Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
17
)t5
17.1.
----.-
FUNDAREA
----
----~-
PE pAMiNTURI
SENSIBILE
LA UMEZIRE
~
~ ~~
-=;
r4,"'17.1.1.ARIA
~E RA.~Pir~IDIRE:
NATURA
~I P~T-::'ARIT~T~L-E\:.:y
COMPORTARII
PAMINTURILOR
SENSIBILE
LA UMEZIRE
. Se definese drept sensibile la umezire paminturile e~, sub 0 ineareare
exteI'ioara-craXasau sub-gretitate-proprie~ "rrianifesta-taSari suplimentare atunei
dndsint
umezitK ....- -- ---.-- ---. Loessurile ~i piiminturile loessoid~ siut reprezentan~i tipiei ai paminturilor
sensibile la umezire. Aeestea sint paminturi de origine eoliana formate prin
ae~iunea vintului e~re a deplasat partieulele fine de praf din regiunile aride
in eimpiile' ~i podi~urile din zonele semiaride inveeinate, depunindu-Ie deasupra vegeta~iei ierboase existente. Proeesul lent dedepunere
se desfa~oara
siinultan eu ere~terea ierburilor. In timp, putrezirea plantelor lasa in masa
depozitului asHel format eanalieule vertieale, care determina 0 tendin~a de
elivaj vertical, 0 permeabilitate mult mai mare pe direc~ie verticala ~i 0
structura extrem de afinata.
Paminturile sensibile la umezire oeupa suprafete intinse, mai eu seama
in emisfera nordiea (in U.R.S.S., R. P. Chineza, R. P. Bulgaria, R. P. Ungara,
S. V.A. ~i alte ~ari).
In ~ara noastra, loessurile ~i paminturile loessoide se intind pe 0 suprafa~a de eirea 10000 km2 (cca 17 % din teritoriu), intilnindu-se in partea sudica a Cimpiei dunarene, in Baragan, in podi~urile Moldovei ~i Dobrogei,
in cimpia vestiea (fig. 17.1). Ora~e cum sint: Ia~i, Gala~i, Braila, Constan~a,
Tulcea, Fete~ti, Cernavoda, Baeau, Roman, Suceava, au drept teren de
fund are, in totalitate sau in mare parte, paminturi sensibile la umezire.
$i in . zona de sud a ora~ului Bucure~ti, se intilnesc paminturi sensibile la\
umeZlre.
Din punct de vedere granulonietric,
impart in:
_.---'-:-'"::--~- ---- -
paminturile
--
sensibile la umezire se
peste 60%;
.
mm reprezinta
,
--rnfunctie
de categoria in eare se incadreaza, paminturile sensibile la
umezire au in mod preponderent un proeent impo~ant de partieule apartinind fraetiunii granulometrice praf. -Culoarea predOiiiiiiaiita -a-Ioe'~siITilor- ~i pamintur~~r _~J>l,-Qide~te
-galbuie:-Depuneri -riatul;aledin aeeste paminturi aui'll ~ara no astra grosimi
c"arevariaza intre 5 ~i 10 m, dar in uoole-zone, (de exemplu in BaragaI~J_pot
atinge ehiar 40 m.
418
,-
>
11
-4: ~I:;;.
In- ~fI'
t!
1-'1)
If
p,:"
.. I
~J . I ,-.
\D t::1 ~
..
..:.~...,,;---;u_~,.-..
.: _~_"'
. t.;~~~~Fr'::""":~'ff~,_~~.~~~~i~."I_
.t"'4-~;~L!(:~Y~'~.~
tIe'
\-J
j
..CD
..
~
U'
~
~
~"'T\
--------
,.
c:::.
o
\P
,(
~J,.
/-1
R.
P.
pamlnturilor
loessoide
In R()mania.
'"
---..--
@) 17.1.2.
l~
-----
1
J
-1
Tubelul 17.1
ClasHicarea piiminturilor sensibile la umezire pe baza compozi!iei granulometrice
Procente aferente fractiunilor
mm
Tipuri
litologice
Categoria
0,25
Loessuri
Paminturi
10essoide
granulare
<0,01
Loes nisipos
15
60
40
Loess priif OS
10
60
30
25 ... 55
60
30
Praf nisipos
30
60
30
0 ... 5
0 ... 10
6Q
50
0 ... 10
60
50
loessoid
]oes
o metoda inuir.f-<;tiLrecomandatllinormativul
P.7-77 se bazcaza pe_constatar~ea ci.id~al::a~
se reprezinta pe 0 diagrama valorile e, indicelc porilor pentru pamintu~r_ucJ.1Jra
~i.umil;litate
nat~a'
.~UL!-~le
porilor corespunzator
umiditatE~~
de_,9!rgere
(WL)
a piinrlntului,
_probele
(fig. 17.2).
apartinind
Panta dreptel
paminturilor
~l ordonata
scnsibile
la la
origine
umezire
depind
se situeaza
de granulozitatea
in mod sistematic
pamintului,
~t.!P_~I.!.Pt~"
fiind c't ~
atit mai mari, cu cit continutul in Jractiune argila, ded ~i plasticitatca, sint mai mari. .~J>licar&~
metodei indirecte uecurge asUel:
--
se determina
limita
~ se ealculeaza- eL cu rel;tia
se determina
se calculcaza inuicc]e
indicele porilor7pentru'
I=
tura
se determina
naturala;
I definit
Ys ;
+e
umiditatca
pamintul
I
j
cu structura
prin relatia
eLf
.>'!
