine spre axa drumului prin treceri succesive. Viteza de deplasare
a compactorului trebuie s fie constant, fr micri brute care produc vlurirea
suprafeei.
Compactarea se va executa astfel incat numrul trecerilor s fie egal in
fiecare punct al suprafeei.
Straturi rutiere din mixturi asfaltice
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie trebuie bine curatat.
In cazurile in care straturile suport au profil trasversal necorespunzator sau
denivelari se vor lua masuri de rectificare a acestora. Suprafata stratului suport, pe
care se asterne stratul de baza trebuie sa fie uscata.
Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor astupa rosturile de lucru in
stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Stratul suport se va
amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
- strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
160
- strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la
interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se
asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5
kg/mp bitum pur.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturii
bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta minimala de 100 m.
Asternerea
In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului dre sarcini speciale punerea in
opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de
a le repartiza fara sa produca agregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate
prin caietul de sarcini speciale.
Temperatura de asternere
Asternerea miturilor bituminoase se face in anotimp calduros, la temperaturi peste
+10C, in perioada martie-noiembrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
La utilizarea bitumului tip D 80/120 asternerea este admisa pana la 15 noiembrie, iar
la utilizarea bitumului tip D 50/80 pana la 15 septembrie.
Executia straturilor din mixtura dupa aceste perioade nu se poate face decat
cu aprobarea forului tutelar al administratiei drumului.
De asemenea executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
liantului, temperaturile conform tabelului:
Tipul
Temperatura minima la
asternere C
Temperaturile minime la compactare C
Inceput Sfarsit
Strat de baza Imbrac Strat de baza Imbrac Strat de baza Imbrac
D 60/80 140 150 130 140 100 100
D 80/120 130 140 120 130 90 100
Masurarea temperaturii va fi efectuata in masa mixturii in buncar.
Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de
compactare pentru a obtine compactitatea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor fi
refuzate.
Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier ele neputand fi
incalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se
racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.
Grosimea stratului de asternere
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face:
- stratul de uzura intr-o singura asternere;
- stratul de legatura intr-o singura asternere;
- stratul de baza intr-o singura asternere
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de
vedere al grosimii cat si al afanarii.
161
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest
lucru nu este posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea grinzilor de asternere
si pozitia rosturilor longitudinale.
Rosturi longitudinale si transversale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie regulate si etanse.
a. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca
suprapus rostului longitudinal al unui strat imediat inferior, indiferent daca acesta din
urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizate din mixtura asfaltica.
Rosturile separand mixturile biotuminoase raspandite de la o zi la alta trebuie
sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre
suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.
b. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cu cel putin un
metru.
Compactarea
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata ca sa se
obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si
suprafatare.
Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax, pe sectoarele
in panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa
spre cea mai ridicata.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri pentru a se evita valuirea
imbracamintii.
Suprafata statului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor de compactare pe toata
latimea.La executia in mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de
baza, asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte .
Se va asigura o perfecta legatura intre straturi. Stratul superior se va aplica la cel
mult 24 de ore de la aplicarea primului strat, a carui suprafata trebuie uscata si
curatata.
Controlul compactarii
a. Autocontrolul compactarii
In timpul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa vegheze in
permanenta la:
- cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulata;
- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul
de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si
primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa
opreasca lucrarile pe santier, pana cand antreprenorul va lua masurile necesare la
remediere.
b. Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectueze
incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor
162
obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de
autocontrol.
Prevederi privind controlul calitatii
Pentru ansamblul lucrarilor se stabileste un plan de asigurare a calitatii,
aprobat de investitor.
Planul de asigurare a calitatii cuprinde:
- repartizarea generala, numarul general de personal, responsabilii cu
urmarirea executiei pe santier;
- organizarea controlului intern;
- lista lucrarilor pentru care trebuiesc efectuate incercari.
Procedurile de executie se stabilesc in concordanta cu prescriptiile din proiect
si caietul de sarcini si definesc:
- lucrarile care fac obiectul procedurii;
- mijloacele si materialele specifice;
- materialele, produse si componenti (calitate, atestare, origine, marca) ;
- punctele sensibile ale executiei-faze care trebuie sa retina atentia in mod
deosebit;
- modalitatile controlului intern.
Controlul intern are n vedere:
- conditiile de identificare si preluare a loturilor de materiale, produse si
componentii supusi unei proceduri oficiale de omologare;
- controlul betoanelor si a mixturilor bituminoase in laborator;
- conditiile de executie si interpretarea incercarilor, prescrise de la inceput sau
impuse in cursul executiei;
- modelul documentelor de urmarire a executiei.
Investitorul va efectua controlul exterior care nu scuteste antreprenorul de
autocontrol.

