Trsturile de baz ale regiunilor mari geoeconomice din lume.

Regiunea geoeconomic America de Nord.

Centrul regiunilor date este considerat SUA i include la fel Canada i Mexic. Cota acestei
regiuni constituie 7% in populaia lumii, 23% in Produsul Naional Brut i 12% in producia
agricol mondial. Trsturile de baz ale acestei regiuni sunt urmtoarele:

Aezarea geografic i geopolitic destul de favorabil vis-a-vis de restul lumii,

Prezena unei mari piee de desfacere a mrfurilor;

Nivelul inalt de dezvoltare economic bazat pe tehnologii moderne;

Nivelul tehnic destul de inalt de dezvoltare a industriei, indeosebi in SUA i Canada;

Prezena unui mare potenial tehnico-tiinific;

Este un exemplu de antreprenoriat liber, fiind cel mai liberal sistem economic din
lume;

Prezena marilor bnci, companii i concerne americane ce controleaz nu numai

economiile naionale, dar i cele internaionale.

Prezena unui potenial mare militar inzestrat cu cele mai performate tehnologii;

Cea mai mare putere economic din spaiul nord-american este SUA, care inc la sfaritul
sec. XIX a intrat in numrul principalelor lideri mondiali, iar dup destrmarea URSS (1991)
a rmas unica supraputere economic, militar, informaional i cultural. Secolul XX pe
bun dreptate este considerat ca secolul american. Pe tot parcursul sec. XX i pan in prezent
dezvoltarea economic a acestei ri se caracterizeaz printr-o stabilitate social-politic de
durat. Iar toate problemele socio economice in aceast ar au fost i sunt soluionate pe
cale democratic, evitand revoluiile, rsturnrile de stat , nemulmirile maselor i alte
fenomene nedorite.
Un rol important in formarea societii americane l-a jucat factorul geopolitic. Poziia izolat
i periferic vis-a-vis de Lumea Veche a servit drept factor de consolidare a naiunii
americane fr o influen din exterior. Vecinii SUA niciodat n-au ameninat securitatea lor.
Teritoriul mare i compact cu acces larg la cele 2 oceane a devenit deschis pentru intreaga
lume i a permis formarea unei economii bipolare, fapt ce a creat perspective unicale
geostrategice de dezvoltare. Atat statele de la litoralul Atlanticului, cat i cele de la litoralul
pacificului (California) au devenit mari puteri economice comparabile cu unele state mari
din lume. Drept rezultat SUA pot de la egal la egal s concureze i s interacioneze atat in
Vest, cat i in Est, fapt ce determin extinderea geopolitic i geostrategic a acestei ri in
cele mai indeprtate zone de pe glob.

