P. 1
NE 012-99 Cod Practica Ba Si Bp

NE 012-99 Cod Practica Ba Si Bp

|Views: 8,579|Likes:
Published by ilieaugustin

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: ilieaugustin on Mar 31, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/12/2013

pdf

text

original

MINISTERUL LucRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERlTORlULUI

MINISTERVL LVCR.A.RILOR PUBLICE Sf AMENAJARII TERITORIULUI

-MLPAT-

ORDIN nr. 59/N din 24.08.1999

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LucRARILOR DIN BETON ~I BETON ARMAT INDICATIV NE 012-99

Avand in vedere:

t-vizul Comitetului Tehnico-Stiintific al MLPAT nr. 58/02.08.1999, In temeiul Hotararii Guvernului nr. 456/1994 republicata privind

organizarea 5i functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenaiarii

, , ,

Teritoriului,

in conformitate eu Hotararea Parlamentului nr. 6/1998 si a Decretului

,

nr. 132/1998, Ministrul Lueriirilor Publice si Arnenaiarii Teritoriului emite

,

urmatorul:

EJaborat de :

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE iN CONSTRUCTII Si ECONOMIA CONSTRUCTIILOR-INCERC

Bucuresti- '

ORDIN

Departamentul Protectie Antiseismidi ~i Siguranta Structurala Laboratorul de cercetare ~i incercari privind tehnologia si durabilitatea betoanelor si mortarelor, betoane speciale

Art.I. - Se aproba "Cod de practica pentm executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", indicativ NE 012-99.

,

Art.2. - Partea I a Codului de practicii inlocuieste si anuleaza "C 140-

, ,

86, Norrnativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat",

,

elaborat de INCERC.

- Partea a II-a a Codului de practica inloeuieste si anuleaza "C 21-85,

, ,

. Normativpentru executarea lucrarilor de beton preeomprimat" ~i respectiv

"C 206-85, Instructiuni tehnice pentru aplicarea proeedeului de precornprimare prin infasurare eu masina PROCEQ", elaborate de

, ,

INC£RC.

Art.3. - Codul de practica de la art.l se publica in Buletinul Constructiilor ~i in bro~urii separata de catre INCERC Bucuresti,

Art.4. - Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii lui in Buletinul Constructiilor.

Art.5. - Directia de Programe de Cereetare ~i Reglementari Tehnice va duce la indeplinire prezentul ordin.

DIRECTOR GENERAL: dr. ing. Radu Pascu

DIRECTOR DEPART AMENT: prof.dr.ing. Augustin Popaescu

SEF LABORA TOR: ing. Dan Georgescu

COLECTIV ELABORARE: [mg. Angela Stanescul ing. Dan Georgescu ing. Liliana Corlateanu

COLABORA TORI: ing. Mihalache Paun ing. Sabina Stan

Coordonat de:

DIRECTIA COORDONARE CERCET ARE ~TIINTIFICA ~I REGLEMENT ARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCT II

DIRECTOR GENERAL: ing. Ion Stanescu .

RESPONSABIL TEMA: ing. Sabina Stan'

MINISTRU, NICOLAE NOICA

Avizat de:

CONSI_LIUL TEHNICO-STIINTIFIC AL MINISTERULUI LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI

3

2

CUPRINS

8.4. Beton cu rezistenta mare la uzura 58

9. PREPARAREA BETONULUI . .' 59

9.1. Personal, echipament, Instalatii , laboratoare . . . . . .. . 59

9.2. Statii de betoane . . . . . . . . . 59

9.3. Dozare 64

9.4. Arnestecare . 65

10. ARMAREA BETONULUI 68

!D. I. Oteluri pentru armaturi 68

10.2. Livrare si marcare . ' .' 68

10.3. Transport si depozitare 69

10.4. Controlul calitatii . . . . . . . . . . . . . . . .. . 69

10.5. Fasonarea , montarea si legarea armaturilor 69

10.6. Tolerante la executie 70

10.7. Particularitati privind armarea eu plase sudate . . 70

10.8. Reguli constructive pentru armare 71

10.9. Innadirea armaturilor . . . . . . . . . . . . . .. . 71

10.10. Stratul de acoperire eu beton . . . . . . . . . . . 72

10.11. Inlocuirea armaturilor . . . . . . . . . . . . . . .. . ; 73

II. COFRAJE . 74

11.1. Cerinte de baza 75

I 1.2. Tipuri de cofraje , dimensionare ,transport . 76

11.3. Pregatirea lucrarilor 77

11.4. Montarea cofrajelor . . . . . . . . . . . . . .. . 77

11.5. Controlul §i receptia lucrarilor de cofraje 78

12. TRANSPORTUL SI PUN ERE A IN OPERA A BETONULUI 78

12.1. Transportul betonului 79

12.2. Pregatirea turnarii betonului 71

12.3. Reguli generale de betonare 83

12.4. Compactarea betonului 84

13. ROSTURI DE LUCRU 85

14. DECOFRAREA ' 88

15. TRATAREA BETONULUI , 88

15.I.Generalitati 89

15.2. Durata tratarii 93

16. BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE SI BETOANE PUSE iN OPERA

PRIN PROCEDEE SPECIALE 93

16.1. Betoane ce contin 0 combinatie de aditivi , 93

16.2. Betoane turnate In apa 93

16.3. Betoane tumate prin pompare ., 95

16.4. Betoane tumate in cofraje glisante 96

16.5. Betoane cicJopiene 100

17. SISTEMUL DE ASIGURARE $1 CONTROL AL CALIT A TIl . . . . . . . . . 102

17. L Clasificarea controlului ' 102

I. PREVEDERI GENERALE 9

2. PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE iN DOMENIU 12

3. TERMENI - DEFINITII 20

4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 23

4.1. Cimenturi 23

4.2. Agregate 28

4.3. Apa 31

4.4. Aditivi 31

4.5. Adaosuri 34

5. CERINTE PENTRU CARACTERISTICILE BETOANELOR 35

5.1. Cerinte pentru rezistenta 36

5.2. Cerinte pentru durabilitate 36

5.2.1. Conditii de expunere 37

5.2.2. Dozaj de ciment minim ~i raport AlC maxim ' 37

5.2.3. Cantitatile maxime admise de substante ce pot afecta durabilitatea

betonului 38

6. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI 45

6.1. Conditii generale 45

6.2. Proiectarea amesteeului 49

6.2.1. Cerinte privind consistenta betonului 49

6.2.2. Cerinte privind granulozitatea agregatelor 49

6.2.3. Cerinte privind alegerea tipului de cirnent , a dozajului ~i a raportului

AlC · 50

6.2.4. Cerin]e privind alegerea aditivilor ~i adaosurilor ' 51

7. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 52

7.1. Betonul proaspat 52

7.1.1. Consistenta betonuluii 52

7.1.2. Continutul de aer oelus 53

7.1.3. Densitatea aparenta 53

7.2. Betonul intarit 53

7.2.1 . Rezistenta la compresiune .' 53

7.2.2. Evolutia rezistentei betonului 54

7.2.3. Rezistenta 1a penetrarea apei 55

7.2.4. Rezistenta 1a lnghet - dezghet 55

7.2.5. Densitatea betonului 55

8. BETOANE CU PROPRIETATI SPECIALE 56

8.1. Beton rezistent la penetrarea apei 56

8.2. Beton eu rezistenta mare la inghet-dezghet si la agenti chimici de

dezghetare 56

8.3. Beton rezistent la atac chimic 56

4

5

t 7.2. Procedee de control al calitatii . . . . . . . . . .. 103

17.2.1. Controlul productiei si executiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

17.21.1. Controlul materialelor cornponente , echipamentului, fabricarii si

caracteristicilor betonului 104

17.2.1.2. Controlul inainte de punerea in opera a betonului 106

17.2.1.3. Controlul in timpul transportului, punerii In opera si tratarii

betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106

17.2.2. Criterii de conformitate .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107

17.2.2.1. Sisteme de verificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107

17.2.2.2. Planul de prelcvare si criterii de conformitate pentru rezistenta la

compresiune a betonului 108

A) In cazul betonului preparar pe santicr . 108

B) In cazul utiliziirii betonului livrat de static 109

C) In cazul producerii betonului in statii .... 109

17.2.2.3. Criterii de conformitate pentru rezistcnta la cornpresiune 110

NOTA DE PREZENTARE

ANEXE:

Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton arrnat si beton precomprimat, face parte din sistemul de ansamblu al reglerncntarilor tehnice in cotistructii elaborat de MLPAT - INl"ERC, sistem ce are la bazii Legea 10/1995 privind calitatea in constructii .

Codul de practica este structurat pe 2 patti si anume :

* Partea A - " BETON Sl BETON ARMA T "

* Partca B - " BETON PRECOMPRIMA T "

La elaborarea Codului , Partea A (revizuire Nonnativ C 140-86), au fast luate in considerare :

- reglementarile tehnice romanesti, in special:

* Specificatiile tehnice privind cerintele ~i criteriile de perforrnanta pentru beton si armatura

* Normativul pentru executarea lucrarilor din beton si beton annat C I 40 -80 * Noile standarde de cimenturi

* Noile reglernentari privind asigurarea calitatii constructiilor - reglementarile ·~i recornandarile CEN ~i CEB :

* Prestandardul european ENV 206- Beton - nivele de performanta, producere, punere in opera si eriterii de conformitate

* Codul Model CEB - FlP/1990 nr 205, partea D - Tehnologia betonului * EUROCOD 2 - Calculul si alciituirea structurilor din beton

Codul ce cuprinde 17 capito Ie si 20 anexe defineste cerintele de rezistenta ~i durabilitate ~i stabiieste criteriile de satisfacere a acestora precum ~i conditiile minime de calitate care trebuie avutc In vedere la executarea ~i controlullucriirilor din beton si beton arrnat .

Cea mai mare parte din eapitolele vechiului norrnativ au fost restructurate pe baza rezultatelor cercetarilor efeetuate pe plan national ~i international, prezentul cod continand 0 serie de notiuni si date eu caracter de noutate dintre care cele mai importante sunt :

* definirea notiunilor (tenninologie) ;

*introducerea la prepararea betoanelor, a cimenturilor fabricate conform standardelor rornanesti aliniate la cele europene ;

'" precizarea cerintelor privind caraeteristicile de rezistenta si durabilitate ale betonului ; cerintele de durabilitate sunt determinate fatii de conditiile de expunere prin precizarea raportului AlC maxim;

* introducerea notiunilor de amestec de beton proiectat ~i prescris ;

ANEXA 1.1. Sortimente de cimenturi ; Descricre, caracterizarc ; I 12

ANEXA 1.2. Domenii si conditii de utilizare ale cimenturilor ; 118

ANEXA1.3. Efecte principalc si sec un dare ale aditivilor asupra proprietatilor

betonului; . . 125

ANEXA 104. Stabilirea cornpozitiei betonului - Parametrii de cornpozitie; 128

ANEXA 15. Stabilirea compozitici betonului - Efectuarea incercarilor

preliminare; 140

ANEXA 1.6. Sarcinile ~i califiearea personalului care deserveste statia de

betoane; . . . . . . . . . . 146

ANEXA 1.7. Gradul de omogenitate al betonului ; . . . . . . . . . 149

ANEXA II.I. Fasonarea , montarea si legarea armaturilor ; 150

ANEXA 11.2. Abateri limita la armaruri ; . . . . . . . . . . . . . . . . .. 153

ANEXA 11.3. Grosirnea stratului de acoperire eu beton a armaturii (Zona Litoralului

Marii Negre ); . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

ANEXA III. I. Abateri adrnisibile pentru elemente de beton si beton annat; 157

ANEXA III.2. Defecte admisibile: . . . . . . . . . . . 160

ANEXA IV. I. Betonarea diferitelor clemente si parti ale constructiei; 161

ANEXA IV.2. Procedec de vibrare mecanica ; 165

ANEXA IV.3. Recornandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucru; 167

ANEXA V.I. Reguli privind operatia de decofrare ; 170

ANEXA Vl.Lf'recventa ~i masuri cc sc adopta in cadrul controlului calitatii

materialclor ~i bctoanelor; 171

ANEXA VL2. Controlul calitatii lucrarilor de executie ; . . . . . 189

ANEXA VL3. Controlul operativ al calitatii betonului; 195

ANEXA VIA Sinteza trimestriala a rezultatelor obtinute 200

6

7

* precizarea nivelelor de performanta ale betonului cu dcfinirea c1asei betonului conform reglementarilor europene;

* revizuirea si detalierea capitolului privind tratarea betonului;

* introducerea cerintelor, nivelelor de performanta si controlului armaturilor conform" Spccificatiei tehnice pentru oteluri utilizate in structuri din beton "; * introducerea unui nou sistem de asigurare si control al calitatii ;

* criteriile de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului au fost aliniate la cele prevazute in Euronorme .

Detalierea unor prevederi legate de materialele componente ale betonului, compozitia betonului, caracteristici si metode de determinare, va fi fiicuta prin specificatii, ghiduri, manuale specifice .

1. PREVEDERIGENERALE

1.1. Prcvcderilc prczcntului cod de practicii se apl iea Iii cxecurarca clementelor sau structurilor din beton simplu sau beton armat pentru construcrii de locuintc, social - culturalc, industrialc ~L agrozootehnicc. Astfcl sunt specificate ccrintcle de baza cc trcbuie indcpl in ire In ceca cc privestc betonul (matcrialclc cornponcntc, compozitia, proprictati!c betonului proaspat ~i intarit, producerea, turnarca. tratarea ) cofrajclc, urrnatura: sunt stahilitc criteri ilc pcntru satisfacerca accstor ccrintc In contcxtul sistcmului de control si

asigurarc a cal ita!ii, in vigoarc, '

Autorii considera ea deosebit de utile observatiile din partea specialistilor din proieetare, executie.productie beton, diriginti santicr, inspcctori de specialitate etc. privind aplicarea COD-ului.

1.2. Prcvcderile codului de practicii VOl" f adaptate ~i cornplctate prin reglementiiri specificc sau In lipsa acestora prin caictc de sarcini, intocmite de Proiectant in urrnatoarclc cazuri :

- constructii spccificc cailor de cornunicatii ruticre, fcroviarc. maritime si aeriene (drurnuri, poduri, tunele, pistc a croporturj , amenajari portuare. canalc navigabile), constructii hidrotchnice, rccipicnti de presiunc pcntru centrale nucleare, platforrnc maritime ctc.;

- alte construct] i ClL structuri de rezistcnta speciale sau conditii speciale de serviciu pentru care xe claboreaza prescriptii specificc, Caracterul de constructie spcciala xc stabilcste de catrc proicctant;

- construcjii proicctate dupa alte rcglcmcntari tehnice dccat cdc rornancsti, sau constructii la cxecutia carora sunt prcvazute a sc utiliza produsc, proccdee, cchipamentc cu caractcr de noutatc ee trcbuie agrementatc conform legislatici III vigoarc;

- betoane spcciale : betoane foartc grele, bctoane L1~OiHe, betoanc pc baza de polimeri, bctoane rcfractarc, bctoane ClL armarc dispcrsa. prccurn si bctoane de inaltii pcrformanta:

- proeedee tehnologicc spcciale : torcrctare, vacuumarc etc.

1.3. Caictele de sarcin: elaborate pcntru catcgoriile de lucrari mcntionatc la punctul 1.2. vor cuprindc :

- cerinte pentru matcrialele componcntc ale betonului, armaturile sau alte matcrialc care se vor utiliza:

- cerinte impusc betonului ~L parametrii de baza at compozitici acestuia;

8

9

- cerinte tehnologice pentru betonare (ordinea si ritmul de turnare.masurile obligatorii in cazul unor conditii clirnatice deosebite sau intreruperi neprogramate );

- proiect de cofraj si sustineri (daca este cazul);

- pozitia rosturilor de lueru si modul de tratare a acestora;

- termenele de decofrare;

- masurile de protectie a betonului proaspat;

- tratarea betonului intarit;

- tolerante de executie;

- reguli de control al calitatii lucriirilor inclusiv precizarea fazelor

determinante etc.

in aceste cazuri se recornanda colaborarea la proiectarea si executarea lucrarilor, a institutelor de cercetare, a catedrelor de specialitate din invatamantul superior si a laboratoarelor autorizate.

l.6. [naintc de inceperea lucrarilor, executantul cste obligat sa examineze arnanuntit proiectul ~i sa aduca la cunostinta investitorului, eventualele lipsuri, nepotriviri intre diferite planuri sau dificultati de adaptare la teren ~i executie a

proiectului.

1.7. in cazul lucrarilor executate pe timp friguros, sc vor rcspecta prevederile normativului C 16 - 84.

1.8. Pe intreaga perioada de executare a lucrarilor sc vor respecta normele generale ~i normelc specificc de protectia muncii In vigoare (Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, tumarea betonului ~i exeeutarea lucrarilor de B.A. si B.P. aprobate de Ministerul Muncii si Proteetiei Socialc cu Ordinul Nr. 136114.04.1995), precurn si normclc de paza contra ineendiilor.