163
Prevederi privind receptia lucrarilor
Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor se va face o receptie pe
faze de executie si receptia finala a lucrarilor, in conroformitate cu caietul de sarcini.
Pe timpul executiei se vor efectua receptii pentru:
- predarea amplasamentului;
- pozitia si cotele axei drumului;
- montarea parapetilor pietonali si directionali;
- executia sapaturilor;
- compactarea umpluturilor ;
- verificarea cotelor la fundul rigolelor;
- receptia finala.
In cazul in care o parte a lucrarii sau intreaga lucrare nu corespunde
prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini antreprenorul este obligat sa
execute remedierile necesare.
Prevederi privind refacerea lucrarilor cu defecte
Dupa depistare si analiza defectelor, inainte de inceperea lucrarilor de
remediere, antreprenorul va propune investitorului programul de reparatii spre
aprobare.
Reparatiile intra in sarcina antreprenorului.
Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii,
siguranta si durabilitatea se va proceda astfel:
- intocmirea releveului detaliat al defectelor;
- cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii
sau calcule suplimentare;
- evaluarea consecintelor pe termen scurt sau mai lung;
- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si studiile efectuate investitorul poate sa procedeze
astfel:
- sa acorde viza proiectului, cu eventualele observatii;
- sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari.
In cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea suprafetelor, dar care
nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot executa
astfel:
- defectele minore pot fi corectate prin rabotare;
- in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune investitorului
un program de remediere, pe care il va analiza si aproba ca atare sau cu
completarile necesare.

verificarea cantitativ i calitativ a intregii lucrri.
investiiei.
164
remedierea lor.
Intocmit
165
MONTARE BORDURI NOI
CAP.I GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refera la desfacerea i inlocuirea bordurilor
existente cu borduri noi.
Instruciunile au ca scop precizarea aciunilor , fazelor tehnologice , utilajelor si
materialelor necesare pentru protejarea si delimitarea marginii prii carosabile de
restul platformei .
Procedura se va utiliza la lucrrile de incadrare , de o parte i alta a
imbrcminii .
Materiale
Bordurile sunt blocuri prismatice din piatra cioplita sau beton de ciment
dispuse in lungul drumului la marginea imbrcmintei respectand proiectele de
execuie aferente i prevederile tehnice STAS 4032/1 , STAS 1139/1 , STAS 6244 ,
STAS 388,SR 1500,STAS 662,STAS 1667,indicativ NE 012-99, STAS 1598/1/2.
Beton C 12/15 pentru montarea bordurilor
Beton C 18/22,5 pentru borduri din beton de ciment
Borduri pentru carosabil 20x25 cm
Borduri pentru trotuar 10x15 cm
Nisipul natural splat sort 0/3mm,pietri sort 3/7;7/16;16/31
Ciment portland
Aditiv SUPERPLAST
Tehnologia lucrrii
Bordurile existente de desfac cu ajutorul pikamerului , inclusiv fundaiile
existente iar materialul rezultat va fi evacuat din zon.
Se sapa pmantul manual in vederea crerii spaiului necesar executrii
fundaie ..
Se picheteaz traseul bordurii cu rui de lemn sau metal drepte , se intinde
sfoara pentru stabilirea liniei bordurii si se alineaz bordura in lungul sforii .
Se toarn betonul fundaiei manual cu lopata cu circa 2 - 3 cm mai sus decat
cota necesara , pentru ca atunci cand se aeaz bordur sa nu mai fie nevoie de
completri cu mortar de ciment decat in mica msura . Betonul se toarn in aa fel
incat suprafaa lui sa asigure o aezare corecta a bordurii .
Bordurile se aeaz manual in funcie de greutatea acestuia de unul sau doi

