Sunteți pe pagina 1din 11

Sondajul gastric

Definiie
Sondajul sau tubajul gastric reprezint introducerea unui tub de cauciuc-sonda gastric Faucher sau Einhorn prin
faringe i esofag n stomac.
Scop
Explorator
-recoltarea coninutului stomacal n vederea evalurii funciei chimice i secretorii(chimismul gastric)
-pentru studierea funciei evacuatoare a stomacului
Terapeutic
-evacuarea coninutului stomacal toxic
-curairea mucoasei de exsudate i substane strine depuse
-hidratarea i alimentarea bolnavului
-introducerea unor substane medicamentoase
Indicaii
-n gastritele acute sau cronice,boala ulceroas
Pregtiri
Materiale
-de protecie:
dou soruri din cauciuc sau din material plastic
muama i alez
prosoape
-sterile
sonda Faucher sau Einhorn
2 seringi de 20 ml
casolet cu manui de cauciuc
pense hemostatice
eprubete
-nesterile
tavia renal
tav medical
pahar cu ap aromat
pahar cu ap pentru protez
recipient pentru colectare
-medicamente
la indicaia medicului
pacient
-psihic:
-se informeaz pacientul i i se explic necesitatea tehnicii
-este rugat s respecte indicaiile date n timpul sondajului
-fizic:
-se aaz pacientul pe un scaun cu speteaz,cu spatele ct mai drept
-se protejeaz cu ortul de cauciuc sau de material plastic
-i se indeparteaz proteza dentar(cand este cazul)i se aaz ntr-un pahar cu ap
-se aaza tavia renal sub brbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucala
-este solicitat s menina tvia n aceast poziie
-pacientul nu va manca n dimineaa efecturii examenului
Execuie
-asistenta se spal pe mini cu ap i spun
-mbrac orul de cauciuc
-ii pune mnuile sterile
-umezete sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe i esofag
-se aaz n dreapta pacientului i ii fixeaz capul cu mna stng,inndu-l ntre mna i torace
-prinde cu mna dreapta extremitatea rotunjit a sondei ca pe un creion
-cere pacientului s deschid larg gura,s respire adnc i introduce captul sondei pn la peretele posterior al
faringelui,ct mai aproape de rdcina limbii,invitnd bolnavul s inghit
-prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte atent spre stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada
dentar)
-verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul seringii
-se fixeaz sonda
-se aaz la extremitatea liber a sondei balonul Erlenmeyer(cnd se colecteaz pentru o prob)sau aspir sucul
gastric cu seringa
-pentru a favoriza golirea stomacului,pacientul este rugat sa-i contracte pereii abdominali
-extrage sonda printr-o micare hotrat ,cu pruden ,dup comprimarea ei cu o pens hemostatic pentru a
mpiedica scurgerea coninutului n faringe (de unde ar putea fi aspirat de pacient)
-cnd captul liber al sondei ajunge n gura pacientului se prinde cu mna stnga i se ndeprteaz sonda
-golete coninutul sondei n vasul colector
-aaza sonda n tavia renal
ngrijirea ulterioar a pacientului
-i se ofera un pahar cu ap aromat sa-i clteasc gura
-se terg mucozitile de pe faa i brbie
-se ndeprteaz tavia i orul de cauciuc

-i se ofer proteza dentar(dupa caz)


-se aaz pacientul n poziie comod
Pregatirea produsului pentru examenul de laborator
-se determin cantitatea evacuat
-se completeaz formularele de recoltare
-se trimit probele etichetate la laborator
Reorganizare
Notarea in foaia de observatie
-se noteaz tehnica ,data,cantitatea i spectrul macroscopic al sucului gastric extras
Accidente
-greaa i senzaie de vrstura;se nltur fie printr-o respiraie profund ,fie se efectueaz anestezia faringelui cu
o soluie de cocain 2%
-sonda poate ptrunde n laringe:apare reflexul de tuse,hiperemia feei,apoi cianoza ,se ndeprteaz sonda
-sonda se poate nfunda cu resturi alimentare;desfundarea se face prin insuflaie cu aer
-se pot produce bronhopneumonii de aspiraie
De stiut:
De evitat:
-tubajul gastric se efectueaz n condii de
perfect asepsie
-sondajul gastric se poate efectua i pe cale
endonazala cu sonda Einhorn
-pacienilor incontieni li se urmresc
respiraia,culoarea feei ;verificarea cii de
ptrundere a sondei se face prin introducerea
captului liber intr-un pahar cu -ungerea
apa-aparitia
bulelor
sonei
cu ulei sau alte substante grase
de aer confirma patrunderea in(provoaca
caile respiratorii
greata pacientului)
-o forma particulara de sondare in scop hemostatic
este introucerea sondei Blackmore

