Sunteți pe pagina 1din 12
Reproducerea interzisi. Nerespectarea Standardelor de Stat este urmérité conform legii. EE EEA ERE ONES Cod CUPS 307 000 ZU: 624,014.27 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA e@ EDITIE OFICIALA STAS 10108/1-81 CONSTRUCTH CIVILE, INDUSTRIALE $I AGRICOLE [fimpreund eu STAS 10108]0-14 CONSILIUL NATIONAL Inlocuteste: ro Tenvorese _ PRESCRIPTI PENTRU PROIECTAREA con-|__S745 7/87 INSTITUTUL ROMAN STRUCTHLOR DIN TEVI DE OTEL | con. aasoom DE STANDARDIZARE oa ; copys Hpaican, Tpom Industriale, non-industrial and agriculture | Constructions clviles, industrielles et agricoles | py? zp Pt ena PRESCRIPTIONS EX VUE DE | ptt icant DESIGN RULES 5g SHEL Tones [LRTADLISMENT Due pNodetsps| PEAIMCATIUA uA PORTH. BUILDINGS CONSTRUCTIONS EN TUDES Diaches a ROHCTPYEL 1 GENERALITATL 1.1 Obiect si domeniu de aplicare Prexentul standard stabileste preseriphiile de proiectare privind construefiile din evi $0 ofel laminate la cald, trase, laminate la rece sau sudate longitudinal, ou pere}i de mininom 3mm grosime, pentru construcfii civile, industriale si agricole - OBSERVATIE — Prevederlle presentului standard pot fi aplicate sl la prolectarea constructillor din tevi de ole! cu alte destinasii decit constructit eivile, Industeiale gi agricole, Yinind seamy $1 Ge conditiile tehnlee speeifice acestor construcjii previalte in alte reglementitl legste ie vigoare. be alee ett Standard completeazt presoripfiile din STAS 10108/0-78, eu partioularitifile de alcituire gi de caleul si specifice construefiilor din tevi de ofel. 18 nit ee detile prezentului standard nu se aplicd 1a elementele de constructii supuse direct actiunii unor ineiredri care conduc la eforturi variabile care ar impune dimensionanea elemec telor la oboseali. 2 MATERIALE 2.1 Pevile folosite pentru construcfii din ofel vor fi cele prevazute in tabelul 1. Tabelul 1 Dimenstunt panel Produsul conform ‘STAS STAS Mare! de ofet [Fevi din ofel ftirx sudurd laminate Ia ‘ald pentru construchii "Tevi din ofel fra sudurl trase sau laminate 1a rece pentru constructil, ‘Tevi patrate si dreptunghiulare din ofel fara sudara (feyl laminate te cald sau trase la "Fevi din ofel sudate longitudinal entra construeiit ~ 404/2—80 | 8183-80 | onras; oLT 45 | S030 | 08680 | OLT35; OLT 500/2—80 | OL 52.2; 152.3. | S080 | OL 7a OBSERVATIE — Se pot folost, m-eazirl justificate tehmic sl economic, prin protect st alte calitati de ofeluri avind sudabilitatea“agigurata si limita de curgere conventional’ > 23 kgt/mm*, In aceste cazuri daci limita de curgere nu este cunoscuti se vor apliea prevederile pet. 3.3 din STAS 10108/0—78. 2.2 __ Materialele folosite la sudare vor fi astfel alese incit materialul depus prin sudare, dup’ Micire, si aib& eel pufin calitijile mecanice cerute pentru ofelul din care sul fabricate erie care Se sudeazi, Bolte ie ie] tek Pld Rorobat ai a je: Ba 1 in 191 INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE aah Bata Intrisit tn vigoare: Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI - Revizult in 1080 1981-08-01 Telok 1131 CNST R TAS 10108/1-81 2 3 CALCULUL BARELOR DIN TEVI DE OTEL 3.1. Reristentele de calcul R pentru intindere, compresiune, ineovoiere gi forfecare ale ofe- lurilor