Nicio grdin fr alun!

Alunul este o specie valoroas, cu fructe plcute la gust i constituie un aliment foarte hrnitor
datorit coninutului mare n uleiuri (50-73%), proteine (12-18%), vitamine, sruri minerale.
Alunele pot fi consumate n stare proaspt, prelucrate n produse de cofetrie sau pot fi utilizate
pentru extragerea uleiului.
Fiind puin pretenios n ceea ce privete solul i mai ales ngrijirile culturale, alunul este un
arbust ce nu trebuie s lipseasc din nicio grdin de lng cas. Avnd o nflorire abundent, cu
mare bogie de polen, alunul reprezint prima surs de polen pentru albine.
PARTICULARITI BIOLOGICE

Alunul crete sub form de tuf nalt, cu lemnul elastic i frunziul bogat. Fructele alunului sunt
achene monocarpice (nuci), care pn la maturizare sunt protejate de bractee (involucru).
Alunul este o specie pomicol de vigoare redus, care crete relativ ncet. Intr pe rod ncepnd
de la vrsta de 4-5 ani. nflorete cu mult timp nainte de a nfrunzi, avnd o perioad de
vegetaie n jurul a 250 de zile. Mugurii vegetativi au o perioad de repaus mai lung, pornind n
vegetaie cu 25-30 zile n urma celor floriferi.
La unele soiuri, florile femeieti se maturizeaz naintea amenilor, la altele invers. Pentru
asigurarea polenizrii este necesar ca soiurile de alun s fie plantate n amestec, polenizarea fiind
exclusiv anemofil. Perioada de rodire dureaz 15-20 ani, n condiiile unei bune ngrijiri.
Producia de fructe ce se obine la hectar este cuprins ntre 2-3.000 kg.
CERINELE FA DE FACTORII DE VEGETAIE
Alunul crete i fructific bine n terenuri bine luminate, fr ns ca acestea s fie prea mult
expuse uscciunii. Prefer n general vile deschise, terenurile revene ns scurse, pantele cu
expoziie nordic.
Rezist la geruri mari, de pn la -30C, ns prezint sensibilitate la gerurile mai mici de -10C
ce apar n perioada nfloritului.Nu este pretenios la sol, reuete chiar pe terenuri pietroase,
srace, calcaroase sau acide, ns n condiiile unui regim mai ridicat de umiditate.
NMULIREA I NGRIJIREA
Plantele provenite din smn nu produc ntocmai caracterele i nsuirile plantelor prini.
Pentru semnat se aleg seminele cele mai mari i se pun la stratificat pn la data semnatului,
care se va face toamna. Metoda cea mai folosit de nmulire este marcotajul prin muuroire.
Plantarea alunului se face toamna, prin sparea unor gropi de 40-50 cm adncime i largi de 1,2
m, deoarece alunul i dezvolt sistemul radicular lateral.
Distana de plantare pentru alun este de 4 x 3 m, pn la 5 x 4 m. La plantare d rezultate bune
prin adugarea unei cantiti de 8 -10 kg pmnt de pdure, strns n zona rdcinilor, care
favorizeaz formarea micorizei i, stimuleaz prinderea. Fiind plant alogam, se vor planta cel
puin 2-3 soiuri n aceeai parcel. Plantele de alun pot fi formate i cu semitrunchi de 40-60 cm
i cu schelet cu 4-5 ramuri de baz.
n primii ani, pn la consolidarea sistemului radicular, nu se recomand nicio tiere asupra prii
aeriene. La 2-3 ani de la plantare se pot efectua rriri i scurtri asupra ramurilor de schelet.
Cnd tufele intr n perioada de declin, tierile de rentinerire sunt indicate n scopul reactivrii
vegetaiei, ceea ce permite fructificarea lor n continuare.

SOIURI I SORTIMENTE
ALUNUL DE PDURE - CORYLLUC AVELLANA - tufe de 2-6 m, nsoind speciile silvice;

ALUNUL TURCESC - CORYLLUS COLURNA - specie arborescent, ajunge pn la 20 m, fructe

grupate n 2-8 buci;

ALUNELE TUBULOASE - CORYLLUS MAXIMA - fructe alungite.

URIAE DE HALLE - soi cu fructe foarte mari, sferice, puternic crestate, are fructul nchis n
totalitate, ajunge la maturitate n septembrie;

DE ROMA - fructe mari sau foarte mari, sferice;

LUNGI DE LANDSBERG - fructe mari sau foarte mari (330 la un kg), coaja subire dar tare,
ajung la maturitate la sfritul lunii august.
Alte soiuri: DE TRAPEZUNDT, LAMBERT ALBE, LAMBERT ROII, COSFORD.
Consilier Ioana ALEXANDRU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 14, 16-31 IULIE 2008
Vizualizari: 2637

Alunul (Corylus avellana L.)- cea mai raspandita specie de alun de la noi din tara
Alunul este un arbust ntlnit pe dealuri i n pdurile din mprejurimi. Are flori
unisexuate,cele brbteti de culoare galben formeaz ameni (miori) care produc mari
cantiti de polen. Florile femeieti sunt globuloase, asemntoare unor muguri cu 2-4 stigmate
purpurii, aezate sub ameni. Perioada de nflorire este februarie-martie i ofer albinelor n
special cantiti mari de polen dar i de nectar.
Fig. nr. 86
Polenul de alun apare n momentul n care familiile de albine au cea mai mare nevoie de
substane proteice pentru creterea puietului, adic primvara timpuriu.
Personal, pentru stimulrile de primvar, neavnd n imediata apropiere a vetrei de iernare
suficieni arbuti de alun, am recoltat inflorescene brbteti nainte de nflorire pe care le
puneam n camere cu umezeal suficient i temperatura potrivite pentru a-i continua nflorirea.
n zilele frumoase de zbor am oferit amenii de alun nflorii, pe hrtie, n faa stupilor. Albinele
bziau i se rostogoleau printre acetia i formau n circa 2-4 minute ghemotoace de polen
galben-deschis pe care le crau n stupi.
n anii cu perioade mai lungi de nclzire timpurie n luna ianuarie, florile se deschid prea
devreme i albinele nu beneficiaz de polenul de alun fapt negative ce se reflect n dezvoltarea
de primvar a coloniilor.