Sondajul (tubajul) duodenal


reprezinta introducerea unei sonde Einhorn dincolo de stomac prin pilor in duoden.
SCOPUL: 1. explorator cand se efectueaza pentru extragerea continutului duodenal format din continut gastric,
bila, suc pancreatic si secretie proprie. Examinarile de laborator permit aprecierea functiei biliare hepatice a cailor
extra-hepatice cat si descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea,
compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj. De asemenea se pot evidentia si boli parazitare
ale duodenului si cailor biliare;
2. terapeutic cand se efectueaza in scop de drenare a cailor biliare si introducerea de medicamente care au
actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv;
3. alimentatie artificiala cand prin sonda se introduc lichide hidratante si alimente lichide in organismul
pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de inghitire;
4. aspiratia continua se practica in cazul ocluziilor sau sub-ocluziilor intestinale precum si dupa interventii
chirurgicale pe tubul digestiv;
Materiale necesare: musama si aleza, tavita renala, o perna cilindrica dura sau o patura rulata, solutie de sulfat de
magneziu 33% sterila, prosop curat, sonda duodenala Einhorn sterila, hartie indicatoare de pH asezata intr-un
cristalizor steril, 2 seringi de 20 ml sterile.
In functie de scopul urmarit se vor mai pregati: medii de cultura, ulei de masline, novocaina (dupa indicatia
medicului), slutii necesare hidratarii sau alimentarii bolnavului care se vor incalzi la temperatura corpului;
ETAPE DE EXECUTIE
1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:
in functie de scopul sondajului, se pregatesc instrumentele si materialele necesare si se transporta langa patul
bolnavului;
2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:
se anunta bolnavul si i se explica necesitatea colaborarii lui pentru reusita tehnicii si inofensivitatea acesteia;
i se explica bolnavului ca tehnica se efectueaza pe nemancate;
daca sondajul se executa in salon, se izoleaza cu un paravan patul bolnavului de restul bolnavilor;
patul se protejeaza cu o musama si o traversa;
bolnavul se aseaza in pozitie sezanda la marginea patului iar daca bolnavul prezinta proteza dentara mobila,
aceasta se indeparteaza asezand-o intr-un pahar curat;
3. introducerea sondei:
se umezeste sonda cu apa sterilizata;
cu mana dreapta se tine capatul sondei ca pe un creion;
se introduce cu blandete prin cavitatea bucala sau nazala pana in faringe;
se cere bolnavului sa respire adanc cu gura deschisa (pentru ca sonda sa treaca prin regiunea faringiana fara a
provoca senzatia de voma) si se invita bolnavul sa inghita de cateva ori pana cand oliva metalica trece in esofag;
se invita bolnavul sa inghita in continuare si se ajuta inaintarea treptata a sondei prin miscari blande, observand
atent marcajul sondei;
cand semnul 45 cm a ajuns in dreptul arcadelor dentare sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac;

ritmul de inghitire a sondei trebuie sa fie de 1-3 cm la 3-5 min;


