Descrierea CIP a bibliotecii Nalionale a Romeniei

VANDENBERG, PHILIPP
Peryfiletlful uitat / Philipp Vandenberg: trad.: Comel Stonescu

Bucure$ti: Editura RAO, 2012

ISBN 978-606-609-146-6
I. Stoenescu, Codel (aad.)
82 l.

12.2-93 -3

CUPRINS

1=t3s -1

Editu.d RAO

crupul Editodat RAO

Str. Tirida 117-119, Bucule$ri, ROMANIA
www.raobooks.com
www.rao.ro
PHILIPP VANDENBERG
D as vergessane Perganent
Coplright @ Verlagsgruppe Liibbe cmbH&Co. KG,
Belgisch cladbach, 2006
Toate drepturile rczervate
Traducere din limba germana

CORNEL STOENESCU
O Edirua RAO, 2007
versiunea in limba romena

pent

2012
rsBN 978-606-609- 146-6

P"ology'U"-"1. Ji"oolJrri

Noaptea, o noapte intunecoasi, plutea peste domul din

inilta spre cer
tz prora unei coribii eguate. Catedrala mai era inci un urias
Saassburg Naosul principal lipsit de turnuri se

;entier. Din strizile inguste, litratul cainilor ajungea sporadic

in pia;a domului. Chiar qi mirosul ur6.t al oragului, care
b timpul zilei plutea peste vasta piafi, pirea ci a adormit. Era
c'a pbolanilor. Animalele grase gi lepoase ieteau himesite din

pini

giurile unde stituseri

ascunse gi alunecau repede 9i

frri, zgo-

mot prin gunoaiele care zdceau din be\ug peste tot. Folosind
un pu$ sipat pentru fintini, gisiseri de mult timp o intrare in
dom. Dar acolo unde oamenii i;i ciutau mdngAierea sufletului
nu exista mincare pentru ;obolani.
O jumitate de ori dupi miezul nopgii, un zgomot aseminitor unui micinat nelinigti gobolanii. Se ficuri nevizugi
prin ascunziguri pe cit de repede le permiteau trupurile grase.
Doar pe ici, pe colo se mai i'"ea cdte o coadi cheali. Zgomotul
r apropia qi devenea mai puternic. Parci se lreca piatri pe

piatri, Urmat de rizuieli, zgirieturi, scurmituri - de parci

diavolul se cilira pe perei cu ghearele lui ascutite. Apoi, din
nou linigte. Ai fi putut auzi cum se scurgea nisipul pe podea.
Deodati, ca o furtuni teribili ce se apropia, piru ci o

ciruli

gonea hurduciind prin inciperea intunecoasd. a corului

catedralei, apoi se auzi pocnetul gresiei care se spirgea. Pilas-

trii fin imbinali

se

clitinau ca la un cutremur, Un uria; nor

de praf se impr{tie

pini

in cele mai retrase colturi. Se ficu

Pergamentul uitat

PHILIPP VANDENBERG

din nou lini;te

gi,

dupi putin timp, sobolanii

se

iviri iarisi din

giurile lor.

ori, pini cind zgomotele se auziri

din nou, de parci un invizibil me;ter pietrar i;i ldcea de lucru
in construc.tia domului. Sau Lucifer incerca si dirime domul
cu un uriat drug de 6er? Aproape se simfea cum zidiria se
punea in migcare, $i continui tot ala, pani cind la risirit
se iviri primi zori. Nici unul dintre cetitenii Strassburgului,
mdndri tare de catedrala lor, inci nu observase ce se petrecuse
Sd mai fi trecut cam o

in aceasti noapte.
Diminea,ta devreme, paracliserul porni spre dom. Portalul

il

Iisase seara trecuti. Cend

intri in naos, se lreci la ochi. in mijlocul navei bisericii, unde
naosul gi nava transversald. se incrucisau, crau imprdgtiate
fragmente, pd4i ale unui bloc din piatri sfirimat, care se desprinsesc din bolti.
Apropiindu-se, paracliserul descoperi pe sdnga un pilastru
atarnand pejumitate in aer, deoarece ii dispirusc soclul. Rcsturi de piatri erau impristiate in jur, ca o hrani urAt mirositoarc lisati in urrni dc un monstru lacom. Paracliserul privea

principal era incuiat, aga cum

uluit imaginea olcriti. incapabil ri sc miqtc din loc. in cele din

urmi, ca urmirit de Furii, se nipusti strigAnd in afara catedralei qi se puse pe fugi cAt il gineau picioarele spre cabana
constructorilor, pcntru a rclata ceea ce vizuse cu propriii ochi.