FRUCTE DE PDURE ALUNELE

ALUNUL (CORYLUS AVELLANA) este un arbust la care florile se formeaz n martie, iar
fructele apar n septembrie-octombrie. Alunele snt comestibile, coninnd grsimi, proteine i
substane minerale. Au un bogat coninut de vitamina A i B. Prin presarea alunelor se obine un
ulei comestibil folosit n farmacologie i cosmetic. Dintre toate fructele oleaginoase, aluna
conine cea mai mare cantitate de calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu. Este uor digerabil,
foarte nutritiv i energetic. Frunzele de alun au proprieti vasoconstrictoare, hemostatice i
dezinfectante. Ca infuzie, ceaiul din frunze de alun se bea pentru creterea elasticitii vaselor i
pentru ochii ncercnai. Cu decoct de frunze se badijoneaz ulceraiile cronice, infectate, varicele
sau eczemele. Din scoara de alun i din coaja fructelor se prepar decocturi cu care se panseaz
rnile i ulcerele varicoase, avnd rol decongestionant asupra tegumentelor. Aluna mai este
folosit ca vermifug, fiind indicat i n cazul sarcinii, creterii, TBC, litiazei urinare. Este
recomandat vegetarienilor i diabeticilor. Intern, se folosete fructul ca atare. Uleiul de alune
este renumit mpotriva crpturilor snilor (n cazul mamelor care alpteaz). Este foarte fluid i
regularizeaz cantitatea de sebum. Este indicat pentru epidermele sensibile i este savuros n
mncruri. Contra teniei, se administreaz o lingur de ulei de alune dimineaa, timp de 15 zile.
Esena de alun este antiepileptic. (C.I.)

ALUNUL (CORYLUS AVELLANA)

Alunul este un arbust din familia betulaceelor. Creste prin padurile de fag, de ulm, de stejar, in
amestec cu arborii de baza sau la margine, sub forma de tufisuri, in zona alpina si subalpina.
Poate fi intalnit si pe pajisti. Aria de raspandire de la campie pana la munte, frecvent in zona
dealurilor. Poate creste pana la cinci metri inaltime. Florile sunt sub forma de matisori, iar
frunzele, aproape ovale, au un petiol de unu-doi centimetri. Fructele (alunele) sunt achene si
seamana cu ghinda sau chiar cu jirul si se grupeaza cate doua patru la un loc. Alunul infloreste
din luna februarie pana in aprilie. Valoare terapeutica au nu numai alunele, ci si frunzele, coaja
sau ramurile arbustilor tineri. Importanti in terapie sunt si matisorii de alun. Fructele contin:
azotati, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, cupru, sulf, sodiu, vitaminele A si B, materii grase.
Alunele de padure sunt, datorita aceste compozitii de exceptie, puternic nutritive si cu valoare
energetica mare. Alunele sunt considerate un leac foarte bun impotriva anemiei hemolitice, in
timp ce extractul de frunze si coji sau de ramuri tinere este considerat eficient in periflebite. Cu
proprietati astringente, florile de alun (matisorii) pot fi utilizate in prepararea ceaiurilor sudorifice.
Consumul alunelor este foarte important nu numai in terapii, ci si in mentinerea unei stari
generale bune. In mod obisnuit, alunele sunt asimiliate repede si aproape in totalitate de
organism, fiind foarte hranitoare. Pentru practica gastronomica naturista au fost puse la punct
peste 20 de retete pe baza de alune, recomandat vegetarienilor si diabeticilor.
Mugurii de alun au si actiune antisclerotica. Ca planta medicinala, alunul se remarca si prin
puterea sa depurativa (de curatire a organismului), precum si ca fortifiant. Calitati terapeutice:
nutritive, energetice, digestive, vermifug, vasoconstrictoare si tonifiante.
Uz intern:
- colici nefritice, afectiuni circulatorii, crestere si dezvoltare a organismului, varice, litiaza urinara,
tenie, diabet fructul ca atare, sub forma de ulei de alune, infuzie, din frunze de alun, decoct si
suc.
Uz extern:
- dermatite, plagi atone, ulcere - sub forma de bai si spalaturi locale, comprese.

Contraindicatii:
- Persoanelor alergice la aceste fructe li se interzice consumarea lor sau a alimentelor ce pot
contine extracte din alune
Alunele de padure contin, pe langa intreaga gama de vitamine A, B, D, si o cantitate insemnata
de vitamina E. Produsul este cunoscut in fitoterapia moderna mai ales pentru efectul benefic
asupra imbunatatirii circulatiei sangvine. Aluna mai este folosita ca vermifug, fiind indicata si in
cazul sarcinii, cresterii, TBC si litiazei urinare. Este recomandata vegetarienilor si diabeticilor.
Uleiul de alune este renumit impotriva crapaturilor sanilor (in cazul mamelor care alapteaza).
Este foarte fluid si regularizeaza cantitatea de sebum. Este indicat pentru epidermele sensibile si
este savuros in mancaruri. Contra teniei, se administreaza o lingura de ulei de alune dimineata,
timp de 15 zile. Esenta de alun este antiepileptica. Din scoarta de alun si din coaja fructelor se
prepara decocturi cu care se panseaza ranile si ulcerele varicoase, avand rol decongestionant
asupra tegumentelor.

ALUNELE SI NUCILE SCAD RISCUL DE BOLI CARDIOVASCULARE

Surse de energie si proteine, alunele si nucile pot scadea riscul de cancer si boli cardiovasculare.
Pe langa substantele nutritive de mai jos, sunt si o sursa excelenta de arginina, un aminoacid
cardioprotector, si de vitamine B. Raciti sau congelati alunele si nucile pentru a preveni rancezirea
lor.

Adesea ocolite pentru continutul bogat in grasimi si calorii, alunele si nucile au fost reabilitate de
cercetatori, care le lauda pentru substantele fitochimice si grasimile mononesaturate benefice
pentru inima. Studiile arata ca, daca alunele si nucile inlocuiesc grasimile saturate nesanatoase,
nivelul de colesterol se imbunatateste si dispare riscul ingrosarii arterelor. Pentru a le accentua
aroma, pune-le la cuptor 5-10 minute, sau pana incep sa miroasa.
Ce contin:
Acid alfa-linolenic (ALA). Aflat in nuci, acest acid gras omega-3 poate atenua artrita si scadea
riscul de infarct si atac cerebral.
Acid ellagic. Nucile sunt foarte bogate in acest compus antioxidant, care poate inhiba cresterea
celulelor canceroase.
Potasiu. Abundent in fistic (28 g asigura 10% din necesarul zilnic), potasiul poate scadea
tensiunea arteriala si riscul de atac cerebral.

Resveratrol. Aflata in arahide, aceasta substanta fitochimica poate preveni cancerul, cresterea
colesterolului si atacul cerebral.
Saponine. Aceste substante anticancerigene impulsioneaza sistemul imunitar si echilibreaza
nivelul glicemiei si al colesterolului.
Steroli vegetali. Existenti mai mult in fistic, sterolii vegetali protejeaza organismul de anumite
tipuri de cancer si boli cardiovasculare.
Seleniu. Nucile braziliene sunt extraordinar de bogate in acest antioxidant puternic, care ajuta la
prevenirea cancerului, a unor afectiuni oculare si a bolilor de inima. (15 g de nuci braziliene
contin 420 mcg, sau 600% din necesarul zilnic.)
Vitamina E. Alunele si nucile sunt unele din cele mai bune surse pentru aceasta vitamina
antioxidanta, ce poate preveni bolile cardiovasculare si cataracta. (Migdalele si alunele de padure
au cel mai mult, 34% din necesarul zilnic in 30 g.)
Obtinerea beneficiilor maxime
Imbunatateste-ti dieta:
Caleste nuci si alune taiate fin in ulei de masline impreuna cu firimituri de paine si amesteca-le cu
paste fierte.
Fa-ti propriul unt de alune: pune alunele intr-un robot de bucatarie pana se fac piure; adauga
sare dupa gust.
Coace si toaca fin alune sau nuci, indulceste-le cu sirop de artar si foloseste-le ca garnitura
pentru inghetata sau iaurt congelat.
Adauga unt de alune la tocanite sau curry pentru o aroma mai bogata.
Foloseste alune tocate marunt ca invelis pentru fileuri de peste pane sau pui pane.
Sursa: Volumul "Alimente contra boli", Editura Reader's Digest

"VREI SA FII MILIONAR, PUNE ALUNI PE UN HECTAR!"