se aseaza bolnavul in pozitia de decubit lateral drept cu trunchiul usor ridicat, capul mai jos si coapsele flectate
pe bazin;
pentru aceasta se introduce perna si pledul facute sul, sub regiunea hepatica a bolnavului;
se impinge usor sonda, favorizand inaintarea ei spre pilor unde va ajunge cand la arcada dentara ajunge
diviziunea de 60 cm;
se continua introducerea sondei cu mare precautie, cu rabdare, concomitent cu actiunea de inghitire in acelasi
ritm;
4. verificarea pozitiei sondei:
daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a patruns in duoden:
(a) sau s-a incolacit in stomac;
(b) verificarea pozitiei se poate verifica astfel:
se insufla 60 ml aer prin sonda cu ajutorul seringii;
dupa 1 min se aspira si daca sonda a ajuns in duoden, se recupereaza mai putin de 20 ml de aer;
se introduc 10 ml de lapte prin sonda, care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns in duoden dar poate fi
extras daca sonda se gaseste in stomac;
(c) sau se efectueaza control radiologic in serviciul de Radiologie unde se urmareste sonda sub ecran;
sonda poate fi vazuta deoarece continutul ei este impregnat cu saruri de plumb;
controlul radiologic se va utiliza numai in situatia in care celelalte 2 metode nu au putut stabili pozitia sondei;
5. captarea bilei:
cand diviziunea de 75 cm ajunge in dreptul arcadelor dentare, oliva sondei a ajuns in duoden (dupa o ora o ora
jumatate de la patrunderea sondei in stomac)
la capatul liber al sondei apare bila care se colecteaza intr-o eprubeta sterila, aceasta fiind bila A coledociana
de culoare galben aurie;
se verifica reactia alcalina a sucului duodenal cu ajutorul hartiei de pH;;
se introduc prin sonda cu seringa 40 ml de solutie sulfat de magneziu 33% la temperatura de 37 grade C pentru
a determina drenarea bilei veziculare;
dupa care se inchide extremitatea libera a sondei, printr-o simpla innodare sau prin pensare cu o pensa
anatomica sau clema Mohr;
dupa 15-30 min se deschide sonda si se colecteaza 30-40 ml de bila vascoasa de culoare inchisa, castanie
denumita bila B veziculara;
dupa evacuarea bilei B se colecteaza in continuare o bila clara care provine direct din ficat denumita bila C
hepatica;
cele 3 tipuri de bila vor fi captate separat in eprubete etichetate care se trimit la laborator cu buletinele de
analize;
6. indepartarea sondei:
inainte ca sonda sa fie indepartata, se insufla cu seringa cativa ml de aer in sonda si se inchide extremitatea ei
externa prin comprimare;
sonda se va extrage printr-o miscare hotarata dar cu precautie si blandete tinand extremitatea libera a sondei
sub nivelul stomacului bolnavului pentru ca sa nu se scurga continutul ei in faringe si cavitatea bucala a
bolnavului;
7. reorganizarea locului de munca:
se indeparteaza prosopul si tavita renala de la bolnav;
acestuia i se ofera un pahar cu apa pentru a-si clati gura;
il ajutam sa ocupe o pozitie comoda in pat;
materiale folosite se spala si se pregatesc pentru sterilizare;
ACCIDENTE
1. Greata si varsaturi la introducerea sondei.
2. Incolacirea sondei in stomac.
3. Innodarea sondei in stomac datorita contractiei stomacale datorita senzatiei de voma.
4. Imposibilitatea drenarii bilei cauzata de un obstacol functional (spasmul sfincterului odim) sau de un obstacol
anatomic care poate fi coagularea bilei vascoase.
5. Un spasm piloric se va incerca deschiderea pilorului prin neutralizarea sucului acid din stomac cu o cantitate
de 20-40 ml bicarbonat de sodiu 10% sau cu medicamente antispastice administrate inainte si in timpul
sondajului.
6. Aspiratia continutului sondei la extragerea ei.
7. Oboseala bolnavului prin prelungirea duratei sondajului peste 3 ore.
OBSERVATII
1. Nu se vor folosi sonde moi, uzate deoarece se pot rupe in timpul manevrarii iar capatul sondei cu oliva metalica,
ramanand in stomac.
2. Nu se va grabi inaintarea sondei.
3. Nu se va depasi durata de executie a sondajului (3h, 3h si 30min); daca in decurs de trei ore jumatate nu s-a
reusit introducerea sondei in duoden, se a renunta la sondaj.
4. Extragerea sondei in cazul innodarii ei in stomac se va face cu blandete si cu foarte mare atentie. Chiar daca
sonda a fost introdusa pe cale nazala, ea va fi extrasa tot pe cale bucala folosind o spatula linguala si o pensa.
5. Relaxarea sfincterului odim in cazul unui spasm se poate realiza prin introducerea pe sonda a 5-10 ml Novocaina
1-2%
Sondajul vezical
reprezinta introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica urinara realizand astfel o comunicatie intre
interiorul vezicii si mediul extern.