Maistrul constructorilor, un artist in mcseria lui, vestit

peste granile pentru cunoftinlele si pcntm exactitatea calculelor sale, nu scoasc un cuv6.nt cAnd vizu ce sc petrecusc peste
noaptc. Prin natura lui devotat mai curind cunostintelor stiintiiicc, Iizicii si aritrneticii, respingca orice minune. Dar aceasti
diminea$. ii punea serios la indoiali convingerile. Doar o minunc ar fr putut provoca pribugirea catedralei. $i, pe cind
cerceta piatra desprinsi din bolti, chiar i se pdrea o minune,
dar una sivi.rsiti de diavol.

-ti

vrut si dirxme catedrala din Strassburg

rn:t
ea, o creatie a omului, s-ar apt:lt"
i"ll t-:::

*.u.i

Frmr ci

diorrolul

raspandi ca vAntul mai intdi

s-au anunlat !r
h ora; ;i curAnd in intreaga lare qi imediat
fi dal ochii cu
ar
noaPle
li^ii .unori oculari care in acra

l*

[-cu,lt

p"

or"

se

"ecuratului

ilrS aiuuofut. Prinrre ei se numira Ei un topograL un birbat

El sus$nea ci virui Dumnezeu, dar nu chiar bigot
-iJ.u
de cal' care ar
o .ilu"ti gchiopitAnd' cu picioare
zrr.. noupt."

mari'

in salturi
i*onl,trua a" -ui multe od catedrala'
'^it".i, ni.i unul dintre locuitorii Srassburgului nu mai
l.
catedrali' pini cAnd episc,rte"ase .a mai intre in mindra
cu api sfintiti'
nu o stropi in numele Domnului

."Oi*tn.t*
crrun
--

pimituf din cel mai fin pir

de bursuc'

cind zi-

il.'o. cana u.rt.a se impriEtia injosul Rinr-rlui' pe

cercetau dacd lenomcncle
a".i], ti.r"rii ;i .ioplitorii in piatri

cauzi

o
I. 1"."o-0'.rn... ditt do-'lt lor nu puteau si aibi in alti
petrecu
mai
se
;i
i^a".Ju, .*. * era de neimaginat'
un dom
ridicc
si
Arnold
maistrul
unde
t" *"tt,
"oia

"..,a-

nolptc' s-au tnt;modelul catcdralei din Amicns' inlr-o

aPostolul Petru' cirora
.ut rtilpii in .ut. ttau ciopligi Maria 9i
construit Gemind ca $ cum

iupi

l. .ru d.di.u, dornul pe.iumitatc

s-au desprins de pe
o, n ,,rf.a, din .nru propriei greutilr'
jurul
propriei a'xe ;i
in
.o.lu.il" toa s-au rotit ca inr-un dans
in acelaqi timp' ca la un
.-ou p.abu;it cu capul inainte - nu
unul dupi altul'
.uo"-ur, .l de parci ar fi convenit si o faci
noaPte.
in
''' aceeaqi
-Pi.trurilo.
intrat primii
.ur", duPi o noapte furtunoasi' au
Brale' picioarc
in dom, li s-a in{E1i;ai o Privelilte de groazi'

ei le cit'tpliscrd in pialri cu
si capete cu acele zimbete pe care
ieftinc'
rdspindite pe podea ca niEte mdruntaie
.toa

-of,

"rru
De;i erau cunosoferite spre vinzare in piap din apropiere

si plingi'
."rt o.n,r" tiria lor sufleteasci, birbafi incepuri
ca
a. o furie neputincioasn' Al$i se uitau cu spaimi
",lp.ingi

l0

PHILIPP VANDENBERG

Pergamentul uitat

Satana in persoand si nu se iveascd

de dup, *.ur, .ralp]il
jind viclean, si le vorbeascd
;i
apoi cu o voce hArditi.

Ce,rce:eid
atent, ei descoperiri in moloz
monede din
, valor6nd cAt1nai
aur
o mici avere, ceea ce pentru
multi a fost indi_
ciulcri diavolul pldrerte totdeauna cu
bani pe9in. Cu di.p.er .;
scdrbi priveau oamenij aurul srriluciro.

;i ;;.;;;;",i;;;
sd sc apropic la mai pugin de
zece picioa.. d.
d;;;;;.'
rn slaril.
"rr.,J
sosi episcopul,

imbricar doar

pe jumdrare gi

in
dezordine, de parci tocmai se
smulsese din bragcle concubinei.