DATA PUBLICARII: 22/04/2004
un profesor de biologie din satul Cindesti vrea sa-i convinga pe vrinceni sa se apuce de
cultivat aluni. Ionica Sava crede ca taranii vor scapa de saracie daca vor infiinta
plantatii de aluni. "acest pom este un inger", spune profesorul, care vrea sa convinga
Guvernul sa-i ajute pe tarani sa investeasca in culturile de alun. un kilogram de alune
costa cit un gram de aur
Un profesor de biologie din comuna Dumbraveni intentioneaza sa se imbogateasca de pe urma
culturii cu aluni, dar sa le vinda si altora secretul imbogatirii. Ionica Sava, in virsta de 64 de ani,
are acasa o adevarata pepiniera de aluni. Si-a facut un mic "parc international" in care are aluni
adunati din 16 tari ale lumii. Ionica Sava a conceput de unul singur o campanie de popularizare a
alunului. Stie totul despre plantare, inmultire, lucrari de ingrijire, recoltare si valorificare, si a citit
toata literatura de specialitate. Sub sloganul: "Vrei sa fii miliardar? Pune alun pe un hectar" sau
"Eu fac dintr-un leu o mie si te scap de saracie!" vrea sa-i convinga pe toti proprietarii de
suprafete mici de teren din zonele colinare si de munte, neproductive din punct de vedere agricol,
dar si supuse eroziunii, sa se ocupe de cultivarea alunilor. "Cultivind in gradina doar 20 de tufe de
alun, se obtin, dupa cinci ani, 2 kilograme de miez iar dupa zece ani, 10 kilograme de miez",
reiese din calculele profesorului din Dumbraveni.
Profesorul Ionica Sava, pasionat de agricultura ecologica, crede ca oamenii din satele colinare
vor scapa de saracie daca se vor apuca serios de cultivarea alunilor. "Alunul ca pom de gradina
este din nefericire putin cultivat in Romania, desi calitatile si importanta sa economica au facut ca
in multe tari sa fie cultivat pe suprafete mari. Italia cultiva, de exemplu, cam 40 000 de hectare,
iar Cipru, tara cu o suprafata putin mai mare ca a judetului Constanta, cultiva aluni pe 3000 de
hectare. Noi stam cel mai prost din Europa. Putem pune la treaba terenurile care stau cu anii
nelucrate", spune profesorul Ionica Sava, care a inceput deja cutivarea lunilor in gradina din jurul
locuintei. In cei 200 de metri patrati de teren din jurul casei sale, profesorul a creat un "parc
international al alunului". A plantat aluni din specii aduse din 16 tari ale lumii. Inarmat cu un
proiect foarte bine documentat, intitulat "Alternativa Corylus", profesorul Ionica Sava spera sa
convinga autoritatile din domeniul agriculturii sa-l ajute pentru a obtine un imprumut
nerambursabil cu ajutorul caruia sa deschida la Dumbraveni un centru in care sa produca ieftin
marcote de alun, cu care sa-i alimenteze pe toti cei care vor sa cultive. "Am facut un lucru
extraordinar cu Episcopia Buzaului, care a fost de acord sa cultive aluni pe linga schiturile de
calugari. Au fost foarte receptivi, sint oameni extraordinari, cu mult inaintea politicienilor. Din
pacate, in Romania se misca totul greu. Daca eram in alta tara cred ca era altceva, am fi devenit
unul din exportatorii de alune. Eu am facut un memoriu care zace de peste un an zile la
Ministerul Agriculturii si n-am primit nici un raspuns", ne-a spus profesorul Ionica Sava.
Un kilogram de alune costa cit un gram de aur
"Cel putin 50 000 de hectare din Romania ar putea fi cultivate cu aluni. Daca s-ar incepe acum,
peste zece ani s-ar obtine o productie echivalenta cu 20.000 de kilograme de aur iar peste 20 de
ani, dublu" spune, convins de importanta investitiei, profesorul Ionica Sava din satul Cindesti.
Profesorul de biologie a facut o socoteala din care rezulta ca dupa cinci ani de la plantarea unui
hectar cu aluni se pot obtine lejer in jur de 20 de milioane de lei numai de pe urma vinzarii
miezului. "Faptul ca in Romania nu s-a extins cultura alunului se explica prin necunoasterea
calitatilor acestui pom si a binefacerilor izvorite din insusirile sale. Alunul fixeaza solul stavilind
eroziunea, purifica aerul, este o valoroasa planta medicinala, iar miezul de alune este un altiment
extrem de valoros. De ce sa le dam copiilor la scoala piine goala, cind le putem da un buzunar de
alune foarte hranitoare!. Miezul de aluna, ca aliment, n-ar trebui sa lipseasca din alimentatia nici
unui roman. Dar este prea scump si putin si-l permit pentru ca, in loc sa-l producem, noi il
importam", mai spune profesorul, care a predat zeci de ani la scoala din Cindesti. La ora actuala,
un kilogram de miez de alune costa in jur de 300.000 de lei, adica echivalentul unui gram de aur,
dupa cum spune pensionarul indragostit de aluni. Un alun de peste 100 de ani, care exista in
comuna Dumbraveni, da in fiecare an peste 7 kilograme de miez.
"Acest pom este un inger"

