1.

NOTIUNI DE BAZA
In industria electrotehnica pentru fabricarea masinilor si
aparatelor electrice se folosesdc diferite materiale metalice si
nemetalice. Materialele metalice pe scurt metalele se folosesc
pure sau sub forma de aliaje. Aliajele sunt combinatii chimice sau
amestecuri obtinute de regula prin topirea impreuna a doua sau
mai multe elemente dintre care cel putin unul este metal. Astfel
otelul este un aliaj al fierului (metal) cu carbon (metaloid), iar
bronzul un aliaj al cuprului (metal) cu staniul (metal).
Un aliaj este alcatuit dintr-un component de baza care
predomina din punct de vedere cantitativ si din componenti de
aliere care se introduc pentru a modifica
propietatile fizico-chimice, mecanice si tehnologice ale aliajului.
Metalele si aliajele frecvent utilizate, numite metale tehnice
sunt standardizate. In standardele referitoare la materiale se dau de
regula urmatoarele date:
Denumirea materialului
Modul de simbolizare
Calitatile de materiale ce fac parte din categoria
respectiva (marci de
materiale).
Compozitia chimica
Proprietatile fizico-chimice, mecanice tehnologice
Forma de livrare,
Dimensiuni
Modul de marcare.

In industria constructoare de masini si electrotehnica se foloseste

o mare varietate
de materiale, foarte diferite ca proprietati si imbuna-tatiri. Aceste
materiale se impart in doua mari categorii:Materiale metalice
feroase si neferoase.

MATERIALE METALICE FEROASE

Sunt materiale la care proportia masica a fierului este mai mare
decat a orcarui alt
element al aliajului. Cele mai utilizate materiale metalice feroase
sunt fontele si otelurile.
I. FONTELE sunt aliaje ale fierului cu carbonul ce contin
carbon intre 2% si 6,67% si o serie de elemente insotitoare:
siliciu, mangan, sulf, fosfor, etc. Principalele tipuri de fonte
utilizate in industria electrotehnica sunt:
1. Fontele brute ce pot fii aliate si nealiate. Sunt folosite ca
materie prima pentru turnarea carcaselor de electromagneti. SR
EN 10001:1999 Definirea si clasificarea fontelor brute.
2. Fonta cenusie este un aliaj de turnatorie in care carbonul
este prezent sub forma de grafit lamelar care ii da culoarea
cenusie. SR EN 1561:1999 Fonta cu grafit laminar.
3. Fonta cu grafit nodular prezinta carbonul din componenta
sub forma de particule de grafit nodular. Ea se utilizeaza la
piesele obtinute prin turnare continuua. SR EN 1563:1999
Turnatorie, fonta cu grafit nodular.
4. Fonta maleabila se imparte in trei categori: SR EN 1562:199
Turnatorie. Fonta maleabila.
Fonta maleabila cu inima alba
Fonta maleabila cu inima neagra
Fonta perlitica
5. Fontele austenice sunt fonte inat aliate cu caracteristice
mecanice superioare. Ea este destinata pieselor turnate.
6. Fonta refractara rezistenta la temperaturi mari.

7. Fonta antifrictiune ce este destinata lucrului in conditii de

frecare si ungere.
II. OTELURILE sunt aliaje ale fierului cu carbonului continind
carbon sub 2% . ele se caracterizeaza printr-o variatie in limite
foarte mari a proprietatilor mecanice si tehnologice. SR EN 10020:
1993 Definirea si clasificarea marcilor de otel. Ele se impart in
functie de compozitia chimica in:
1. oteluri aliate
2. oteluri nealiate
Otelurile nealiate se impart in:
oteluri nealiate de uz general STAS 502/2 - 80
oteluri nealiate de calitate STAS 880 -88
oteluri nealiate speciale. STAS 1700 - 90
Oteluri nealiate de uz general sunt oteluri produse prin procedee
obijnuite. Ele pot fii utilizate in domenii foarte variate.
Oteluri nealiate de calitate sunt folosite la pene de ghidare,
bucse, bolturi, buloane, arbori, flanse, coroane, came, etc.
Oteluri nealiate speciale au puritate superioara, si sunt folosite la
fabricarea de scule.
Otelurile aliate se impart in:
Oteluri aliate de calitate
Oteluri aliate speciale (STAS 7382 88 Oteluri rapide
pentru scule)
Oteluri aliate de calitate sunt folosite pentru recipiente si tevi dar si
pentru a diminua pierderele de la masinile electrice prin efectul
histerezis.