SCOPUL: 1. explorator cand se efectueaza pentru recoltarea unei cantitati de urina in vederea examenelor de
laborator sau cand se efectueaza pentru depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare;
2. terapeutic cand se efectueaza pentru evacuarea continutului vezicii in situatia cand aceasta nu se face
spontan sau pentru executarea unor procedee terapeutice prin sonda;
Pregatirea materialelor:
musama si aleza, manusi de cauciuc sterile, 2 sonde Foley lungi de aproximativ 15 cm, cu varful usor indoit
complet rotunjit avand 1-2 orificii laterale aproape de varf; 1-2 eprubete pentru urocultura, medii de cultura in
functie de germenii cautati, ser fiziologic, casoleta cu tampoane de vata sterile, 2 pense hemostatice sterile,
materiale pentru toaleta organelor genitale, tavita renala, bazinet, recipient pentru recoltarea urinei;
medicamente: ulei de parafina steril, oxiceanura de mercur 1 la 5000;
Pregatirea pacientei:
se anunta bolnava, i se explica necesitata tehnici;
se izoleaza patul cu un paravan, se protejeaza cu musama si aleza;
pacienta este asezata in decubit dorsal cu genunchii departati (pozitie ginecologica);
se indeparteaza perna si patura;
se acopera pacienta lasand libera regiunea genitala;
se aseaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe;
se indeparteaza bazinetul si se aseaza intre coapsele pacientei, tavita renala.
A. Tehnica efectuarii sondajului la femei
sondajul se efectueaza in conditii de asepsie perfecta atat pentru pacienta cat si pentru mainile celui ce-l
efectueaza si pentru instrumentar;
asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile;
evidentiaza meatul urinar (locul pe unde iese urina);
dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral, de sus in jos in directia anusului;
operatia se face de 2-3 ori;
scoate sonda cu o pensa anatomica sterila si o prinde intre degetul mediu si inelar ale mainii drepte;
lubrifiaza sonda cu ulei steril;
sonda va fi orientata cu varful in sus si se introduce in uretra 4-5 cm;
paralel cu inaintare sondei, extremitatea libera a acesteia va fi coborata printr-o miscare in forma de arc pentru
a-i usura trecerea/inaintarea ei prin vezica;
primele picaturi de urina se lase sa se scurga in tavita renala apoi urina se colecteaza in recipientele pregatite in
functie de scop sau intr-un recipient de colectare;
dupa ce urina a fost recoltata, capatul liber al il pensam cu o pensa hemostatica iar extragerea sondei se va face
cu aceleasi miscari in sens invers;
Ingrijirea ulterioara a pacientei:
se efectueaza toaleta regiunii vulvare
pacienta este ajutata sa se imbrace si sa se instaleze comod in pat;
va fi supravegheata in continuare;
tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului precizand: numele celui care a efectuat-o, cantitatea de urina recoltata si
aspectul macroscopic al urinei;
B. Tehnica efectuarii sondajului la barbat:
pregatirea instrumentelor si a materialelor sunt aceleasi ca si pentru sondajul vezical al femei;
Pregatirea psihica a pacientului:
pacientul este anuntat explicandu-i-se inofensivitatea tehnicii;
Pregatirea fizica:
bolnavul este asezat in decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate;
se izoleaza patul cu un paravan;
se acopera bolnavul lasand libera numai regiunea genitala;
se face toaleta organelor genitale externe;
sub bazinul bolnavului se aseaza o perna tare, musama si aleza;
se aseaza tavita renala intre coapsele bolnavului;
Efectuarea tehnicii:
asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile;
alege sonda cu care efectueaza sondajul folosind o pensa anatomica sterila;
sonda este lubrifiata;
asistenta dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic steril si oxiceanura de mercur;
intre degetele inelar si mic ale mainii drepte se prinde extremitatea libera a sondei si cu ajutorul unei pense
sterile tinuta in aceiasi mana apuca sonda in imediata vecinatate a varfului;
introduce varful sondei in meatul urinar si impinge usor cu pensa in timp ce cu mana stanga intinde penisul cat
mai bine pentru ca sa dispara cutele transversale ale mucoasei uretrale care ar putea impiedica patrunderea
sondei in vezica;
daca pe parcursul inaintarii sondei aceasta intalneste obstacole anatomice sau functionale sau daca se produc
spasme, asistenta retrage sonda si pregateste o alta de calibru mai mic (sonda Thieman);
patrunderea sondei in vezica se semnaleaza prin scurgerea urinei prin sonda;
sonda se fixeaza cu leucoplast pana se evacueaza urina;
urina se recolteaza in eprubetele sau recipientele pregatite in functie de examenele de laborator ce se vor
efectua;
restul urinei se capteaza in tavita renala sau intr-un alt recipient;
indepartarea sondei se va face cu ajutorul unei pense anatomice dupa ce extremitatea libera a fost inchisa prin
comprimare;
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
dupa indepartarea sondei se efectueaza toaleta organelor genitale externe;
pacientul este ajutat sa se imbrace si se schimba lenjeria de pat daca este nevoie;

tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului mentionand cantitatea de urina recoltata, aspectul macroscopic, numele
persoanei care a efectuat-o si eventualele accidente sau incidente;
COMPLICATII
Dupa sondaj pot aparea 2 categorii de complicatii: imediate si tardive;
Complicatii imediate:
1. Lezarea traumatica a mucoasei uretrale. Aceasta se obtine prin hemoragie de diferite grade. In aceasta situatie
se impune introducerea imediata a tehnicii.
2. Crearea unei cai false prin fortarea sondei se previne prin efectuarea sondajului cu blandete, cu rabdare, fara
sa se forteze inaintarea sondei.
3. Astuparea sondei in cursul evacuarii vezicii ne dam seama dupa intreruperea curentului de urina. Sonda se
destupa prin insuflare de aer sau injectarea a cativa ml de solutie dezinfectanta.
Complicatii tardive:
Infectii prin introducerea germenilor patogeni prin intermediul manevrelor si instrumentelor nesterile.
De stiut!
1. Nu se vor exercita presiuni externe asupra hipogastrului pentru a accelera evacuarea urinei. Continutul vezical
trebuie sa se evacueze singur datorita elasticitatii vezicii urinare.
2. Golirea brusca a vezicii destinse in special la persoanele in varsta poate provoca hemoragie. De aceea
evacuarea se va face incet iar daca vezica nu a fost prea destinsa, se va face partial, urmand ca restul de urina sa
se elimine printr-un nou sondaj dar dupa cateva ore.
SPALATURA OCULARA
DEFINITIE:
Prin spalatura oculara se intelege introducerea unui lichid in sacul conjunctival.
SCOP TERAPEUTIC:
-in procesele inflamatoare ale conjunctivei;
-in prezenta unor secretii conjunctivale abundente;
-pt. indepartarea corpilor staini.
MATERIALE NECESARE:
De protectie-prosoape;
Sterile- comprese,tampoane de vata,undina ( canita cu cioc ) sau alt recipient;
Nesterile- tavita renala;
Medicamente Acid Boric 3%, ser fiziologic, Oxiceanat de Mercur 1/5000 si apa bicarbonatata.
PREGATIREA PACIENTULUI ( tehnica ):
PSIHIC- se anunta pacientul si I se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii;
FIZIC- se aseaza pacientul in pozitie sezand , cu capul aplecat pe spate,cu privirea in sus;
-se protejeaza ochiul sanatos cu o compresa sterila;
-se protejeaza cu un prosop in jurul gatului;
-se aseaza tavita renala lipita de gat,de partea ochiului ce urmeaza a fi spalat;
-daca starea generala nu permite pozitia pacientului sezand , el va sta in pozitia DECUBIT DORSAL sau LATERAL cu
capul aplecat inapoi.
EXECUTIE participa doua asistente -una supravegheaza pacientul si-l mentine in pozitia aleasa;
-cealalta efectueaza tehnica.
Asistentele, se spala pe maini , se dezinfecteaza.
-verifica temperatura lichidului de splatura 37*C ( temperatura mai joasa declanseaza reflexul de inchidere a
pleoapelor);
-aseaza pe cele doua pleoape cate o compresa imbibata in sol. antiseptica de spalare;
-deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna incet lichidul din undina ( sau alt recipient ) in sacul
conjunctival evitand cornea.
-solicita pacientului sa roteasca ochiul in toate directiile;
-repeta tehnica, la nevoie si verifica prezenta corpilor straini in lichidul de spalatura ( cand este cazul );
-indeparteaza tavita renala.
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:
-usuca fata pacientului;
-aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului;
-indeparteaza compresa de pe ochiul protejat;
-aseaza pacientul in pozitie comoda.
REORGANIZAREA:
NOTAREA IN FOAIA DE OBSEVATIE ( F.O.):
-se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o;
-aspectul lichidului de spalatura.
DE STIUT!!!
-ciocul undinei va fi tinut la distanta de 6 - 7cm de ochiul pacientului pt. ca eventualele miscari reflexe produse de
acesta sau gesturile gresite ale asistentei sa nu traumatizeze ochiul cu varful recipientului.
DE EVITAT!!!