~i umiditate
naturala
e;
'Jf \..,
(17.2)
'
pamintului
t" Sr
e sa t ura,le
cu
wYs
= --;:
eyw
(17.1)
eL -
= WL
WL;
Yw
I,
eL
.-
----
de curgere a pamintului
struc-
- se consideras_ensibi1c.$-~mezire_piiminturi1e.la
care gradU1a:~tie
Sr < 0,8, iar_valorile indicelui I,
~ __ -.
.- ...
calculate cn relatla (17.2) sin.!...maI.mlcl-decit-eeleuate,m
tabelull7.2
pcntru pami::.t~e
diferite I>]asticitatL_
ValoriJe indicelui I
Pam fn turi
sensibife
fa umezire
e
Fig. 17.2. Critcriu de identificare
- a paminturilor sensibile]a umezire
pe baza re]atici intre e ~i eL'
Tubelul 17.2
I
II
0,17
0,10
1<Ip';;;10
II 22
<0,24
Ip';;;
14
10
Ip';;;14
Indicele
de
plasticitate
IpI
"J
421
Dupa cum se observa, aceasta metoda indirecta presupune determinarea unei singure
caracteristici, eL, in plus fata.de cele necesare oricum pentru identificarea pamintului (e, w, S"
Ip), deci aplicarea este foarte lesnicioasa. Experienta arata, insa, ca determinarea in laborator
a greutatii volumice a pastei adusa la limita de curgere, in functie de care se obtine prin calcul eL
este susceptibila de erori, de aceea metoda indirecta trebuie in mod obligatoriu completata cu
'0 metoda directa de recunoa~tere a pamintului sensibil la umezire.
"-.
---.......:
'I~
lc
sn
c:~%t
. h
;(
~ezn-e.
LA.w-~EZIRE
A PAMii\lTURILOR
~
~v-'~ l .
kr.J\..
Dacap.Jlill1Q1!.ul
a fost IdentIflCat ca fund sensIbIlIa umeZlre, se !June pro_ble~ estimilrii tasarilocpr_o"pabile_pIjn-__!Im~~ire:-Tilac-estscop este_PJ;,c;,
~ara_deterrp)nareaJ.1.rmatorilor indici geoteh~i9Lde caracterizare._as_sibilitatii la ull}~ise :tasarea spe~ifc~ laumezire, imp ~i rezistenta structurala, Po.
CARACTERIZAREA
v
v
,
422
SENSIBILITATII
.1 eu
(17.5)
in care:
-:ru
<-PI
<-Pn -
~a
--a.
/
lJgz
~,~~==-_. __
..
epn!-~'----~-~
, ..
CPi
I-L----
.n
u9z.
p.
'i;'
,
I
.....
fJ
p daNlcm2
_I
eA!!%
-H
Fig. 17.4. Curbe de eompresiune-tasare
pentru
pamint loessoid:
1 - eu umiditate naturalil; 2 - eu umiditate
la saturatie.
sare
J
obtinute
prin
tneereari
eu
Po
'-----
---- -
423
In figura 17.6 se arata 0 incinta de innndare echipata en repere de adincime de tip mecanic,
alcatuita dintr-o bara de otel san 0 tija de care este sudata, la partea inferioara, 0 placnta (reperul propriu-zis) ~i care este protejata pril1tr-o teava. Se constata ca aUt repernl 1 de la suprafata
terenului, cit ~ireperul 3 anat la 0 adincime de 5 m inregistreaza acelea~itasari (Sl = sa), in timp
ce reperul 4 anat la 0 adincime de 7 m marcheaza 0 tasare mai rednsa (S4 < sa)' Rezulta ca pachetul cuprins intre suprafata terenului ~i adincimea de 5 m nu manifesta tasari prin umezire sub
greutatea proprie, ci coboara ca un corp rigid pe seama tasarii pachetului cuprins intre adincimea de 5 m ~ibaza stratului. Diferenta dintre tasarile reperelor 3 ~i 4 (S4 - sa) reprezinta contribntia la tasarea totala a stratului de 2 m grosime cuprins intre cele doua repere. Pentru
exemplul ilustrat de figura 17.6, rezistenta strncturaHi este:
Po
= y' H = 18 ,5 = 90 kNfm2
1 2 3 I.
..
- ---,-
mentare siye seama unei zone aflate la baza stratului, denumita zona deforrna:;;[iJJ:in{
erioara, 1 cuprillSi:inareia sarciiia-geoI0gica-este""suficietird eiiiare,
/-pentru-caefortlil umtar vertical total sa fie, de asemenea mai mare ca Po' .
In cazul ilustrat in figura 17.7, intre cele doua zone defor~a6lle se li'rEerpurreogz
Pnet
~!e
=:'"e
e !a
lCr::mt
'--
::.sa
EO
-::-.c se
:::>
-~~u!