IA. Pentru asigurarea durabilitatii constructiilor Proiectantul va anal iza atat regimul de serviciu si de expunere, cat si gradul de agresivitate a mediului, stabilind c1asa de expunere, conform tabelului 5.1. si cerintele impuse betonului corespunzatoare c1asei de expunere respective conform tabelului 5.4.:

In caietul de sarcini ~i dupa caz in plansele de executie, Proiectantul va mentiona pe liingii clasa de rezistenta a betonului si tipul de otel beton si cerintele de durabilitate astfel:

- cIasa de expunerc;

- gradul de imperrneabilitate;

- gradul de gelivitate;

- tipul de ciment;

- valoarea maxima a raportului AlC.

1.9. Toatc echipamentele utilizate pentru prepararea, transportul ~i punerea "in opera a betonului, inclusiv a cclor pentru prepararca agregatelor ~i fasonarea armaturilor, trebuie sa fie atcstate de Comisia Nationala de Atestare a Masinilor si Echipamcntclor de Constructii - CNAMEC din MLPAT pentru a asigura calitatea lucrarilor executate precum si protectia vietii, a sanatatii ~i a mediului In conformitate cu prevederile HG 1046-1996.

1.5. Detalierea regulilor de executie ~i de control al calitatii se va face de catre Executant cu respectarea prevederilor prezentului Cod: prin proceduri specifice sistemului de asigurare a calitatii,

Executantul lucrarii va transmite Investitorului Planul calitatii care include Planul de control al calitatii, verificari ~i incercari (P.C.C.Y.L) '~i va anexa la cerere si procednrile de executie si eontrol.Investitorul va cere dupa caz ~i acordul Proiectantului.

10

11

CAPITOLUL 2

Nr.crt Indicativ Titlul rcglementarilor Publ icata in :
C.3. C 11-74 lnstructiuni tehnice privind BuIctinul
alcatuirea ~i folosirea in Constructiilor
constructii a panourilor din placaj nr.4175
pentru cofraje.
CA. (In curs de aparitie) Ghid pentru proiectarca ~i
utilizarca cofrajelor
D. Reglcmentari privind cxccutarca lucrarilor de bctoane
0.1. C 16-84 Normativ pentru rcalizarca pc Bulctinul
timp friguros a lucrarilor de con- Constructiilor
structii ~i a instalatiilor aferente. nr. 6/86
0.2. P 59-86 Instructiuni tehnice pentru proiec- Buletinul
tarea si folosirea arrnarii cu plase Constructi ilor
sudate a clementelor de beton. nr. 10/86
0.3. C 28-83 lnstructiuni tehnice pentru Buletinul
sudarca armaturilor de otel bcton. . Constructiilor
nr. 7/83
DA. P 73-78 Instructiuni tehnicc pentru Buletinul
proiectarea si executarea rccipi- Constructiilor
cntilor din beton armat ~i beton nr. 12178
[precornprirnat pentru lichide.
0.5. C 212-87 Insrructiuni tehnice pentru Buletinul
aplicarea procedeului tehnologic Constructiilor
de vacuurnare a betonului. nL 9/87
0.6. C 130-78 lnstructiuni tehnicc pentru Buletinul
aplicarea prin torcrctare a Constructiilor
mortarelor si betoanelor. nr. X179
0.7. C 122-89 Instructiuni tehnice pentru Bulctinul
proiectarea si executa rea Constructiilor
lucrarilor de constructii din beton nr. 2/91
aparent cu parament natural.
0.8. C156-89 lndrurnator pentru aplicarea Bulctinul
prevcderilor STAS 6657/3-89. Constructiilor
Elemente prefabricate din bcton, nr. 1/91
beton armat ~i beton
precomprirnat. Procedee ~i
dispozitive de verificare a
caracteristicilor geometrice. PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE in DOMENIU

Nr.crt Indicativ Titlul reglementarilor Publicata in :
A. Rcglemcntari cu caractcr general
A.1. ST AS J 0 107/0-90 Calculul ~i alcatuirea elcrnenrclor
din beton, bcton armat ~i beton
precomprimat
A.2. P 100-92 Normativ pcntru proiectarea Buletinul
antiseismica a constructiilor de Constructiilor
locuinte, social-culturale, nr. 1-2/92
agrozootehnice ~i industriale.
B. Reglernentari privind exccutia lucrarilor dc fundatii
B.l. p 10-86 Normativ privind proicctarca si Buletinul
executarea lucrarilor dc fundatii Constructiilor
directe la constructii, nr. 1/87
B.2. C 160-75 Normativ privind alcatuirea si Buletinul
executarea pilotilor pentru Constructiilor
fundatii. nr.6/75
B.3. C 215-R8 Instructiuni tehnice pentru Bulctinul
elcmente de fundatii din beton cu Constructiilor
adaos de cenusa de centrale nr.6/88
termoelectrica, situate in tcrcnuri
cu agresivitati naturale si
industrialc.
C. Reglcrnentari privind executarea lucrarilor de cofraje
Cl. C 41-86 Normativ pentru alcatuirea, Buletinul
exccutarea si folosirea cofrajelor Constructiilor
glisante. nr. 7/86
('.2. C 162-73 Nonnativ pentru alcatuirea, Buletinul
exccutarea ~i folosirea cofrajelor Constructiilor
metalice plane pentru peretii din nr. 7174
beton monolit la cladiri, 12

13

Nr.crt lndicativ Titlul reglementarilor Publicata In :
D.9. C 149-87 Instructiuni tehnice privind Buletinul
procedee de rernediere a Constructiilor
defectelor pentru elemente de nr.5/87
beton si beton annat
0.10. PE 713-90 Instructiuni tehnice RENELI
departamentale pentru executia ~i ISPH-BPE
controlul betoanclor constructiilor 1/90
hidrotehnice.
D.II. C 155-89 Normativ privind prepararea si Buletinul
utilizarea betoanelor eli agregate Constructiilor
usoare. nr. 2/91
D.ll. C 163-73 lnstructiuni tehnice pentru Buletinul
folosirca profilului incastrat PVC Constructiilor
plastifiat, la eransarea rosturilor in nr.2174
cadrul constructiilor hidrotehnicc.
D.13. C 237-92 Instructiuni tehnice pentru Buletinul
utilizarea aditivului complex constructiilor
ADCOM la prepararea betoanelor 1/93
de cirnent,
D.14. C 238-92 Instructiuni tehnice provizorii Buletinul
privind realizarea betoanelor de constructiilor
c1asii (Bc 60-Be 80). 1193
D.15. C 248-93 lnstructiuni tehnice pentru Buletinul
realizarea betoanelor de nisip. constructiilor
2/94
D.16. (In curs de aparitie] Specificatie tehnica privind
betoanele utilizate la realizarea
elementelor prefabricate
D.17. NP 007 -97 Cod de proiectare pentru structuri Rcglementari
~i cadre din beton armat. in constructii
INCERC nr.
70/97
D.18. P 85 - 97 Cod de proiectare pentru structuri Buletinul
cu pereti structurali. constructiilor
10/96 Nr.crt Indicativ I Titlul reglementarilor Publicata In :
E. Reglementari privind verificarea calitatii si receptia Iucrarilor de constructii
~i instalatii
E.!. C 56-85 Normativ pentru verificarea Buletinul
calitatii ~i receptia lucrarilor de Constructiilor
constructii, TIr. 1-2/86
E.2. C 26-85 Normativ pentru incercarea Buletinul
betonului prin metode Constructiilor
nedistructive. nr, 8/85 ~i
2/87
E.3. C 54-81 lnstructiuni tehnice pentru Buletinul
incercarea betonului cu ajutorul Constructiilor
carotelor. nr.2/82
EA. C 117-70 Instructiuni tehnice pentru Buletinul
folosirea radiografiei la Constructiilor
dcterminarea defectelor din nr. 9/70
elementele de beton annat.
E.5. C 200-81 Instructiuni tehnice pentru Buletinul
controlul calitatii betonului la Constructiilor
constructii ingineresti ingropate, TIr.6/82
prin metoda carotajului sonic.
E.6. C 150-84 Normativ privind calitatea Buletinul
imbinarilor sudate din otel ale Constructiilor
constructiilor civile, industriale ~i nr.7/84
agricole.
F. Reglementari privind executarea Iucrarilor de protectie a constructiilor in
conditii de agresivitate.
F.l. C 170-87 Instructiuni tehnice de protectia Buletinul
eletnentelor din beton annat ~i Constructiilor
beton precomprimat supraterane nr.7/88
situate in medii agresive naturale
~i industria Ie.
F.2. C 210-82 Nonne tehnice privind protecpa Buletinul
anticoroziva a bazinelor de beton Constructiilor
annat pentru neutralizarea ~i nr. 7/82 ~i
epurarea apelor industriale. 4/85 14

15

NLCl1 Indicativ Titlul reglementiirilor
I G. Standarde
,
C I \1 E x T
G.!. SR 38~V95 Cimcnt Portland.
G.2. SR 1500/96 Cimenturi compozite uzualc de tip II, 111, IV, v.
(;] SR ]011/96 Cimenturi hidrotehnice ~i cirncnturi rczistente la
sulfati.
G.4. SREN 196-7/95 Metode de inccrcarc a cirnenturilor, Metode de
prelevare si pregiitirea probelor de ciment,
Ci5. SREN 196-6/94 Metode de incercarc a cirnenturilor. Dcterrninarca
finetei,
I (i.6. SREN 196-3/97 Metode de inccrcare a cimenturilor. Determinarca
I timpului de priza si a constantei de velum.
G.7. SR 227-5/ 96 Cimenturi. lncercari fiziee. Determinarea caldurii
I de hidratare,
G.S. SREN 196-1/95 Metode de incercare a cirncnturilor. Dcterminarea
. rezistcntelor mecanice .
I G.9. SR 6232-96 Cimenturi, adaosuri minerale ~i aditivi.Vocabular.
, G.IO. SREN 196-2 95 Mctode de incercarc a cirncnturilor. Analiza
chimica a cimenturilor.
G.ll. SREN 196-4/95 Metode de incercarc a eimenturilor. Dcterminarca
cantitativa a constituicntilor.
1(;·12. SREN 19()-5/95 Metode de incercarc a eimenturilor. Testul de
puzzolanicitatc pcntru cirnentunlc puzzolanice.
G.13. SREN 196-21/94 Metodc de inccrcare a cimenturilor, Determinarca
continutului in cloruri, in CO2 ~i alcalii in
cimenturi.
G.14. SR 7055/96 Ciment Portland alb.
G.15 SPI - 1994 Cimenturi cu adaos de calcar sail calcar
dolomitic.
G.16. SP} - 1995 Cirnent Portland de tip BS 12-71'
G.17. SP4 - )997 Cimenturi Portland colorate.
G.1S. SP5-1995 Ciment Portland aditivat.
G.19. SP6-1995 Cimenturi hidrotehnice aditivare.
G.20. SP7 - 1995 Cimcnturi pcntru drumuri ell adaos CD 345.
G.21. SP8 - 1995 Cimcnturi pentru drumuri ell adaos/aditivate, Nr.crt lndicativ Titlul reglementiirilor
AGREGATE
G.22. STAS 1667-76 Agregate naturale gre1e pentru betoane si mortare
cu lianti minerali,
G.23. STAS 662-89 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de
balastiera,
G.24. SR 667-97 Agregate ~i piatra prelucrata pentru drumuri.
Conditiitehnice generale de calitate.
G.25. ST AS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane ~i mortare
cu lianti minerali. Metode de incercare,
G.26. ST AS 2386-79 Agregate minerale usoare. Conditii tehnice
generale de calitate.
G.27. ST AS 7343-80 Agregate minerale usoare. Granulit.
G.28. STAS 8177-68 Agregate din zgura expandatii pentru betoane
usoare,
APA
G.29. STAS 790-84 Apa pentru betoane ~i mortare.
ADITIVI
G.30. ST AS 8573-78 Aditiv impermeabilizator pentru mortare de
ciment.
G.31. ST AS 8625-90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.
BETOANE ..
G.32. (in curs de aparitie) Specificatie tehnica, Betoane - Terminologii,
cerinte, niveluri de performanta,
G.33. ST AS 334911-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea
gradului de agresivitate a apei,
G.34. STAS 3349/2-83 Betoane de ciment, Prescriptii pentru stabilirea
agresivitatii apei fata de betoanele constructiilor
hidroenergetice.
0.35. STAS 1759-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul
proaspiit. Determinarea densitatii aparente a
lucrabilitatii, a continutului de agregate fine ~i a
inceputului de priza, 16

17

Nr.crt Indicativ Titlul reglementarilor
G.36. STAS 5479-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul
proaspiit. Detenninarea continutului de aer oelus.
G.37. STAS 2320.-88 'Incercari pe betoane §i mortare. Tipare metal ice
demontabile pentru confection area epruvetelor ..
0.38. STAS 1275-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit,
Detenninarea rezistentelor mecanice,
G.39. STAS 2414-91 I tncerciiri pe betoane. Determinarea densitatii,
cornpactitatii §i porozitatii betonului intiirit.
G.40. STAS 3519-76 [Incercari pe betoane. Verificarea
imperrneabilitatii la apa.
G.41. ST AS 3518-89 I Incercari de laborator ale betoanelor.
Determinarea rezistentei la inghet-dezghet
(gelivitate ).
G.42. ST AS 5440.-70. Betoane de ciment. Verificarea reactiei alcalii-
agregate.
0.43. STAS 2833-80. [Incercari pe betoane. Determinarea contractiei
axiale a betonului intarit,
0.44. STAS 5585-71 Incercari pe betoane. Detenninarea modulului de
elasticitate static la compresiune al betonului.
G.45. STAS 6652/1-82 Incerciiri nedistructive ale betonului. Clasificare
~i indicatii generale,
G.46. STAS 960.2-90. Beton de referinta. Prescriptii pentru
confectionare ~i incerciiri.
G.47. STAS 610.2-86 Beton pentru constructii hidrotehnice, Clasificare
si conditii tehnice de calitate.
G.48. SR 183/1 - 95 Lucriiri de drumuri. Imbracaminti din beton de
ciment. Conditii tehnice generale de calitate,
G.49. ST AS 1799-88 Constructii de beton, beton annat §i beton
precomprimat. Tipul ~i frecventa verificarilor
calitatii materialelor ~i betoanelor destinate
executarii lucrarilor de constructii din beton,
beton armat ~i beton precomprimat.
0.50.. STAS 3622 - 86 Betoane de ciment - c1asificare
G.Sl. STAS 5511-89 Iincercari pe betoane. Detenninarea aderentei
beton-armiiturii. Nr.crt Indicativ Titlul reglementarilor
0.52. ISO 9812 Consistentabetonului. Metoda raspandirii.
0.53. ISO 70.31 Detenninarea impermeabilitatii betonului.
G.54. ENV 20.6 Specificatie tehnica. Betoane - teminologii,
cerinte, niveluri de perforrnanta.
G.55. CEB-FIP Model code 1990. m.205 Partea 0- Tehnologia
betonului.
G.56. Eurocode 2 Calculul si alcatuirea structurilor de beton.
G.57. ST AS 660.5-78 Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a
otelului beton, a sarmei si a produselor din sarma
pentru beton precomprimat.
G.58. SR-ISO 7438-92 Materiale meta lice. Incercarea la indoire.
G.59. SR-ISO 780.1-93 Materiale metal ice. Ineercarea la indoire
alternants.
G.6o. STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald.
0.61. STAS 43812-91 Sarma rotunda profilata,
G.62 SR 438/3·98 Plase sud ate.
0.63. SR 438/4-98 Sanna eu profil periodic obtinuta prin deformare
plastics la rece.
G.64. ST 009-96 Specificatie privind cerinte ~i criterii de
performanta pentru armaturi.(Buletinul
constructiilor m.11197)
G.65. (in curs de aparitie) Ghid pentru utilizarea eimenturilor romanesti
fabricate conform nonnelor europene si stabilirea
compozitiei betoanelor.
G.66. (in curs de ap~ritie) Specificatie tehnica. Glosar de termeni privind
degradarile si lucrarile de interventie la
constructii. 19

18

3. TERMENI· DEFINITII

Nr.crt TERMEN DEFINITIE
7. BETON Beton preparat intr-o instalatie in santierul de
PREPARATIN constructii,
SANTIER
8. BETONUSOR Beton cu densitate aparenta in stare uscata
(105° C) de maxim 2000 kg / rrr' Este produs in
intregime sau partialprin utilizarea agregatelor cu
structura poroasa (usoara).
9. BETONCU Beton cu densitate aparenta in stare uscata
DENSITATE (105° C) mai mare de 2000 kg/m': dar nu mai
NORMALA mult de 2500 kg/m"
(SEMIGREU SI
GREU)
10. BETON FOARTE Beton cu densitate aparenta in stare uscata
GREU (105° C) mai mare de 2500 kg/rrr':
II. ADITIV Produs chimic care se adauga in beton, in
cantita]i miei fata de masa cimentului, inainte sau
in timpul amestecarii betonului in scopul
modificarii dupa necesitati a proprietatilor in
stare proaspata si/sau intfu1.tii ale betonului.
12. ADAOS Material anorganic fin ce se adauga in beton
pentru a imbunati anumite proprietiiti sau pentru
a obtine proprietati speciale, Existii dona tipuri de
adaosuri adaosuri practic inerte, respectiv
puzzolaniee (hidraulice) in conditii de
temperaturii ~i presiune normala.
13. AGREGATE Materiale granulate naturale (de balastiera sau
concasate) sau artificiale cu forma si marimea
granulelor adecvate realizarii betonului.
14. AGREGATE Agregate. naturale semiartificiale constand din
USOARE granule eu 0 structura poroasa ~i cu densitate
aparentii mai mica de 900 kglml.
15. AGREGATECU Agregate cu densitatea aparentii cuprinsii intre
DENSITATE 1201 kg/m' ~i 2000 kg/m':
NORMALA
(GRELE) Nr.crt

DEFINITIE

1.