sint conform tabelului 2. ‘Tabelul 2 CCocticient | Rezistente de caleul Rin kgf/mm? pentru tevi din 7 sotlitarer | Simbot | aplicat tata | fel marea | pas we [oe | one Intindere, comprestone, R wo [om 2 a | aus Incoveters | Forfecare Ry os | 13 14,5 19 | | 3.2 Calculul barelor supuse la intindere axiali se face conform STAS 10108/0-78 pet. 6.1. ~ Veriticarea barclor supuse la compresiune axial, flambaj cu incovoiere, se face conform SEAS 10108/0-78 pet, baj g se iau din tabelele 3, 4, 5 si 6 OLT 35 cu R, are isi pierd stabilitatea numai prin 2. Valorile coeficientilor de flam- 23 kgf/mm? Tabelul 3 Goeficienti de flambaj @ | 1.000 | 1,000 | 1,000 | 1, | o.200 [0,907 | 0,096 ~\ro.89 993 | 0,902 0,988 |~0,087 | | 0,074 [0,972 0,919 0,011_| 0,918 [oe 508 0,876 | 0,871 | 0 [0,23 0,760. 0,998 | 0.217 OL 37 cu R, = 24 kgf/mm ‘Tabelul 4 Cocficienti de flambal @ a | 0 0 | 1,000_ 1.000_| | 0,997 | 0,996 [3.98 0,97 [0.982 OLT 45 cu R, = 26 Kgf/mm? ‘Tabelul 5 Costicienfi de fanibal g aTeT?t?ts |* )]7s5),7*8)7 7 8 | ° ~ ~ T * | « [aw | se [am [nan | nam | aoe | mm Lat [ omm | ome 30_|"0, 997} “0,096 | 0,996 |~0,995 | “0,004 |—0, 993 | 0, 9037 |~0, 994 | 0,990 | 0-080 20” |0,985~| "0,987" | 0,985" | “0,981 | “ob: ai | 0,079] “0.978 | 0,970 | 0.978 30) [use 0,970 | 8,966} 0,963 |v, 961 | 0,959 | 0,050 ~| 0,958 | a0 | 0,988 | 70.945 |e] 0,006" oni |o. tan |0.025 ~ orga 50 [0,914 | 0,910 0,901 | “0,807 |" 0,892 |~0,887-_| 0,8" 0,878" |" | 70,862 0,851 | 0,815 | 0,810|~0,8347| “0,828 | 0,821 0,802 _| 0. 78: 0,768 [0,761 0,731 | 0,709 0,893 | 0,686 | 0,678 0,663 _| 0, 655 “0,632 "|0,021_ |" 0,617} 0,609 _| 0,603 0,587 |" 0,579" | 0,872 mi o,sor| ott [0.507 | 0,550 516 | 0,500 |0 [0,453 | “0,448 [0 1 |"o,ar ot | oc 0,495) —0,420- |Get | 0,400 o,304 373 | Oy 0,365 | 0,361 0,318 0,832 [70,328 | 0: 320 312 | 0,809 | 0, 305 i 0,279 "0,275 | 0,272 "| 0,209 i 02a | 0.2m 0,235 | 0,222 "| 0,230 [0,218 | 0.246 | O.20s | O20 | onie8 [res 7 eas OL 52 cu R, = 36 kgf/mm? ‘ ‘Tabelul 6 Cocticientt de flame] @ a I o | 1 | 2 3 4 {6 | 7 8 9 1 | 0 {1,000 [ 1,000 | 1.000 | 0,999 | 0.880 | o,s80 | o,s08 | o,oo7 | o.oo” 10 | 0,906 _| | 0,904 |“0,008-"| ~0,992_| “0,091” | “0,980 | "0,988 | “0, 886" | 0,085 a0 —|o,8as | “ossar~| 0.970" | u.o77 | o,975~| cers acon | acaee 0-063 30 | 0,960 | 0,957 0,954 0,951 0,948 (0 Gt | 0,08 [70,037 0,620__|9. 0,87 | 0,807" | 0,8 0,805" | 0,797 | 0 1 |""0,911 | 0,008 a1 | 0,855 | 0,818 0,781, |" 0,773 0,691) 0,685 6,901 | 0,890 |—0, 801 0,811 | 0,831 [0,897 0,764 |~0,756 "| -0.747 | o1ere | ~o;e7 | ~ose55 ~o,0a1 | 0,622 | 0,595 | 70.687 0, 508 0,514 | 0,536 0,512 | “0,501 | ~0,497” | “0, 480 0, 460 0,437 778 | 0,368 3K 0,510 [70,28 st | 0,248 | 0,245 0,210 0,195 0.271 0,242 |” 0,239 Toa | oat | 022 183 —0,191_| 0,180" 0,264 | 0,261 (0,203 | 0,230 0,207 0,184. | 0, 182 173 | 0,171 9.165 {164 | 0,155} 70, 154 90 [70,149 10, 148! 0,44 |70, 190 3.4 Elementele din feava (tiilpi, zAbrele, stilpi ete.) se vor dimensiona pentru solicitarile lor maxime alegindu-se jeava cu sectiunea minim’ din gama de dimensiuni standardizate, fri ins ca eforturile unitare si fie mai mari decit rezistentele de calcul. 