Profesorul Ionica Sava spune ca multi vrinceni lucreaza in tarile Europei pe platatii de aluni, in
conditiile in care sute si sute de hectare de pamint romanesc zac nelucrate. Prin intermediul unei
asociatii pentru modernizarea agriculturii, profesorul Ionica Sava intentioneaza sa popularizeze in
rindul oamenilor beneficiile aduse de cultura organizata a alunului si sa convinga Guvernul
Romaniei sa creeze un program national al alunului. "Avem nevoie de sprijinul Guvernului si de
imprumuturi nerambursabile. Peste un milion de proprietari cu suprafete mici in zonele colinare si
de munte, unde solul este degradat, ar putea obtine venituri frumoase de pe urma alunilor.
Important este sa ni se acorde putina atentie", este de parere profesorul pensionar. Profesorul
Ionica Sava spune ca impreuna cu Primaria din Dumbraveni lucreaza la crearea unui mic centru
prin care sa creeze marcote printr-un procedeu similar clonarii. Se gindeste serios sa acceseze
fonduri prin programul Sapard. Profesorul bate de ceva timp la usile autoritatilor si este multumit
ca o parte din specialisti au gasit proiectul sau viabil. Desi in tara noastra exista nenumarate
specii salbatice de alun, putini sint cei care se pot lauda ca au aluni in propria lor gradina. "Faptul
ca la noi nu s-a extins cultura alunului denota ca oamenii nu-i cunosc insusirile. Acest pom este
un inger si o sursa de bogatie!" spune profesorul. Cum solul din comuna Dumubraveni este intens
erodat, impreuna cu elevii de la scoala, a sadit, in urma cu multi ani, foarte multi nuci, iar acum
vrea sa umple comuna de aluni. Proiectul "Alternativa Corylus", (denumirea stiintifica a alunului)
a fost primit bine de institutiile de protectia a mediului si padurii din Vrancea care s-au aratat
dispuse sa-l sprijine. Deja, la Bolotesti, a inceput plantarea alunilor. "Peisajul, astazi dezolnat din
zonele colinare, ar fi tonic si reconfortant, s-ar asigura locuri de munca si oamenii nu ar mai muri
de foame pentru ca veniturile le-ar asigura un trai civilizat", crede profesorul Ionica Sava.
Inarmat cu toate informatiile despre cultura si beneficiile alunului, profesorul Ionica Sava ar vrea
sa plece la Bucuresti pentru a-si implini visul. El vrea ca in Vrancea sa creeze un adevarat rai al
alunului si sa-i convinga astfel pe toti sa faca la fel. (Camelia MARIN)
50% din pamintul Vrancei este suspus eroziunii
Profesorul care s-a ocupat toata viata de agricultura spune povestea alunului oricui doreste sa
o asculte si a descoperit astfel ca multi oameni sint interesati de binefacerile aduse de alunis.
Ionica Sava vrea sa propuna Guvernului ca in loc de puieti de arobret, oamenilor sa le fie oferite
marcote de alun care au acelasi efect asupra solului, dar le aduce si bani in buzunar. "Statul
poate interveni aici, iar oamenii cu un impuls de la primarii ar putea cultiva foarte usor aluni pe
terenurile a caror folosinta agricola nu este rentabila". Numai in Vrancea, potrivit statisticilor
Regiei Nationale a Padurilor, peste 50% din suprafata terenurilor agricole din zona de deal este
predispusa eroziunii si alunecarilor de teren, iar alunisul ar avea un efect terapeutic asupra
solului. "Pentru romani este importanta mincarea, dar la fel de importanta e sa fie si naturala.
Una e sa maninci un covrig si alta e sa rontai un buzunar de alune. Copii nosri ar minca, dar de
unde?! Credeti-ma, putem face dintr-un pui de alun o adevarata minunatie!", spune profesorul,
care vrea sa convinga pe toti taranii sa-si puna in gradina macar un alun
MAFIA TERENURILOR NGHITE I CULTURA ALUNULUI

Autor: George Stanca

Data: 17 mar 2007
128 afiri
Rank: 4,00 din 1 vot

Mrime text:

O STAIUNE DE CERCETARE RENUMIT RISC S DISPAR

Cultivarea alunului a fost i nc mai poate fi la noi o afacere. Alunele produse "industrial", cu
tiin, trud, rbdare. Creatorul genului, am putea spune, romnesc de alune, din Romnia, este
Ion Botu (foto medalion), din Rmnicu Vlcea, doctor n tiine agricole. Domnia sa a reuit s
conving autoritile din acea vreme a comunismului s fie susinut n studierea speciilor de alun
de pe teritoriul rii noastre.
i a fcut-o ani muli n cadrul Staiunii de Cercetri Pomicole Rm. Vlcea. Situat la Miheti, n
vecintatea oraului. Cercetrile domniei sale s-au materializat n studii temeinice i extrem de
importante, iar acum speciile obinute prin determinri genetice sunt cultivate pe loturile

experimentale ale staiunii. De aceast tem se ocupau cndva i cercettorii din Turcia i SUA,
obinnd i ei, concomitent, rezultate notabile. Nu am aflat ns dac rezultatele excelente ale
dlui dr Botu au fost n atenia specialitilor, dac productorii romni au profitat de aceste
rezultate, adic dac au fost interesai s cultive aceti "aluni romneti" i punem accentul pe
"romneti", fiindc nite italieni ntreprinztori au intrat n posesia unor terenuri i acum cultiv
sute de hectare bune pe pmntul generos, am spune, din Romnia. Cu materialul elaborat de
doctorul Ion Botu produs n aceast staiune. i doctorul nostru nu s-a limitat numai la alun, ci,
alturi de echipa de cercettori pe care o conduce, specializat n genetic pomicol, a creat alte
soiuri noi: pruni, nuci i castani. Bref, la Rm. Vlcea, la staiunea din Mih eti slluiete azi
cea mai important banc genetic romneasc a speciilor de pomi, menionate aici. Doctorul
Botu a mai fcut ceva n lupta lui, cci e o lupt: a salvat staiunea sa de toate vicisitudinile
tranziiei i ale brumei de "economie de pia" prin care am trecut.
Lipsa de interes a autoritilor, la orice nivel ne-am raporta, fa de cercetare n general i fa de
cercetrile pomicole, n special, coroborat cu lipsa de bani au fost principalii adversari ai
doctorului Botu. i nu numai, cci a mai fost o lupt, pe alt plan. Local. E vorba despre presiunile
continue ale mproprietriilor postrevoluionari, care i-au "mncat" mereu din cmpurile
experimentale. Resemnat, dl Botu a acceptat aplicarea legii i a restrns ct a putut, cu inima
grea, cu durere pentru munca sa, suprafeele nerevendicate. Loturile experimentale ce au rmas,
destinate cercetrii, au fost mbuntite cu minuie i transformate ntr-un loc de cercetare
tiinific de invidiat.
Ce n-au cerut Brtienii revendic stenii
L-am gsit la sfritul lui februarie pe doctorul Botu i pe colaboratorii si pui n faa unei situaii
ct se poate de hilare. n comuna Miheti, unde a fost proprietar Vintil Brtianu, se afl o parte
din loturile de cercetare ale Staiunii Pomicole Rm. Vlcea. Ei bine, familia Brtienilor, descendeii,
nu i-au revendicat un centimetru ptrat din loturile acestui perimetru. Dar ele au intrat la schimb
cu ali proprietari, n posesia cetenilor din comun, cu care i-a prins deja legea mproprietririi.
Nite biei detepi, aflai chiar printre fostele i actualele autoriti locale, care au pus ochii pe
pmntul staiunii, unde ar putea fi construit o zon de locuine excepional, aflat pe drumul
spre Valea Oltului la doi pai de ora, iau nvat pe acetia s i le revendice. Asta nseamn c
localnicii mai cer o dat ceea ce au obinut deja, profitnd de faptul c urmaii Brtienilor nu au
revendicat nimic aici! Problem grea. "Romneasc." Neamprosteasc, am putea spune, ca o
pasti la "Noi-vrem-pmnt!"- ul cobucian. "Oi, romnaii notri din poveste! Astfel, nu este
exclus s aflm n curnd c unica banc genetic a alunului, prunului i nucului din Romnia va
disprea.
Cupiditatea unor "europeni" via Romnia - Vlcea
S fie clar, doctorul Botu, profesor, ef de disciplin la Facultatea de Horticultur din Craiova nu
va rmne deloc n drum. i nici colegii dumnealui, majoritatea cadre didactice i nc valoroase.
Nu asta ar fi ngrijorarea. Drama sau chiar tragedia este c vor disprea ns nite lucrri care in
de patrimoniul naional! Ca monedele dacice. Sau ca tezaurul de la Moscova. Ceva inestimabil.
Apoi s comensurm i risipa enorm de munc i bani publici investii n aceast lucrare, cteva
zeci de ani. Dup ce s-a distrus o astfel de baz de cercetare este aproape imposibil ca ea s se
mai refac vreodat la noi. E vorba despre un proces ireversibil. Cci, seleciile care au condus la
prototipurile de astzi s-au produs ntr-un ir ireversibil de ani. i ar fi pcat ca ele s dispar,
graie cupiditii, indolenei unor ini care, oficiali sau nu, romni fiind, nu mai au n ei nimic
romnesc.
Nite europeni... in nuce, cum ar spune strmoul latin. C tot e vorba aici i de nuci.
Drama sau chiar tragedia este c vor disprea ns nite lucrri care in de patrimoniul naional!
Ca monedele dacice. Sau ca tezaurul de la Moscova.
Ion Botu, doctor n tiine agricole

