Sunteți pe pagina 1din 1

Dup reforma nvmntului din 1947 este scos de la catedra sa de Estetic i

preia cursul de istorie a literaturii universale, devenind un precursor al


comparatismului literar de la Facultatea de Litere a Universitii din Bucureti.
ntre 1946 i 1947 a fost ambasador al Romniei la Belgrad i a fost criticat
pentru unele concesii pe care le-ar fi fcut noului regim. Anul 1952 l surprinde n
afara Facultii, devine simplu cercettor la Institutul de Lingvistic, lucrnd la
Dicionarul limbii romne moderne i la Dicionarul limbii poetice a lui Mihai
Eminescu.
Dup 1955 este reintegrat n mediul academic universitar i se dedic redactrii
unor studii, micro-monografii despre Cervantes, Shakespeare, Camoens, Voltaire,
Goethe, F.M. Dostoievski, Stendhal, Odobescu. Toate aceste studii vor fi ulterior
n volumul Studii de literatur universal i comparat. Studiile de stilistic sunt
reunite n alte dou antologii Probleme de stil i art literar i Problemele
metaforei i alte studii de stilistic. n anii 1961 i respectiv 1963 apar Jurnalul,
un pseudo jurnal de fapt coninnd texte cu caracter publicistic, i Idei trite,
volume n care Tudor Vianu i creioneaz personalitatea de umanist i filolog
complet, de om al Renaterii.

n 1964 moare la Bucureti pe data de 21 mai, din cauza unui infarct miocardic,
exact n ziua cnd intra la tipar volumul Arghezi, poet al omului.
Este fondatorul colii de stilistic a Facultii de Litere din Bucureti i iniiator al
catedrei de literatur universal, creia i-a fost mult vreme ef. Tudor Vianu a
fost profesor titular de estetic, director al Teatrului Naional (1945).
Sursa: Wikipedia