2.

3.

TERMEN

BETON DE CIMENT

BETON PROASpAT

BETON INTARIT

Material compozit obtinut prin omogenizarea amestecului de ciment, agregate si apa format prin intarirea pastei de eiment (ciment si apa). Pe Janga aceste componente de baza, betonul mal po ate contine adaosuri si/sau aditivi.

Nota Daca miirimea maxima a granulei de agregate este de 3(5)mm., materialul care rezulta este denumit mortar.

Starea betonului din momentul arnestecarii componentilor pana la inceputul prizei cirnentului din beton.

In aceasta perioada betonul are deformatie plastica si poate fi compactat prin diverse metode specifice,

Material compozit format din pietris ~i 0 rnatrice (piatra de ciment ~i agregate fine) cu structura de conglomerat, proprietati de piatra artificial a si earacterizat prin rezistente mecanice evolutive.

4.

SARJA

Cantitatea de beton amestecat intr-un ciclu de amestecare a malaxorului/ sau cantitatea de beton transportat ca beton marfa intr-un vehieull sau cantitatea de beton descarcata sub 0 arnestecare continua intr-un minut.

5.

BETON MARFA

Beton preparat intr-o instalatie care· produce beton, in afara santierului de constructie si livrat de producator ca beton proaspat, Responsabilitatea livrarii amestecului specificat (amestec de beton prescris) sau a fumiziirii unui beton cu performantele cerute (amestec de beton proiectat) revine producatorului de beton.

6.

BETON PUS IN OPERA

Beton preluat de executant de la producator ~i pus in opera. Responsabilitatea realizarii perforrnantelor betonului in structura (prin tumare, compactare, tratare, etc.) revine executantului,

20

21

NT. crt TERMEN DEFINITlE
16. AGREGATE Agregate care au 0 densitate aparenta mai mare
FOARTE GRELE de 200 I kg/m':
17. CIMENT Liant hidraulic, sub forma de material anorganic
fin macinat. In amestec cu apa formeaza 0 pastil
care face priza ~i se intareste prin reactiile ~i
procesele de hidratare. Dupa intarire i~i rnentine
rezistenta si stabilitatea chiar si sub apa,
18. CANTIT A TEA DE Apa de amestecare plus apa continuta de
AP.A. agregate, de aditivi :;;i adaosuri (uneori posibil apa
provenita din gheata adaugata).
19. RAPORTUL Raportul dintre cantitatea de apa ~i continutul de
AP.A. / CIMENT ciment din beton.
20. AERANTRENAT Aerul incorporat in beton "in mod intentionat in
timpul amestecarii, utilizand un agent de
suprafata activo De regula, porii au un diametru
10 - 1000 um, fiind sferici sau aproape sferici.
21. AEROCLUS Goluri de aer in beton care nu sunt antrenate in
mod intentionat ~i care sunt semnificativ mai mari
dedit porii de aer antrenat, dimensiunea lor fiind
mai mare sau egalii cu I mm.
22. AMESTECDE Un amestec pentru care beneficiarul specificii
BETON performantele necesare ale betonului, Jar
PROIECTAT producatorul este responsabil sa furnizeze un
amestec care sa asigure aceste performante,
23. AMESTECDE Un amestec pentru care beneficiarul specifica
BETON compozitia amestecului ~I materialele ce se
PRESCRIS folosesc, Producatorul este responsabil sa
furnizeze amestecul specificat, dar nu raspunde
de performantele acestuia.
24. LUCRABILITATE Proprietatea betonului proaspat (cu piistrarea
ABETONULUI omogenitatii) de a asigura umplerea cofrajelor si
PROASpAT ingloharea armaturilor, Se apreciaza pe haza
consistentei betonului determinata prin metode
specifice : tasare, remodelare, grad de compactare
,i rispandire. 4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR

4.1. CIMENT

4.J.1.Tipuri de ciment. Clase ,i eertnte

Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau

din standardele profesionale.

Cimenturile uzuale se clasifica dupa cum urmeaza : - ciment Portland (tip I.)

- ciment Portland compozit (tip II.)

- ciment de fumal (tip III.)

- ciment puzzolanic (tip IV.)

- ciment compozit (tip Y.)

Denumirea cimentului este data de nucleul acestuia.

Nucleul cimentului este denumirea data amestecului de clincher Portland cu aIte componente principale in proportie de 95 - 100 % si cu componente minore in proportie de 0 - 5 %, exclusiv sulfatul de calciu si aditivii.

Componentele principale care intrii incompozitia nucleului de ciment sunt clincherul Portland, zgura granulata de fornal, puzzolane natura.le si industriale, cen~ determocentrala, sisturi calcinate, calcare, praf de silice, filere.

Noile tipuri de cimenturi sunt prezentate in ANEXA 1.1..

Fiecare tip de ciment cu adaosuri se produce in mai multe variante de compozitie, care se diferentiaza prin procentele de clincher ~i celelalte componente principale. Aceste procente, de regula, pot fi :

- 80 - 94 % clincher ~i 6 - 20 %.<:slte componente principale;

- 65 - 79 % clincher si 21 - 35 % alte componente principale.

Fuactie de rezistenta standard, se pot defini trei clase de rezistenta pentru cimenturi: 32,5; 42,5 ~i 52,5. Functie de rezistenta initiala pentru fiecare clasii de rezistentl standard sunt·definite: 0 clasii cu rezistenta il1itiala normal! si 0 clasicu rezistenta ini~alii mare (simbolizata R).

Clasa de rezistenta este definita prin rezistenta standard Ia 28 de zile. Cerintele pentru ciasele de rezistenta sunt prezentate in tabelul 4.1.

22

23

TABELUL 4.3

TABELUL 4.1.

Caracteristica Tip ciment Clasa de rezistenta Conditii
a cimentului (%)
Pierderi la calcinare I. toate clasele
IIl/A. S; 5,0
Rezidul insolubil r. reate clasele
HilA.
Continut in sulfati I. 32,5
(SO,) II. 32,5 R S; 3,5
IV/A. 42,5
VIA. toate c1asele
III1A. toate cIaselc
toate tipurile 42,5 R
52,5 S; 4,0
52,5 R
Continut in cloruri toate tipurile toate c1asele $ 0,1
Puzzolanicitate I VIA. toate clasele sa satisfaca
incercarea de
puzzolanicitate Clasa Rezistenta la compresiune Nzmrrr'
Rezistenta initiala Rezistenta standard
2 zile 7 zile 28 zile
32,5 - :?16 :? 32,5 $ 52,5
32,5 R :? 10 -
42,5 :? 10 - :? 42,5 S; 62,5
42,5 R > 20 -
52,5 . :<!20 - :<! 52,5-
52,5 R :? 30 - Cerintele fizice ale cimenturilor uzuale sunt prezentate in tabelul 4.2.

T ABELUL 4.2.

Clasa de rezistenta Timpul initial de priza Stabilitate
(min.) (mm.)
32,5 :<!60 $10
32,5 R
42,5
42,5 R
52,5 :<! 45 ::;10
52,5R 4.1.2. AJegerea tipului de cirnent

Cerintele chirnice pentru cimenturile uzuale sunt prezentate in TABELUL 4.3.

In stadiul de proiectare a elernentului sau structurii de rezistenta trcbuie sa se tina seama de criterii semnificative pentru alegerea, tipului ~i clasei de rezistenta a cimentului utilizat :

- rezistenta caracteristica necesara betonului;

- viteza de dezvoltare a rezistentei;

- conditii de executie si tehnologie adoptata;

- conditii de serviciu si expunere a structurii (de ex. mediu agresiv, inghet _

dezghet ell sau Tara agenti chimici, etc.)

In anexa I.2. tabelele 1.2.1. 1.2.2. si 1.2.3. se indica tipurile de ciment funelie de conditiile de expunere, avand in vcdere urmatoarele:

Dad se urmareste obtinerea unor clase supcrioare pentru beton se recornanda folosirea cimenturilor de cia sa superioara ~i a aditivilor reducatori de apa.

24

25

Cimenturile Portland, tip I. sau alte tipuri de cimenturi Cll continut ridicat de clincher si in particular cimenturile eu rezistenta initiala mare (R) dezvolta o viteza de intarire mult mai rapida decat a cimenturilor avand un continut ridicat de componente. Acestea sunt recomandate in situatiile in care este necesara obtinerea rezistentei prestabilite la 0 viirsta inferioara eelei de 28 zile.

In cazul unor clemente masive se vor folosi cimenturi care prezinta valori mici ale caldurii de hidratare in vederea evitarii fisurarii tennice si aditivii intarzietori de priza, .

In cazul in care temperatura In timpul turnarii este scazuta, se vor folosi cimenturiJe cu intarire rapida (R) si aditivii acceleratori, iar in cazul rurnarii pe timp calduros, cimenturile cu intarire lentil ~i aditivii intarzietori.

In conditii speciale de expunere, daca betonul este in .contact cu apa ce contine de ex. sulfati peste 500 mg.!!. sau cu solul eu contmut de peste 3000

mg.lkg. se recomanda folosirea cimenturilor rezistente la ~ul~ati.. .

Daca folosirea agregatelor reactive nu poate fi evitata, trebuie folosite cimenturi cu un continut scazut 'in Na, 0, Kz 0 eonfonn specificatiei tehnice

pentru betoane. .

In cazuri speciale ale conditiilor de exploatare sau de executl.e, alegerea tipului de ciment se va face pe baza unor reglementari tehnice specifice sau cu avizul unui institut de cercetari sau laborator de specialitate.

- numarul certificatului de calitate eliberat de producator ~i datcle inscrise in acesta;

- garantia respectarii conditiilor de pasrrare;

- numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un

laborator autorizat si datele continute in acesta inc1usiv precizarea conditiilor de utilizare in to ate cazurilc in care tennenul de garantie a expirat.

Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre furnizor ~i utilizator.

Conform standardului SREN 196 - 7 pentru verificarea conformitatii unei livrari sail a unui lot ell prevcderile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unci comenzi, prelcvarea probelor de cirnent trebuie sa aiba loc 'in prezenta producatorului (vanzatorului) si a utilizatorului. De asernenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se faca in prezenta utilizatorului si a unui delegat a carui impartialitate sa fie recunoscuta atat de producator cat si de utilizator.

Prelevarca probe lor se face in general inaintea sau in timpul livrarii, Totusi daca este necesar, se poate face dupa livrare, dar cu 0 intarzicre de maximum 24 ore.

4.1. 4. Depozitarea

4.1.3. Livrare ~i transport

Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului conform prevederilor din Anexa Vl.l. inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de cirnent sau in incaperi special arnenajate.

Pana la tenninarea efectuarii deterrninarilor acesta va fi depozitat in depozitul tampon inscriptional.

Depozitarea cimentului "in vrac se va face In celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin inscriere vizibilii a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate pe fiecare, siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor ~i a livrarilor, Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspati] pentru a se asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei si Ia o distanlii de 50 cm de la peretii exteriori, pastrand imprejurul lor un spatiu

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau in vrac transportal In vehicule rutiere, vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a

calitatii, . . .

In cazul cimentului vrae transportal se face numai in vehicole rutiere ell recipiente speciale sau vagoane de cale ferate speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatics. .. ~ .. .

Cimentul va fi protejat de umezeala ~i impuritati in timpul depozitarii ~I

transportului. . •

In cazul in care utilizatorul procurii cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi insotita de 0 declaratie de confonnitate, in care se va mentiona :

- tipul de ciment ~i fabriea producatoare;

- data sosirii in depozit;

26

27

4.2.1. Condirii generale

4,2.2.2, Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu de asigurare a calitatii (sau sa functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa cuprinda ~i aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat, si sa asigure calitatea produsului livrat la nivclul prevcderilor din reglementari, comenzi, sau contracte. Seful statici va fi atestat de I.S.C.L.P.U,ATprin inspcctiile teritoriale.Reatestarea statiei se va face dupa aceiasi procedura la ficcare 2(doi)ani.

Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de: autorizatiile necesare exploatarii balastierii ~i documentele care sa dovedeasca natura zacamantului;

documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu: manualul de ealitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de functionare, fisele posturilor etc.);

depozite de agregate, cu platforme amenajatc si avand compartimente separate .;;i marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate;

utilaje de sortare, spaiare etc, in buna stare de function are, atestate CNAMEC;

personal care va avea cunostintele si experienta necesare pentru acest gen de activitati ce se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii;

laborator autorizat sau dovada colaborarii prin conventie sau contract cu alt laborator autorizat.

4.2.2.3 Comisia de atestare interna va ave a urmatoarea components:

presedinte- conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in lipsa acestuia un specialist atestat de MLPAT ea "Responsabil tehnic cu executia", angajat permanent sau in regim de eolaborare;

membrii;

specialist eu atributii in domeniul controlului de calitate; specialist eu atributii in domeniul de meeanizare;

.seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a incheiat 0 conventie sau un contract de colaborare,

suficient pentru circulatie. Stivele VOT avea eel mult 10 randuri de saci suprapusi.

Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator pentru tipul de

ciment utilizat. .

Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton armat numai dupa verificarea starii de conservare ~i a rezistentelor mecanice.

4.1.5. Controlul calitiipi cimentului

Controlul calitatii cirnentului se face:

- la aprovizionare inclusiv prin verifiearea certificatului de calitate/garantie emis de producator sau de baza de livrare conform punctului 4,1.3,;

- inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.

Controlul calitatii cimentului este prezentat la punctul 17 .2.1.1. ~l in ANEXA VI.l.

4.2, AGREGA TE

4.2, J.ILa executarea elementelor si constructiilor din beton si beton armat cu densitate aparenta normala (2001 - 2500 kg/m'), se folosesc agregate cu densitate normals (1201 - 2000 kg/m') provenite din sfaramarea naturala si/sau eoncasarea rocilor,

4.2.1.2Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglernentarile tehnice specifice (STAS 1667-76.;;i dupa caz STAS 662-89 si SR 667-98).

4.2.2 Producerea ~i Iivrarea agregatelor

Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la . livrare certifieatul de calitate pentru agregate si eertificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acteditat.

4.2.2.1. Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de 0 comisie intema in prezenta unui reprezentant desemnat de ISCLPUA T.

2c

29

In cazul In care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin eumul de functii (in eonformitate ell sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie nu va mai fi necesara partieiparea unui aIt specialist.

Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la actiunile privind atestarea balastierei si va avea cunostintele necesare verificarii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate. 4.2.2.4 Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de ate stare pentru mentinerea ~nditiilor avute in vedere la atcstare si functionarea sistemului de asigurare a calitiitii.

4.2.2.5 In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verficarilor trimestriale, sau a inspectiilor efectuatc de organisrnele abilitate,agentul econornicfstatia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua masuri preventive sau corective dupa caz. Aducerea la indeplinire a actiunilor corective se comunica in maximum 24 ore organului constatator pentru a decide in conformitate cu prevederile punctului 4.2.2.6.

4.2.2.6. In situatia constatiirii unor deficiente eu implicatii asupta calitatii agregatclor se vor lua urmatoarele masuri:

a} OPRlREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constatii eel

putin una din urmatoarele deficiente:

deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor; deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;

lipsa personalului calificat ce deserveste statia;

nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor;

alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor;

b) OPRIREA functionarii statiei de producere a agregatelor in baza

uneia din urmatoarele constatari:

dereglarea utilajelor de sortare/spalare a agregatelor; obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor;

nerespectarea efectuarii incercarilor conform reglementarilor in vigoare;

nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii.

In aceste cazuri reluarea activitatii in conditii normale se va face pc baza reconfirmarii certificatului de atestare de catre comisia de atestare.

4.2.3. Alegerea dimensiunii maxirne a agregatelor se va face conform punctului 6.2.2.

4.2.4 Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede trebuie verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.

4.2.5. Transportul ~i depozitarea

Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte rnateriale in tirnpul transportului sau depozitarii,

Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltirne corespunzatoare pentru evitarea amesteeiirii eu alte sorturi. Compartimentele se vor marc a cu tipul de sort depozitat.

Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platfonne balastate.

4.2.6. Controlul calitAtii agregatelor

Controlul calitatii agregatelor este prezentat la punctul 17 .2.1.1. ~I rn ANEXA VI. 1., iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80.

4.fAPA

Apa de amestecare utilizatii la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publici sau din alta sursii, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineascaccnditiile tehnice prevazute in ST AS 790 / 84

4.4. ADITIVI

4.4.1. TIpurl de aditivi ,i efeete asupra betoaneior

4.4.1.1. Aditivii sunt produse chimice care se adaugA in beton in cantititi mai mici- sau egale 'cu 5 % substanta uscata fat! de masa cimcntului in scopul 1mbunatitirii I modificirii proprietatilor betonului in stare proaspiti ,i 1 san intirita.