--s..3
ce
-2::r:
,I
f
.1
-=-:
OJ)
., p-e"
::3p
II
?i
'~
-=r2i c,
~ta
itJ
.~
:tl
.?
i/j
'\'
>,
::'a_
U;I-Ugz:;;~
'
">,,,""""""" '-'-'-
Sirel ;nsensibil
10 umezlre
'\
Fig. 17.7. Zone caracteristice
s'.lb
_-ci-
in terenul de fundare
a1catuit din paminturi sensibi!e la umezire:
I - zlna deformabila superioara; II - zona inerta;
zona deformabila inferioara; 1- diagrama
variatiei eu adlneimea a efortu!ui cruz; 2 - diagrama
variatiei eu adineimea a efortului az,
~~i-
I1'l-
o zona inerta,~umita
astfel, intrucit In aceasta~zona~efortul unitar vertical
total e8te mai micdecff Po ~i, ca at are, nu se produc tasari prin ul!lezire.
functie'de latimea' B a- funaatiei, de marimea presiunii nete Puet pe
talpa fundatiei, de grosimea H a stratului sensibilIa umezire ~i de valoarea
rezistentei structurale Po pot aparea ~i alte situatii (fig. 17.8, u ... e) .
-In
. ,'
b
c
Fi!l .. 17.8.
Situatii
caracteristice
I-
425
I
J
17.1.4 ...
U M EZI REA_TEREN U LU I..DE_ F.UN DARE_$LEFECT.U
ASUPRA
CONSTRUCTIILOR
F,!NDATE
PE PAMiNTURI
LA UMEZIRE
L. ACESTEIA
SENSIBILE
".
1IIIjllllili III
1,111 It IIIIIIII
1IIIIdlllilldlili
- -lliP~
inti3psiYi'Lp.e suprafet_e_
'(fIg. 17.9, b);
de mari dimensiuni,
cum este cea pro-
~~ "
de irigatii in(fig.17.10)
loess sau ;
~ dusalacanaIele
la incintele de preinundare
b
_ 1l1IlB.zire de jos in sus, prin ridi_~p~l subteraFig. 17.9. Umezire locala la partea superi- carea generala~efulul
, urmare a colmatarii prin lucrati
oara a stratului loessoid:
ne-ca
a - prin acumul~reaapei" In "deniv~la~iale su- de nivelare a terenului
a unor cai natub - prm plerden dm retelele
tV
prafeteI terenulm;
hidroediJitare.
ra 1e d e d e b u~are a ape 1Or d e supra f a,a
sau a acumularii lente, in timp, a pierderilor de apa din retelele hidroedilitare
sau din instalatiile
tehnologice;
ridicarea
nivelului
apei subterane
pe un teritoriu
nou construit
are 0 forma
caracteristica
'de clopot (fig. 17.11); de exemplu,
masuratori
intreprinse
in
cartierul
Tiglina I din Galati arata ca din anu11959, cind s-au construit primele blocuri de locuinte, ~i pina in anul 1979 s-a prod us 0 ridicare treptata
a nivelului
apei subterane
care a "atins local peste 13 m;
- umidificare
lenta a terenului
de sub constructii;
acoperirea
de catre
construCtuillcfdificareglr;ulde-aeratie
al terenuluisi"e~te
insotita de 0 crestere
a umiditatii
pamintului,
fara atingerea
starii de' saturatie. '
,
Umezirea terenului de fundare produce tasari" care pot avea consccinte dintre cele m[1
serioase asupra constructiilor.
In figura 17.12 sint reproduse relevee ale crap1\turiJor aparute In pcretii de fatada ai unor
blocuri de locuinte cu zidarie portanta, ca urmare a doua tipuri de tasari neuniforme ale terenului sensibil la umezire care determina desprinderea locala dintre teren ~i cIadire ~i genereaza
In constructie solicitari de Incovoiere corespunzatoare naiJor conditii de rczemare. Tasarile neuniforme pot genera insa ~i solicitari ~i dcformatii de torsiune, care pot produce degradari grave
426
In cazul unor structuri rigide (castele de apa, silozuri de cereale, blocuri-turn etc.) tasarea neuniforma prin umezire a terenului conduce, de obicei, la inclinari ce pot impiedica exploatarea
normala ~i sint suparatoare din punct de vedere arhitectonic (fig. 17.13).
La constructii de pamint, eum sint canalele de irigatii sau bazinele de inundare, inaintarea
frontului de umezire in teren pina la completa saturare a acestuia produce tasari sub greutatea
DDDD
DODD
DODD
DODD
DODD
l
f
ale constructiilor
produse
de tasari
prin umezire.
proprie a pamintului care, datorita neuniformitatii lor aUt in. seetiune transversala, eit ~i longitudinala, impun oprirea exploatarii ~i refacerea profilului luerarii. In figura 17.14 se aratii degradarile unui canal de irigatii. dupa primul an de functionare.
--?