-infectarea ochiului sanatos prin lichidul de spalatura de la ochiul bolnav.


SPLTURA AURICULAR
Spltura auricular = splarea conductului auditiv extern prin introducerea unui curent de lichid.
SCOP terapeutic:
-ndeprtarea secreiilor (puroi, cerumen).
-ndeprtarea corpilor strini ajuni n urechea extern accidental sau voluntar.
-tratamentul otitelor cronice.
MATERIALE NECESARE:
-materiale de protecie: 2 oruri de cauciuc, muama, prosop, aleza.
-materiale sterile : seringa Guyon, vat, lichid de spltura la 37C, soluia medicamentoas prescris, soluie de
bicarbonat de sodiu 1.
-materiale nesterile: mas de tratamente, tvi renal, scaun.
Se pregtete pacientul:
Psihic:
-se anun pacientul i i se explic scopul tehnicii.
Fizic:
-n cazul dopului de cerumen, cu 24 ore nainte se instileaz n conductul auditiv extern de 3 ori pe zi soluie de
bicarbonat de Na n glicerina1/20.
-n cazul dopului epidermic se instileaz soluie de acid salicilic 1% n ulei de vaselin.
-n cazul corpilor strini hidrofili (boabe de legume i cereale)se instileaz alcool.
-n cazul insectelor vii se fac instilaii cu ulei de vaselin, glicerin sau se aplic un tampon cu alcool cu efect
narcotizant.
-pacientul se aeaz n poziie eznd, pe scaun.
-se protejeaz cu prosopul i orul.
-se aeaz tvia sub urechea pacientului care va ine capul nclinat spre tvi.
TEHNICA:
-asistenta se spal pe mini i mbrac ortul de cauciuc.
-verific temperatura lichidului de spltura(3l de ap fiart i rcita - nu se adaug alt ap) i ncarc seringa
Guyon.
-solicit pacientul s deschid gura (conductul se lrgete i coninutul patologic se ndeprteaz mai uor).
-trage pavilionul urechii n sus i napoi cu mna stnga ,iar cu dreapta injecteaz lichidul de spltura spre
peretele postero-superior i ateapt evacuarea.
-operaia se repet la nevoie.
-se usuc conductul auditiv extern.
-medicul controleaz rezultatul splturii prin otoscopie.
-se introduce un tampon de vat n conduct.
-se aeaz pacientul n decubit dorsal 30 minute sau 1 ora.
-se examineaz lichidul de spltur.
-se noteaz n foaia de observaie tehnica i rezultatul splturii(corpi strini extrai).
DE REINUT: pot aprea accidente ca vrsturi, ameeli, lipotimie, dureri, traumatizarea timpanului datorate
presiunii prea mari sau temperaturi sczute sau crescute a lichidului de spltur.
SPALATURA GASTRICA
Def. Prin spalatura gastrica intelegem evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si
substante straine.
scop
terapeutic
- evacuarea continutului stomacal toxic
Indicatii
intoxicatii alimentare sau cu substante toxice
staza gastrica insotita de procese fermentative
pregatirea preoperatorie in interventiile de urgenta sau pe stomac
pregatirea pentru examen gastroscopic
Contraindictii
intoxicatii cu substante caustice
hepatite cronice; varice esofagiene
imbolnaviri cardio-pulmonare decompensate
ulcer gastric in perioada dureroasa
cancer gastric
materiale
de protectie:
- 2 sorturi din material plastic
- musama, traversa
- prosoape
sterile
- sonda gastrica Faucher
- 2 seringi de 20 ml