30

31

4.4.1.2.Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarilc specificc sau agrementele tehnice in vigoare. Aditivii nu trebuic sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa produca coroziunea armaturii.tex. : clor)

4.4.1.3. Principalele grope (c1ase) de aditivi care se intalnesc In practica curenta a betoanclor sunt diferite in functie de efectul principal pe care aditivul 11 are asupra proprietatilor betonului.

Aceste grupe de baza sunt : - aditivi reducatori de apa

- aditivi intens reducatori de apa

- aditivi plastifianti

- aditivi superplastifianti

- aditivi acceleratori de priza

- aditivi intarzietori de priza

- aditivi accelerator! de intarire

- aditivi antrenatori de aer

- aditivi anti-inghet

- aditivi irnpermeabilizatori

- aditivi inhibitori de coroziune

4.4.1.4. Efectul aditivilor asupraproprietatilor betonului este in rcalitate un efect complex - pe langii efectul principal existand si unul sau mai multe efecte secundare mai mult sau mai putin pronuntate.

Efectele principale si secundare ale aditivilor curent utilizati precum $i influenta acestoraasupra caracteristicilor betonului in stare proaspata $i intiiritii sunt prezentate in ANEXA I 3.

_ reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele tehnologice;

- cresterea rezistentei si a durabilitatii prin irnbunatatirea structurii betonului;

4.4.2.2. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul 4.4.

BETOANE PREPARATE OBLIGATORIU CU ADiTIVI Tabelul44

4.4.2. Condi~i de utilizare

..
Nr.crt. Categoria de betoanc Aditiv recomandat Observatii
1 Betoane supuse la inghet antrenor de aer
- dezghet repetat
2 Betoane cu reducator de apa - dupa caz :
penneabilitate redusa plastifiant - intens reducator -
superpl astifiant
- impermeabilizator
3 Betoane expuse in Idem dupa caz :
conditii de agresivitate - intens reducator -
intensa si foarte intensa superplastifiant
- inhibitor de
coroziune
4 Betoane de rezistenta plastifiant sau Tasarea betonului :
avand c1asa cuprinsa superplastifiant T3 - T 3fT4
intre C 12 115 ~i C 30 / sau T41 T5 -T5
37 inclusiv
5 Betoane executate superplastifiant -
monolit avand clasa ~ C intens reducator de
35/45 apii
6 Betoane fluide - cu superplastifiant
tasare egala eu T5
7 Betoane masive (Plastifiant)
Betoane tumate prin Superplastifiant +
tehnologii speciale (rara Intarzietor de priza
vibrare)
8 Betoane tum ate pe timp Intarzietor de priza
calduros +Superplastifiant
(Plastifiant) 4.4.2.1. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop :

_ unbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor ell armaturi dese, sectiuni subtiri, ina1time mare de turnare;

- punerea in opera a betoanelor prin pompare;

_ imbunatatirea gradului de impermeabilitate in cazul recipientilor sau a elementelor expuse la intemperii sau situate in medii agresive;

_ imbunatiitirea comportarii la inghet - dezghet;

_ realizarea de betoane de clasa superioara;

32

33

Nr.crt. Categoria de betoane Aditiv recomandat Observatii
9 Betoane turnate pe timp Anti-inghet +
friguros accelerator de priza
10 Betoane cu rezistente Acceleratori de
mari la termene scurte intarire
. - . . Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi.

Exista doua tipuri de adaosuri :

- inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca 10 % cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;

- active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului.

Adaosuri active sunt : zgura granulata de furnal, cenusa, praful de silice, etc.

In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A / C sc ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta,

Utilizarea adaosurilor se face in conformitate eu reglcmentarile tehnice specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii intocrnite de Iaboratoarele de specialitate. Conditiile de utilizare, conditiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, functie de tipul ~i proportia adaosului utilizat.

Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influcnteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii,

Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sanatiitii.

4.5.2. Transportul si depozitarea adaosurilor trebuic Tacuta in a~a fel incat proprietatile fizico - chimice ale acestora sii nu sufere modificari.

Observatii : Prevederea se aplica III termen cat mal scurt posibil de la intrarea in vigoare a prezentului cod de practica, dar nu mai mult de 3 luni de 1a publicare.

4.4.2.3. in cazurile in care Proiecta'ntul apreciazii cii pentru realizarea cerintelor de rezistenta si durabilitate este obligatorie folosirea numai anumitor tipuri de aditivi, atunci documentatia proiectului trebuie sii prevadii expres acest lucru .

4.4.2.4. In cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabelul 4.4. - Executantul apreciaza cii din motive tehnologice trebuie sa foloseascii obligatoriu aditivi de un anum it tip, va solicita avizul pro iectantulu i si includerea acestora in documentatia de executie.

4.4.2.5. Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face dupa caz de Proiectant, Executant sau Fumizorul de beton, luand in considerare recomandarile din tabelul 4.4., ANEXA I 3 ~i ANEXA I 4 - pet. 3.2.2.

4.4.2.6.in cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a ciiror compatibilitate ~i eomportare impreunii nu este eunoscutii este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de speeialitate.

4.4.2.7. Conditiile concrete de utilizare

Conditiile tehnice pentru materialele eomponente (altele dedit cele obi~nuite)' prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de tipul de aditiv utilizat si vor fi mention ate in fisa tehnologica de betonare,

5. CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI

.

4.5. ADAOSURI

Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta ~i durabilitatea acestuia sa fie asigurate conform tabelului 5.4. "t:erintele pentru durabilitatea betonului vor fi exprimate pe baza unor reguli care privesc compozitia betonului si alegerea materialelor. Alegerea tipului de ciment, domeniile si conditiile de utilizare ale cimenturilor sunt prezentate "in ANEXA 1.2.

4.5.1.Condifii generale

Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5 % substanta uscata fatii de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati speciale.

34

35

5.1. CERINTE PENTRU REZISTENTA

prezentat in cod in tabelul 5.4. Nivele de performanta la impermeabilitate ale betoanelor sunt prezentate la punctul 7.2.3.

Rezistenta la inghet - dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghet - dezghet, trebuie sa se incadreze in prevederile tabelului 5.4.

Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt prezentate la punctuI7.2.4.

Valoarea de baza a deforrnatiei specifice la 28 zile a betonului datorita contractiei pentru betoane obisnuite in conditii normale de intarire cste de 0,25°/00 conform STAS 10107/0-90.

Relatia intre raportul AlC si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru 0 varsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in deterrninarea efectiva a raportului AlC (vezi punctuI4.5.1.)

Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice fok determinate pe cilindru sau cub sunt prezentate la punctul 7.2.1.

5.2. CERINTE PENTRU DURABILITATE

Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii la anumite conditii de mediu prezentate la punctul 5.2.1. si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte :

a) Selectarea materialelor componente ale betonului astfel rncat sa nu contina impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea armaturii.

b) Alegerea compozitiei astfel incat betonul :

- sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul

5.2.1. Condifii de expunere

intarit;

- sa poata fi turnat si compactat pentru a forma 0 structure compacta pentru protejarea armaturii;

- sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. reactia alcalii - agregate);

- sa reziste actiunilor exteme cum ar fi influentele mediului inconjurator.

c) Amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege si betonul sii realizeze 0 structura compacta.

d) Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului ~i protejarea corespunzatoare a armaturii ..

Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si piistrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului.

In acest sens gradul de impenneabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este incadrata constructia, Acest aspect este

Cerintele impuse betonului depind de mediul in care este expus betonul. In acest context mediul implies actiuni fizice si chimice ale caror efecte nu au fost considerate ca "incareari" in proiectarea structurii,

In mul~e cazuri, parti ale structurii pot fi expuse la diferite conditii de expunere. In unele cazuri efecte locale produse de " microclimat " pot fi determinante pentru durabilitatea intregii structuri.

Clasele de expunere pentru beton raportate la conditiile de mediu sunt prezentate in tabelul 5.1.

Criteriile pentru aprecierea gradelor de agresivitate ale apelor naturale sunt prezentate in tabelul 5.2., iar pentru mediul marin in tabelul 5.3.

5.2.2. Dozaj de ciment ,i raportul AlC maxim

In general betonul nu este caracterizat indi in mod direct prin clase de durabilitate.

Durabilitatea unui beton poate fi raportatii la clasa sa de rezistenta, la compozitia sa, in particular la tipul de ciment, raportul AlC maxim, gradul de impermeabilitate, contractia axiala. si rezistenta la inghet -dezghe].

Pentru a asigura 0 rezistenta mare la piitrunderea substantelor agresive, raportul AlC va fi mai mic la expuneri mai severe la care este supusa structura din beton,

Un dozaj minim de ciment trebuie adoptat in vederea asiguriirii alcalinitatii betonului, conditie necesara pentru protectia impotriva coroziunii anniiturii si pentru a asigura lucrabilitatea betonului proaspat la un raport AlC dat. Valorile

36

37

pH-ului sunt mal mari de 12 pentru elemente din beton annat si rnai mari de 12,5 pentru elementele din beton precomprimat.

Valorile recomandate pentru raportul AlC maxim pentru diferite clase de expunere sunt prezentate in tabelul 5.4.,iar pentru dozajul minim de ciment in

tabelul 5.5. .

CLASE OE EXPUNERE A CONSTRUCT"LOR iN CONOITIILE DE MEOIU

Tabelul5 I

Durabilitatea betonului inclusiv protectia armaturii pot fi afectate de anumite substante dad acestea depasesc anumite limite. Cantitatile admise depind de 0 serie de factori cum ar fi : conditiile de mediu la care este expus betonul, tipul ~i compozitia cornponentilor betonului. De exemplu : sulfatii in anumite limite pot conduce la deteriorarea betonului prin fisuriiri datorita expansiunii, iar ionii de clor din beton pot produce coroziunea armaturii.

Continutul de ioni de clor solubili in apa din betonul proaspat nu trebuie sa depaseasca valorile precizate in specificatia tehnica pentru betoane si anume :

I % fata de masa cimentului pentru betonul simplu;

0,4 % fata de masa cimentului pentru betonul annat exploatat in mediu uscat sau protejat contra umiditatii;

0,15% fata de masa cimentului pentru betonul annat exploatat in mediu

cu clor;

0,30% fatii de mas a cimentului pentru beton annat exploatat in alte

conditii de mediu;

0,06% fata de masa cirnentului pentru beton precomprimat.

Clasa de expun ere Ex e mp le de construct i i
0 I 2
Constructii sau elemente de constructii situate In
spatii inchise, ferite de actiunea directs a
1 intemperiilor sau umiditatii cu exceptia un or scurte
a perioade in timpul executiei, respectiv constructii
MEDIU Moderat cu inchideri perimetrale ~i incalzite iama (ex: fetele
USCAT spre interior ale elementelor structurale-din cladirile
civile, inclusiv cele din grupurile sanitare si
bucatariile apartamentelor de locuit si din halele
industriale inchise, cu umiditati interioare :$75%).
Constructii si elemente de constructii expuse
b permanent la temperaturi mai mari de 30"C
Sever (incaperi cu utilaje sau aparatura care degaja
ciildurii, hale cu procese calde etc.).
Constructii sau elemente de constructii expuse la
inghet in stare nesaturatii sau expuse umiditatii
respectiv : constructii neincalzite in perioada de
a iamii, cu sau rara inchideri perimetrale (ex:
Moderat depozite acoperite), e1emente de constructii in
contact permanent cu apa (ex: fundatii sub nivelul
apelor freatice rara agresivitate sulfatica), elemente
de constructii situate 'in zonele de varia tie a
nivelului ape lor, dar rara posibilitate de inghet (ex:
2 fundatii radiere, pereti de contur etc.) Tara conditii
de impermeabilitate pentru beton.
MEDIU Constructii sau elernente de constructii expuse la
UMEO mghe] in stare saturata cu apa (ex: cheiuri,
estacade, canale deschise, diguri, stalpi pentru
b estacade, scari exterioare, platfonne).
Sever Constructii sau elemente de constructii expuse 1a
condens sau alternanta frecventii de umiditate si
uscaciune generata de procese tehnologice (ex: hale
in care umiditatea depaseste 90% sau se produc
freevent degajari de abur).
Constructii supuse presiunii apei pe una din fete. 5.2.3. Cantit:ifjle maxime admise de substante ce pot afecta, durabilitatea betonului

38 39

0 1 2
3 Constructii sau e1emente de constructii interioare
MEDlU UMED CU sau exterioare expuse la inghet-dezghe] si actiunea
INGHET ~I AGENTI sarii pentru dezghe].
DE DEZGHET ARE
normal Betonul aflat penn anent sub apa rnarii.
a moderat Betonul de deasupra zonei de variatie a
agresivitatea nivelului apei de mare (pe 0 inaltime a
apei de mare 1 elementului de cca. 2 m, respectiv intre
cotele +3 ... +5 de la nivelul marii,
Betonul din zona variatiei nivelului apei
sever de mare, considerata ca fiind de cca 3 m
deasupra nivelului marii.
2
b moderat Constructii expuse indirect agresivitatii
agresivitate marine.
4 atmosferica 1 Constructii expuse inghet-dezghetului
inclusiv cu rara posibilitate de strop ire.
MEDIU posibilitate Constructii inchise care nu se incalzesc
MARIN de inghet>- pe timp de iarna.
dezghet
sever Constructii situate la nivelul marii
expuse direct intemperiilor si salinitatii
2 prin stropire I/i altemanta frecventa a
umiditatii si uscaciunii, precum ~i
posibilitatii de Inghet In stare saturata.
Condens putemic generat de procesul
tehnologic.
a Medin chimic cu agresivitate foartc: slaba (FS).
5 b Mediu chimic cu agresivitate slabs (8).
MEDIU c Mediu chimic cu agresivitate
CHIMIC intensa (I).
AGRE8IV d Medin chimic cu agresivitate foarte
intensa (FI) .. OBSERVATIE :

Clasele de expunere 5 (a,b,c,d) se pot intalni in practica singure sau in

combinatie cu celelalte cIase de expunere.

40

CRITERfJ PENTRU APRECIEREA GRADELOR DE AGRESIVIT A TE ALE APELOR NATURALE (CU EXCEPTIA APEI DIN MA'REA NEAGRA)

Tabelul52

Nr. Natura agresivitatii f. slaba slaba f. intensa
crt. intensa
1. General acida, pH - 6,5-5,6 5,5-4,5 <4,5
2. Carbonica (C02 liber) in
mg/drrr' pentru duritate
temporara in °G de :
~2 10-14 15-30 31-60 >60
2,1 .... 6 15-29 30-60 61-90 > 90
6,1. ... 15 15-29 30-90 91-150 > 150
> 15 < 300 ;:: 300 - -
3. Saruri de amoniu(NH4 +) 50-99 100-200 201-500 > 500
mg/drrr'
4. Magneziana (Mg2+) In 100-199 200-1000 1001-3000 > 3000
mg/drrr'
5. Sulfatica' (SO/) in 150-249 250-500 501-1000 > 1000·
mg/drrr'
6. Dezalcalinizare
(HCO}-) in mg/drrr' - < 120 - -
duritate, eG) « 7)
7. Oxizi alcalini (OR) in
g/dnr' - 17,5-25 >25 -
8. Continut total de'safUri
In g/dm' - 10-20 20,1-50 > 50
.. ·Pentru stabilirea tipului 1/1 dozajului de ciment pentru agresivitatea sulfatica foarte intensa se diferentiaza trei cazuri functie de continutul de (SO/)

mg/drrr' astfel: Foarte intensa I 1001-2500 Foarte intensa 2 2501-5000 Foarte intensa 3 >5000

41

CRITERII PENTRU APRECIEREA GRADELOR DE AGRESIVIT ATE ZONA MAREA NEAGRA.

Tabelul5.3

CERINTE MINIME DE ASIGURARE A DURABILITATn PENTRU BETON iN FUNCTIE DE CLASELE DE EXPUNERE

Tabel54

Zona de salinitate
Clasa Sulina Sf Cap Midia
Nr. expunere Regim de Beton + Gheorghe +
crt ( conf cxpunere Sf. + Varna
TabeI5.1.) Gheorghe Cap Midia Veche
L 4a rnediu N - S S
Agresivita- M simplu - S S
tea apei de armat - S I
mare S I
S -
2. 4b mediu N - - -
Agresivita- M simplu - S S
tea atmos- armat - S I
fcrica S I
S - ..
Clasa Clasa Grad Grad Agre- Acr·"! Raport Tip de ciment
de de de de gate antre- NC, conform
expu- beton, imperm gelivita rezrs- nat max. Tabelelor
nere min. eabi- te, tente din Anexa L2
litate, min. la
rrnn. inghet
dez-
ghet
I CI2/15· P4· - - - 0,65* I.2.1
2 a C 16/20" P4 - - - 0,50 L2.1
b C 18/22,5 P8 G 100 da da 0,45 1.2.2
(I :SO)
3 C 25 / 30 PI2 G ISO da da 0,40 1.2.2
4 a C 20 / 25 P8 - - - 0,45
bi C 25 /30 P 12 G 100 da da 0,40 1.2.3
b2 C 25 /30 P 12 G ISO da da 0,40
5 a C 18/22,5 P8 0,50
b C 18/22,5 P8 - - - 0,50 1.2.3
e C 18/22,5 P 12 0,45
de 25 /30 PI2 0,45 OBSERVATIl:

N - normal M - moderat S - sever

I - agresivitate intense S - agresivitate slaba,

Agresivitatea atmosferica actioneaza asupra constructiilor din beton, beton armat pe 0 distanta de I km fata de tarm.