\\
/
//
\\
//
II
I
/
/
/
I
Ii ./
,,~~,w'w
~ In vederea orientacii-masurilor_ce
trebuie adoptate la proiectarea ~i
executarea constructiilor,
terenurile de-funa.ar:e_alciituiteain .piiminturi
s-errsiliileIa umeZlre se impartd~otI'ivit
normativului P. 7-77, i1,1doua g.rJlp-e:
- grupa A, terenuri la care tasa~:Rrin
umezire se produce in p'rincipal
_in limi.teTe zoneI de~ormabll.~p_erioa!~~UE
efec~u.~inca~IP. tr.~smise~e
.-1Jlllcl~le,- tasarea prm umeZlre sub efectul-g1'euta~n p'rop'rn bpsm<:l practlC
.~d.\p.1I9irr~
- grupa B, terenuri pe care est~osibila
tasarea nrin uIllezire s..ub_efectul
greuta~ii prOrml, pruQusa in special in limitele zonei deformabile inferioare;
totodata, . SUD efectul incarcarii transmise de fundatie, se Iloate produce tasarea p'rin umezire i in limitcl8zonei
deforma:Dil8SUjferioarb Precizarea grupei in care se incadreaza un teren se poate face prin calcule
de tasare, pe baza rezultatelor ineerearilor de laborator in edometru. La
lucrari mari (platforme industriale, noi cartiere de locuinte etc.) i atunci
cind sint de a9teptat tasari mari sub efectul greutatii proprii a pamintului
(ceea ce se intimpla de regula la grosimi ale pachetului de strate de pamint
sensibil la umezire, care depagesc 8... 10 m), se recurge la 0 incinta experimentala de inundare:-- __
t'./"
_I
\ \
0<
\~,
'~y
-.- ~~
~-
ALC"l un Dtt-:
17.1.5. PART~CULARITATI
F.lfi.IN1
URI SENSIB(LE
LA UMEZIRE
AL~ CALCULULUI
TERENULUI
DE FUNDARE
--
-----''-------''----_:._------
Se admi!-e_ca dimensiunil~!l.t~ei
ca!cul, fara a se m~(:tua.veFl!ic~r~~~tart?.a
tate portanta, In ur~toarel~_sit':.atii:
---------.--
sa se_defin~t~~p~b-aza-presiunii
convel).tiona,le_dj).
limita de deLormatii ~i la stare a limit a de hpaci ..._
a) presiune~~f~~_
talp::~ndatiei
este mai_mica declt rezistenta_structurala.p();
ce se prQiecteaza nu_are procesc telmologiee umede ~i se Incadreaza In
una din urmatoarele
eategorii:
- cladiri industriale, depozite, magazii, cladiri agrozootehniee ~i altc eonstruetii similare
numai cu parter, cu strueturi de rezistenta putin sensibile la tasari neuniforme ~i Ineareari pe
stilpi pin a la 400 kN sau, pentru fundatii continue, pina la 100 kN/m ;
- c1adiri de locuit ~i social-eulturale, fara structuri In cadre, eu Inaltimi plna la P+2
etaje, avind fundatii continue ~i Ineareari pe teren pin a la 100 kN/m.
In aeeste situatii este, totodata, neeesar ea presiunea efeetiva pe teren sa fie mai mica declt
pl'c~iun"(l con\'Pntion:11ii de calcul, iar pamlntui sa aiba 0 tasare specifica la umezirc Zm3 < 3 %.
VerZ{Zcarea la sZgre(1limWi
de de{ormalii
consta din c~p.?rEea
deformatiilor totale calCu,
-- -...~e_ter~l)u~i,
cu deformat~
~il~
pentru constructie ..
In ancxa iT scpr:;;inta
modul de calcul al deformatiilor
suplimentare
prin umezlre.
b) constructia
----
-----
---
428
in cazul umidificarii Iente a pamintuIui, <D~ic se vor Iua pentru pamintul in stare naturalii
daca w '" wp ~i pentru pamintul adus Ia umiditatea wp, dacii w > wp, w ~i wp fiind umiditatea naturaia ~i, respectiv, limita inferioara de plasticitate a pamintului.
7 fo MASURI
SUPLIMENTARE PRIN UMEZIRE $1 A EFECTULUI ACESTORA .
ASUPRA CARE
CONDITIILOR
DE REZISTENTA
$1 FUNCTIONALITATE
YV(7)
~.6.
SE ADOPTA
PENTRU LlMITAREA
MARIMII TASARILOR
ALE CONSTRUcrnLOR
~
In mod obi~nuit, verificarea la starea limita de deforxo.l\tii este cea care
dicteaza solu~ia de fund are. D6Cele mal multe ort, tasarile s,!p'limentare p.!:~
-umeiiresintaUCde
mari:1llc'It"fun_cl~re.a directa pe pamintul in stare_naturala
. nu este pDsjbila._ In asemenea situaFi:se-ifrevadmasuri care sa limiteze
'Ii)]iimea
tasarilor SUplimentare ~i-ef8ctul acestOra asupraconditiilor
de,
rezistenta si functionaTitate aleconstructiei.
~iie
careje adopta prin proiect' se pot gGIP_adURa cum urlllea_zJ..~
- maffiireferitoare
la terenul de fund are (inlaturarea sensibilitatii la
umezir~m:tului;Stfapungerea
stratului-depKffiint
sensibil la ume~ire)';
-- .masTiFi care se refera la amp.lasarea in teren, forma ~iarcatuirea
.jJonstructiei;
,
- ~asurideJi~itar_e_apierderilor
din retelele hidroedilitare si tehnologice.
Ac'estor masuri Ii se adauia-ceI8care~e
adopiX pe parcu~sul execupei.
a. Inlaturarea sensibilitatii la umezi~amlntului.
Pentru inlaturarea
sensibilitatii
la umezire ~pa~intiiluipe
intreaga
grosime sau numaipeo
parte
a grosimiiZOli8i-deforma-ile
superioare,
sepoateiItilizaunadin"'urma-toarerern:eiOde:
------ compactarea cu-maiuL.greu;
- compactarea cu maiul de forma speciala;
- compacfarea au -maiUl supergreu';-- -perna-de--loess
compactat.-Peritrui'iilaturarea-sensibilita~itra;mezire
pe intreaga grosime a stratului
se poate utiliza una din urmatoarele metode: compactarea de adincime cu
coloane de pamint; preumezirea simpla sau preumezirea
cu explozie a
pamintului ..