muncitori astfel ca muchia interioara sa urmreasc sfoara care materializeaz linia
bordurii.
166
Bordurile de incadrare se aeaz cu fata superioara la 5 - 8 mm sub nivelul
marginii imbrcminilor asfaltice i cu 10 mm sub nivelul imbrcminilor de piatr
cioplit .
In profil longitudinal nu se admit denivelri mai mari decat ale imbrcminii
asfaltice .
Bordurile de trotuar se aeaz cu faa superioar la 10 - 15 cm deasupra
nivelului marginii imbrcminii , in funcie de cantitatea de apa ce curge pe rigola . In
acest caz nu se admit denivelri mai mari decat panta longitudinala a rigolei i
imbrcminii trotuarului.
Pentru curbe se folosesc borduri de trotuar de aceeai seciune ca i
bordurile din aliniament dar de lungime mai mic spre a se realiza o cat mai uoar
inscriere in curbe .
Corecturile de poziie se fac prin ciocnire cu ciocan de lemn sau fier ,
punandu-se mai intai pe locul unde va fi lovita bordura o scanduric de protecie .
Rosturile bordurilor implic colmatarea cu mortar de ciment a spaiului ce
rmane intre doua borduri alturate . La bordurile de trotuar se traseaz pe mortarul
de rostuire o linie care marcheaz in relief rostul .
Se face conform C 56-85 si conform Planului de control de calitate.
Materialele vor fi verificate conform prescripiilor din normele dup care se
produc.
Controlul Iucrrilor
Se va controla in ceea ce privete:
- curenia
- planeitatea;
- linearitatea ;
- colmatarea rosturilor dintre borduri.
167
Recepia preliminar
Regulamentului de recepie a lucrrilor in construcii si instalaii aferente acestora,
Recepia final
In perioada de garanie a montrii bordurilor, toate eventualele defeciuni vor fi
Recepia finala se face conform prescripiilor legale in vigoare si a prevederilor
Intocmit
168
CANALIZRI LUVIALE
CAP. GENERLITI
Prezentul caiet de sarcini se refer la pregtirea, execuia i recepia lucrrilor
care privesc evacuarea apelor pluviale provenite de pe partea carosabil.
Evacuarea se va face prin intermediul unui racord la canalizarea oreneasca.
Materiale
Toate materialele vor trebui s fie insoite de certificatul de calitate si de
agrementul tehnic.
Conductele de canalizare, vor fi executate din evi din PVC-KG.
Proprietile fizice pe care va trebui s le indeplineasc materialul folosit la
fabricarea evilor sunt:
- densitatea la 230C 0,900-0,950 g/cm2 pt. PP;
- densitatea la 230C 1,35 - 1,45 g/cm2 pt. PVC;
- rezistenta la rupere 40 N/mm2;
- rezistenta la traciune 15 N/mm2;
- modulul de elasticitate 1300 N/mm2;
- coeficient de dilatare 0,11 mm/m 0C
- autostingere <12 secunde;
Conductele din PVC pt. canalizri exterioare vor avea urmtoarele proprieti:
- stabilitatea dimensiunilor care s permit autoetanarea cu garnituri din
elastomeri;
- rezisten la impacturi mecanice;
- suprafaa interioar s nu prezinte asperiti ce pot produce depuneri ;
- structura molecular s nu permit imbtranirea materialului ;
- s fie un izolator electric si s absoarb vibraiile;
- domeniul de utilizare 00C-650C(accidental de scurt durat 1000C);
- rezistente la foc ,cu proprieti de autostingere;
evile vor fi prevzute cu mufe in care vor fi montate din fabricaie garniturile
de etanare din cauciuc sintetic (elastomeri).
Garniturile vor fi dublu profilate pentru permite autoetanarea imbinrilor.
Tehnologia lucrrii
Lucrri pregtitoare:
Inainte de inceperea execuiei, beneficiarul impreun cu executantul lucrrii vor
convoca pe antier delegai de la toate unitile deintoare de gospodrii subterane,
cu ajutorul crora se vor identifica i marca pe teren toate punctele de apropiere sau
intersecie a traseului lucrrilor proiectate cu reele sau construcii subterane
169
existente in zon i se vor stabili intr-un proces verbal, msurile de siguran