NOTA: * - pentru betonul simplu nu exista conditie;

** - se poate adopta class de beton minim C 12/ IS, eu conditia indeplinirii simultane a eelorlalte cerinte mininje pentru asigurarea

durabilitatii.

*** - conform tabel 1.5.3 (Anexa 1.5)

OBSERVATIE: In c1asele de expunere 1. j daca se indeplinesc conditia de impermeabilitate minimum P 12 ~i celelalte conditii minime de asigurare a durabilitatii, se poate adopta pentru betonul preeomprimat c1asa minima de beton C 20/25 sau C 25 /30, functie de tipul de armiituri utilizate.

42

43

DOZAJUL MINIM DE CIMENT PENTRU ASIGURAREA CERINTELOR DE DURABILIT ATE

6. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI

Tabel5.5

6.1. CONDlTII GENERALE

Clasa de Grad de Dozajul minim de eiment (kg/rrr' pentru
expunere agresivitate Beton simplu Beton armat
1 a - 150 250
b - 180 275
2 a - 200 290
b - 300 325
3 - 325 365
4 a S 300 325
I 350 390
b S 300 325
I 325 365
ANA AS ANA AS
5 a FS 225 2401) 260 2701)
(180)
b S 300 3301) 325 3601)
(230) 3002) 3402)
c I 350 3302) 3~e. 3652)
(280) 310)) 3503)
FI-l 4102) 4502)
3703) 4103)
d FI-2 350(+) 4102)(+) 390(+) 4502)(+)
(280) 41~) 4503)
FI-3 4103)(+) 45 (Y)(+) Betonul poate fi realizat pe baza unor cornpozitii stabilite in doua moduri principale:

- amestecul de beton proiectat la static de producator printr-un laborator autorizat;

- amesteeul de beton prescris (de catre proiectant si/sau utilizator) printr-un laborator autorizat.

6.1.1. Amestecul de beton proiectat

NOTATII:

A.N.A. - ape naturale agresive, eu exceptia eelor cu agresivitate sulfatica si apa Marii Negre

A.S. - agresivitate sulfatica

1) CIMENT II A-S

2) CIMENT H I; H II A-S

3) CIMENT SR I;SR II A-S

( +) - miisuri suplimentare de protectie

o - valoriledin paranm se VOl" adopta. pentru betoane suport sau de egalizare OBSERV AIlE: 10 caznrile in care nn se menlioneaza tipul de cimeot, acesta se stabileste conform anexei 1.2.

6.1.1.1. Cerinte generale

Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri prelirninare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. In absenta unor date anterioare se recornanda efectuarea unor amestecuri preliminare, in acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel incat sa aibe 0 consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor, Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta, in aceste cazuri, amestecurile de proba ale bet~ul~i in stare intiritii trebuie sa fie supuse incercarilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze 0 buna protectie a armaturii.

Compozitia betonului trebuie proiectata avand in vedere prevederile

prezentei reglementiiri tehnice.

6.] .1.2. Date privind compozitia betonului

In cazul amestecului proiectat 'trebuie specificate urmatoarele date de baza:

a) Clasa de rezistenta;

b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor;

c) Consistenpi betonului proaspat,

d) Dab; privind compozitia betonului (de exemplu raportul AlC maxim, tipul ~i dozajul minim de ciment)-funcfie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), conditiile de expunere etc. in concordanta cu prevederile prezentului cod de practicii.

44

45

De exemplu: un beton de clasa C 16/20 eu eonsistenta T3, preparat cu ciment 132,5 si avand agregate 0 - 31mm se va nota: C 16/20 - T3 - 132:5/0-31.

In anumite cazuri privind conditiile speciale de utilizare a betonului trebuie specificate caracteristici suplimentare (ce trebuie sa faca obiectul unor teste specifice), cum ar fi:

a) Caracteristici' ale betonului intarit, de exemplu:

- densitate

_ rezistenta la penetrarea apei (impermeabilitatea betonului)

- rezistenta la Inghet - dezghet

- rezistenta la atacul chimic

- rezistenta la uzura, etc.

b) Caracteristici de compozitie: - tipul de ciment

- continutul de aer antrenat

- evolutia rezistentei

_ cantitatea de caldura degajatii in timpul hidratarii

- conditii speciale pentru agregate

_ cerinte speciale privind reactia aJcalii - agregate

_ cerinte speciale privind temperatura betonului proaspat.

b) Tipul ~i clasa cimentului;

c) Consistenta si raportul AlC ale betonului proaspat;

d) Tipul de agregate;

e) Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate; t) Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos,

6.1.2.3. Date supl imentare privind arnestecul de beton prescris Daca este necesar pot fi specificate si date suplimentare cum ar fi: a) date privind cornpozitia

- conditii speciale pentru agregate incluzand ~i 0 anurnita granulozitate

- continutul de aer antrenat din betonul proaspat

- cerinte suplimentare privind temperatura betonului proaspat

b) informatii privind transportul sau/si procedurile de turnare - ritmul de livrare al betonului

-indicarea tipului (ClI sau Tara amestecare) gabaritului si In general

caracteristicilor mijlocului de transport

In cazul in care se cere obtinerea unui anum it grad de impermeabilitate, gelivitate etc. notatia betonu1ui va cuprinde si aceste caracteristici (de exernplu pentru gradul P8 de impermeabilitate: C 16/20 - P8 - T3 - 132,5/0-31).

6.1.3. Statia precum si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv comanda beton numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind cornpozitia betonului conform punctelor 6.1.1 si 6.1.2., programul si ritmul de livrare precum SI obiectul (partea de structura la care urmeaza a se folosi),

6.J .4. Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare-transport beton,

6.1.2. Amestecul de beton prescris

6.1.5. Compozitia betonului se stabileste si/sau veri fica de un Iaborator

autorizat; stabilirea compozitiei trebuie sa se faca:

* la intrarea 'in functiune a unei statii de betoane; * la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate; * la schimbarea tipului de aditiv;

*la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu earacteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau rnai mare de C20/25.

6.1.2.1. Cerinte generale ..

Proiectantul si/sau utilizatorul l~l asuma responsabilitatea pe~tru compozitia betonului. In acest caz trebuie verificate intr-un laborator aut~nzat, alegerea componentilor, stabilirea compozitiei betonului ~i indeplinirea

cerintelor tehnice pentru betoane. .'

In general datele de baza specificate in cazul amestecului de beton prescns

sunt similare cu cele ale amestecului de beton proiectat.

6.1.2.2. Date specifice privind amestecurile de beton preserise

In cazul amestecului de beton (compozitia betonului) prescris trebuie sa se

specifice eel putin urmatoarele date de baza: .

a) Dozajul de cimentla mc de beton/clasa betonului;

6.1.6. In cazul constructiilor speciale preeum ~i in cazul utilizarii unor tipuri de eiment, agregate, aditivi sau adaosuri care nu sunt prevazute In prezentul cod de practica sau care nu au reglernentari speciale, stabilirea

47

46

compozitiei betoanelor se va face pe baza de studii elaborate de institute de cercetare.

6 1 7 Lunar laboratorul statiei va analiza rezultatele incercarilor e~ectuate la va'rs~a' de 28 'de zile si va efectua, cu acordul scris al l~boratoru~U1 care a efectuat si/sau verificat reteta, eventual~~e c~r~~~ii ale doz~JulUl de ciment sau

alte masuri necesare in vederea asigurarii calitatii betonului, ,

Analiza se va face pe tipuri de betoane de clasa ? C 8/10 luand In

considerare rezultatele obtinute, . '" '.

In prima etapa de analiza se vor aplica urmatoarele cnteni onentanve:

a) max. unul din 20 rezultate se si~ea,:ii.sub ~lasal~eto~~IU! C

b) max. 33 % din rezultate sunt mal rruci decat f<i1 / f<!lb

.' I d - f 10/ f 10

c) max. 10 % din rezu tate epasesc ci1 cub . 2)

V I '1 f 33/ f J3 "I f· 10/ f blO (rezistenta betonului in N/mm sunt

a Of'I e cil cub '{ ell cu l

Dad se impune 0 corectare a cantitatii de apa de amestecare cu max. ± 5% se admite ca pentru celelalte componente sa se mentina cantitatile stabilite anterior.

6.2. PROJECT AREA AMESTECULUJ

6.2.1. Certnte privirid consistenfa betonului

urmatoare [e: C 25/30 C 32/40
Clasa C 8/10 C 12/15 C 16/20 CI8/22,5 C 20125
fc}31 (ub33 15,5/18,5 20/24 22/27 25/30 30/35 38/46
11/13
32/36 34/39 37/42 43/48 51/60
fcillO / f<ub 10 22/24 27/30
. it unul dintre criteriile Pentru tipurile de beton la care nu cste llldeph~ .. .

. t va proceda la 0 analiza conform cnternlor de conformitate

mentiona e se " I d

. I it lul 17" Controlul Calitatii " ~l se va deterrnina c asa e

prezcntate a capl 0 • C

beton efectiv realizata, In situatiile in care s~ con~ta~ii ca C .fectiv> proiect se va reduce dozajul de ciment pe baza de incercari preliminare.

6 1 8 Cantitatile de materiale corespunziitoare unui amestec se vor. sta~ili

. .• 1 'de beton proaspat de max. 80 % din capacitatea nominala a

pentru un vo urn . di tiil - ute in cartea

utilajului folosit pentru malaxare sau conform In ream or prevaz

tehnica a utilajului.

6.2.1.1. Luerabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi tumat in diferite conditii prestabilite si a fi compactat corespunziitor. Lucrabilitatea se apreciazii pe baza consistente] betonului.

6.2.1.2. Consistenta ceruta betonului depinde de felul elementului, dimensiunile elementelor structurale, prezenta si amplasarea armiiturii, tipul eehipamentului de transport si punerea in opera a betonului, de posibilitiiti1e de compactare si conditiile de mediu in timpul turnarii,

In ANEXA 1.4., Tabelul 1.4.3. se prezinta orientativ consisten!a betonului functie de tipul elementuhn si betonului.

Consistenta betonului proaspiit depinde de continutul de apii, de fractiunile fine ale agregatelor, de granulozitate, si de natura agregatelor. Consistenra poate fi influentata prin adaugarea unor aditivi sau adaosuri,

In ANEXA 1.4., Tabelu] 1.4.5. se recornanda incadrarea In anumite zone de granulozitate, functie de dozajul de ciment pentru obtinerea unui anumit tip de Cons istenta.

6.2.1.3. Imediat dupa amestecare este posibilii 0 reducers a consistentei betonului. Acest fenomen poate apare in medii uscate ~i la temperaturi mari sau in cazul in care se folosesc anumite tipuri de cimenturi sau aditivi cum ar fi aditivii mari reduciitori de apa sau superplastifianti.

6.2.1.4. Consistenta poate fi miisuratii prin diferite metode prezentate la punctuI7.1.1.

6.1.9. In cursu! prepararii betonului, cornpozitia s~ :,a corecta

laboratorul statiei in functie de rezultatele incercarilor privind: * umiditatea agregatelor;

* granulozitatea sorturilor;

* densitatea aparenta a betonului proaspat; * consistenta betonului.

de catre

6.2.2. Cerinte privind granulozitatea agregatelor

* Granulozitatea agregatelor

Granulozitatea agregatelor este verificata cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform reglementarilor in vigoare ST AS 1667 _ 76: 0,2; 0,5; I; 2; 3(5); 7; 10; 16; 20; 31; 40; 50; 63; 71.

48

49

* Cerinte privind granulozitatea agregatelor

- Pentru obtinerea unui amestee eu un dozaj optim de ciment si 0 cantitate midi de apa se recornanda utilizarea unei combinatii de agregate care sa contina 0 cantitate redusa de nisip si 0 proportie mai mare a agregatelor mari,

- In general granulozitatea agregatelor se alege functie de conditiile de tumare, eompaetare preeum si de tipul agregatelor ce se folosese. In anumite eazuri, pentru ea betonul sa nu segrege in timpul transportului, turnarii si compactarii, pentru a fi suficient de lucrabil ~i usor de compactat trebuie sporita eantitatea de parte fina, In ANEXA 1.4. referitoare la consistenta betonului se prezinta recomandari privind respeetarea aeestor conditii,

- Dimensiunea granulei maxime a agregatelor se stabileste in functie de

dimensiunile earaeteristice ale elementelor, respectandu-se conditiile: 4>mox.:S; 1I4 D'

$m ax. :O;; d - 5 mm' $max.:O;; 1,3 c' unde

D - dimensiunea eea mai mica a elementului structural d - distanta intre barele de armature

c - stratul de acoperire cu beton al armaturii

* In cazul placilor se po ate adopta relatia 4>m ax :0;; 1/3 D, iar in cazul recipientilor si/sau monolitizarilor 4>mox.:O;; 1I6 D;

** Se aplica eu exceptia cazurilor in care se iau masuri speciale de exemplu gruparea barelor de armatura;

In ANEXA 1.4. (TABELELE L 4.6 ..... ,.1. 4.1 L) se prezinta zonele de granulozitate pentru agregate 0 -16; 0 - 20; 0 - 31; 0 ~ 40; 0 - 7; 0 - 71.

Dozajul de ciment este determinat functie de clasa de rezistenta a betonului, precum ~i de cantitatea de apa necesara pentru a se obtine 0 anu~itii consistenta a betonului proaspiit.

Alegerea compozitiei se va face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea cerintelor,

6.2.4. Cerinte privind alegerea aditivilor ~i adaosurilor

Aditivii si adaosurile vor fi adiiugate in amestec numai in asemenea cantitati incat sa nu reduca durabilitatea betonului sau sa produeii eoroziunea arrnaturii,

Cantitatea totala de aditivi nu va depasi 50 g/kg cirnent si nu va fi mai mica ?e 2 ~g eime~t. Aditivii lichizi in cantitati mai mari de 3 dm3/m3 trebuie luati In considerare In calcularea raportului Ale.

Utilizarea aditivilor pentru betoanele ce intra in eomponenta elementelor din beton arm at ~i beton preeomprimat este obligatorie pentru clase mai mari de C12/I5 si se va face conform punctului 4.4, Anexei I.3 pe baza instructiunilor de folosire ee trebuie sa fie in acord eu reglementari specifiee sau agremente tehniee bazatepe determinari experirnentale,

Adaosurile trebuie Sa respeete prevederile pet. 4.5.

* In ANEXELE 1.4. si 1.5. se prezinta recomandari privind stabilirca compozitiei betoanelor.

6.2.3 Cerinte privind aJegerea tipului, dozajului de ciment ~i raportului AlC

* Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXA I. 2.

* Raportul AlC este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse betonului. Valorile orientative ale raportului Ale functie de c1asa eimentului folosit pentru obtinerea unei anumite clase de beton sunt prezentate in tabelul 1.4.2., ANEXA 1.4. Chiar in eazurile in care obtinerea unei anumite rezistente a betonului ar permite utilizarea unui raport apa/ciment mai mare, el nu trebuie sa depaseasca valorile limita prezentate la capitolul privind durabilitatea betonului (functie de c1asa de expunere a strueturii)(tabelu15.4., cap. 5)

50

51

7. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI

TabeluI7.IA.

W andi d fi

ISO 9812

7.1. BETONUL PROASpAT

aspan Ire etenmnata con orm
Clasa Raspandire
(rrun)
FI < 340
FI 350 - 410
F2 420 - 480
F3 490 - 600 7.1.1. Consistenta

Consistenta betonului proaspat (masura a lucrabilitatii) poate fi determinata prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodel are VE - BE, grad de compactare si raspflndire.Clasificarea in clase, functie de diferitele metode, este prezentata in tabelele 7.1.1.. ..... 7 .lA.

Tabelul7.l.].

Tasarea conului

Determinarea consistentei prin metoda tasarii conului nu este recornandata pentru betoane cu lucrabilitate redusa. Daca valoarea tasarii conului este mai midi de 10 mm, rezultatul va fi inregistrat ca fiind inferior acestei valori si se va utiliza 0 alta metoda (grad de compactare, remodelare VE - BE etc.).

In cazul betoanelor cu lucrabilitate mare se recornanda utilizarea metodei tasarii conului sau metoda raspandirii.

In general nu exists 0 corelare intre cele patru metode, astfel consistenta betonului fiind stabilitii de la caz la caz cu una din metodele prezentate in tabelele 7.1.1... ..... 7.1.4.

Avand in vedere ca cea mai folosita metoda este cea a tasarii conului, cu exceptia betoanelor foarte vartoase, in prezenta reglementare tehnica s-au facut referiri in specialla clasa de consistenta T.

Clasa Tasarea conului (mm)
T2 30 ± 10
TJ 70+ 20
T)/T4 100 + 20
T4 120 + 20
T4lTs 150 + 30
Ts 180 ± 30 TabeluI7.1.2.

R odelare VE BE determinata conform ST AS 1759 - 88

7.1.2. Continutul de aer oclus

em -
Clasa Remodelare VE - BE (s)
Vo > 31
VI 30 - 21
V2 20 - 11
VJ 10 - 5
. V4 <4 Continutul de aer .oclus poate fi determinat conform STAS 5479 - 88 folosind metoda gravirnetrica sau metoda volumetrica cu presiune.