- casoleta cu manusi de cauciuc


- pensa hemostatica
nesterile
- cana de sticla sau de metal de 5 l
- palnie, apa calda la 25-26C
- recipient pentru captarea lichidului (galeata, lighean)
- scaun
medicamente
- carbune animal, alt antidot la indicatia medicului
pregatirea pacientului
psihic:
- se anunta si se explica importanta examenului si a colaborarii sale
fizic:
- se aseaza pacientul pe scaun si se protejeaza cu un prosop in jurul gatului
- se aseaza sortul de cauciuc
- se indeparteaza proteza dentara (cand este cazul)
- i se ofera tavita renala si este rugat sa si-o tina sub barbie (pentru captarea salivei si pentru imobilizarea
pacientului)
executie
- asistenta se spala pe maini, imbraca manusi sterile si sortul de cauciuc
- umezeste sonda, se aseaza in dreapta pacientului si ii fixeaza capul intre mana si torace
- cere pacientului sa deschida gura, sa respire adanc
- introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii invitand
pacientul sa inghita
- prin deglutitie, sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de impingere ajunge in stomac (la marcajul 40-50
cm la arcada dentara)
- la capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se aduce la nivelul toracelui pacientului
- se verifica temperatura lichidului de spalatura si se umple palnia
- se ridica palnia deasupra capului pacientului
- inainte ca ea sa se goleasca complet, se coboara cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului in pozitie verticala pentru a
se aduna in ea lichidul din stomac
- se goleste continutul palniei in vasul colector
- se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede, fara resturi alimentare sau substante straine
- se indeparteaza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care se extrage cu atentie, pentru a se
impiedica scurgereacontinutului ei in faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient
pregatirea produsului pentru examen de laborator
- daca spalatura s-a efectuat pentru eliminarea unor substante toxice ingerate accidental sau voluntar, tot ceea
ce s-a evacuat din stomac se va pastra pentru examinarea de catre medic, iar un esantion va fi trimis la
laborator
ingrijirea ulterioara a pacientului
- i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura
- se sterg mucozitatile de pe fata si barbie
- se indeparteaza tavita renala si sortul
- se aseaza pacientul in pozitie comoda
reorganizarea si notarea in f.o.
DE STIUT:
- daca apare senzatia de greata si varsatura, se indica respiratie profunda sau se face anestezia faringelui cu
solutie de cocaina 2%
- sonda poate ajunge in laringe, apare reflexul de tuse, hiperemia fetei apoi cianoza - se retrage sonda
- sonda se poate infunda cu resturi alimentare - se indeparteaza prin insuflatie de aer cu seringa
- se pot produce bronhopneumonii de aspiratie
SPALATURA VEZICII URINARE
Prin spalatura vezicii urinare se intelege introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda sau cateter in
vezica.
SCOPUL este terapeutic cand efectueaza pentru: indepartarea exudatelor patologice rezultate din inflamatia
peretilor vezicii si cand se efectueaza pentru pregatirea in vederea unor explorari (citoscopie si pielografie);
1. pregatirea materialelor:
- ca materiale de protectie vom pregati: musama si aleza si prosoape curate;
- materiale sterile vom pregati: 2 sonde vezicale de tip Thieman sau Nelaton, casoleta cu tampoane sterile,
casoleta cu manusi sterile, 2 pense hemostatice, o seringa Guyon si medii de cultura, bazinet si tavita renala;
- ca medicamente vom pregati: ser fiziologic, betadina, ulei de parafina, solutie de spalatura avand cantitatea de
1l, solutie de rivanol 0,1-2% si nitrat de argint 1-4 la mie;
2. pregatirea psihica a bolnavului:
- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;
Pregatirea fizica
- se izoleaza patul bolnavului cu un paravan;
- se protejeaza patul cu musama si aleza;
- se aseaza pacientul in pozitie ginecologica;
- se efectueaza toaleta regiunii genitale;
- tehnica se incepe cu sondajul vezical;