Dupa cum s-a aratat, aUt in cazul folosirii coloanelor de pamint, cit
~i in cazul preumezirii, compactarea de adincime urmeaza a fi completata
prin aplicarea unuia din procedeele de compactare de suprafata (compactarea
cu maiul greu sau cu perna de loess compactat).
})..:...~PJ!pgerea_stratului_.d~, p.aplnt se.!!s!pil la ume~i!,e.~rmare~te
tr ansIIllt&L~ incar.caril oLla- un-s tra t.nesensib iLl a_urn ezire __~i,_p.!:J......Qit.
P.osib il,
inteq)Unerea intre talpa funda~iei ~i acest strat a unui ma,jy_dB.se_nsibili~t.. "
-!~cest
scop se pot utiliza: colaane-de pamint silicatizai; coloane de.pamint
ars;, _Ducleedeb-et,Q!LC_uaaa6Sde_Cel))l~a ;_pilo.~i_de indesare_;_p-ilo~! fora~i;
J5"8Yete.
__ --.:.
-Tratarea
pe cale chimica (silicatizare, electrosilicatizare)
sau termica
reprezinta in prezent prooedee foarte oostisitoare, oare pot fi avute in vedere
doar in cazuri speciale, mai ales la lucrari de interven~ie.
Nuoleele de beton cu adaos de cenu~a pot fi utilizate in cazul unor
grosimi reduse (sub 10 m) ale stratului de strapuns ~i sub funda~ii care
transmit inoarcari vertic ale moderate (presiunea medie pe talpa funda~iilor
sub 4,0 daNfcm2) ~i incarcari orizontale reduse (H
0,1 V).
<
429
"
Pi.!Q1,iide indesar~1Lprefabriea~Ls_~pilo~i
exeeuta~i pe lac tip
Franki) r8preZ"iiitamiH~e.!..!.gf!:~efi<?ie12.Llliutr~~_e_a
straf\i]lisen:sihill:a::.m.nezire.:e.r.ip~p.unerea lor la distan~e minime posibile pentru exeeu~ie
(2,5 d interax), serealizeaza-ih-a:eela~i-timp-(j-coni:p'actarFputernieii-~i_<Lq~r s~n~ljliz area pa~ldm~re1Ji:loti:-ln-aeest-mod,pi10yii-~i-piimintu-l-dintre
-:0.
_pIlot! formeaza-nn-biou-m as1V.
:--- .
....
.1
jo as~-::.in.::gill'!3-s?-::!I..!easeii
apa.
430
cutie rigida de beton arm at, capabila sa preia ir: bune condi~ii solicitarile
care pot apare din efectul de ineovoiere generala. In aeest scop, pere~ii infrastructurii (sub nivelul pardoselii parterului) ~i plan~eul peste subsol se realizeaza din beton armat moilolit. Suprastructura eladirilor de locuit eu 4... 5 niveluri din zidarie portanta trebuie rigidizata prin centuri arm ate. La fundarea
pe terenuri din grupa B, se prefera structurile cu diafragme din beton armat
monolit.
In cazul construc~iilor tip hala se urmare~te adoptarea unor structuri elastice, cu asigurarea stabilitii~ii ~i rezemarii corespunzatoare a fiecarui
element. Totodata, se prevad dispozitive pentru readucerea controlata la
nivel a elementelor de constructii (de exemplu grinzi de rulare) sau utilajelor
tehnologice.
d. Masuri de limitare a pierderilordin r~tele.Je_hidr()~.dilitare_~Ldin_insta.
latiile tenno 10gice;-h!::ans-a:m:blilrile qe e.!.Mki..deJo.c.uit, .I:Btelel~.J&~rm ofieare
SaTI-delncaJZireSi"retelele de apa calda de consum si.de recirculare se :rnoIiteaza
i~le
~ .pr6tec{ie sunterane ampfas~te...ii.p'~eferin~a in spa~iil~ verzi .~i
humai in mod exceptional sub trotuare sau in zona carosabila. In zonele
indu.tnaJ~, aceli.:!1~ele s~m~nteaza de-regula suprateran, 15eelementede
DilIlStr.uc~ii,.....el1tJ!Q~lLuJc.
,_~LIluma:Up-:mod:excep_tionaUn.c anal.!L~_ p}:.o}ec~ie.
Distanta minima fata de fundatiile_constructiilor
a retelelor montate
in canale'-de-:protec~ie' ~ste- deJ,5 ;n . __
'
- - ,
\""--In cazurincare;-~iriind'S8'ama
de masurile adoptate pentru eliminarea
sensibilita~ii la llmezire a pamintului, deforma~iile ~i deplasarile construc~iilor
'ea urmare a umezirii terenului prin pierderi de apa din retelele de apa ~i
.eanalizare, sint mai mici deeit eele admisibile, aceste retele se amplaseaza
la 0 distan~a minima de 3 m fa~a de funda~iile construc~iilor, in pamint, fiira
canale de protec~ie. Daca rezulta din calcul deformatii mai mari decit cele
admisibile, se mare~te distan~a de amplasare a re~elelor sau, daca acest lucru
nu este posibil sau este neeeonomic, se examineaza comparativ solutia de
amplasare a retelelor in canale de protectie eu solu~ia de eliminare a sensibilita~ii la umezire a pamintului in zona de amplasare a retelelor.