7.1.3. Densitatea apareuta

Determinarea densitatii aparente pe betonul proaspat se efectueaza in conformitate cu STAS 1759 - 80.

TabeluI7.1.3.

7.2. BETONUL INT ARIT

Grad de compactare eterminat con orm -
Clasa Grad de compactare (Waltz Gc)
Co > 1,46
CI 1,45 - 1,26
C2 1,25-1,11
CJ 1,10 - 1,04 d

fi

STAS 1759 88

7.2.1. Rezistenta la compresiune

Clasa betonului este definite pe baza rezistentei caracteristice fok ci! «(k cub), care este 'rezistenta la compresiune in Nzmm' determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statistic eel mult 5% din rezultate. Definirea clasei

52

53

facuta in prezenta reglementare tehnica are in vedere pastrarea epruvetelor

conform STAS 1275/88. .

In tabelul 7.2. L se prezinta c1asele de beton definite in acest mod si corespondenta orientativa cu clasele definite in Normativul C 140/86.

7.2.3. Rezisrenta la penetrarea apel

STAS 3622 - 86 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradullor de impermeabilitate conform tabelului 7.2.2.

Tabelul72 I

Tabelul 722

. .
Clasa de
rezisten(! C C C C C C C C C C C
a betonului 4/5 8110 12115 16/20 20/25 25/30 30/37 35/45 40/50 45155 50/60
fCk.!:il 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50
f'koub 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60
C 140/86 Bc5 Be 10 Bel5 Be20 Be25 Bc30 - Be50 Be60
Clasa de
rezistenta • C· C· C· C' C·
a beronului
2,8/3,5 617,5 18/22,5 28/35 32/40
f~k ell
2.8 6 18 28 32
t::k cub 3,5 7,5 22,5 35 40
C 140/86 Be3,5 Bc7,S Be22,S Be3S Bc40 ...
Adancimea limitii de patrundere a apei (mm) Presiunea
100 200 apet
Gradul de imperrneabilitate (bari)
P 10 P/o 4
4
P~ 10 p/o 8
P12 10 P 20 12
12 *Clase de beton care nu se regasesc in normele europene si care raman valabile numai panii la intrarea in viguare a Romcodurilor de proiectare (armonizare cu Eurocodul 2)

In cazuri speciale (pe baza documentelor tehnice sau cu acordul unui institut de specialitate) clasa betonului poate fi deterrninata pe epruvete de alte dimensiuni si/sau varste sau in alte conditii de pastrare a epruvetelor, cu aplicarea coeficientilor de conversie corespunzatori.

Panii la introducerea tiparelor pentru confectionarea epruvetelor cub ice de 150x150x150 mm si cilindrice de <l>150x H300 mm se accepts pe 0 perioada de 2 (doi) ani de la intrarea in viguare a prezentei reglernentari determinarea clasei betonului pe epruvete cubice de 141x141xl41 mrn,

In prezenta reglementare tehnicii se fac referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesar betonului functie de c1asa de expunere, conform tabelului 5.4. (cap. 5). Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622 - 86.

In cazuri speciale se pot stabili si alte grade de impermeabilitate, iar impermeabilitatea betonului se poate stabili ~i la alte varste decat 28 zile (60, 90, 180 zile).

7.2.4. Rezistenta la inghet - dezghet

j n ST AS 3622 - 86 sunt stabilite nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul de gelivitate, conform tabelului 7.2.3.

Tabelul 723

7.2.2. Evolutia rezistentei betonului

...
Gradul de gelivitate al betonului Nurnar de cicluri
Inghet-dezghet
G50 50
G 100 100
G 150 150 in unele situatii speciale este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete dc dimensiuni sirnilare cu cele pe care s-a determinat c1asa betonului, in aceste cazuri epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusa structura ~i vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. in cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua incerciiri nedistructive sau incercari pe carote extrase din elementele structurii.

7.2.5. Densitatea betonulul

Functie de densitate, betoanele se clasifica in betoane usoare, normale si foarte grele, conform precizarilor cap. 3 (pct. 3.8, 3.9 si 3.10) din prezenta reglementare tehnica,

Categoria de densitate este stabilitafanctie de densitatea aparenta (p ap) a betonului intarit la 28 zile, determinata conform STAS 2414/91.

54

55

8. BETOANE CU PROPRIETArr SPECIALE

Severitatea ataeului ehimic, a diferitelor substante din apele naturale, prezentata in tabelul 5.2., cap. 5 este clasificata in patru grade de agresivitate chirnica:

* agresivitate foarte slabs * agresivitate slaba

* agresivitate intense

* agresivitate foarte intensa

in tabelul 5.2. gradul de severitate stabilit este valabil pentru apele stationare (sau cu viteza lenta) in conditii c1imatice moderate.

In tabelul 8.3.1. se prezinta valori limits pentru aprecierea gradului de severitate a atacului chimic al solurilor.

Cerintele generale privind rezistenta :;;i durabilitatea betonului au fost tratate in prezentul cod de practica; in cazul unor betoane cu proprietati speciale pot apare cerinte suplimentare functie de nivelele de performanta cerute.

8.1. BETON REZI8TENT LA PENETRAREA APEl

Deterrninarea rezistentei betonului la penetrarea apei se face in acord cu reglernentarile tehnice in vigoare. Rezistenta la penetrarea apei depinde in cazul betonului de porozitatea pastei de eiment intarite, In acest caz trebuie Iirnitata valoarea raportului apiilciment. Se recornanda ca in general raportul apa/cirnent sa aiba valori reduse si anume sa nu depaseasca 0,50 in elementele cu grosime intre I 00 ~i 400 mm. sau 0,60 in cazul e1ementelor cu grosimi mai mari. Trebuie de asemenea acordata 0 atentie deosebita tratarii betonului,

In cazul definirii gradului de impermeabilitate ca in ST AS 3622/86 se dau urmatoarele valori orientative ale raportului NC maxim:

_ 0,50 pentru gradul de impermeabilitate PRLO (de exemplu beton simplu I armat ex pus in conditii de agresivitate chimica slaba),

_ 0,45 pentru gradul de impermeabilitate Pl210 (de exernplu beton simplu / armat expus in conditii de agresivitate chimica intensa),

TABELUL 8 31

...
Criteriul Gradul de severitate
scazut rnediu
1) Gradul de aciditate >20 -
BAUMANN - CALLY
2) Sulfati S 042. (mgJkg) 2000 - 5000 >5000
BAUMANN - CALLY 8.3. BETONUL REZISTENT LA AT ACUL CHIMIC

Gradul de severitate al ataeului chimic poate fi redus cu scaderea permeabilitatii solurilor.

in cazul in care continutul de sulf din sulfuri depaseste 100 mg 82• per kg de aer - sol useat (mai mult de 0,01% 8-2) sau 'in cazul depozitelor de produse reziduale industriale, efecteJe chimice potentiale produse asupra betonului trebuie analizate de un institut de speeialitate.

in general ataeul chimie este muIt mai sever la temperaturi si presiuni ridicate saul:;;i daca betonul este supus ~i la abraziune mecanica sau la alternanta inghet-dezghet.

Gradul de severitate al atacului chimic poate fi considerat mai scazut daca temperatura apei este sciizuta, cantitatea de apa ~i viteza sa sunt limitate ca in cazul unor soluri cu un coeficient de permeabilitate > 10·5m1s.

Rezistenta betonului la atacul chimicdepinde in primul rand de impenneahilitatea sa; se vor respecta astfel conditiile precizate 'in tahelul 5.4. (capitolul L).

Trehuie de asemenea avut in vedere ca tratarea betonului sa se efectueze conform prevederilor din prezenta reglementare tehnica,

8.2. BETON CU REZI8TENT A MARE LA iNGHET - DEZGHET SI LA AGENTI CHIMICI DE DEZGHETARE

Avand in vedere efectele acestui tip de actiune asupra betonului, limitarea raportului AlC este mai severa decat in cazul actiunii inghet - dezghet Tara folosirea agentilor chimici de dezghetare, Valorile maxime ale raportului AlC recomandate in acest caz sunt prezentate 'in tabelul 5.4. (cap. 5).

Folosirea aditivilor antrenori de aer si reducatori de apd este obligatorie. Utilizarea cimenturilor cu un continut de clincher sub 95% este exclusa In acest caz ,

Severitatea atacului chimic depinde In principal de natura substantelor agresive (compozitie chimicii, stare solida, gazoasii sau lichida) presiunea ~i viteza de curgere a lichidelor precum si de temperatura si umiditatea mediuJui.

56

57

In cazuri speciale de expunere la substante chi mice cu agresivitate marc la proiectarea cornpozitiei se vor respecta reglementarile tehnice speeifiee, inelusiv prin luarea unor masuri suplimentare de protectie, cum ar fi apliearea unor pelieule impermeabile.

Pentru un continut de sulfati depasind 600mg/l in apa sau 3000 mglkg in sol se recornanda folosirea eimenturilor rezistente la sulfati,

Pentru solurile care prezinta 0 cantitate importanta de sulfati si cloruri trebuie acordata 0 atentie special a alegerii cimentului care va intra In components betonului,

Betonul preparat eu eiment Portland rezistent la sulfati are In general 0 rezistenta mai mid la penetrarea ionilor de clor dedit betonul preparat eu cimenturi eu adaosuri (zgura de fumal).

In cazul strueturilor in contact eu apele marii sau expuse atmosferei marine se vor respecta conditiile precizate 'in tabe!ul 5.4. (capitolul S),

in general trebuie acordata 0 atentie deosebita stabilirii cornpozitiei betonului sUpus la actiuni agresive ehimice ~i ori de cate ori apare necesar se va cere unui institut de specialitate efeetuarea unor studii pentru stabilirea acestei cornpozitii. Se vor respecta de asemenea recomandarile din prezenta reglementare tehnica si din alte reglementari specifice.

aceste cazuri, criblura din roci granitice sau bazaltice in proportie de eel putin 20-25% din masa agregatului din compozitia betoanelor rezistente la uzura.

Pentru a se asigura ca suprafata betonului nu va fi friabila, betonul trebuie protejat 0 perioada suficienta, uneori dubla fata de perioada propusa la eapitolul 15 Tratarea betonului.

in cazuri severe ate actiunii de uzura se va inlocui partial sau total agregatul eu cuart (duritate 8) sau electroeorindon normal, eventual carbura de sil iciu (duritate 9-10), dupa caz, cu avizul unui institut de spccialitate.

in stadiul intarit zonele de suprafata necorespunzatoare pot fi inlaturate prin polizare, in special In cazul pardoselilor aflate [a constructii inchise neexpuse.

9. PREPARAREA BETONULUI

9.1. PERSONAL, ECHIPAMENT ~I INSTALATII, LABORATOARE

8.4. BETON CU REZISTENT A MARE LA uzuRA

9.1.1. Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostintele si experienta necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate.

Conducerea activitatii statiei de betoane se realizeaza de un sef de statie atestat de I.S.C.L.P.U.A.T. prin inspectiile teritoriale, care trebuie sa indeplineasca conditiile de studii si are atributiile prezentate in Anexa 1.6.

Personalul de deservire al statiei se va dirnensiona in concordanta eu prevederile sistemului de asigurare a calitatii.

Betonul poate fi folosit in medii in care este supus unor actiuni severe de uzura ("scurgerea" unor materiale pulverulente la Incarcarea 1 descarcare, contactul cu ape curgatoare ce antreneaza nisip si/sau gheata, etc.)

In aceste cazuri se recomanda ca betonul sa aibii 0 clasa mai mare decat C 30/37, avandu-se in vedere faptul eli betonul eu rezistenta mare la eompresiune are si 0 rezistenta mare la UZUra.

La suprafata expusa direct uzurii, agregatele mari trebuie sa fie bine inclestate in beton. Astfe! se recomanda sa se includa 0 proportie mare de agregate mari iar agregatele fine sa fie intr-o proportie suficienta astfel incat sa se obtina cat mai putine goluri intergranulare. Textura suprafetei agregatelor trebuie sa fie rugoasa, Este preferabil sa se evite scurgerile de lapte de eiment prin folosirea unui beton de. consistenta plastics si tratarea aditionala a suprafeteibetonului proaspat printr-un tratament de vacuumare sau 0 compactare suplimentara conform unor reglementari specifice. Se va folosi in

9.1.2. Pentru operatiuniie de dozare si amestecare ale betonului toate instalatiile si echipamentele din dotarea unitatilor de producere a betonului trebuie sa asigure prin buna lor functionare cerintelepentru aceste genuri de operatii formulate in prezenta reglementare tehnica ~i sa fie ate state de C.N.A.M.E.C. din cadrul MLPAT.

9.1.3. In cazul betonului livrat de la statii atunci cand este specificat in contract, investitorul si executantul sau reprezentantii acestora pot sa aiba dreptul sa verifiee la producator buna functionare a echipamentelor si instalatiilor ~i de asemenea sa verifice dad betonul in rnomentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine to ate informatiile necesare. Verifiearea efectuata nu trebuie utilizata de statia de

58

59

9.1.4. Laboratoare de betoane

membrii

specialist cu atributii In domeniul controlului de calitate specialist cu atributii 'in domeniul de rnecanizare

seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau allaboratorului cu care s-a incheiat 0 conventie sau un contract de eolaborare

seful statiei

In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din persoanele nominalizate In comisie nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist.

Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la actiunile privind atestarea statiei si va avea cunostintele necesare verificarii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate,

betoane ca dovada a controlului calitatii betonului ~i nu absolva statia de preparare a betoanelor de raspunderea livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude 0 respingere ulterioara a betonului de catre client.

Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, executantii Iucrarilor de constructii sau investitorul prin reprezentantii sai pot sa colaboreze cu un laborator de beton autorizat, altul dedit al statiei de betoanc pentru acest gen de lucrari, care este echipat cu toata aparatura si instalatiile necesare efectuarii unor determinari specifice si controlului calitatii betonului.

Dad executantul apeleaza la un laborator independent, extern antreprizei, trebuie specificate prin contract toate determinarile necesare asigurarii ~i controlului calitatii betonului, functie de specificul lucrarii,

9.2. STATIILE DE BETOANE

9.2.4.Pentru obtinerea atestiirii, statiile de betoane trebuie sa aiba un sistem propriu de asigurare a calitatii (sau sa functioneze in eadrul unui agent economic eu sis tern de asigurare a calitatii care sa cuprindii si aceasta activitate) care sii fie cunoscut, implementat sa functioneze \,i sa asigure ealitatea produsului Iivrat la nivelul prevederilor din reglementari, comenzi sau contracte.

Pentru aceasta statiile de betoane trebuie sa dispuna de:

a) documente cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitatc, regulament de functionare, fise posturi etc.);

b) depozite de agregate, de rezerva ~i consum conform prevederilor prezentului cod ~i avand compartimente separate si marcate pentru numiirul necesar de sorturi rezultate 'in functie de granula maxima utilizata;

c) silozuri marcate cu tipul de ciment depozitat care sa perrnita depozitarea simultana a minimum 2 tipuri de ciment si avand capacitatea totala de depozitare corelata cu capacitatea de productie a statiei pe un interval de minim 3 zile; in cazurile in care se foloseste si ciment in saci, dotarile vor fi corespunzatoare prevederilor prezentei reglementiiri tehnice.

d) silozuri pentru adaosuri (in cazul in care se folosesc adaosuri);

e) sisteme de dozare a materialelor componente care sa corespunda clasei de precizie din documentatia tehnic"a a acestora;

f) utilaje de preparare a betonului, in stare bun a de functionare;

g) instalatii de preparare, rezervoare ~i dozatoare pentru aditivi;

9.2.1. Prin statie de betoane se intelege once unitate care produce si Iivreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere, Certificarea calitatii betonului trebuie lacuta prin grija producatorului in conformitate cu metodologia ~i procedurile stabilite pe baza Legii lOa calitatii in constructii din 1995 si a Regulamentului privind certificarea calitatii 'in constructii.

9.2.2 Statiile de betoane vor functiona numai pe baza de atestat eliberat la punerea in functiune de 0 comisie interns in prezenta unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT pe baza unor proceduri de evaluare si indeplinire a cerintelor mentionate la punctul 9.2.4.Reatestarea statiilor se va face dupa aceiasi procedurii la fiecare 2(doi) ani.

Certificarea conformitatii produsului (beton) este obligatorie ~i se va face de catre un organism independent autorizat in conformitate cu prevederile legale, cu respectarea prevederilor din prezentul COD.

9.2.3 Comisia de atestare interna va avea urmatoarea components: presedinte - conducatorul tehnic al agentului economic ( cu studii de specialitate) sau in lipsa acestuia un specialist atestat de MLPAT ca "Responsabil tehnic cu executia", angajat permanent sau in regim de colaborare;

60

61

9.2.5. Verificarile periodice se VOT face trimestrial de catre cornisia de atestare pentru mentinerea conditiilor avute in vedere la atestare si functionarea sistemului de asigurare a calitatii,

b) LIMIT AREA productiei de betoane calitativ si/sau cantitativ functie de posibilitatile de asigurare a calitatii sau cerintelor de executie In situatiile In care se constata cel putin una din urrnatoarele deficiente :

- deteriorarea peretilor padocurilor depozitului de agregate care pot conduce la amestecarea sorturilor;

- deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor sau a pantei si rigolelor de evacuare a apelor;

- lipsa tipului de ciment corespunzator clasei betonului sau prevcderilor

proiectului;

-lipsa personalului calificat ce deserveste statia de betoane;

- nerespectarea instructiunilor de mentenanta a utilajelor;

- alte deficiente care pot afecta nefavorabil calitatea betoanelor;

c) OPRIREA functionarii statiei in baza uneia din urmatoarele constatari :

- dereglarea mijloacelor de dozare a componentelor betonului si neasigurarea preciziei de masurare din documentatia tehnica a acestora; -depasirea abaterilor conform Anexei VI.311 in ceea ce priveste

caracteristicile betonului pro asp at prevazute prin controlul operativ.