- dupa evacuarea vezicii, se adapteaza la capatul liber al sondei, o seringa Guyon sau un irigator si se introduc 80100 ml de solutie fara sa se destinda vezica;
- se retrage seringa si se lasa sa se scurga lichidul introdus, capatul liber al sondei fiind asezat pe o compresa
sterila;
- se repeta operatia pana ce lichidul evacuat este limpede;
- tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului specificand aspectul lichidului de spalatura;
OBSERVATII
1. Tehnica se efectueaza in conditii de asepsie perfecta, atat a materialelor cat si a manevrelor.
2. Sonda se poate astupa cu cheaguri de sange; desfundarea ei se face prin insuflare de aer sau ser fiziologic.
3. tehnica se executa cu multa prudenta pentru a preveni complicatiile:
- hemoragii;
- traumatisme;
- infectii;
SPLTURA VAGINAL
Spltura vaginal = introducerea unui curent de lichid(ap sau soluii medicamentoase)n vagin, care dup ce
spal pereii vaginali, se evacueaz pe lng canul.
SCOP terapeutic :
-ndeprtarea coninutului vaginal(produse normale sau patologice).
-dezlipirea exudatelor patologice de pe mucoas.
-dezinfecia local naintea interveniilor chirurgicale.
-calmarea durerilor.
-reducerea proceselor inflamatoare
MATERIALE NECESARE:
-materiale de protecie: paravan, prosoape, travers, muama, nvelitori de flanel.
-materiale sterile: canul vaginal, irigator, vat.
-materiale nesterile: stativ pentru irigator, bazinet.
-medicamente:2l soluie medicamentoas(ap oxigenat soluie de cloramin, permanganat de potasiu
1/2000,oxicianura de mercur 1/4000, solutie sublimat 1%).
Se pregtete pacienta:
-psihic: - se anun i i se explic necesitatea efecturii examenului.
-fizic: - se izoleaz patul cu paravan(daca nu se efectueaz n sala de tratamente).
-se protejeaz patul cu muama i alez.
-aezarea pacientei n poziie ginecologic.
-se introduce bazinetul sub bazinul pacientei.
-se spal organele genitale cu apa i spun.
TEHNICA:
-se spal i se dezinfecteaz minile.
-se adapteaz canula la tubul irigatorului, se elimin aerul; se aaz irigatorul la 50-70cm nlime fa de simfiza
pubian.
-se verific temperatura soluiei.
-se repereaz orificiul de intrare n vagin, se deschide robinetul i se introduce canula odat cu curentul de lichid
pn n fundul de sac posterior al vaginului.
-se spal bine fundul de sac posterior i apoi se plimba canula pe toat suprafaa vaginului.
-se retrage canula nainte ca irigatorul s se goleasc, se penseaz tubul i se pune n tvia renal.
NGRIJIRI ULTERIOARE ALE PACIENTEI:
-se usuc regiunea genital cu vat i prosoape.
-se ndeprteaz materialele folosite.
-se ajut s se mbrace.
-se aeaz comod n pat.
-se aerisete salonul.
-se pregtete produsul pentru laborator.
-se examineaz lichidul de spltur.
-se trimite la laborator la solicitarea medicului.
Dup temperatura lor splturile vaginale se mpart n:
- splturi reci( pn la 20C).
- splturi cldue(35-37C).
- splturi calde(45-50C).
Soluiile medicamentoase( preparate farmaceutice sau pe loc)vor fi nclzite la temperatura necesar n baie de
aburi. nainte de utilizare se va verifica temperatura acestora.
CLISME
Definitie - Clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se introduce diferite lichide in intestinul gros(prin
anus,in rect si colon).
Scop
1.
evacuator
evacuarea continutului intestinului gros;
pregatirea pacientului pentru examinare(rectoscopie,irigoscop;

interventii chirurgicale asupra rectului.


2.
terapeutic
introducere de medicamente;
alimentarea sau hidratarea pacientului.
Clasificare dupa efect
clisme evacuatoare care pot fi :simple,inalte,prin sifonaj,uleioase,purgative
clisme terapeutice medicamentoase cu efect local,anestezice
clisme alimentare hidratante
clisme baritate cu scop exploratory
Materiale necesare
de protectie: paravan, musama, aleza, invelitoare, manusi
sterile : canula rectala, comprese, para de cauciuc pentru copii
nesterile : stativ pentru irigator, irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm diametru, tavita
renala, bazinet, apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru adulti, 250 ml pentru adolescenti, 150 ml pentru
copil, 50-60 ml pentru sugari), sare (1 lingurita la un litru de apa), ulei (4 linguri la un litru de apa) sauglicerina(40g la500ml)- sapun (1 lingurita rasa la 1 litru ), medicamente solutii medicamentoase in cantitatea
sau concentratia ceruta de medic, substanta lubrifianta (vaselina).
Pregatirea pacientului
psihic -se anunta si i se explica tehnica, i se ofera intimidate
fizic
se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si aleza;
se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie :
decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate;
decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat;
genupectorala.
se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu invelitoarea.
Efectuare
CLISMA EVACUATOARE SIMPLA
se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul;
se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase;
se umple irigatorul;
se evacueaza aerul si prima coloana de apa;
se fixeaza irigatorul pe stativ;
asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza ,manusi de protective;
indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga;
introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular pe suprafata subiacenta, cu varful indreptat
inainte in directia vezicii urinare.
dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei
rectale.
se introduce 10 12 cm;
se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50
cm de suprafata patului pacientului.
pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, sa retina solutia 10 15 minut;
se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere.
se indeparteaza canula si se aseaza un tavita renala;
pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi de cubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o
adancime mai mare.
se capteaza scaunul la pat sau la toaleta.
CLISMA INALTA :
se procedeaza la fel ca la clisma evacuatoare simpla.
se introduce o canula flexibila la 30 40 cm in colon , se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai
mare a apei;
temperature apei va fi mai scazuta 15 - 16C.
CLISMA PRIN SIFONAJ:
se practica pentru indepartarea mucozitatilor, puroiului exudatelor sau toxinelor microbiene de pe suprafata
mucoaselor;
in parezele intestinale, ocluzia intestinala;
se foloseste o canula rectala (sonda) de 35-40 cm lungime si 1,5 cm diametru, din cauciuc semirigid si prevazut cu
orificii largi;
se adapteaza la tubul irigatorului o palnie de 1,5 l (in loc de rezervor);
se umple palnia cu apa calda la 35 C si se deschide robnetul sau lasand sa iasa aerul;