- ori br..,._"i , ri rra.pi.,a

striciciu"il.. Cand di;;;;
auq incepu sd Ie adun". a..*.u
ai.pi*uu

Y:::TO_*tU.tuni

in goapti

pe.cer care ciscau gura si examini

ochii de piesele.din

una dupi a.lta in buzunarele sutanei

sale.
dispreguitor temerile pietrarilor

.;;;;;;
ci ar fi banii al*frfJ
i
sunt bani, cd de rapr nu
Al"rgi

f.

sunr ai diavorurui, ci
cr rnsusl u zrdrse cu exact un
an in urmi sub soclul slintului
Petnr. pentru a se pune bine cu
iumea viitoarc.
Desigur cd nimeni nu l_a crezut.
Doar episcopul era cunos_
cut pentru avarigia lui gi nu ar
6 fost nim."i *.p1", a."l
u.,n
aflat ci lua bani de la diavol.

:H::l.iillf

Trei zilc mai tarziu, negustorii

s_au intors pe Rin cu vesci la Regensburg, unde construcgia do_ufui

..u _ui uuu-*
sati decet oriunde, diavolul isi fi
F."
rdstimp cetilenii ocoleau cu mare
griji

tea

Pd';;;;;;?';i ;:'n:: HrfiL'g;

"",.a".f.
Regensburgului. Se temeau si
nu il intilneasci
O.
Ba eisrau si.cetdreni care
nu

ai, i"i."

";.;;;;;;
*,;;;;;

:]:::: ca
lP,,l
{r(.zanc
mtrosul pcsti.lenfal care pusese
^d
stdDanire.lc
";-_
tdma.ni pe srradulel. ingusre
ar fi de fap, .r*nJr*
A"r"f

in interior si te
deuoru .uR.,ut .u o
causoca, preparatd de alchimisti. 'a

:l:l:,"i0"-*:

ij,

ili.

5i-au pierdut viata mai mutd cerdteni

din

.^11^t]:,_"*":^
rop cu

ti..ica lui Dumr

^cgensourg,
maici de la"mendsti.."

*;.;;';fi";"Til: ;Tjil;

1l

piatrd de catedra.li, pentru ci au preferat se se suloce decat

inspire ceea ce Lucifer deja trdsese in pieptul lui.

De atunci, in ministirea Niedermiinster maicile erau in

;rirrghi continuu, se rugau in cor firi incetare, ziua gi noaptea,

spranfa

&

fum a dispozitivului greu de cincizeci de kilograme era

ci astfel vor alunga din oraj respira+ia diavolului.

timi.ie
intr-un cazan giurit atirnat de bolta bisericii lol
-{rdeau
;: care i[ tineau intr-o continui mlcare de pendul. Emanatia

atit

dc puternici, incdt pioasele femei erau impiedicate a-si mai

cii ci4ile

cu rugdciuni. Pe citeva dintre acestea respiratia diarolului, purificati in acest fel, le-a ficut si isi piardi simgurile.

b pierdeau orientarea si riticeau pe strdzile din jur. Altele

It5inau, ceea ce pentm multe reprezenta dovada ci diavolul
iru'ase si in Niedermiinster.
Decla,isatoare ale acestei isterii, de care nu erau lerigi nici
cetilenii aqezali, erau bizarele incidente din dom, al ciror confnut de adevir ii punea in incurcituri gi pe cronicari, pentru
ci adevirul se evapora pe mi.sura cre;terii distanlei.
Astfel, un negustor de blinuri din Kiiln ar fi vizut cu ochii
lui cum turnul din sud al domului din Regensburg s-a prdbusit,
inu'-o noapte, cu un intreg etaj. Un anist ambulantjura pe viata
mamei sale ci portalul de vest al catedralei, desi din piatri
ca toate portalurile, se topise de parci fusese licut din ceari.
C.en era ci, intr-o dimineali, o piatrd din soclul portalului
dispiruse qi nu a mai apdrut niciodati. Certi era si disparitia
pietrei-cheie din bolta naosului principal. Lipsa acestei pietre
ar fi fost in stare sd provoacc prdbugirea domului. Doar marea
pricepere a maistrului qi intervenlia lui rapidi au inrpiedicat
acest lucru.
Zvonurile s-au intensificat cind au fost anuntate incidente
asemindtoare la catedralele din Mainz si Praga,la Marienkirche
din Danzig gi la Frauenkirche din Niirnberg Chiar si la Reims
gi Chartres s-au clitinat coloane 9i stilpi ai marilor catedrale,
s-au pribqit capiteluri 9i galerii dupi ce au fost desprinse din

t2

PHILIPP VANDENBERG

ziddrie de cdtre mAini nevizute. Cdlitorii relatau ci la

Burgos
;i Toledo, Salisbury si Canterbury au fost ingropali oameni Jub
mase de piatrd. care se pribuseau in catedrale.
Era wemea predicatorilor. care cutreierau lara scancind
5i acuz6nd, si care "tateau cu mdna indnsi pentru pomani,
aducAnd in fata ochilor poporului valea plingerii.
Ostaticii
vanititii s-ar li dedat deslriului si, incontestabil, aici ar fi
m6na
diavolului. Domnul Dumnezeu il lisa in voia lui pentnr
ca
trufia sd il piardd pe om. Misrerioasele intdmpliri ar
fi dovada