- analizarea rezultatelor incercarilor efectuate pe probele prelevate la statie arata ca pentru betoanele de clasa > C 8/10 la un volum mai mare de 15 % din totalul cantitatii produse s-a Inregistrat gradul III de omogenitate sau nu s-a realizat c1asa betonului (Anexa VI.4); Stabilirea gradului de omogenitate al betonului este prezentat in ANEXA 1.7

- nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii;

h) dotari care sii asigure spalarea betonierelor, buncarclor ~i mijloacelor de transport;

i) dotari care sa permita incfilzirea apei si a agregatelor, dad se prevcdc functionarea statiei pe timp friguros;

j) personal de deservire in conformitate cu prevederile din ANEXA 1.6.;

k) nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane ce sc vor produce la

fiecare instalatie (sectie) si inregistrari cu privire la calitate; .

I) laborator autorizat amenajat cu spatii destinate pentru confectionarea probelor si respectiv conditiilor de expunere, prevazut cu dotarile si utilitii!i~c necesare si incadrat cu personal tehnic (atestat) si muncitor, corespunzator dm punct de vedere profesional si numeric sau dovada colabora~ii. prin :o~ve~tie sau contract cu alt laborator autorizat care-si va desfasura activitatea in mcmta statiei pe toata durata de functionare a statiei,

m) nomenclatorul si frecventa operatiilor ~i incercarilor pe care Ie cfcctueaza laboratorul;

n) laboratorul trebuie sa fie autorizat de organismele de autorizare, conform Legii IOdin 1995. Organismul de autorizare a laboratorului este MLPAT - ISCLPUAT. Autorizarea si reautorizarea laboratorului se desfasoara conform procedurilor de aplicare a regulamentului privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor din constructii.

9.2.7.

a) CONTINUAREA functionarii statiei daca sunt asigurate toate conditiile pentru realizarea calitatii betoanelor preparate, inclusiv toate cerintele prevazute la pet. 9.2.4.

9.2.8. In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern,a verificarilor periodice sau 8 inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de betoane sau forul tutelar) va lua masuri preventive sau corective dupii CBZ. Aducerea la rndeplinire a actiunilor corective se comunica in maximum 24 ore organului constatator pentru a decide.

in cazul limitarii productiei ~ .. opririi functionirii, reluarea activitatii in conditii nonnale se va face pe .baza jeconfnmirii certificatului de atestare de catre comisia deatestare.

9.2.6. Ca urmare a constatiirilor efeetuate cu ocazia auditurilor interne, a verificarilor periodice sau a controalelor efectuate de ISCLPUAT In situatia constatiirii unor deficiente cu implicatii in calitatea betonului, acestea se VOT comunica in 24 ore organismului de atestare care va lua rnasuri in concordanta cu prevederile punctului 9.2.7. ~i anurne:

63

62

9.3. DOZAREA

* pentru ciment se pot folosi ca unitate de rnasura sacul, cutii etalonate sau simultan ambele procedee ;

* pentru apa si aditivi se vor folosi recipienti gradati.

Pentru nisip, pe baza curbei de infoiere, laboratorul va preciza corectiile

nccesare in functie de starea de umiditate. '

Abaterile la dozarea volumetrica nu vor depasi ± 5 % pcntru agregate si aditivi rcspectiv ± 3 % pentru cimcnt si apa.

9.3.1. La dozarea materialelor eomponente ale betonului se admit

urmatoarele abateri : - agregate ± 3 %

- eiment ~i apa ± 2 %

- adaosuri ± 3 %

- aditivi ± 5 %

Nota: Abaterile mentionate la pet. 9.3.1. se refera la dozarea componentelor, respectiv la erori ale operatorului la preparare.

9.4. AMESTECAREA Sf INCARCAREA iN MIJLOCUL DE TRANSPORT

9.3.2. Pentru realizarea acestor precizii la dozare, mijloaeele de dozare trebuie sa fie in buna stare de functionare ~i sa se supuna verificarilor periodice dupa cum urmeaza :

* mijloacele de dozare vor fi verificate eel putin odata pe saptamana ~i la un interval de eel mult 50 ore de functionare pentru fiecate betoniera, folosindu-se greutati verificate in prealabiJ, masuratori sau alte procedee operative. Statiile trebuie sa fie dotate cu greutati etalon,

Daca se eonstatii depasirea abaterilor mentionate se va proeeda astfel :

- daca defectiunea se constata la dozatoarele de eiment sau agregate se va sista prepararea betonu1ui la instalatiile respective pana Ia remedierea lor;

- daca defectiunea se constata la dozatoarele de apa sau aditivi se va admite function area in continuare a instalatiei de preparare pentru un interval de maxim 5 zile, perioada in care dozarea se va face cu recipienti gradati;

eel putin 0 data pe an se va proceda la verifiearea metrologica a mijloacelor de dozare si ori de cate ori apare necesar (de ex. semestrial, dat fiind intreruperile efectuate pe timp friguros)

9.4.1.Pentm amesteearea betonului se pot folosi betoniere eu amesteeare fortata sau cu cadere libera. In cazul utilizarii agregatelor eu granule mai mari de 40 mm., se vor folosi numai betoniere cu cadere libera,

9.4.2. Prin amesteeare trebuie sa se obtina 0 distributie omogenii a materialelor eomponente si 0 luerabilitate constanta,

9.4.3. Ordinea de introducere a materialelor componente 'in betoniera se va face inccpand eu sortul de agregate cu granula eea mai mare.

9.3.3. In general se recomanda dozarea gravimetries (cu balante cu parghii, cu arcuri sau ell doze tensometrice),

In c~l betonierelor mobile (de santier) ell capacitate maxima de 250 litri care prepara betoane de clasii :s; C 12115 la lucrarile de importanta redusa este permisii ~i dozarea volumetrici, eu acceptul seris al investitorului, ca sistem altemativ avandu-se in vedere urmatoarele :

,.. pentru agregate se pot folosi ca unitate de ma.sura eupa betonierei gradatii in prealabil sau cutii etalonate;

9.4.4. Amesteearea cornponentilor betonului se va face pana la obtinerea unui amestee omogen. Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipui instalatiei.

Durata de amesteearc va fi de eel putin 45 sec. de la introducerea ultimului

component.

Durata de amestecare se va majora dupa eaz pentru : - utilizarea de aditivi sau adaosuri

- perioade de timp friguros

- utilizarea de agregate eu granule mai mari de 31 mm.

- betoane eu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm.)

9.4.5. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la lnceperea tumarii sa fie cuprinsa intre 5 0 C si 30 0 C.

9.4.6. Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon va fi de maximum 20 minute.

64

65

9.4.7. La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe 0 durata mai mare de 0 ora este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spa lata cu jet putemic de apa sail apa amestecata cu pietris si apoi irnediat golita complet.

- clasa de consistenta.

In ambele cazuri trebuie consemnate in bonul de livrare data si ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de prim ire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambiant.

Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului producatorul este obligat sa elibereze un certifieat de calitate pentru betonul marfa.

Rezultatele necorespunzatoare obtinute pentru prooele de beton intarit vor fi cornunicate utilizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului.

Aceasta conditie va fi consemnatii obligatoriu in contractu I incheiat intre parti.

9.4.8. in cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici dc bctoane) utilizatorul (executantul) trcbuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia betonului pentru a putea efectua turnarea ~i tratarea betonului in conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in limp a rezistentei $i durabilitatii bctonului din structure.

Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrarc sau la livrare, Producatorul va fumiza utilizatorului la ccrere, pentru fiecare livrare a betonului urrnatoarele informatii de baza :

- denumirea statiei (fabricii) producatoare de beton;

- denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a

betonului, seria inregistrarii certificatului si conform punctului 9.2.2. actul doveditor al atestarii statiei;

- data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul

precizarea orei la care s-a realizat primul contact intre ciment si apa); - nurnarul de inmatriculare al rnijlocului de transport;

- cantitatca de beton (rrr";

Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date: * Pentru amestecul (compozitia) proiectatra) :

- clasa de rezistenta

- clasa de consistenta a betonului

- tipul, clasa, precum si dozajul cimentului

- tipul de agregate si granula maxima

- tipurile de aditivi ~i adaosuri

- date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de

impermeabilitae,geiivitate,etc. Toate date Ie privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2.

Aceste informatii pot proveni din eatalogul producatorului de beton care trebuie sa contina inforrnatii eu privire la rezistenta ~i consistenta betonului, dozare si alte date relevante privind cornpozitia betonului.

* Pentru amestecul prescris :

- detalii privind compozitia betonului, de exemplu, continutul de ciment ~i tipurile de aditivi sau adaosuri;

66

67

10. ARMAREA BETONULUI

] O.2.3.0telul livrat de fumizori intennediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine toate datele di'n documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.

10.1. 0TELURf PENTRU ARMATURI

Otelurile pentru beton annat trebuie sa se confonneze " Specificatiei tehnice privind cerinte ~i criterii de performanta pentru otelurile utilizatc in structuri din beton ".

Tipurile utilizate curent In elementele de beton annat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt indicate In standardele de produs STAS 438/1 - 89 pentru oteluri ell profit neted OB 37 si profilate PC 52, PC 60 respectiv 438 12 - 91 si 438/3,/4 - 98 pentru sarme trase si plase sudate pentru beton annat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armaturi sunt precizate In ST AS 10107/0 - 90 sau in alte reglernentari specifice,

10.1.1. Otelurile de alte tipuri, inclusiv provenite din import, trebuic sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

10.3. TRANSPORTUL $1 DEPOZIT AREA

10.3.1. Barele de armature, plasele sudate si carcasele prefabricate de armature vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta

beton - armatura. '

Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si

diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure : * cvitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;

* cvitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;

* asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment ~I diametru.

10.2 LlVRAREA ~I MARCAREA

10.4. CONTROLUL CALlTArlJ

10.2.1. Livrarea otelului beton se va face in confonnitate cu reglementarile In vigoare, insotita de un document de calitate (certificat de calitate/inspectie.declaratie de confonnitate) si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de 0 copie dupa certificatul de conformitate.

Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator

trebuie sa con tina urmatoarele informatii:

• denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;

• toate inforrnatiile pentru identificarea loturilor;

• greutatea neta;

• valorile determinate privind criteriile de performanta.

Controlul calitatii oteiului se va face conform prevederilor prezentate la capito lui 17.

10.5 FASONAREA, MONTAREA $1 LEGAREAARMATURILOR.

to.5.1. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armature se va face in stricti! conformitate cu prevederile proiectului.

10.2.2. Fiecare colac sau legiiturii de bare sau plase sudate va purta 0

eticheta, bine legata care va contine : * marca produsului;

* tipul anniiturii;

* nurnarului lotului ~i al colacului sau legaturii; * greutatea neta;

* semnul C'I'C,

] 0.5.2. Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, [inand seama de posibilitatile practice de montare si fix are a barelor, precum ~i de aspecte tehnologice de betonare ~i compactare. Daca se considerii necesar se va solicita reexaminarea de ciitre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect,

]0.5.3. Armatura trebuie taiata, indoita, manipulate astfel incat sa se evite: * deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);

* ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;

68

69

· * contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune.

10.7.3. Plasele sudate se vor depozita in Iocuri acoperite rara contact direct Cll pamantul sau cu substante care ar putea afecta armatura sau bctonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator,

10.5.4. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta :

* eventuale impuritati de pe suprafata barelor ;

* indepartarea ruginii, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura,

Dupa indepartarea ruginii reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute 'in standardele de produs.

Ole lui - beton livrat 'in colaci sau barele indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere $i fasonare rarii a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasilmm/m).

10.7.4. Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitandu -se izbirilc si deformarea lor sau desfacerea sudurii.

10.7.5. Incercarile sau determiniirile spccifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor se vor efectua conform ST AS 438/3 - 1989.

10.s.5.Barele taiate $i fasonate vor fi depozitate in paehete etichetate, 'in asa fel incat sa se evite eonfundarea lor si sa se asigure pastrarea fonnei $i curateniei lor pana in momentul montarii,

10.7.6. In cazurile in care plasele sunt acopcrite cu rug ina se va proceda la inlaturarca acesteia prin pericre.

Dupa indepartarea ruginii reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs.

10.8. REGULJ CONSTRUCTIVE

10.S.6.Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub - 10° C. Barele eu profil periodic eu diametrul mai mare de 25 mm. se vor fasona la cald.

Recomandari privind fasonarea, montarea $i legarea armaturilor sunt prezentate in ANEXA II. 1.

Distantele minime intre armaturi precum si diametrele millime admise pentru arrnaturile din beton annat monolit sau pretumat in functie de diferitele tipuri de elcmente se vor considera conform STAS 1010710 - 90.

10.6. TOLERANTE DE EXECUTIE

10.9. INNADIREA ARMATURILOR

In anexa 11.2. sunt indicate abaterile limitii la fasonarea si montarea armaturilor,

Daca prin proiect se indica abateri mai miei se respects acestea.

10.7. PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE

10.9.1. Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului :;;i prevedcrilor STAS 1010710 - 90. De regula innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere rara sudura sau prin sudura functie de diametrul I tipul barelor; felul solicitiirii, zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la strueturi antiseismice).

Procedeele de inniidire pot fi realizate prin : * suprapunere;

* sudura;

* man~oane metalo - termice; * mansoane prin presare.

Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se fad in conformitate cu prevederile STAS 1010710 - 90.

10.7.1. Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeazii ori de cite ori este posibil la annarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor ST AS 10 I 07/0 - 90.

10.7.2. Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conforrnitate eu reglementarile tehniee in vigoare.

70

71

Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudura electrica prin puncte, sudare electrica cap la cap prin topire intermediara, sudare manuals cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in sernimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28 - 1983 ~i C 150 - 1984), in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie,

Grosimca stratului de acoperirc cu beton in rncdiile cu agrcsivitatc chimica estc precizata in reglemcntari tehnice speciale. In ANEXA 11.3. sc prezinta grosirnea stratului de acoperire cu bcton a armaturilor pcntru clemente Istructuri situate in zona Litoralului,

10.10.3. Pentru asigurarea Ia executie a stratuIui de acopcrire proiectat trebuie realizata 0 dispunere corespunzatoarc a distantieriIor din materiaIc plastice.mortar.Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sall din lcmn.

10.9.2. Nu sepennite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa), Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaseIor sudate executate industrial.

10.11. INLOCUIREA ARMATURILOR PREY AZUTE iN PROIECT

10.9.3. La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale trebuie sa se tina seama de spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.

10.11.1. In cazul in care nlt se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizuI proiectantului.

Distantele minime respectiv maxime rczultatc intre bare precum ~i diametrele minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din ST AS 1010710 - 1990 salt din alte reglernentari specifice;

Inlocuirea sc va inscrie In pIanurile de executic care se depun la Cartea constructiei.

10.9.4. Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive meeanice (mansoane metalo - termice, prin presare sau alte proeedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.

10.9.5. La innadirile prin bucle, raza de curbura interioara a buc\e\or trebuie sa respecte prevederile ST AS 10107/0 - 90.

10.10. STRA TUL DE ACOPERIRE CU BETON

10.10.1. Pentru asigurarea durabilitatii elementelorlstructurilor prin protectia armaturii contra coroziunii si 0 conlucrare corespunzatoare cu betonul este necesar ca la eIementele din beton annal sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului, categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foe, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita prin proiect.

10.10.2. Grosimea stratului de acoperire eu beton in medii considerate rara agresivitate chimica se va stabili conform prevederilor ST AS 1010710 - 90.

72

73

11. COFRAJE $1 SUSTINERI

11.1.9. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Subsrantele de ungcre a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie tumat cat timp accsti agenti sunt cficienti. Trebuie luata in considerare orice influenta daunatoare posibiia asupra suprafetei betonului, a aeestor substante de decofrare, Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului sau sa corodeze cofrajul.

Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor ~i sa-si pastreze proprietatile neschimbate, in conditiile clirnatice de executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza rcglementarilor tchnice sau agrementelor.

II .1. CERINTE DE BAZA

11.1.1. Cofrajcle si sustinerile trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute 'in proiect pcntru elcmentcle ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in tolerantele adrnisibile conform ANEXEI III. L

11.1.2. Cofrajele si sustinerile vor fi proiectate asfel incat sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce pot apare in timpul procesului de executie. Ele trebuie sa ramana stabile pana cand betonul atinge a rezistenta suficienta pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu 0 limita acceptabila de siguranta (conform capitolului 14).