Oteluri aliate speciale sunt caracterizate prin verificarea riguroasa a

compozitiei
chimice. Se folosesc la scule (cutite, burghie, etc).
MATERIALE METALICE NEFEROASE
I. Cuprul si aliaje pe baza de cupru STAS 270/3 80 Cuprul pentru
ELTH si electronica puritate 99,95 -99,99% SR ISO 1090-1:1993
Curpu si aliaje de cupru
- rezistivitatea
- densitatea 8.9 g/cm3
- conductivitatea termica
- temperature de topire, caldura specifica
Aliajele cuprului:
- alama (Cu + Zn)
- alame deformabile
- alame turnate in blocuri
- tombacu
- bronzu
- bronz + Al
- Cu + Ni + Zn
- Cu + Zn
II. Aluminiu SR EN 515:1995
- rezistivitate 70% > Cu
- densitatea 4 < Cu

Aluminiul se sudeaza si se lipeste greu

Aliajele aluminiului:
- siliminiul (Si 12-13%)
- Duraluminiu (2.5-5% Cu)
- Hidraliu (3.9% Magneziu)
- Staniu (plumb pt Fludor)
- Zinc
III. Plumb
IV. Metale nobile: argint, aur, platina.
2. ACTIVITATE INDEPENDENTA propietatile aluminiului, cuprului si
otelului.
Proprietatile metalelor si aliajelor se clasifica in patru mari grupe: fizice,
chimice, mecanice, tehnologice:
1) Proprietati fizice:
- densitate
- temperatura de topire
- dilatare terminca
- conductibilitate termica
- conductibilitate electrica
- permeabilitate magnetica
2) Proprietatile chimice exprima capacitatea aliajelor de a rezista la
actiunea diferitilor agenti chimici:
- rezistenta de coroziune

- refractaritatea
3) Proprietatile mecanice exprima modul de comportare a aliajelor la
actiunea fortelor externe:
- elasticitatea
- plasticitatea
- duritatea
- fragilitatea
- rezistenta la oboseala
4) Proprietati tehnologice:
- maleabilitatea
- ductibilitatea
- prelucrabilitatea
- sudabilitatea
- forjabilitatea
I. ALUMINIUL
O mare parte din productia de aluminiu se regaseste in piese turnate,
aluminiul si aliajele sale avand proprietati de turnare deosebite. Aluminiul este un
metal ce cristalizeaza cu celula cristalina elementara de cub cu fete centrate.
Densitatea aluminiului variaza in functie de puritate si temperatura. Pentru a
calcula densitatea aluminiului lichid se poate folosi formula: dt = 2,382 0,000273 ( t - 660 ),in care t este temperatura , in grade celsius.

Caldura masica creste cu temperatura conform formulei:Ct = 0,2220 + 0,0000772

t
Conductibilitatea termica scade cu puritatea si creste cu temperatura, iar dilatarea
lineara creste cu temperatura prin acelasi grad de puritate.
Rezistivitatea electrica scade pe masura cresterii puritatii si creste cu gradul de
ecruisare.
Coeficientul de temperatura al rezistivitatii electrice este 0,0042.
Puterea de reflexie a aluminiului in ultraviolet este intre 20 - 85 %, in lumina alba
75 - 90 % iar in infra-rosu 90 - 98 %.
Puterea de emisie scade pe masura cresterii gradului de polarizare si creste cu
temperatura
II. CUPRUL

Proprietati fizice
Cuprul metallic are culoarea rosie caracteristica; in foite extreme de
subtiri apare, prin transparenta, albastru-verzui. Cristalizeaza in retea cubica cu fete
centrate si nu prezinta polimorfism. Proprietatile fizice ale cuprului metalic sunt
mult influentate de impuritati si, in special caracteristicile mecanice, de procedeele
de prelucrare.
Cuprul pur este un metal moale (duritate 3 in scara Mohs), destul de
rezistent la rupere si foarte ductil; se lucreaza bine cu ciocanul, la rece, si se
modeleaza la presiuni mari. Conductibilitatea calorica a cuprului este tot atat de
mare ca a argintului ( 0,93 fata de a argintului, considerata egala cu 1) si mult mai
mare decit a altor metale uzuale. De aceea se utilizeaza cupru ori de cate ori este
nevoie sa se transmita usor de caldura ( tevi fierbatoare la locomotive, cazane de
distilare etc.). De asemenea conductibilitatea electrica a cuprului, apropiata de a
argintului, intrece mult pe a celorlalte metale.

Conductibilitatea scade insa considerabil,cand cuprul este impurificat,chiar cu

cantitati mici de P, As, Si sau Fe. ( Cantitati sub 0,1% din aceste elemente reduce
valoarea conductibilitatii electrice cu 20% sau chiar mai mult ). Din cauza aceasta,
in electrotehnica se utilizeaza pe scara mare cuprul cel mai pur, electrolitic.