necesare a fi luate pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente.
Pentru depistarea gospodriilor subterane a cror poziie nu se cunoate cu
exactitate se vor face sondaje manuale in prezena delegatului unitii ce
administreaz instalaia respectiv.
Amplasarea gurilor de scurgere i a tuburilor care le leag la cminele de
vizitare este conform cu planul de situaie.
La trasarea lucrrilor pe teren , se vor ine cont de urmtoarele:
- nivelmentul de-a lungul traseului s fie executat cu precizie
- s se prevad repere provizorii de-a lungul traseului proiectat cu traseele
construciilor existente.
- S se marcheze pe teren interseciile traseului proiectat cu traseele
construciilor existente.
- S se preia de ctre executant sau beneficiar reperele lucrrii,
materializate pe teren.
Execuia lucrrilor :
Terasamente
Spturile se vor executa manual i mecanizat. Sptura nu se execut pan
la cotele finale din proiect. Grosimea stratului ce se las de spat depinde de
temperatura din perioada in care se execut lucrarea.
In situaia in care execuia are loc iarna, grosimea acestui strat va fi cel puin
egal cu adancimea de inghe. Stratul rmas se sap numai inaintea montrii
tuburilor.
Deci, spturile se vor incepe numai dup ce s-au aprovizionat cu materialele
necesare execuiei (tuburi, material de sprijinire, etc).
Dac pe parcursul executrii spturii se intalnesc alte reele subterane
(electrice, telefonie, gaz) se va inceta lucrul in zona respectiv i se vor anuna
imediat organele de exploatare ale gospodriilor subterane intalnite.
Continuarea executrii spturii in zona respectiv se va face sub directa
supraveghere a proprietarilor acestor reele, pe baza cunoaterii exacte a traseului
lor.
Executarea spturilor la tranee cu perei verticali mai adanci de 1,20 m se
va face cu sprijinirea pereilor corespunztor.
In pmanturile mai puin coezive spijinirea pereilor se execut cu dulapi
orizontali alturai.
Demontarea sprijinirilor orizontale se face de jos in sus cate un dulap in
fiecare parte.
In terenurile necoezive sau slab acvifere, sprijinirea se face cu dulapi btui
vertical peste care se monteaz dulapi orizontali, intre care se monteaz praiuri
orizontale.
170
In trenurile cu ape subterane abundente, sprijinirile se fac prin intermediul
palplanelor de lemn sau metalice. Palplanele trebuie s fie incastrate in pmant
minim 0,5 m.
In toate cazurile in care spturile se execut sub nivelul apei , este necesar
epuismentul apelor din sptur pentru a se asigurarea executarea in uscat a
montrii tuburilor.
Coborarea tuburilor in an se poate executa manual in cazul tuburilor uoare,
sau cu ajutorul trepiedului. Tuburile se coboar in an unul cate unul , pe msur ce
se imbin intre ele. Inainte de coborarea in an a tuburilor , se execut pe fundul
anului un pat de nisip de circa 5 cm grosime. Montarea tuburilor se face dinspre
aval spre amonte. Tuburile cu muf se aeaz cu mufa contra sensului de curgere a
apelor. Schimbrile de direcie, reducerea seciunilor sau racordarea cu alte
conducte se realizeaz in cmine de vizitare.
Umplerea traneelor se va face cu balast , dup un control , verificarea calitii
execuiei lucrrii i dup verificarea primei probe de etaneitate.
Traneea trebuie epuizat de ap inaintea executrii umpluturii. Se interzice
ingroparea lemnului provenit din cofraje i sprijinire in umplutur . la terminarea
lucrrilor se indeprteaz toate materialele de construcie rmase, precum i
surplusul de pmant.
Cmine de vizitare
Pe traseul canalizrii proiectate au fost prevzute, conform STAS 3051/91,
cmine de vizitare. Cminele permit accesul in canale in scopul supravegherii si
intreinerii acestora pentru curirea si evacuarea depunerilor, avand dimensiuni care
s permit introducerea uneltelor si utilajelor specifice.
Deoarece adancimea prii superioare a fundaiei(banchetei) este sub 2,0 m
cminele vor fi executate fr camer de lucru.
Cminele de vizitare proiectate se vor executa conform STAS 2448/82, fiind
alctuite din:
- fundaie din beton simplu B150;
- co de acces din tuburi prefabricate din beton simplu cu muf Dn 80 cm, cu
L=1 m sau L = 2 m ;
- beton simplu B150 pentru aducerea la cota a ansamblului ram + capac
- capac si ram din font conform STAS 2308/81 tip IV B carosabil pt.
parcri i drumuri;
- capac si ram din font conform STAS 2308/81 necarosabil pt. spaiu
verde;
- scar de acces cu trepte din otel beton OB 37 STAS 438/1-80 cu
F 20mm vopsite cu minium de plumb;
- mortar M 100 pentru etanarea imbinrilor;
- tencuieli cu mortar de ciment M 100, de 2 cm grosime la bancheta si radier;
Executarea cminelor de vizitare se incepe prin turnarea fundaiei, dup care
se execut rigola cminului al crui diametru va fi egal cu diametrul tubului de canal,
iar in pereii fundaiei se prevd golurile necesare introducerii tuburilor.
Golurile din pereii tuburilor de beton ale cminelor prevzute pentru
racordarea conductelor de canalizare interioar sau a gurilor de scurgere,vor fi
executate cu deosebit atenie pentru a nu provoca fisurarea acestora.
Pentru executarea golurilor i extragerea calotelor se vor utiliza unelte rotopercutoare.
171
Dup racordarea gurilor de scurgere, golurile din pereii tuburilor de beton vor
fi matate cu deosebit atenie cu mortar de ciment M 100 pentru prevenirea
infiltraiilor i exfiltraiilor.
Pentru a impiedica antrenarea pmantului in cminele de canalizare, in spaiu
verde capacele acestora vor fi montate cu 10 cm mai sus decat cota terenului
nivelat.
Diferena de nivel maxim intre dou canale ce se intersecteaz sau intre
racorduri i canalul receptor va fi de maxim 80 cm pan la bancheta canalului
receptor.
Inainte de introducerea in execuie a evilor din PVC pt. canalizri exterioare
se va verifica fiecare muf astfel:
- poziia corect a garniturii in lcaul mufei;
- garnitura s nu prezinte zgarieturi sau fisuri;
Garniturile defecte vor fi inlocuite numai cu piese originale fiind interzise