Traseele re~elelor exterioare hidroedilitare ~i grupar~a lor se aleg astfel
ineit sa se reduca la minimum numarul intrarilor ~i ie~irilor prin fundatiile
sau subS-olul cladirilor.
::.e-
.',
r
In normativul P. 777 se prevad in detaliu ~i alte masuri pentru prevenirea umezirii terenului eu ape din retele, instalatii, construetii hidroedilitare.
e l\'Hi"l1l'imn" "" l1l'mH,~pe
parcursul
impiediearea patrund.edLapelor
de suprafata
uti1izeazacavailerid.e
J2rote~i~l~turi--ciegaraa
/'
----....""..._....:....:----~--~~-':--
o parte din grosimea stratului scnsibil, dc exemplu pina la limita zonci dcformabilc superioare(fig. 17.19, b) asociata cu miisuri referitoare la forma ~i alcatuirea constructiei ~i la limitarea picrderilor din re.telele hidroedilitarc. Daca acest complex de masuri nu ofera garantii cii tasarik
care pot aparc pc seama zonei dcformabilc infcrioare pot fi mentinutc in limite acccptabilc pentru structura de rezistcnta ~i pcntru conditiile unei cxploatari normalc, sc recurgc la striipungerea stratului sensibilIa umezirc printr-o fundatie de adincime (fig. 17.19, c).
.:.
FUNDATE PE PAMiNTURI
SENSIBILE LAUMEZIRE
P ~Il];i.!2turile_u
_colltractii ~i umflari mari sint pa~intuE! argiloae foarte
,active, caracterizate p~in variatii l1lari-dev.ohim )a ~ariatii de umi<!J..ta~;
aceste pamiIiturlmai
sinCden.!:lIlli!e ~i "PAminturi contractilesau
paminturi
e~ive.ln
cele-ce-Urmeaza, se va folosi denUiiiirea depifmirdnri contractile.
--Din-punct
de vede'te geologic-;Iiiajorifatea
pamirifuhlGr"" contractile din
tara noastra provin din depozite glaciare, lacustre ~i marine vechi, de natura
marnoasa-calcaroasa,
in c~re calcarul a fost spalat ~i depus la adincimi de
:2,0... 2,50 m ~i mai mult. In cuprinsul paturii superficiale se formeaza astfel
un orizont cu potential de umflare-contractie
mare, bogat in particule coloidale constituite din miner ale argiloase, indeosebi montmorillonit.
Paminturile contractile s-au identificat in aproape toate regiunile geografice, indeosebi in zonele subcarpatice din O1tenia ~i Muntenia, in podi~ul
Transilvaniei, in cimpia de vest, in zonele de lunca ~i terase din podi~ul Moldovenesc (fig. 17.20). Ora~e avind in cuprinsul terenului de fundare asemenea
paminturi
sint: Ploie~ti, Drobeta Turnu-Severin,
Tg. Jiu, Cluj-Napoca,
Baia-Mare; Bistrita, Sfintu Gheorghe, Oradea, Ia~i ~.a.
Recunoa~terea pe teren a zonelor cu paminturi contractile este u~oara. In perioadele sece'toase, terenul se acopera cu 0 retea poligonata de crapaturi cu deschideri de 5 ... 10 cm, pe adin'dmi care pot atinge 2 m (fig. 17.21). In perioadele ploioase, crapaturile incep sa se inchida,
raminind insa partial deschise de la un sezon la aUul. ArgiJele contractile se sapa cu greutate,
434
iar cind umiditatea cre~te devin lipicioase, adera putemic pe uneltele de sapat. Zonele cu paminturi contractile din tara noastra au in general precipitatii bogate (500 ... 700 mm/an), ell
regim torential ~i ecarturi intre vara ~iiama ~iintre zi ~i noapte, in timpul verii, ceea ce determina fenomene repetate de umflare ~i contractie, care se manifesta practic pina Ia 0 adincime:
de circa 2,00 m.
!,Qm
17.2.2. IDENTIFICAREA
PAMiNTURllOR
.J'1
:,
-f
~I CARACTERIZAREA
CONTRACTilE
--
..--
Cfl
(17.16)
_lV_s"'a:..:t___ lV:..
Wsat -
Ws
in care, lV"at este umiditatea de saturatie a pamintului; lVB, limit a de contractie; lV, umiditatea naturala a pamintului.
In functie de valoarea lui leu apar urmatoarele situatii:
- pentru lVsat = lV, leu = 0, sint posibile numai fenomene de contractie;
- pentru lV = lVB, leu = 1, sint posibile numai fenomene de umflare;
- pentru lVs < lV < lVBat, 0 < leu < 1, sint posibilc aUt fenomene de contractie cit ..
~i de umflare.
17.2.3. FACTORII
ALE PAMiNTURllOR
CARE 'INFlUENTfAZA
VARIATlllE
DE VOlUM
CONTRACTilE
~I INFlUENTA
ACESTOR VARIATII
ASUPRA CONSTRUCTlllOR
~le
l}!:flz:o~gj_GgJ~i
manifesta inflUBnta prin legatura care se
~stabile~te intre lllvelul apei subterane ~i adincimea pe care se produc variatiile de umiditate in teren.