supiririi Atotputernicului Care

se dezicea de pompa si luxul

marilor catedrale. Era gresit sd crezi cd domurile apusului
ar
fi construite pentru vesnicie. Oare evenimentele din ultimul
timp nu dovedeau taman contrariul? Si nu se putea surpa
in
frecarc zi, in fiecare ori, una dintre marile catedrale
pe care

urinase Lucifer?

Cu discursurile lor infldcdrate, predicatorii nu crutau nici

poporul si nici clerul, nici micar episcopii nu scipau. p.edi_
catorul Gelasius tuna si fulgera in umbra domului din
Krjln

impotriva poporului iresponsabil gi fird. de Dumnezeu.

cdruia
gi ndr.rJ numai la putere si bogafi. Sofile ori;enilor
"rdrea
erau afurisite penlru ca punau leqminre cu trenA.
ca paunii.

ii

Dacd lbmeile ar fi ar,ut nevoie de asemenea cozi, Domnul

le_ar
fi dotat de mult cu il.stfel de excrescenle. Nu, nici micar
clerul
inalt nu era exceptar de asrfel de nechibzuinre. pcnrru

ci purra

inciJliminte galben6, verde si rosie, de alti culoare pentru

fie_
care picior
Dacri popii de rdnd si calugarii. ca sd nu mai vorbim
de

episcopi, isi satisliceau poltele cu femei usoare, fi.ri

a mai
Iice din asta un secret, atunci mai ctudnd erau legati de
diavol dccit de Atotputernicul. Oricine gtia ci episcopul
prefera
s6nul concubinei lui in locul fipturii Domnului nostru.
Si

daci trei papi i;i disputau locul pentru a fi primul din lume.
1i dacd fiecare dinrrc ei

de

l3

Pergamentul uitat

il blesrema pe fiecare din ceilalti doi

parci ar fi fost eretici, atunci Judecata de apoi nu mai

{rr

departe qi nimeni

si nu trebuia si

se mire

daci diavolul

stipanire pe caselc Domnului.

-l<.-kuldtorii plecau apoi pe furi;, vditandu-se

3
Bt

si scancind.

privire plind de teamd spre vArtontonului domului, ceilalfi se tarau ca animalele in patrrr

$. daci rreunul mai arunca

5i scirnceau asemenea

copiilor ameninlaii de tatil lor cu

frdep6 teribile. Birba$i cu stare i;i smulgeau bonetele din

.tilea de pe cap qi cilcau in picioare podoabele din pene.
fwcile se debarasau pe stradi de imoralele velminte care le
rFmeau sinii gi de manfetele mAnecilor, care atarnau pane
h Fimint. Plebea si ccr;etorii, pe care toate acestea nu ii priE2tt- Wntro,

c6,

Bibl

t Ie

promitea oricum

impiritia cerului,

se

<lrrau pe haine !i sfa;iau scumpele ve;minte, pentru ca fiecare

i :e aleagi micar cu cate o fisie din ele.

in oras, domnea agitafia !i cedfenii bogali baricadau usile

grneau stri"ji, ca pe vremea holerei 5i a ciumei. Chiar;i in

lmele u;ilor incuiate tot se striduiau si isi indbuse tusea gi strdmrl- acestea find considerate semne ale diavolului care iegea
& rrup. in timpul nopgii, se auzeau pafii girzilot care Panrlau pe strizi, inarmate cu linci lungi cdt un pom. Si mai era
c6a care se perrccea doar de Vnerea Mare. inainrea invierii
Docrnutui: biile publice, cuib al picatelor, erau goale.
in dimineafa urmitoare, locuitorii Ktilnului s-au trezit cu
E gu$ amar in guri. Care se putea datora doar diavolului.
Cci mai mul! plecari de acasd mai tArziu decit de obicei.
Drasupra domului, se roteau pisiri mari 1i negre. in aceasti
&rinea1i, croncenitul lor aducea mai curlnd cu gipitul copolor mici neajutoragi. Soarele in51pt pe cer lumini portalul
pincipal al catedralei. Pirgile laterale ale construcgiei erau in
ubri 9i pireau ameninldtoare gi sumbre, oarecum diferite
dccit in celelalre zlle. Chiar;i pe pierrarii care igi incepuseri
Eunca de mult ii pe care vintul qi wemeaproasti nu ii influenlzu ii treceau fiori, fdri un motiv evident.