CULTURA DE ALUNI INFIINTATA DE PRIMARUL DIN BARSESTI

Autor : Nicoleta Epure
Costica Hirsu, edilul comunei Barsesti, a infiintat anul trecut o cultura de aluni. Primarul
sustine ca a studiat o vreme zona si ce culturi sunt propice acelei zone si a ajuns la
concluzia ca la Barsesti terenul este numai bun pentru aluni. Mai mult, in curtea casei sale
are un alun vechi de 20 de ani si a putut observa cat sunt de pretentiosi alunii si cum
rodesc. Asa s-a hotarat sa cultive aluni. Abia a reusit sa planteze puietii pe o suprafata de
un hectar. Primarul are aluni din soiurile Genttile, Furfulac si Uriasul din Halle. Am citit
foarte mult despre cultura de alun si am unul vechi de 20 de ani la mine in curte, din soiul
Furfulac. Am studiat zona sa vad ce pomi s-ar preta pentru aceasta zona si nici macar
prunul nu rodeste ca alunul. Asa m-am hotarat sa cultiv aluni si am acum o suprafata de un
hectar teren cultivat cu aluni din soiurile Furfulac, Genttile si Uriasul din Halle. Am zis sa
dau si eu un exemplu la altii. Spre deosebire de alti pomi, alunul rodeste in fiecare an iar
patru-cinci aluni asigura necesarul unei familii intregi. Dar vreau sa va spun ca alunul nu
are frunze cate fructe are, a precizat Costica Hirsu. Edilul comunei Barsesti sustine ca
deocamdata productia de alune este folosita pentru uzul propriei familii, insa pe viitor
exista posibilitatea de a-si extinde cultura de aluni. Specialistii sustin ca alunele sunt foarte
rentabile, atat in consum direct, cat si la prelucrare in industria ciocolatei, in cofetarii si
prese de ulei. Fructele au o valoare nutritiva ridicata, fapt pentru care sunt scumpe. Cei mai
mari producatorii de alune sunt Turcia, Italia, Spania si Grecia. In Romania alunul a fost
considerat ca pom de importanta secundara, fapt pentru care a ramas mai mult in flora
spontana si in gradini familiale. Primele soiurii de alun s-au produs in 1896 la Istrita
(Buzau), insa primele plantatii de alun au aparut in 1960, in judetele Valcea, Olt, Caras,
Arges, Mures, Constanta, Gorj. In prezent, in Romania sunt aproximativ 2000 hectare de
teren cultivate cu alun, care dau o productie de 1500 tone/an. In lume exista peste 200 de
soiuri de alun, insa in Romania se cultiva Cozia, Valcea 22, Romavel, Uriase de Halle,
Furfulac, Tonda genttile, Tonda romana, Ferta, Lambert. Specialistii sustin ca fructificarea
incepe din anii 3 si 4, cand se pot obtine circa 1-1.2 kilograme de fructe pe planta. In anul
7 se obtin circa 2 kg /planta iar in anul 10 circa 3-4 kg / planta. Alunul traieste 30-50 de
ani, asa ca poate fi exploatat timp indelungat. Pe un hectar se cultiva 350 de pomi in
sistem clasic sau 500-1250 de pomi in sistem intensiv

Anunt
Pepiniera din FRANTA vinde in Romania puieti altoiti de nucifere.Cu oexperienta de trei
generatii(60 ani)in altoire,cu un personal cu inalta calificare,produce material saditor de inalta
calitate.
Calitati:
-intra pe rod f.repede(3 ani de la plantare)
-are o productie de 6-8 t/ha
-nucile au o valoare deosebita pe piata interna si externa la o valoare de 10 E/kg
-NUCUL FORESTIER ajunge la maturitate la 20-25 ani si poate avea 1mc pe fir.
-1ha x 400 plante=400mc x 1500 E mc=600.000 E/ha
FANTASTIC
Web:wwww.vandnuci.ro
Date contact
Nume :
Firma :

Ovidiu Lazar
Linardimpex SRL

E-mail :
Telefon :
Judetul :