V egeta{ia realize~! 0 ab~orbtie continua a umezelii din teren, influentind
-astfel-procesul de contractle.
Fig. 17.22. Degradari ale constructiilor
produse prin umflarea (a) sau contractia
(b)
pamintului
contractil.
--
EXTERIOR
min. 1,50 m
4
437
...".~
__
.. .:-:.:-==:.====::.o ...===
;;;.__ ==-..__
-=-~.'~'
~4iiIiIiIIiiii~~c;:::'2'!;;j'j::O',"'::JI"liII-""
__
!!!I!!!!!!""""_------
produc totu~i crapaturi pe suprafata terenului la cot a de fundare, inainte de betonare, se proceQ.eaza la matarea lor fie cu lapte de ciment, fie cu pamint stabilizal.
Umpluturile sub pardoseala se executa din paminturi fara potential de contractie-umflare
$au, dadi acestea nu se gasesc in zona, din paminturi contractile stabilizate. Stabilizarea paminturilor contractile folosite la umpluturi se realizeaza amestecind argila locala, in prealabil uscata
'~i farimitata, cu nisip grauntos in proportie de 20 ... 40 % din greutatea argilei in stare uscata
,sau cu var nestins in proportie de 3 ... 8 %; retetele pentru stabilirea proportiilor optime se stabilesc prin incercari de laborator; amestecurile prescrise se omogenizeaza in poligoane special
,amenajate, se pun in opera in strate de 15 ... 20 em grosime ~i se compacteaza cu mijloace te;rasiere.
17.3. FUNDAREA
17.3:1. IDENTIFICAREA
PE PAMINTURI
FOARTE COMPRESIBILE
$1 CARACTERIZAREA
COMPRESIBILE
PAMiNTURILOR
FOARTE
IJrotejarea cu alte masive din anrocamente. In decurs de 50 ani, tasarea digului a atins 18 m
-(fig. 17.24). Ulterior a survenit necesitatea prelungirii digului. Solutia adoptata a fost urmato area : la inceput" s-a realizat intr-un ritm foarte lent (un an) un pat de nisip de latime mare
~i de grosime relativ redusa, sub greutatea caruia s-a produs 0 in des are a milului. In continuare
patul de anrocamente ~i zidaria de deasupra s-au executat, de asemenea, in etape succesive,
a~teptindu-se de fie care data amortizarea deformatiilor. Tasarea total a a digului executat dupa
.noua tehnologie a fost de numai 0,50 m.
438
~e. se proee_-:?ctie-umf]are
"'CARTE
<
.Nisipurile
man.
~:ea)
~.:.1pa-
i Cigul
~-<.eLate
- :::1ari
...l..-:ei
~i
paminturi
susceptibile
de tasari
439
Argila
700
90
.E
CRITERIUL~
MATERIAWL
NU SE
L1CHEFIAZA
GRANULD-,,~50
METRIC ~
:ii
e'-' 70
Q 0
0,005
CRITERIUL
STARII DE
UMIDfTATE
0,025
0,0/31
05
2
70
Diametrul particulelor(mmJ
Oeasupra
nivelului
'3Z.:.<..O:~:
apei
.......
.sub
nlVelul
apei
Material de
umplutur6
Teren de
fuiida.re
CRITERIUL
STARII DE
lNDESARE
7~;fi~
::=/{J
I
I
06 0.7 0.8 0,9
r
20
FOZIT/A
iN STRAT
_ emox.-e
ID - Cmax.-emin.
In teren orizontal
la adineime
m I de
m
de 75
mai75mare
mai
midi
CONDITJ/
DE.
DRENARE
PE CONTUR
.f
"'"
FUNDATIILE DE SUPRAFATA
nu sint afectate de prezenta uRui
cu un strat neltcheffabfl de cel
datie,
putin da
3 cd
m' acea~ta
grosime este acoperit
strat lichefiabil in terenul de f~n.
FUNDATIE PE PILOT!
"
tJ,CJ
.~;:;
1;~5
~~~~
~.~~~ 4
c~ ~3
se
c; ~.'Z L----L._.L.~~.~~
10 degradari
.
q2 0,4 0,6 0,8 ~O
.~.I:i1i~2 produc
Raportul dintre suma grosimilor
straturilor nelichefiabile strabQ
tute, fi fi~a pi/otului
Fig. 17.25. Criterii pentru definirea potentialului de lichefiere a nisipurilor din tara noastra.
440
de incarcare este mai mare, iar pamintul mai afinat, numarul de cicluri necesar pentru producerea lichefierii este mai redus.
In tara no astra, studii sistematice privind comportarea nisipurilor sub solicitari ciclice
au fost initiate in anii din urma, dupa ce analiza efectelor seismului din 4 martie 1977 a pus in
evidenta manifestari ale lichefierii nisipurilor in citeva zone din tara. In figura 17.25 se prezinta schema logica elaborata de I.C.H. care sintetizeaza, 1a ni velul cuno~tintelor actuale, criteriile pentru definirea potentialului de lichefiere a nisipurilor din tara noastra.