3.4.1 Elementele supuse la incovoiere gi cele supuse la incovoiere cu forfii axial se verifich conform STAS 10108/0-78 pet. 7 si 8 coeticientii g, se iau egali cu 1,0. —3.~ STAS 10108/1-8 LL LLL LLL SS STAS 10108/1-81 —4- 3. Lungimea de flambaj pentru barele grinzilor cu zSbrele, prinse direct de talpi, se va lua conform tabelului 7. ‘Pabetul 7 Lungimea a bal Ty, | Giagonalelor si montantilor euren}i | tmp com. | ‘cu capetele: {primate si 2 Direcfia (planul) de flambaj |Binpenantion _| sau montanti, [plant per- for de reazan| "#D!8tIzate[planut grinalfpendeular pel [cu zabrele [planul grinzi ‘ | cu zabrele In planul gringti ew zibrele t 1 Ta planul perpendiediar pe plant [J ~ 0.97 grinzllor ct ztrele 1 lungimea barei (distanja intre nodurile teoretice) ‘ 1, distanfa intre nodurile tilpii eomprimate fixate pentru a nu se deplasa in planal perpendicular pe planul grinzii eu zibrele. 3.4.3 Nu necesita v sie axial, ficarea stabilitifii locale barele din fevi rotunde supuse la compre- are an raportul 5 4 120 ay ‘ 'e in care: @ diametrul exterior al fevii; t grosimea peretelui fevii; Ht, limita de curgere a ofelului folosit, in kgf/mm? ; 23 valoarea limitei de eurgere a ofelului OLT 35 in kgf/mm:, da 3.44 Pentru valori ale raportului-— mai mari ca cele date de relatia (1), este necesar’ veri- t ficarea stabilitipii locale eu relapia (2) fig. 1. oS Oe (2) ineare: . es ¢ efortul unitar de compresiune axiali,o =; vale) 3.4.5 Pentru fevi dreptunghiulare raportul h/t va satisiace velafia : h To by) 20 ft tsa a 10,22 (3) 1S oan R, hoo incare : ‘ }, D gi tindlbimea Ifimea gi grosimed tevii, tig. 1; R, limita de ourgere a ofelului folosit, in kgf/mm? ; a coeficientul de zveltete minim al bare. in cazul cind o = N/A <9 . R, rapoartele h/t date de relafia (3) se multiplicd eu #2 fri ea valorile lor si depageased 90 STAS 10108/1-81 4 INADIREA BARELOR DIN TEVI Dimensiuni in mm 41 Inddirile barelor din tevi pot fi: — inSdiri cu sudurd cap la cap — numai pe inel suport (Ia fevi pitrate sau dreptunghin- lare pe plici suport) ; + — inddiri sudate cu plack transversal la fevi rotunde ; — indivi cu flange prinse eu suruburi la {evi rotunde ; ~ indivi eu gusee si eclise laterale prinse cu suruburi la fevi rotunde, piitrate sau dreptunghiulare, OBSERVATIE — Inddiri cu sudurs cap ta eap fra inel suport se admit mumat pe bi labile pentru determinarea eapacitatii pottante a inadirllor. Verifiearea prin calcul a sudurilor se face conform STAS 10108/0-78 pet. 16.1 si 16.2 in care Rt si Rj au valori conform tabelului 8, iar a suruburilor conform STAS 10108/0-73 pet. 16.4 in care rezistenfa de calcul la intindere in tija surubului este R? = 0,8 R,, R, find imita de curgere a ofelului din care este confectionat surubul. de Incerediri prea- 42 Inddirea fevilor cu suduré cap la cap pe inel suport se executi ca in fig. 2 (conform detaliului A cu toate variantele a, b, ¢, d, ¢, f sig). STAS 10108/1-81 43 44 4.5 curelatia: in care: Xx Inddirea fevilor eu flange prinse R, K_ coeficient funotie de raportul D/d care se ia eonform diagr —6— Jnadirea fevilor cu sudur% pe plack transversal se Fig. 3 ae i Z\6 ¢ Te rere | 4) | & “ 4 —— \ ig. 4 s= xx R, efortul in. feava care se prinde; limita de curgere 2 materialului tevilor ; ¥ Caleulul grosimii s, a plicit transversale din fig, 3 sau a