ovidiulazar2007@yahoo.com
0744183252
Vrancea

Profesorul de alune
Deviza lui Ionica Sava: Eu fac dintr-un leu o mie si te scap de saracie!
Un profesor pensionar din comuna vranceana Dumbraveni si-a facut un mic parc international,
in care a adunat aluni din 16 tari ale lumii. Ionica Sava (64 de ani) stie totul despre plantarea,
inmultirea,
lucrarile
de
ingrijire,
recoltarea
si
valorificarea
alunelor.
Sub sloganul: Vrei sa fii miliardar? Pune alun pe un hectar sau Eu fac dintr-un leu o mie si te
scap de saracie! vrea sa-i convinga pe proprietarii de suprafete mici de teren, din zonele colinare
si de munte, neproductive din punct de vedere agricol, dar si supuse eroziunii, sa se ocupe de
cultivarea alunilor.
Cultivand in gradina doar 20 de tufe de alun, se obtin, dupa cinci ani, 2 kilograme de miez, iar
dupa zece ani, 10 kilograme de miez, reiese din calculele profesorului Ionica Sava.
Pasionat de agricultura ecologica
Ionica Sava crede ca oamenii vor scapa de saracie daca se vor apuca serios de cultivarea alunilor.
Alunul ca pom de gradina este, din nefericire, putin cultivat la noi, desi calitatile si importanta sa
economica au facut ca, in multe tari, sa fie cultivat pe suprafete mari.
De exemplu Cipru, tara cu o suprafata putin mai mare ca a judetului Constanta, cultiva aluni pe
3.000 de hectare. Noi stam cel mai prost din Europa, spune Ionica Sava.
Pe ternul din jurul casei sale, profesorul a creat un parc international al alunului, cu specii aduse
din 16 tari. Inarmat cu un proiect bine documentat, intitulat Alternativa Corylus, denumirea
stiintifica a alunului, Ionica Sava spera sa convinga guvernantii sa-l ajute sa deschida la
Dumbraveni un centru in care sa produca ieftin marcote de alun, cu care sa-i alimenteze pe cei
care vor sa cultive.
Am facut un lucru extraordinar cu Episcopia Buzaului, care a fost de acord sa cultive
aluni pe langa schiturile de calugari.
Au fost foarte receptivi, cu mult inaintea politicienilor. Daca eram in alta tara, cred ca am fi
devenit deja exportatori, ne-a declarat Ionica Sava.
Campanie de popularizare
Cel putin 50.000 de hectare din Romania ar putea fi cultivate cu aluni. Daca s-ar incepe acum,
peste zece ani s-ar obtine o productie echivalenta cu 20.000 de kilograme de aur, iar peste 20 de
ani, dublu, afirma, convins de importanta investitiei, profesorul de biologie. El a facut un calcul
din care rezulta ca, dupa cinci ani de la plantarea unui hectar cu aluni, se pot obtine in jur de 20
de milioane de lei vechi numai de pe urma vanzarii miezului. Faptul ca, in Romania, nu s-a
extins
cultura
alunului se explica prin necunoasterea calitatilor acestui pom. Alunul fixeaza solul stavilind
eroziunea, purifica aerul, este o valoroasa planta medicinala, iar miezul de alune este un aliment
extrem de valoros. Mai mult, alunul poate absorbi peste 1.000 l apa in 24 de ore. Daca s-ar
planta aluni in deserturile Vrancei, s-ar evita inundatiile de tipul celor din aceasta vara, mai
spune profesorul.
Cu bani proprii, Ionica Sava a conceput de unul singur o cam-panie de popularizare a alunului si
si-a deschis cel mai ingenios stand la Ziua Recoltei de la Focsani.
UN KILOGRAM DE MIEZ COSTA CAT UN GRAM DE AUR

La ora actuala, un kilogram de miez de alune costa 300.000 de lei, adica echivalentul unui gram
de aur, dupa cum spune pensionarul indragostit de aluni. Un alun de peste 100 de ani, care exista
in comuna Dumbraveni, da in fiecare an 7 kilograme de miez. Profesorul pensionar vrea sa
propuna executivului sa inlocuiasca laptele si cornul din programul guvernamental cu alune, pe
care le considera mult mai hranitoare pentru copii. De ce sa le dam copiilor la scoala paine
goala, ca sa nu zic lapte praf si corn, cand le putem pune un buzunar de alune foarte hranitoare!
Miezul de aluna, ca aliment, n-ar trebui sa lipseasca din alimentatia niciunui copil. Dar este prea
scump si putini si-l permit pentru ca, in loc sa-l producem, noi il importam, spune Ionica Sava.
Evenimentul Zilei - 26 Octombrie 2005

IONIC SAVA A DAT LOVITURA CU ALUNA

De, Valentin Musca | 04.10.2005 ( Afisari: 1102)
DE ANI BUNI, PROFESORUL DIN CNDESTI NCEARC S CONVING VRNCENII S
CULTIVE ALUNI. UN KILOGRAM DE ALUNE COSTA CIT UN GRAM DE AUR

Neobositul profesor de biologie Ionic Sava a obtinut premiul pentru "Cel mai vizitat stand" la
"Ziua Recoltei". Ca de fiecare dat, profesorul din satul Cndesti a tinut s demonstreze
vrncenilor care i-au vizitat standul din Piata Moldovei importanta alunului pentru sntate.
"ncerc, de zeci de ani, s conving prietenii si autorittile c alunul este un produs complet si,
dect s rontie produse sintetice, un buzunar de alune ar fi suficient pentru un copil la scoal.
Chiar mai hranitor decit laptele si cornul! Mai mult, alunul este o plant care poate absoarbe
peste 1000 l ap n 24 de ore. Dac s-ar planta aluni n deserturile Vrancei s- ar evita
inundatiile de tipul celor din aceast var", ne-a spus Ionic Sava. n pasiunea sa pentru aluni,
profesorul din Cndesti a fost ajutat mai mult de strini dect de autorittile vrncene. Dac
Ministrul Agriculturii de la Budapesta a trimis un consilier special la Cndesti, documentatia privind
introducerea alunului n Vrancea, alctuit meticulos de Ionic Sava, zace pe undeva prin biroul
fostului Ministru al Agriculturii, Petre Daea. "Pe plan local am reusit s ajut la nfiintarea unei
Marcotiere in comuna Bolotesti. Singura persoan care m-a sprijinit a fost inginerul silvic Mircea
Diaconu. Nu vreau s cred c autorittile nu nteleg importanta alunului pentru economie. n timp
ce Turcia are peste 150 de mii de hectare cultivate cu aluni si din obtine sute de milioane de euro,
Romnia nici nu intr n calcule la acest capitol. Multumesc Administratiei Pietelor pentru spatiul
si bunvointa acordat si sper c voi reusi s conving ct mai multi vrnceni s cultive aluni", ne-a
mai spus Ionic Sava. Profesorul are acasa, la Cindesti, o adevarata pepiniera de aluni. Si-a facut
un mic "parc international" in care are aluni adunati din 16 tari ale lumii. Ionica Sava a conceput
de unul singur o campanie de popularizare a alunului. Stie totul despre plantare, inmultire, lucrari
de ingrijire, recoltare si valorificare, si a citit toata literatura de specialitate. Sub sloganul: "Vrei
sa fii miliardar? Pune alun pe un hectar" sau "Eu fac dintr-un leu o mie si te scap de saracie!"
pensionarul vrea sa-i convinga pe toti proprietarii de suprafete mici de teren din zonele colinare si
de munte, neproductive din punct de vedere agricol, dar si supuse eroziunii, sa se ocupe de
cultivarea alunilor. "Cultivind in gradina doar 20 de tufe de alun, se obtin, dupa cinci ani, 2
kilograme de miez iar dupa zece ani, 10 kilograme de miez", reiese din calculele profesorului din
Dumbraveni. Nu lipsit de importanta este si pretul. La ora actuala, un kilogram de alune costa
peste 300.000 de lei, adica aproape cit un gram de aur. Sigur, lucruri interesante, dar cine s le ia

n seam atta timp ct cei care conduc destinele judetului se gndesc mai mult la viitorul lor
politic dect la problemele cetteanului si la dezvoltarea societatii
Un dascal pensionar vrea sa-i convinga pe tarani sa cultive aluni ca sa scape de saracie
Miercuri, 24 Octombrie 2007, ora 00:00
Ionica Sava, fost profesor de biologie la scoala din comuna vranceana Dumbraveni, si-a
transformat gradina in "Parcul European al Alunului", avand specii din peste 15 tari.
De loc din satul Candesti, pensionarul, in varsta de 70 de ani, si-a dedicat o mare parte
din viata studierii si popularizarii alunilor, despre care spune ca au importanta
ecologica, alimentara, medicinala si economica uriasa.