improvizaiile.
Tierea evilor se va realiza cu un fierstru pt. plastic. In cazul evilor de
diametru mare se pot utiliza discuri de tiere.
Tierea se face la un unghi de 900 dup care capetele evii se debavurez.
Dup debavurare se execut anfrenarea captului conductei la un unghi de
de 15 0.Nu este permis scurtarea fitingurilor, pentru c in acest caz nu mai este
asigurat rezistena i etaneitatea imbinrii.
Gurile de scurgere
Gurile de scurgere servesc pentru colectarea apelor meteorice i conducerea
acestora in reeaua de canalizare.
Gurile de scurgere vor fi de tip cu sifon si depozit.
Gurile de scurgere se vor lega la canalizare prin intermediul racordurilor cu Dn
20 cm executate din eav PVC pt. canalizri exterioare.
Gurile de scurgere cu sifon si depozit vor fi de tip A1 si se vor executa
conform STAS 6701/82, fiind alctuite din:
- grtar din fonta STAS 3272/80 carosabil tip A1 cu rama din fonta;
- corpul gurii de scurgere format din doua tuburi prefabricate de beton
simplu cu Dn 50 cm conform STAS 816/80
- cot la 90 0 din PVC pt. canalizri exterioare Dn 20 cm ;
- beton de egalizare Bc 3.5 in grosime de 10 cm.
- Pentru a asigura etaneitatea gurii de scurgere, intre fundaia de beton i
tub precum i intre tub i eava din PVC ,atat la interior cat i la exterior
interspaiile vor fi matate cu mortar de ciment M100.
- Garda hidraulic in sifonul gurii de scurgere se va realiza la adancimea de
inghe de 90 cm.
Verificarea reelei de canalizare se efectueaz ealonat pe toata durata de
execuie i are drept scop s stabileasc corespondena cu terenul pentru toate
acele lucrri care dup execuie rman ascunse sau accesibile, precum si verificarea
calitii si modul de punere in opera a materialelor.
In acest scop, in timpul executrii lucrrilor se vor verifica fa de prevederile
proiectului:
- adancimea traneelor de sptura:
- panta canalului si natura terenului de fundare;
172
- respectarea dimensiunilor tuburilor si a tuturor celorlalte construcii care
alctuiesc reeaua;
- aliniamentul canalului;
- corecta amplasare a cminelor de vizitare i a gurilor de scurgere;
- modul de compactare;
La verificarea aliniamentului canalului proiectat se admit ( conf. STAS 3051/91
) urmtoarele abateri limita fa de proiect:
- la pante 10%;
- la cote + 5 cm fr a depi abaterile admise pentru pante;
Asupra constatrilor se incheie procese verbale in care se consemneaz
rezultatele verificrilor.
Fiecare lot de livrare al materialelor trebuie sa fie insoit de documentele de
certificare a calitii.
Dup terminarea lucrrilor de montaj, dup ce betonul si mortarul utilizat au
ajuns la rezistenta proiectat i inainte de execuia umpluturilor se va executa proba
de etaneitate a canalelor inchise.

Verificarea calitii cminelor de vizitare nou proiectate si proba de etaneitate
a acestora, se vor face concomitent cu verificarea si proba de etaneitate a reelei
de canalizare.
Proba de etaneitate se va executa pe tronsoane, acestea fiind in prealabil
meninute cu ap 24 h ( conform STAS 3051/91 ).
Pentru realizarea probei de etaneitate se vor executa urmtoarele lucrri :
- acoperirea parial cu pmant a conductelor pentru a preveni deplasarea
acestora in timpul probelor ;mufele vor rmane neacoperite ;
- inchiderea etan a tuturor extremitilor tronsonului supus probelor;
Pierderea de ap admis pentru canale din eav PVC cu Dn 20 50 cm este
de 0,01 l/mp ( conform STAS 3051/91 ).
Presiunea de incercare ( inlimea stratului de ap ) msurat la captul aval
al tronsonului va fi pan la cota capacului dar mai mic de 5 mCA si va fi meninut
timp de 15 min.
In cazul in care rezultatele incercrii la etaneitate nu sunt corespunztoare,
se vor lua msuri de remediere stabilite cu consultarea proiectantului.
Dup execuia gurilor de scurgere se va face verificarea etaneitii.
Verificarea etaneitii se va realiza dup ce acestea, inclusiv racordurile, au
fost umplute cu ap si meninute astfel timp de 24 h. Gura de scurgere, inclusiv
racordul se vor umple din nou cu ap, pan la nivelul feei interioare a ramei
grtarului.
Timp de 20 min. nivelul apei nu trebuie s scad cu mai mult de 4 cm.
Calitatea execuiei gurilor de scurgere se verific pentru fiecare gur de
scurgere in parte.
Presiunea de prob a reelei exterioare de ap rece va fi de 6 bari i va dura
minim 60 minute,timp in care diminuarea acesteia nu va fi mai mare da 0,1 bari.
Se vor inltura eventualele defeciuni i se va reface proba de presiune.
Se va executa splarea i dezinfectarea conductelor.
Dezinfectarea conductelor va fi urmat de o nou splare dup care se vor
recolta probe de ap care vor fi analizate in laboratoare specializate pentru
verificarea calitii i incadrarea in standardele de potabilitate.
173