flang ecuté ca in fig. 3 (a, b). su guruburi se exeeuté ea in fig. 4 (a, b, @)- ol ol | 4 lor din fig. 4 se face amei din fig. 5. y i214 i 6 17 Fig. 5 78 19 20 Oe STAS 10108/1-81 4.6 Inddirea cu gusee gi eclise Iaterale se face conform fig. 6. Faeste + sl° + + the + + Pig. 6 4.7 La infdirile executate pe gantier cu suduré’de montaj rezistonjele de caleul a sudurii se vor lua din tabelul 8 si se va multiplica cu coeficientul 0,8. ‘Tabelul 8 rip Gocticlentol | “Reristenele de ealeul*), In katinm?, ‘pu ciara spot [Tene | pore tots est aa ott Hare vm sotet fimbota | acter | ten ato 1 de R) | OL 95 | OL 87 | OLT 45] OL 82 @ | oF at 7 7 7 Forfecare RE 12,5 De colt | Forfecare Rt La prinderea direct a sau Fara amplatisarea capatului tesilor, pentru suduri executate In D atelier re a5 | 18 19 20 26 * Rezistentele de caleul din tabel sint pentru suduri executate in atelier 5 PRINDEREA BARELOR DIN EVI LA NODURILE BLEMENTELOR DE CONSTRUCTIE Dimensiunt tn mm Prindey Parl — cu fasonarea capitului zibrelelor dup’& linia de intersectie ; a cu sudurt a ziibrelelor de tilpi se poate fac amplatizarea eapatului zibrelelor : — eu tiierea capitului zibrelelor in doud planuri; — cu téierea capatului zibrelelor intr-un plan normal sau oblie pe axa zibrelei ; —— en gusee, capiitul fevilor fiind inchis eu capace sau prin deformare plastic’. 5.1.2 Cu aplatizarea capiitului zibrelelor 5.2 ° La prinderea fevilor dimensiunea sudurilor va fi cel pufin 3 mm gi cel mulb grosimea peretelui fevii celei mai subfiri, 53 La prindevea fi’ aplatizarea capitului se va respecta condifia dy > d/3, d, si d con- form fig. 7. Fig. 7 a \S 10108/1-81 * 5.4 Prinderea cu fasonare a eapitului zibrelelor du detaliilor din fig. 7 si anume: linia de interseefie, se face conform si grosimea_ peretelui este 3 d/3 7; sudurile se consider’ de colt ; iat — cu prelucrarea marginii fevii taiate, dack t >6 mm conform fig. 8 (a, D, o, d); sudurile se considers cap la eap; cu t&ierea capStului zibrelelor in dout planuri BD si B’D conform fig. 9. In zonele bc sib’ c’ unde spatiile intre tevi sint mjci, nu sint necesare coreetii; in fig. se inlaturs prin polizare zona hagurati cde’ d’ c. : penty GELXCED Dimensiuni de preluerare cote fn mm tao Fig 8 Fig. 9 — cu tdierea capatului 2&brelelor intr-un singur plan; thierea poate fi normal’ pe axa fevii sau oblicd. : -9 = STAS 10108/1-81 Este necesar ca pe toatd lungimea rostului de sudurk si se respecte condifia din tig. 10 Fig. 10 a@ B/2 d> d/3, conform pet. 5.3 ind. seama de condigiile : 5.5.1 Lungimea 1 desfigurati a cordonului de suduri, in cam fevilor rotunde neaplatizate prinse direct de o feavé rotund’ sau dreptunghiulari se determin’ cuerelapia : Ka, coeficient care se ia din tabelul 9 conform notagiilor din fig. 13 ; metrul fevii care se prinde. RVATIE — d dy, a sint conform fig. 13 si tabehitul 9. ald G07 | A00| 4t [a ATER HERG) 32 | 3.85 [5,5 4,05. ii i | 8,68 | 8,72 3,85 | 3,95 at | 3,40 | 38 3,61 | 3,72 | 9,89 | ote [356] 8096 sa eae [ee Fig. 13 5.5.2 In cazul tevilor dreptunghiulare sv Tungimea I, « cordomului de sudurk vo determi L = 2 (by + hy /sina) ou relagia : Fig. 14 3 La prinderea direct& cu sau fi 3, in atelier rezistenfa de calcul Jf se ia din tabelul 8, 5.5. suduré