Ionica Sava vrea sa-i convinga romani ca acesti arbori ii pot scapa de saracie. Nu
cunoastem calitatile exceptionale ale alunului si efectele miraculoase pe care le-ar avea
daca si-ar gasi locul cuvenit in agricultura romaneasca, spune Ionica Sava.
Cat e ziua de lunga, profesorul, ajutat de sotia sa Ecaterina, se ocupa de ingrijirea celor
peste 100 de pomi si de crearea de marcote (n.r. - lastari de alun) pe care le ofera
tuturor celor care vor sa cultive aluni in propria gradina.

Profesorul spune ca miezul de aluna, care contine proteine, acizi grasi pentru intarirea
sistemului imunitar, glucide, enzime, vitamine si saruri minerale, rezista in coaja doi
ani. Aluna este o perfecta cutiuta de conserve prin capacul careia trece oxigen atat cat
ii trebuie embrionului sa supravietuiasca, spune Sava.

Datorita acestor calitati, mai spune profesorul, miezul de alune este foarte cautat pe
piata mondiala. Pretul unui kilogram de alune, 80 de lei, echivaleaza cu valoarea a
doua grame de aur. Ce nu stiu romanii care-si lasa terenurile parloaga este ca cererea
pe plan mondial este de un milion de tone, iar oferta de numai 300.000 de tone anual.
Iar aici statul trebuie sa intervina, crede vranceanul.

Autoritatile nu sunt interesate

Vrei sa fii miliardar? Pune aluni pe-un hectar este sloganul cu ajutorul caruia
vranceanul vrea sa-i convinga pe romani sa se implice in cultivarea speciei Corylus
Avellan pe suprafete medii si mari. El a lucrat timp de cativa ani la proiectul
Alternativa Corylus, in care explica cum si de ce trebuie cultivat alunul.
Proiectul a ajuns pe masa prefectilor care s-au perindat la conducerea judetului
Vrancea si a ministrilor agriculturii carora le-a cerut sprijin. Pana acum insa, Ionica
Sava nu a reusit sa convinga autoritatile sa subventioneze si sa incurajeze infiintarea
culturilor de aluni.

Cati romani stiu oare ca profitul net la un hectar de aluni este de 25.000 de lei
incepand de la al cincilea an de plantare? Alunele sunt foarte cautate pe piata, mai
spune vranceanul.

CALCULE
Investitie de 1.000 de lei

Ionica Sava a scris de mana si un ghid practic pentru cei care vor sa cultive aluni. Lucrarea,
intitulata Cultura Alunului-Aur din pamantul Romaniei, a fost multiplicata la copiator.
Calculele profesorului arata ca pentru infiintarea unui hectar de aluni este nevoie de 50 de
marcote, care se inmultesc in cinci ani suficient de mult ca sa acopere suprafata. Cheltuielile se
ridica la aproximativ 1.000 de lei.
toata stirea
Sursa: Evenimentul Zilei
Articol citit de 166 ori
Alun puiet

2 rezultate

1. PRODACVAS Vaslui - rezultat din categoria "Firme"

Descriere: Larve peste, puiet predezvoltat si peste de consum.
Domenii de activitate: pescarii; peste proaspat; ...
2. VANZARE 'CUIBURI' DE RAME ,HUMUS. PUIET I DE ALUN Petrosani - rezultat din
categoria "Anunturi"
Descriere: Vand ;;cuiburi' de rame ,specia'hibrid rosu decalifornia' care aduc numai
avantaje:consuma tot ce este biodegradabil (ecologizarea medilui),produchumus,cel mai bun
ingrasamant organic cunoscut pana azi,ramele fiind hrana ideala pt.pesti,pasari ,(contin
75%proteine). 1'cuib=100 000de exempl. vand puieti de aluni:urias dehalle, tonda gentile
romana etc
ECO FOREST S.R.L.

Informatii companie | Domeniu de interes

Adresa:
Telefon:
Email:
Alte adrese:

RO 307086, Comuna Brestovat, Sat Cosari, Nr. 90, Judetul TIMIS

+40-256-49.87.07+40-728246325
Trimiteti un e-mail acestei companii
Piata Montreal, Nr. 2, Cladire: World Trade Center, Intrarea F, Et. 1, Sector
1, Bucuresti; E-mail: vdoicaru@hotmail.com; Persoane de contact:
VLADIMIR
DOICARU
Tel:
+40-21-202.30.70
Fax:
+40-21202.31.00Comuna Brestovat, Sat Cosari, Cod Postal: 307086, Judet:
TimisComuna Vidra - Livada ecologica de nuci de 85 ani pe 7 ha:
Localitate: Focsani, Cod Postal: 627415, Judet: VranceaSoiuri de nuci de
elita - Romania: Kogalniceanu, Corjenti, Ortisoara, Velnita, Schinoasa,
Costinjeni; Persoana de contact: VASILE BOSTIOG (Tel.: +40-23767.30.49, Tel. mobil: +40-722491666)Livada ecologica de piersici 1 ha:
Sat 2 Mai, Cod Postal: 905500, Localitate: Mangalia, Judet: Constanta
Puncte de lucru Republica Moldova: - livada ecologica de nuci de 40 si 25
ani pe suprafata de 24 ha): Judet: Orhei, Localitate: Podgoreni, Nr. 136; -

Conducere:

Persoane
contact:

productia de nucifere ecologice si ulei de nucifere ecologice de elita); productia de branza ecologica de capra - Persoana de contact: VITALIE
PETRUSEVSCHI (E-mail: pvp@nor.md)
dr.
ing.
VLADIMIR
DOICARU
(Director
General)
dr.
ing.
VASILE
COCIU
(Consultant
Stiintific)
dr. ing. VLAD NICOLAE DOICARU (Asociat - Departament IT)
dedr.
ing.
VLADIMIR
DOICARU
(Director
General)
ing. VITALIE PETRUSEVSCHI (Director - Republica Moldova)