verificarea cantitativ i calitativ a intregii lucrri
Efectuarea probei de etaneitate si remedierea tuturor defeciunilor constatate
se fac inainte de recepia final.
investiiei.
remedierea lor.
Aceasta recepie are drept scop sa verifice comportarea in exploatare a
construciilor i instalaiilor care alctuiesc canalizarea.
Intocmit
174
3.6 Lista de cantitati a principalelor servicii i lucrari de intretinere curenta si
periodica care vor sta la baza intocmirii ofertei financiare
S-au intocmit liste cu categoriile de lucrri necesare execuiei lucrrilor de
reparaii i intreinere pentru diverse tipuri de lucrri, stabilindu-se totodat ponderea
utilizrii fiecrei categorie de lucrare, necesar procesului de licitaie.
4.RESURSE TEHNICE NECESARE NDEPLINIRII PRESTAIILOR
Utilajele necesare pentru activitatea de ntreinere i repara ii sunt:
- autovehicule pentru transport muncitori, materiale i scule;
- autobasculante 6,5-20 t;
- compactoare;
- compactoare vibratoare;
- vibrofinisoare;
- autogredere;
- repartizatoare mixturi;
- utilaje de frezare;
- utilaje specifice pentru tratamente bituminoase;
- utilaje pentru reciclare;
- utilaje multifuncionale, cu toate echipamentele specifice pentru activitatea
de
- intreinere
a). Numrul de autovehicule i utilaje necesar pentru activitatea de intreinere
curenta i reparaii, pe tipuri, va fi stabilit de ctre prestator ;
b). Prestatorul nu va utiliza in cadrul contractului autoutilaje mai vechi de 5 ani
i cu o estetica necorespunzatoare;
5. OBLIGAIILE I RESPONSABILITILE CONTRACTANTULUI
5.1. Contractantul are obligaia s asigure nivelul de serviciu i nivelul de
viabilitate solicitat prin prezentul caiet de sarcini pe toata durata contractului;
5.2. Neindeplinirea cerinelor pentru asigurarea nivelului de serviciu i nivelului
de viabiiitate, va duce la penalizarea contractantului in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini;
5.3. Contractantul poart toat rspunderea pe durata de indeplinire a
contractului, pentru eventualele accidente, pagube sau efecte negative ca urmare a
nerespectrii prevederilor prezentului caiet de sarcini;
5.4. Contractantul are obligaia de a prezenta beneficiarului in termen de 5 zile