se lubrifiaza canula si se introduce pana in colonul sigmoid;


se ridica pana la inaltime de 1 m si se da drumul apei;
inainte ca acesta sa se goleasca, se coboara sub nivelul colonului, apa se va reintoarce in palnie;
se goleste palnia intr-un recipient;
se repeta operatia de 5 6 ori pana ce prin tub se evacueaza apa curate.

CLISMA ULEIOASA :
se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui, masline), incalzite la 38 grade C in baia de apa;
introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator la care rezervorul este inlouit cu o palnie sau cu ajutorul unei
seringi;
se introduce la presiune joasa;
aproximativ 200 ml de ulei se introduc in 10 15 min;
se mentine in rect 6 12 ore (este bine sa se execute seara iar pacientul va elimina dimineata un scaun moale
nedureros);
se indica in constipatii cronice, fecalom.
CLISMA PURGATIVA :
evacueaza colonul prin actiunea purgativa ( nu mecanica);
se utilizeaza solutia concentrata de sulfat de magneziu (250 ml apa cu 2 linguri Mg SO4), care prin mecanism
osmotic produce o transsudatie de lichid prin peretii intestinali in lumen, formand un scaun lichid ambundent;
se mai poate folosi bila de bou ( un varf de cutit de bila pulbere la 250 ml apa) care are actiune stimultanta asupra
peristaltismului intestinal.
CLISMA TERAPEUTICA
se foloseste cand se doreste o actiune locala asupra mucoasei, cand calea orala nu este practicabila sau cand se
doreste ocolirea caii portale;
se pot administra medicamente ca : digitala, clorura de calciu, tinctura de opiu, chinina care se absorb prin
mucoasa rectala sau cele cu efect local ( solutii izotonice) in microclisme picatura cu picatura ( la o ora, 1 h
dupa clizma evacuatoare) cu un ritm de 60 picaturi pe minut.
MICROCLISME
substanta medicamentoasa se dizolva in 10 15 ml apa, ser fiziologic sau solutie izotona de glucoza si se
introduce cu ajutorul unei seringi adaptate la canula rectal.
CLISMA PICATURA CU PICATURA
se pot introduce in organism 1-2 l solutie medicamentoasa in 24 h;
pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi rezervoare termostat sau se inveleste irigatorul
intr-un material moale vata, perna electrica;
se foloseste in scop anestezic ( cand narcoza prin inhalatie este contraindicata) eterul putand fi administrat sub
forma unei clisme picatura cu picatura;
pentru efectul local se utilizeaza clismele cu bicarbonate de Na, infuzie de musetel, cortizon, vitamina A, decoct de
usturoi.
Efectuarea clismei cu trus de unic folosin
Avantaje: - pacientul ii poate face clisma singur, la domiciliu.
Pregtirea pacientului: - informarea lui asupra scopului clismei i a poziiei pe
care trebuie s o adopte n timpul administrrii (aceeai ca pentru orice clism).
Pregtirea materialelor:
- flaconul cu soluie (flaconul este confecionat din material plastic flexibil, care constituie para, i o prelungire
lubrefiat ce constituie canula, care este protejat cu un capion).
Flaconul conine soluia pentru administrare:
- ex. Narmacol-Lavement;
- ex. Rowasa.
Efectuarea:

Se detaeaz capionul;

Se introduce canula prin orificiul anal;

Se comprim uor, ritmic, corpul flaconului;

Se retrage canula.
ngrijirea pacientului:
se efectueaz toaleta regiunii anale pe un bazinet curat
se ndeparteaza materialele de protecie
se aeaz pacientul comod, se nvelete
se aerisete salonul.
Reoorganizarea i notarea n F.O.
DE TIUT:
- cnd canula ntmpin rezisten, se retrage civa cm sau se d drumul apei din irigator, pentru ca aceasta s
permit naintarea canulei att prin ntinderea i lrgirea rectului, ct i prin dizolvarea i dizlocarea materiilor
fecale

- dac n faa canulei se aeaz scibale, se va ridica irigatorul care va mri presiunea de scurgere, restabilind
curentul normal
- cnd apar dureri, crampe intestinale, se oprete curentul de ap cteva minute pn ce se linitete musculatura
colonului
- la sugari i copii mici, clisma evacuatoare se face cu para de cauciuc cu vrf efilat (pn la 6 luni se va utiliza o
par cu capacitatea de 50-60 ml; de la 6 luni-1 an capacitatea acesteia va fi de 100 ml)