Consiliul
dedr. ing. VLADIMIR DOICARU (Administrator) [Tel:+40-788246325]dr. ing.
administratie:
VLAD NICOLAE DOICARU (Asociat - Departament IT) [Tel:+40723509445]ing.
VITALIE
PETRUSEVSCHI
(Asociat)
[Tel:
+37379400676]OCTAVIAN
GRUBETCHI
(Asociat
Departament
Vanatoare/Turism) [Tel:+40-722244653]
Anul infiintarii: 2002
Nr.
Reg.
J35/6/2002
Comertului:
Cod
Unic
de
14376332
inregistrare:
Atribut fiscal:
RO
Capital social:
400.00 RON
Cifra de afaceri: 100,000.00 EUR (2007)
Banci:
BRD - Groupe Societe Generale - Timisoara
Nr. de angajati: 1 - 10
Tipul activitatii: Producatori
Distribuitori
Servicii
Certificari
deCertificat de Conformitate (pentru Cultura Plantelor - Statut: Ecologic - in
calitate:
conformitate cu OUG 34/2000, Cap. III si EU 2092/91, Anexa 1, Sect. A;
in conformitate cu HG 917/2001, Cap. 1, Art. 1(1) si EU 2092/91, Anexa
1, Sect. A, Pct. 1(1); pentru Cresterea Animalelor - Statut: Ecologic - in
conformitate cu OUG 34/2000, Cap. 1, Art. 1(1) si EU 2092/91, Anexa 1,
Pct.
B)
Nr.
126
Emis
la:
2006
Certificat de Acreditare Nr. 045-C Emis de: RENAR
Companii
IUTIRLA
Venezuela
reprezentate deNEGOCIOS
2020
Columbia
firma:
JOBAR AL JABAV - Arabia Saudita
Organizatii
dinMembru al IFOAM (International Federation of Organic Agriculture
care face parte: Movements)
Activitati:
Prima livada ecologica de nucifere (nuc, alun, castan comestibil, migdal)
particulara din Romania, cu suprafata livada de 120 - 189 hectare in sat
Cosari,
comuna
Brestovat,
judetul
Timis.
Productie
de:
nuci,
alune,
migdale
si
castane
comestibile
ecologice;
- seminte comestibile;
- puieti de nuciferi (nuc, migdal, castan comestibil, alun) ecologici,
pepiniera;
- vita de vie ecologica;
- uleiuri de nuca, de dovleac, de samburi de struguri, de castane, de
varfuri de pin, de floarea-soarelui;
- fructe ecologice (mere, pere, prune, macese, capsuni, afine, zmeura);
- miere ecologica;
- fan ecologic.
Agroturism ecologic
- carne ecologica de miei si oi;
- branza ecologica de oi si capre.

Pepiniere de puieti de nuci, aluni, castani comestibili, migdali.

Servicii in agricultura, horticultura, floricultura ecologica.
Consultanta pentru obtinerea de puieti ecologici de nucifere, fructe
ecologice, miere ecologica, lapte si branza ecologica de oi si capre.
Scolarizare pentru plantare de nucifere ecologice.
Cautare
rapida| fructe | lapte | produse | nuci | ecologica | biologice | alune |
produs/serviciu: comestibile | fara | miere | migdale | oaie | seminte | carne |
consultanta |
puieii |
castane |
chimice |
nucifere |
branza |
ingrasaminte | ecologice | padure | comestibil | servicii | puieti | prune |
capra | horticultura | pere | cultivare | afine | agricultura | silvicultura |
capre | fan | plantatii | pepiniere | prelucrate | branza | chimicale |
cultura | legume | alimentare | ecologici | ecologica | castan | nuc |
livada | uleiuri | cursuri |
Produse
siAlbine si produse apicole
servicii:
Miere
Iarba, fan si paie
Fan
Fructe de cultura si fructe de padure
Mere
Pere
Prune
Afine
Zmeura
Capsuni
Fructe de casa si fructe de padure, biologice (fara ingrasaminte
chimice)
Migdale, nuci, alune si seminte comestibile
Castane
Alune de padure
Nuci
Migdale, nuci, alune si seminte comestibile, biologice
Produse de plantatii
Produse de plantatii, comestibile, biologice
Servicii in agricultura, horticultura, floricultura
Servicii de cultivare, seminte sau puieti de pomi fructiferi, fructe
Seminte si puieti pentru silvicultura. Pepiniere pentru silvicultura
Puieti, arbori pereni
Produse de abator
Carne de ovine, proaspata
Ficat, de oaie si de miel, proaspat
Carne, crescatorii biologice (fara chimicale)
Maruntaie de oaie, proaspete
Lapte si produse din lapte. Smantana
Lapte, biologic (fara chimicale)
Lapte de capra
Lapte de oaie
Branzeturi
Branza, lapte de capra
Branza, lapte de oaie
Branza, mixta

Fructe si legume prelucrate

Fructe si legume biologice (fara ingrasaminte chimice), prelucrate si
conservate
Uleiuri si grasimi comestibile
Ulei de nuci, comestibil
Produse agricole si de cultura, altele decat tutunul (comert)
Alune, nuci, migdale etc. (comert)
Produse alimentare nespecificate in alta parte (comert)
Produse alimentare biologice (fara ingrasaminte chimice) (comert)
Miere (comert)
Consultanta pentru zootehnie, agronomie si industria alimentara
si a bauturilor
Consultanta, agricultura si horticultura
Consultanta, productia si prelucrarea fructelor
Cursuri de instruire si reinstruire, in diverse domenii
Cursuri de pregatire pentru gradinarit si cultivare biologica

ECO FOREST S.R.L.

DATE DE CONTACT PENTRU ECO FOREST S.R.L.
Pentru date de contact ECO FOREST S.R.L. si alte informatii despre aceasta companie, click aici

DOMENIUL DE ACTIVITATE AL ECO FOREST S.R.L.

Prima livada ecologica de nucifere (nuc, alun, castan comestibil, migdal) particulara din Romania,
cu suprafata livada de 120 - 189 hectare in sat Cosari, comuna Brestovat, judetul Timis.
Productie de:
- nuci, alune, migdale si castane comestibile ecologice;
- seminte comestibile;
- puieti de nuciferi (nuc, migdal, castan comestibil, alun) ecologici, pepiniera;
- vita de vie ecologica;
- uleiuri de nuca, de dovleac, de samburi de struguri, de castane, de varfuri de pin, de floareasoarelui;
- fructe ecologice (mere, pere, prune, macese, capsuni, afine, zmeura);
- miere ecologica;
- fan ecologic.
Agroturism ecologic:
- carne ecologica de miei si oi;
- branza ecologica de oi si capre.
Pepiniere de puieti de nuci, aluni, castani comestibili, migdali.
Servicii in agricultura, horticultura, floricultura ecologica.
Consultanta pentru obtinerea de puieti ecologici de nucifere, fructe ecologice, miere ecologica,
lapte si branza ecologica de oi si capre.
Scolarizare pentru plantare de nucifere ecologice.