Pentru comparaie menionm faptul c Rusia care dispune de un teritoriu destul de vast (o
suprafa de 17,1km2 I loc in lume) n-a reuit s formeze un potenial economic in
Extremul Orient pentru a crea o economie bipolar de tipul celei americane.
Un alt factor de dezvoltare economic a acestui spaiu geoeconomic este prezena unui
teritoriu destul de eficient pentru trai i activitatea economic, cu excepia teritoriilor cu
condiii naturale extremale din Nordul Canadei i peninsula Alasca. Subsolul bogat in cele
mai variate resurse minerale, inclusiv cele energetice, asigur o securitate energetic a rilor
din spaiul dat i o baz de materii prime pentru ramurile industriei grele.
SUA joac un rol deosebit i in spaiul socio-cultural al lumii, fiind o ar a imigraiei masive
din Europa pe parcursul ultimilor secole, cu o practic bogat in lumea afacerilor. Nivelul
inalt al democraiei a contribuit la faptul c libertatea antreprenorial in ar nu este limitat
de nimeni decat numai de lege. Economia SUA este una dintre cele mai competitive din
lume, iar bugetul de stat este unul nedificitar. In anii 90 ai sec XX ritmurile dezvoltrii
economice in SUA erau mai mari decat in astfel de state ca: Japonia, Germania, Frana,
Marea Britanie. Pe parcursul a 50 de ani volumul produciei agricole s-a dublat, pe cand
numrul celor angajai in acest sector s-a redus cu 70 la sut. La sfaritul sec. XX SUA a
devenit prima i unica ar din lume, care domin in plan economic, militar-strategic,
financiar, tehnologic i informaional.
In prezent ia natere o nou formul de dominare a lumii i anume Cine dispune de
informaii acela conduce lumea. Aceast formul pe deplin corespunde intereselor SUA.
Din punct de vedere geostrategic SUA predomin in multe organisme internaionale in temei
in ONU i NATO fapt ce dicteaz regulile ei in rezolvarea multor conflicte de pe glob. Ins
este negativ acel fapt, c in promovarea politicii goestrategice a SUA se simte uneori ideea
de predominare asupra altor popoare, fenomen caracteristic multor imperii din trecut.
Dintre alte puteri economice din regiunea America de Nord sunt Canada i Mexic. Canada
(suprafaa 10 mil.km2, populaia 20 mil. locuitori) face parte din grupa statelor inalt
dezvoltate economic (G - 7) avand o aezare geografic destul de favorabil in spaiul dat.
Prin sistemul navigabil de pe Marele Lacuri i fluviul Sf. Laureniu intreine cele mai stranse
legturi cu SUA; prin Oceanul Pacific ea contacteaz cu statele din Asia, Australia i cele de
pe Coasta Pacificului din America Latin, iar prin Oceanul Atlantic cu centrele mari
industriale din SUA, Brazilia, Europa i Africa. Canada ocup un loc de frunte printre rile
lumii dup mrimea rezervelor de metale neferoase, minereu de fier, uraniu, petrol i gaze
naturale. In diviziunea geografic a muncii Canada se specializeaz in producerea i exportul
de materii prime minerale (metale colorat, uraniul, carburani), lemn, produse agricole.
Economia rii date este strans legat complexul economic al SUA fiind strans integrat
complexul economic al acestei ri indeosebi referitor la legturile comerciale i investiiile
de capital. Impreun cu SUA ea formeaz o zon a comerului liber. Aproximativ . din export
i 2/3 din importul rii revine SUA.

Dezvoltarea rapid a economiei Canadei pe parcursul sec. XIX (a doua jumtate) se

datoreaz urmtorilor factori economici:

lichidarea dependenei coloniale i unirea teritoriilor rzlee intr-un stat unic;

abundena resurselor funciare i numrul redus de populaie fapt ce a permis de la bun
inceput a se crea mari gospodrii fermiere inalt productive;

prezena imenselor resurse minerale;

imigraiile masive de for de munc tanr i calificat din Europa;

introducere pe scar larg a tehnicii i mecanizarea procesului de producie in ramurile

de baz ale economiei;

investiiile masive de capital strin in ramurile principale ale economiei;

cheltuielile reduse in domeniul militar.

Mexicul (Statele Unite Mexicane) este a treia putere economic din regiune. Istoria veche a
Mexicului oglindete citeva civilizaii ale amerindienilor, inclusiv maya, toltec i aztec. In
1821 Imperiul Mexican ii declar independen. In a doua jumtate a sec. XX ara dat
promoveaz linia spre industrializarea rii, iar din 1976 adopt o linie politic democratic.
Mexicul este o ar in curs de dezvoltare fiind un mare productor mondial de petrol
(principala bogie), argint, cupru, metale rare. Industria este diversificat in mai multe
ramuri: siderurgic, constructoare de maini chimic (petrochimie). Agricultura este bazat
pe culturile de subzisten: porumb, fasole, orez, dar i culturi pentru export: cafea, cacao,
bumbac, lemn preios, cauciuc. In 1992 Mexicul semneaz acordul asupra zonei de liber
schimb cu Canada i SUA.