executat pe probe separate, ri gusee, cu prindere 5.6 La aledtuirea nodurilor f vedere urmétoarele recomandari : 4) unghiul sub care se intiinese dowk bare mu va fi mai mie ea 30°; b) intre cele dod zibrele spatiul liber va fi cel pufin 10 mm (fig. 15) ; Fig. 15 Tabelul 9 te de o alté feava dreptunghinlara, fig. 14, % aplatizaren capStului {evilor, pentru cordoanele d 5.5.4 in cazuri justifieate prin proieet se poate prevedea verificarea sudurilor prin inceredri direct fir% aplatizare, se vor avea in -n— + __ STAS 10108/1-81 ©) la z&brelele care se intersecteazi, diagonala intinsk se va suda direct de talp%, iar diagonala comprimati se va tia si suda pe contur gi de diagonala intins’ (fig. 16). Fig. 16 4) in functie de inclinarea zibrelelor in raport eu talpa, centrarea diagonalelor se faco pe axa tilpii sau cu o excentricitate pentru a se asigura o prindere corespunziitoare a zibre- lelor ; (fig. 16 gi 17) in eazul cind excentricitatea e nu depageste dy/3, nu este necesar si se find seama in calcul de efectele suplimentare datorite exeentricitifii. 5.7 La nodurile realizate din {evi p&trate, pentru a se asigura capacitatea de rezisten}é a nodului, se va adopta una din solufiile din fig. 17 care constau in: Pig. 17 a) sudarea zibrelelor direct de talpi, dack diferenta: B-b=(4...8)t (fig. 17 a) b) sudarea direct de talp’, dack zibrelele se suprapun (fig. 17 b); ¢) cind B—b >8 t se sudeazi mai inti de talpi o plac, de care se prind zitbre- lele (fig. 17 ©). . Se recomand’ si se ia litimea plicit b, < B—41, dar mai mick decit B—8t gi grosimea plicii t, = 1,1...1,2 t; sudarea plicii de talp& se face eu suduri de colf longitudinale, intoarse transversal la capete cu cite 2 a, a find dimensiunea sudurii plicii de talpa. Se face verificarea prin caleul a prinderii prin suduri a plicii de talpi. STAS 10108/1-81 -2- 5.8 Reazemele grinzilor cu zXbrele din fevi se vor aledtui in funcfie de natura reazemului, urmirindu-se si se asigure rezemarea corespunzitoare si transmiterea eforturilor prin nervuri de rigidizare (fig. 18). 5.9 Pentru a se evita coroziunea pe suprafata interioar’ a fevilor, capetele fevilor tre- buie tnchise etang. Aceasta se poate face prin inchiderea prin deformare plastics a capetelor barelor (fig. 18 a) sau ou plicufe gudate agezate in capetele barelor fig. 18 b. Fig. 18 Elaborat de: MINISTERUL INDUSTRIEL METALUR- ICE Institutul de protectisi tehnologice pentru uzine gl insta- Tafll metalurgice Responsabilul prolectulul: ing. Mihai Toneseu Redactat final: Institutul roman de standardizare Serviclul eonstrucfii, materiale de construcfilgl economle forestier’ Ing. Paula Stdinesen - Cor jaboratort Inspectoratul General de Stat pentru Investitii — Construetil Institutul central de cercetare, protectare si direc tivare in construct Institutul pentru prolectirl de sectii 1 uzine de laminare Institutul de construcfit Bucuresti Institutul de proiectirl de tntreprinder! construc- toare de masini Institutul central de cercetare, prolectare gi directi- vare tn construcfil — Filiala Timisoara Institutul de tercetiri in constructil. si economia constructillor Institutul de cereetael st inginerie tehnologled pentru utila) petrolier : ‘ { :

S-ar putea să vă placă și