'.' t.TERIALUL
NU SE
:I-fEFIAZA
17.3.2. MASURI
PE PAMINTURI
de grosimea stratului
foarte compresibil,
la alegerea metodei
buie sa se tina seama de natura eonstructiei (sistem static, incareari, dimensiuni in plan etc')'1
de pozitia amplasamentului (apropierea fata de constructii sau dotari edilitare existente, distanta
:aFI de sursele de material de aport etc.), de nivelul de dot are ~i de experienta in acest gen de
~l!crari a unitatii de executie etc.
a eerinta obligatorie a aplicarii 'oricarei metode de consoli dare a terenu1ui (v. cap. 16) 0
':1)nstituie organizarea pc amplasament, inainte de trecere la executarea desfa~urata a lueriirilor,
:!. unui poligon
experimental in care sa se verifice eficacitatea utilizarii uneia sau mai multor
:net ode, punindu-se la punet tehnologia ~i precizindu-se elementele de proiectare la nivelul de-.:iliilor de executie.
.:p.
:2
0,4 0,6
0,8
1,0
=-
,-,=,,"
.0_-
"'--
')
IVI
T"
1':1 ,
I
5-IOcm
<'\j
~
~I
~,~~ ~ r
'XI
:r:
.......
-.
B>1,20m
5-fOrm
Fig. 17.26. Fundatii cu centuri armate la constructii cu zidarie portanta fara subsol
amplasate pe paminturi forate compresibile.
Subsol
Subsol
Subsol
Subsol
Nive!
pardoseala
--Y--
8";1,50
442
~"'-2:
de lungime
-',\inute prin
;- ~i? probabile
in trepte.
17.4.
FUNDAREA
IN
REGIUNI
SEISMICE
Tara no astra se gase~te intr-una din zonele seismice active ale Eure>pei.
Caracteristica pentru tara no astra este prezenta unOr focare seismice active,
de mare profunzime, de peste 90 km, situate in cotul Carpatilor, in muntii
Vrancei, in care se declan~eaza cutremure de magnitudine ridicata, resimtite
pe 0 arie geografica intinsa; nu sint ins a excluse nici cutremure localizate
in scoarta, de magnitudine redusa ~i cu efecte resim~ite pe 0 zona mai restrinsa,
produse pe seama reactivarii unoI' falii in urma cutremurelor vrincene.
Regiunile seismice de pe teritoriul tarii noastre sint precizate prin standardul de zonare seismica (STAS 1977-78). Exista ~i citeva standarde de
microzonare pentru unele localitati din tara. Fiecarei zone sau microzone i se atribuie prin standard un anum it grad de intensitate seismica,
potrivit scarii internationale MSK-61, care cuprinde 12 grade (STAS 3604-71).
Gradele de intensitate seismica stabilite pentru teritoriul Romaniei variaza
intre gradul VI, corespunzator unui cutremur care provoaca spaima ~igradul IX
corespunzator unui cutremur care provoaca avarii importante ale cladirilor.
Masuri de protectie antiseismica se adopta prin proiectarea constructiilor
in acele zone in c31re se stabile~te un grad de intensitate seismica VII sau
mai mare. Acestea ocupa b mare parte din teritoriul tarii noastre.
Proiectarea 'constructiilor situate in zone seismice se efectueaza in conformitate. cu normativele' oficiale. Incarcarile seismice produse de fortele de
inertie, ca urmare a mi~carilor seismice ale terenului, se considera in mod
conventional ca forte aplicate static, a carol' marime se determina tinind seama
de clasa de importanta a constructiei, gradul de intensitate seismica al zonei
de amplasare, natura terenului de fund are ~i caracteristiciIe dinamice ale constructiei. Terenul de fundare,!situat in partea superficiala a scoartei terestre,
expus mi~carilor pe verticala ~i pe orizontala generate de undele seismice,
influenteaza
comportarea
constructiilor
solicitate seismic. Terenurile de
fund are alcatuite din paminturi foarte compresibile, cum sint milurile, nisipurile saturate afinate, umpluturile recente ~i neconsolidate, sint nefavorabile
~i din punct de vedere seismic, ca urmare a tasarilor care pot aparea din ~ocul
seismic sau a unoI' modificari nefavorabile ale structurii . .L\stfl, nis!purile
fine saturate sint susceptibile de lichefiere: sub actiunea selsmica, presiunea
apei din pori cre~te brusc, presiunea efectiva se anuleaza, contactul dintre
granule dispare, iar masa de pamint trece dintr-odata in stare de plutire.
Se evita fundarea directa a constructiilor pe asemenea paminturi, in regiuni
seismice, atunci cind nu e"~ista garantia unei compactari foarte bune. De
asemenea, se evita amplasarea constructiilor in zone in care terenurile sint
afectate de alunecari, de procese carstice sau de surpari.
In privinta sistemelor de fundare propriu-zise, solutiile utilizate la fundarea in regiuni seismice sint, in general, asemi'ini'itoare eu eele reeomandate
la fundarea pe paminturi foarte compresibile. Se urmare~te ca infrastructura
(fundatiile, peretii subsolului, plan~e1+l peste subsol) sa formeaze un sistem
cit mai rigid. Fundatiile continue sub ziduri se dezvolta pe doua directii
perpendiculare, utiIizarea in fundatii a unOr blocuri sau prefabricate nemonolitizate fiind neindicatiL
444
...
-::;,
D<
~~\J
,d"~",,,,w~,,,,,,,,C:,~
--
""
.,..