Proprietati chimice
La temperatura camerei, cuprul nu se combina cu oxigenul din aer (formeza
insa incet, cu bioxidul de carbon si apa din atmosfera, un carbonat basic verzui ).
Incalzit in aer sau oxigen, se oxideaza dind CuO sau, la temperatura mai inalta,
Cu2O. Cuprul se combina, chiar la rece, cu clorul (umed) si cu ceilalti halogeni; de
asemenea are o mare afinitate pentru sulf si seleniu. Nu se combina direct cu
azotul, hidrogenul si carbonul; formeza insa indirect combinatii cu aceste
elemente.
Potentialul de oxidare al cuprului fiind negativ, cuprul nu se dizolva in acizi
diluati, ci numai in acizii oxidanti concentrati, cum sunt H2SO4 si HNO3.
De aceea este surprinzatoare, la prima vedere, dizolvarea cuprului, cu degajare
de H2, in acid clorhidric concentrat. In realitate, in aceasta reactie nu se formeaza
ionul Cu+, ci un ion complex [CuCl 2]-. Prin formarea complexului, concentratia
ionilor cuprosi este atat de mult micsorata, incat potentialul cuprului creste peste
acela al hidrogenului.Tot asa se explica dizolvarea cuprului metalic, cu degajare de
hidrogen, intr-o solutie concentrata de cianura de sodiu:
Cu + 2CN + HOH > [Cu(CN)2] + HO + H2
Dizolvarea are loc mai usor in prezenta oxigenului. Cu amoniacul ( de
asemenea in prezenta oxigenului) cuprul metalic reacsioneaza formand aminocomplecsi.
Cuprul formeaza doua serii de compusi stabili, in care poate fi in starea de
oxidare +1 ( combinatii cuproase ) sau +2 ( combinatii cuprice ).
Se cunosc de asemenea.dar in numar mic, compusi ai cuprului (III). Acestia
sunt insa mult mai putn stabili.

3.ACTIVITATE DE LABORATOR

In aceasta
urmatoarele:

lucrare

de

laborator

au

fost

prezentate

1. Principalele metale si aliaje feroase utilizate in industria

electrotehnica.
2. Principalele propietati fizice si tehnologice ale celor mai
utilizate materiale feroase.
3. Domeniul de utilizare al metalelor si aliajelor prezentate.
4. Mijloace de identificare ale materialelor si aliajelor feroase
studiate.
Am aflat ca intr-un STAS cu o asemenea tema:suport cilindric pneumatic;masina
de indreptat tevi ;traversa;lagar 130 diametru; intalnim informaii despre
denumirea materialului, modul de simbolizare, calitatea materialelor, mrcile,
proprietile tehnologice, forma de livrare. Simbolul este alctuit din cifre si litere.
Am discutat despre principalele proprietati ale metalelor si aliajelor:
fizice : permeabilitatea magnetica, densitatea ;
chimice: refractari, dilatarea;
mecanice: elasticitatea, duritatea, rezistenta la oboseala;
tehnologice: ductibilitatea, prelucrabilitatea, sudabilitatea
Despre materialele metalice feroase am invatat ca sunt materiale care la proporia
masiva a fierului este mai mare decata oricrui alt element al aliajului. Dintre
aceste materiale distingem
fontele si otelul. Fontele sunt de mai multe feluri: Brute ; Fonta cenusie (SR EN
1561:1999 Fonta cu grafit lamelar) ; Fonta cu grafit nodular; Fonta maleabila ( SR
ISO 5922:1995 Fonta maleabila) ;
Fontele austenitice; Fonta refractara.
Otelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul maxim 2% carbon. Otelurile sunt:
aliate si nealiate.
Cele nealiate sunt de uz general ( uruburi, piulie ,etc.), nealiate de calitate
( buloane, arbori, buce, etc.), nealiate speciale (axe, tije, boluri, etc.)

4.CONCLUZIE

Metalele si aliajele frecvent utilizate in industrie sunt metale tehnice si sunt

standardizate. In
STAS se dau informaii despre: denumirea materialului, modul de simbolizare,
calitatea
materialului, mrcile, proprietati tehnologice, forma de livrare.
Principalele proprietati ala aliajelor si materialelor sunt permeabilitatea magnetica,
densitatea, refractaritatea, duritatea ,rezistenta la oboseala, elasticitatea,
ductibilitatea,
prelucrabilitatea, sudarea.
Sunt metale feroase si neferoase. Metale feroase sunt fontele si sunt de mai multe
tipuri.
Otelurile care sunt aliate si nealiate. Otelurile nealiate se mpart in mai multe
categorii. Cel mai utilizat neferos este cuprul. Modul de simbolizare se face
conform standardelor europene.

5.BIBLIOGRAFIE
-Activitate de laborator
-SR EN 10027-1:2006
-SR EN 1412:1997
-www.wikipedia.org