de la primirea comenzii,graficul de execuie a lucrrilor de intreinere i reparaii in
vederea aprobarii;
5.5 Contractantul are obligatia de a asigura intreaga baz material , logistic
i personalul necesar derularii contractului conform prevederilor caietului de sarcini.
5.6. In timpul executrii lucrrilor, contractantul are obligaia de a nu stanjeni
inutil sau in mod abuziv:
- confortul riveranilor;
- cile de acces, prin folosirea i ocuparea strzilor sau acceselor private care
deservesc proprietile aflate in administrarea beneficiarului sau a oricrei persoane;
-accesul autovehicolelor de intervenii (salvare, pompieri, poliie).
5.7. Contractantul va despgubi beneficiarul impotriva tuturor reclamaiilor
aciunilor in justiie,daune-interese, costurilor, taxelor i cheltuielilor, indiferent de
natura lor, pentru care responsabilitatea revine contractantului;
175
5.8. Contractantul va rspunde de orice prejudiciu creat drumului (definit
potrivit art. 2, art.14 i art. 17 din OG nr. 43/1997, republicat i modificat) in
executarea contractului, prin aciunea sau inaciunea sa, precum i de eventualele
accidente produse din vina sa (conform OUG nr. 195/2002 Codul rutier);
5.9. Contractantul are obligaia de a respecta convenia de protecia muncii,
prevenirea i stingerea incendiilor;
5.10. Contractantul are obligaia sa asigure semnalizarea corespunztoare a
punctului de lucru conform Norme Metodologice privind condiiile de inchidere a
circulaiei i de instituire a restriciilor de circulaie in vederea executrii de lucrri in
zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului", aprobate prin Ordinul comun
MT/MI nr. 1112/411/2000.
5.11. Contractantul va asigura intreinerea curenta i reparaii ale strzilor
incepand cu data semnrii contractului;
5.12 Contractantul este obligat sa inlocuiasc persoanele care furnizeaz
servicii necorespunzatoare, la notificarea scrisa a Beneficiarului.
6. OBLIGAIILE SI RESPONSABILITILE BENEFICIARULUI
6.1. Beneficiarul are obligaia de a pune la dispoziia contractantului orice
informaii pe
care acesta le consider necesare pentru indeplinirea contractului;
6.2. Beneficiarul are dreptul de a controla, verifica si msura prestaiile
efectuate.
7. CRITERIUL DE ATRIBUIRE AL CONTRACTULUI DE ACHIZIIE
PUBLICA
7.1 Criteriul de atribuire al acordului cadru este preul cel mai sczut
Oferta financiara va consemna valoarea totala a lucrrilor / serviciilor de
intreinere i reparaii exprimata in lei i EURO conform anexei A1, pentru cantitile
unitare cuprinse in ele.
Oferta tehnica va cuprinde:
1. Dotarea minima cu echipamente;
a) formaia de utilaje pentru activitatea de intreinere i reparaii
b) laborator de incercri minim gradul III
2. Declaraie care conine informaii privind asigurarea cu personal de
specialitate: responsabil tehnic cu executia RTE, responsabil AQ.
8. CONDIII IMPUSE DE BENEFICIAR PENTRU EXECU IA LUCRRILOR
DE NTREINERE CURENT I REPARAII
8.1 Pentru situaii neprevzute contractantului, i se poate solicita intervenii i
in alte situaii decat cele prevzute in prezentul caiet de sarcini pentru care se va
face negociere de pre separat ulterior interveniei. Aceste intervenii se vor solicita
numai in cazuri de fora majora ( cutremure, inundaii,incendii, accidente cu implicaii
deosebite asupra parii carosabile,etc);
8.2. Ofertanii vor asigura utilaje de intervenie pentru degajarea parii
carosabile in cazurile prevzute de OUG 195/2002 ( Codul rutier);
8.3 Lucrrile de intreinere curent se vor realiza pe baza de comanda din
partea beneficiarului in funcie de sursele financiare ale acestuia;
8.4 Nu se accept actualizarea preurilor pe perioada de derulare a
contractului in primul an; ofertantul va avea in vedere evoluia costurilor luate in
calcul la stabilirea valorii ofertei.
Dup primul an, preurile vor fi actualizate pe baza indicilor statistici;
176
8.5 Comisia de evaluare are dreptul de a verifica cele declarate de ofertant,
eventualele neconcordane intre cele declarate i ceea ce exist pe teren, putand
duce la descalificarea ofertantului;
9. CONFIRMAREA I RECEPIA LUCRRILOR
Pentru execuia lucrrile de intreine curent i intreinere a strzilor, recepia
se va face in conformitate cu prevederile la HGR 273/1994 care aproba
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii i instalatii aferente
acestora, cat i Metodologiei privind efectuarea recepiei lucrrilor de intretinere i
reparare curent drumuri si poduri" - ind.AND 514-2007 aprobata prin Ordinul MTCT
616/2003.
9.1. Recepia lucrrilor se face de regul zilnic de ctre persoanele
desemnate de ctre beneficiar . Prestaiile executate se consemneaz in
documentele primare, completate de reprezentanii contractantului. Necesitatea,
oportunitatea i realitatea prestaiilor inscrise in documentele primare, de ctre
contractant, se atest cu semntur de ctre reprezentanii beneficiarului.
Documentele primare se vor pstra i arhiva in conformitate cu prevederile
legale privind pstrarea documentelor respective, la furnizor pentru a fi puse la
dispoziia beneficiarului i a organelor de control abilitate ori de cate ori este nevoie.
In baza datelor consemnate in documentele primare i certificate de ctre
reprezentanii beneficiarului, se vor intocmi centralizatoare ale prestaiilor real
executate.
9.2. Lucrrile efectuate de contractant, in afara celor prevzute, sau fr
dispoziia beneficiarului, precum i cele care nu respect prevederile contractului,
fr a exista in acest sens o dispoziie a beneficiarului, nu vor fi pltite contractantului
aceste lucrri vor fi pltite numai dac se dovedesc a fi necesare i se dovedesc c
ele corespund voinei beneficiarului, in care caz ele vor fi notificate imediat;
9.3. Beneficiarul va efectua plata ctre contractant, pe baza facturii fiscale,
emise de ctre acesta,in maxim 30 de zile lucrtoare de la data primirii facturii;
9.4. Prezentarea de date eronate sau incomplete, potrivit legii i contractului
de achiziie, a facturilor spre decontare face s nu curg termenul de plat, dac
beneficiarul sesizeaz contractantului despre neregulile constatate i returneaz
facturile in original, in interiorul termenului de plat; un nou termen de plat va curge
de la prezentarea facturilor de ctre contractantului cu date corecte, potrivit legii i
contractului;
9.5. Pentru neexecutarea la termenele convenite a obligaiilor asumate i/sau
care ii revin, contractantul datoreaz beneficiarului cu titlu de penaliti pentru
intarziere, o sum in cuantum de 0,06% pentru fiecare zi de dup scaden,
calculat la valoarea prestaiilor executate cu intarziere ;
9.6. Dac nu se poate stabili valoarea prestaiilor efectuate cu intarziere,

contractantul datoreaz beneficiarului daune moratorii la nivelul de 0,06% din
valoarea total a contractului pentru fiecare zi de intarziere, pe o durat care
reprezint cel mult 10% din numrul zilelor care constituie durata contractului
(inclusiv a actelor adiionale la acesta dac e cazul);
9.7. Pentru neexecutarea total a obligaiilor asumate i/sau care ii revin,
contractantul are obligaia de a plti beneficiarului, cu titlu de daune compensatorii, o
sum in cuantum de 20% din valoarea total a contractului;
Inclusiv a actelor adiionale la acesta ;
9.8 Contractantul este rspunztor de corectitudinea i exactitatea datelor
inscrise in situaii de lucrri, plat sau facturi i se oblig s restituie atat sumele
incasate in plus cat i foloasele realizate necuvenit, aferente acestora ;
177
9.9 Contractantul nu are voie sa cesioneze contractul sau parti din contract
decat cu avizul beneficiarului;
9.10 Contractantul nu are voie sa divulge informaii despre contract decat cu
acordul beneficiarului. Eventualele daune cauzate Beneficiarului survenite ca urmare
divulgrii de informaii privitoare la contract vor fi suportate de ctre contractant.
10. PLATA LUCRRILOR DE NTRE INERE CURENT I REPARAII
10.1 Ajustarea preului contractului se va face la preturile unitare ofertate in
propunerea financiar incepand cu al doilea contract subsecvent. Ajustarea preturilor
unitare ofertate se va face conform indicilor statistici elaborai de Institutul National
de Statistica.
Formula de ajustare este:
V = V(0) x C(A) in care:
V- reprezint valoarea ajustata a preului unitar ofertat;
V(0) - reprezint valoarea preturilor unitare declarate in propunerea financiara;
C(A) - reprezint coeficientul de ajustare care urmeaz sa fie aplicat.
10.2 Plata serviciilor se face lunar, dup confirmarea acestora de ctre
reprezentantul beneficiarului, in limita resurselor beneficiarului de pan la 30 zile de
la depunerea situaiilor de plata, pe baza facturilor emise de Contractant conform
prevederilor contractuale.
Beneficiarul va emite dispoziia de plata, dup ce raportul de activitate
(situaiile de plata i foile de ataament) pentru luna respectiva, intocmit de
Contractant, a fost analizat i avizat de beneficiar.
INTOCMIT
Timioara
178

Caiet de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

REPARAII I NTREINERE A STRZILOR DIN

Cap.1. CUPRINS REPARAII I INTREINEREA STRZILOR

Caiet de sarcini nr.6 - RECICLAREA IN SITU, LA RECE,A STRATURILOR RUTIERE

a) lucrri i servicii planificate;

Lucrri de ntreinere periodic:

interveniilor la reelele de utiliti publice

condiiile prezente cat i cele de perspectiv.

La executarea reparaiilor se vor respecta prevederile din standardele, instruciunile

Materialul rezultat se incarc in autovehicule i se transport la sediul districtului cel

- determinarea densitii aparente , a absorbiei de apa si a gradului de compactare

CAP. II CONDIII TEHNICE

- subprodusele plastifiate din bitum se volatilizeaz i se oxideaz conducand

CAP. IV. MSURI I INDICAII DE PROTECIA MUNCII

1. Legea 319/2006 a securitii i sntii in munc;

- colmatarea rosturilor cu materiale de colmatare agrementate.

Materialele rezultate din desfaceri vor fi incrcate in mijloace de transport i

CAIET DE SARCINI NR. 5

Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa ndeplineasc urmtoarele

ca sa asigure etaneizarea mixturii asfaltice aternute ;

Se va urmri ca suprafaa reparat s fie la aceeai nivel cu cota suprafeei

- nisip natural sort 0 - 7.

locurile indicate de eful de district sau se poate aterne in zonele cu

conformitate conform prevederilor Regulamentului pentru certificarea calitii

- Agregate naturale neprelucrate pentru drumuri STAS 662;

Aezarea pavajelor pe nisip

Operaia de rspandire a mortarului cu suspensie de bitum sau emulsie

Pavaj din calupuri 10

specificand tipul i furnizorul mixturii utilizate la efectuarea reparaiilor.

2. Norme metodologice de aplicare a L319/2006;

Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice i tehnologice

Punct de rupere Fraas, C, max. - 15 - 17

Materiale componente U.M. Tratament de inchidere

incercrilor preliminare pentru a se repartiza cantitatea prescris.

CAP. V. MSURI I INDICAII DE PROTECIA MUNCII

Agregatele naturale utilizate la execuia straturilor bituminoase foarte

satisfac prevederile SR 388.

- coeficient de activitate (STAS 730).

Sistemele de dozare a componentelor mixturii trebuie s ateste o precizie de:

Amestecul se realizeaz prin dozarea gravimetric sau volumetric a sorturilor

Lucrarile vor fi realizate pe sectoare cu circulaia deviat sau intrerupt,

funcioneaz pe principiul roii blocate, conform Instruciunilor CESTRIN.

public aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI MT / octombrie 2000.

- nisip natural sort 0 - 4, conform SR 662, tabelul 5;

- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confeciona, in funcie de intensitatea

Viteza de aternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadenei de sosire a

- presiunea de umflare a pneurilor si incrctura compactorului;

4. Norme metodologice privind condiiile de inchidere a circulaiei i de

Imbra camintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru

contrar se utilizeaza bitum aditivat.

Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu

- nisip de concasare sort 0-4

caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos

de dozajul stabilit prin reteta aprobata de Inginer privind compozitia

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu

rcpartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de

Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca

al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul

si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de

Nu se aplica imbracamintilor existente din beton de ciment.

in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile din SR