11.1.10. Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afccteze durabilitatca sau aspectul bctonului.

ll.I .3. Cofrajele ~i sustinerile trebuie sa fie suficienr de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea sa portanta,

11.1.11. Cofrajul va fi executat si finisat astfel incat sa nu existe pierderi de parti fine sau sa produca pete pe suprafa]a betonului.

Gradul sau ripul particular de finisare necesar a fi realizate din motive practice sau estetice trebuie specificate ca ccrinte suplirnentare prin proiect.

11.1.4. Cofrajele vor f dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea unei cornpactari corespunzatoarc a betonului.

11.1.5. Cofrajele ~i sustinerile vor fi proiectate si montate in confonnitate cu reglementarile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura realizarea cofrajelor In confonnitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice specifice.

11.1.12. Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare pentru rnentinerea fixa a cofrajului sau a barelor de armature pana la intarirea bctonului. Distantierii nu trebuie sa introduce incarcari suplimentare inacceptabilc asupra srructurii, nu vor reactiona cu constituentii betonului sau cu armature si nu trebuie sa produca patarea suprafetei de beton.

11.2. TIPURI DE COFRAJE, DlMENSIONARE, TRANSPORT

t 1.1.8.1mbinarile dintre panourile cofrajului trebuie sa fie etanse.

11.2.1. Cofrajele se pot confectiona din : lernn sau produsc pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri, Materialele utilizate trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.

Cofrajele se clasifica din urmatoarele puncte de vedere:

a) fala de pozitia cofrajului de [a tumarea betonului la decofrare: cofraje stationare;

cofraje mobile (de exemplu: cofraje glisante, pasitoare, etc.) b) din punct de vedere al utilizarii componentelor:

cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar ~i se folosesc de rnai multe ori;

11.1.6. Ordinea de montare ~i demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incat sa nu produca degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor,

11.1.7. Cofrajele vor fi proiectate si montate astfel incat sa permita decofrarea tara deteriorarea sau lovirea betonului,

74

75

cofraje unicat, la care componentele se utilizeaza 0 singura data. De regula acestca sunt din materiale lemnoasc (de exemplu: cofraje din scanduri pentru monolitizarea pe reazem a unei grinzi prefabricate etc.); eofraje pierdute, la care componentele intra in alcatuirea e1ementclor din beton care se toarna in santier (de exemplu: predale din beton annat);

cofraje virtuale, la care 'betonul se toarna in spatii construite anterior (de exemplu: groapa in care se toarna fundatia de beton);

Pentru "cofrajclc virtuale" abaterile fala de dimensiunile de rcferinta din proiect sunt cele speeifice lucrarilor de pamant si nu e1ementelor din beton turnat in "cofraje reale".

c) fata de calitatea suprafetei de beton obtinuta dupa decofrare: cofraje pentru beton aparent;

cofraje pentru betoane brute, suprafetele obtinute fiind acopcrite ell tencuiala, placaje, plafoane si pereti falsi etc.

.. pozma eventualelor terestre de curatire sau betonare;

.. programul de control al calitatii in fazele de executic a cofrajelor;

.. rcsursclc necesare (echipamente de cofrarc ~i susrineri, utilajc, scule, personal etc.);

* organizarea locului de munca.

11.4. MONTAREA COFRAJELOR

11,2,2. Cofrajele, sustinerile ~i piesele de fixare sc vor dimensiona tinfind scama de precizarile date In "Ghidul pentru proicctarea si utilizarea cofrajclor".

In cazul constructiilor deosebite ca forma, inaltirnc sau deschidere sau a celor prevazute a sc executa eu procedee spcciale, proiectul lucrarii va cuprinde ~i prccizari privind alcatuirea cofrajelor, a sustinerilor accstora, precum si tehnologia de montare si demontare. Detaliile de alcatuirc a cofrajelor sc vor elabora de catre constructor in cadrul proiectului tehnologic de exccutie sau de catre un institut specializat.

Inainte de inccperea operatiei de montare a eo fraj el or, se vor curari si pregari suprafetele care vor vcni in contact ell betonul ce urmeaza a se turna si sc va verifica si co recta pozitia armaturilor, Montarea cofrajclor va cuprinde urmatoarele operatii :

.. trasarea pozitici cofrajelor;

.. asamblarea ~i sustincrca provizorie a panourilor; * vcrificarea si corectarea pozitiei panourilor;

* inchcierea, lcgarca si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

In cazurile in care elementele de sustinerc a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasiirilor. in cazurilc in care tcrenul este inghetat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va face astfcl incat sa se evite deplasarea acestora in functie de

conditiile de temperatura. .

11.5. CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRAJE

11.3. PREGA TIREA LucRARILOR

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel :

.. preliminar, cotrolandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansarnblurile de cofraj ~i sustineri;

.. In cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;

* final, receptia cofrajelor ~i conscmnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativa), [inandu-se seama si de prevederile capitolului 17. Controlul calitatii lucrarilor

In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje si armaturi .

]] .2.3. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.

in baza analizarii proieetului si a conditiilor specifice de executie, executantul va stabili tipul de cofraj ce se va adopta si va elabora proceduri necesare realizarii lucriirilor de cofraje ce vor cuprinde :

.. lucrarile pregatitoare;

* fazele de executie;

76

77

12. TRANSPORTUl $i PUNEREA IN OPERA. A BETONUlUi

III lS"I1"ldJ "c recomanua ca temperatura betonului proaspat, inainte dc tumare, sa fie cuprinsa inrre (5-'.-30)0 C.

in situatia betoanelor eu temperaturi mai mari de 300 C sunt neeesare mas uri suplimentare preeum ;

- stabilirea de catrc lin institut de specialitate sau un laborator autorizat a unci tehnologii adeevate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului ~i folosrea unor aditivi intarzietori eficienti etc.

In cazul transportului eu autobasculante, durata maxima se reduce eu 15 minute fata de limitele din tabclul 12.1.

12.1. TRANSPORTUL BETONULUI

Transportul betonului trebuic efeetuat luand masurile necesare pcntru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau eontaminarea betonului.

12.1.1. Mijloaeele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

12.1.2. Transportul betoanelor eu tasare mai mare de 50 mm. se va face eu autoagitatoare, iar a betoanelor eu tasare de maxim 50 mm. cu autobasculantc eu bena, arnenajate corespunzator,

Transportul local al betonului se poate efeetua eu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.

12.1.5. Ori de cate ori intervalul de limp dintre descarcarea si reincarcarea eu beton a mijloacelor de transport depaseste 0 ora precum si la intreruperea luerului, aeestea vor fi curatate eu jet de apa. in eazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple ell cea. I nr' de apa si se vor roti eu viteza maxima timp de 5 minute dupa care se vor goli complet de apa,

12.2. PREGATIREA TURNARII BETONULUI

12.1.3. Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului eu autobaseulante pc distanta mai mare de 3 km., suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea earaeteristieilor betonului urmare a rnodificarii continutului de apa.

Tabelul 12. L

Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare

12.2.1. Executarea Iucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii ;

a) intocmirea procedurii pentru betonarca obiectului in cauza si aceeptarea acesteia de catre investitor;

b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele eomponente (agregate, cirnent, aditivi, adaosuri etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in eonformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier;

c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie §i rnasurile privind securitatea muneii si PSI;

d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje ~i armaturi (dupa caz);

e) in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii, a trecut 0 perioada indelungata (peste 6 luni) este necesara 0 inspectare a starii armaturii de catre 0 comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant $i reprezentantul rSCLPUA T care va decide oportunitatea expertizarii starii arrnaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei; 'in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura -dupa curatire - nu trebuie sa prezinte 0 reducere a

12.1.4. Durata maxima posibila de transport depinde in special de cornpozitia betonului si conditiile atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul 12.1., pentru cimenturi de c1ase 32,5 / 42,5 decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori.

Temperatura Durata maxima de transport
amestecului de (minute)
beton cimenturi de cIasa cimenturi de
e C) 32,5 clasa z 42,5
100 < r s 300 50 35
t < 100 70 50 79

78

sectiunii sub abaterea minima prcvazuta in standardele de produs; sc va proceda apoi la 0 noua receptie calitativa;

1) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact Cll betonul proaspat, vor fi curatate de pojghi\a de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune lcgaturi 'intre celc doua bctoane;

g) sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punerc in opera a betonului;

h) sunt stabilite, dupa caz, -?i pregatite rnasurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru etc.);

I) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii c1imatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc.)

j) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urrneaza a se betona;

k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera $i efectuarii determinarilor prevazute pentm betonul proaspat, la descarcarea din rnijlocul de transport;

I) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite ~i sunt refuzate.

12.2.4. Inainte de tumarea betonului, trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului.

12.2.5. Se interzice in cepe rea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate la punctul 12.2.1.

12.3. REGULI GENERALE DE BETONARE

12.3.1. Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarca stricta a prevederilor prezentului cod ~i procedurii de executie.

12.3.2. Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mal scurt de la aducerea lui la locul de tumare.Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.

11.2.2. in baza verificarii indeplinirii conditiilor de la punctul 12.2.1., se va consernna aprobarea inceperii betonarii de catre: responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul beneficiarului $i in cazul fazelor determinante proieetantul, reprezentantul ISCLPUAT, in conformitate Cll prevederile programului de control al calitatii lucrarilor - stabilite prin contract.

12.3.3. La tumarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:

a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul proaspat - vor fi udate cu apa cu (2+3) ore inainte si imediat inainte de tumarea betonului, dar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata;

b) din rnijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;

c) daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de consistenta admise sau prezinta segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant;

d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m.- in cazul elementelor eu latime de maximum 1,00 m. - si 1,50 m. -in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii etc.);

e) betonarea elementelor eofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m. se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alciituit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat Ia maximum 1,50 m. de zona care se betoneaza;

12.2.3. Aprobarea inceperii betonarii trebuie sii fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in cazurile in care:

• au intervenit evenimente de natura sa modifiee situatia constatata la data aprobarii (intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate ~i neconservate) ;

• betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile, de la data aprobarii.

80

81

f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se reaJizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm. inaltirne si tumarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului tum at anterior;

g) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fatii de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;

h) se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se grosirnea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;

i) nu este perrnisa ciocanirea sau seuturarea armaturii in timpul betonarii ~i niei asezarea pe armaturi a vibratorului;

j) in zonele eu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permits patrunderea vibratorului;

k) se va urmari comportarea ~i mentinera pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari;

I) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armsturi sau pe zonele cu beton proaspat;

m) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru previzute in proiect sau procedura de executie;

n) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale Ia reluarea tumirii, nu trebuie sa depaseasca timput de incepere a prizei betonuIui; in [ipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului - in cazul cimenturilor cu adaosuri - ~i respectiv 1,5 ore, in cazul cimenturilor fiira adaos;

0) in cazul cand s-a produs 0 intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este penni sa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 13 "Rosturi de lucru" ;

p) instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofrajesau armaturi este perrnisii numai dupa (24 -;- 48) ore, In

functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore dad temperatura este de peste 200 C ~i se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,S).

12.3.4. Betonarea diferitelor elemente de constructie este prezentata In ANEM IV. I.

12.4. COMPACTAREA BETONULUI

12.4.1. Betonul va fi astfel compactat incat sa contina 0 cantitate minima de aer oelus.

12.4.2. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului etc. In general compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare,

Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri :

'" introducerea In beton a v ibratoru lui nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate apJica eficient vibrarea extema;

* intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare a unui rost;

* se prevede prin reglernentari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).

12.4.3. In timpul compactarii betonului proaspat se va ave a grijii sa se evite

deplasarea ~i degradarea arrnaturilor si/sau cofrajelor. .

12.4.4. Betonul trebuie compactat numai atiita timp cat este lucrabil.

12.4.5. Detalii privind .procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate In ANEXAIV.2.

82

83

13. ROSTURI DE lUCRU (DE BETONARE)

13.1. in masura in care estc posibil se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se fad! Tara intrerupere [a nivelul respectiv sair intre doua rosturi de dilatare, Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia [or trebuie stabilita prin proiect sau procedura de executic.

13.6. La structurile din beton, impermeabile, rosturile trebuie de asernenea realizate impermeabile.

13.1. Cerintele enuntate la punctele 13.2 13.6. trebuie sa fie indeplinite

~i in cazul rosturilor !:neintentionate" ce au aparut ca urmare a conditiilor c1imaterice, din cauza unor defectiuni, nelivrarii la timp a betonului, etc.

]3.2. Nurnarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea rezistenta rnai mica la intindere si forfecare in comparatie cu restul structurii in cazul in care rosturile sunt tratate necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost cu consecinte In reduccrea gradului dc protectie impotriva coroziunii armaturii,

13.8. In ANEXA IV. 3. se fac recornandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucru,

14. DECOFRAREA

13.3. Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementelor (structurii) care nu sunt supuse la eforturi mari in timpul exploatarii.

14.1. Elementele de constructii pot fi decofrate atunei cand betonul a atins a anumita rezistenta. Trebuie avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor din bcton care au fost sup use inghetului in faza intaririi (pentru betonul neprotejat).

13.4. Pentru constructii cu caracter special, clemente de mare deschidere, constructii masive, rezervoare, silozuri, cuve, radiere, etc. pozitia rosturilor de lucru trebuie indicate in proiect precizandu-se si modul de tratare (benzi de etansare, prelucrare etc.)

14.2. Elementele pot f decofrate in momentul in care betonul are 0 rezistenta suficienta pentm a putea prelua integral sau partial, dupa caz sarcinile pentru care au fost proiectate,

13.5. Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urrnatoarele cerinte :

a) suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi de regula perpendiculars pe axa acestora, iar la placi si pereti perpendiculars pe suprafata lor;

b) Tratarea rosturilor de lucru:

• spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul pnzei

betonului (cca. 5 ore de la betonare, functie de rezultatele incercarilor de laborator);

• inainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curatata

indepartandu-se betonul ce nu a fost bine compactat ~i1sau se va freca eu peria de sarma pentru a inlatura pojghita de lapte de eiment ~i oricare alte irnpuritati dupa care se va uda;

• inaintea betonarii betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat

sa absoarba apa dupa regula." betonul trebuie sa fie saturat dar suprafata zvantata ".

14.3. Trebuic acordata 0 atentie deosebita elementelor de constructie, care dupa decofrare suporta aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul,

14.4. Se recornanda urmatoarele valori ale rezistentci la care se poate decofra:

-partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins 0 rezistenta de minimum 2,5 N/mm2• astfel inc at fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate.

-cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta rnentinand sau remontand popi de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins falii de clasa, urmatoarele procente :

... 70 % pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m.

> ... 85 % pentru clemente cu deschideri mai mari de 6 m.

84

85

Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa urmatoarele procente :

. * 95 % pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m.

* "1 12 % pentru elemente cu deschideri de 6 12 m

* II 5 % pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m.

Tabelul 14.2.

'14.5. Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie In vederea decofrarii sefaee prin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop ~i pastrate in conditii similare elementelor in cauza confo~ ST AS 1275 - 88. La aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetele de control trebuie sa se tina seama de faptul ca poate exista 0 diferenta intre aceste rezultate si rezistenta reala a betonului din element (evolutia diferita a caldurii in beton in eele doua situatii, tratarea betonului, etc.)

In cazurile in care exista dubii in legatura cu aeeste rezultate, se recornanda incercari nedistruetive. In tabelele 14.1,14.2,14.3, se prezinta recomandari cu privire la tennenele minime de decofrare si de indepartare a popilor de siguranta.precum ~i a tennenelor orientative de incercare a probelor d: be!o~ in vederea stabilirii rezistentei betonului, functie de temperatura mediului ~l viteza de dezvoltare arezistentei betonutui.

Conditii tehnologice Tennenul (in zile) de la tum are
Viteza de dezvoltare a Lenta Medie
rezistentei betonului
Temperatura mediului CO C} +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi eu desehiderea de max.
6,OOm 654 553
Grinzi cu deschidere > 6,00 m 1086 654 In tabelul 14.3. se prezinta tennenele millime reeomandate pentru indepartarea popilor de siguranta.

Tabelul 14.3.

Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului se va considera conform tabelului IS.2(capitolul IS).

Conditii tehnologice Termenul (in zile) de la tumare
Viteza de dezvoltare a Lenta Medie
rezistentei betonului
Temperatura mediului CO C} +S +10 +15 +5 +10 +5
Grinzi cu deschiderea de max. 18 14 9 10 8 5
6,00m
Grinzi eu desehideri de 21 18 12 14 II 7
6 ....... 12 m
Grinzi ell desehidere > 12,00 m 36 28 18 28 21 14 In tabelul 14.1 se prezinta recomandari cu privire la tennenele minime de decofrare ale fetelor laterale functie de temperatura mediului ~i viteza de dezvoltare a rezistentei betonului.

OBSERVATII:

TABELULI41

..
Viteza de Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura
dezvoltare a rezistentei mediului e C)
betonului
+5 +10 +IS
Lenta 2 I 1/2 1
Medie 2 1 1
- .. In tabelul 14.2. se prezmta termenele rmmme recomandate pentru decofrarea fetelor inferioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de siguranta,

Termenele prezentate in tabele sunt orientative, decofrarea untlfutd a se face pe baza procedurilor de executle (functie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului exterior) in momentul in care elementele au atins rezistentele minime indicate In prezenta reglementare tehnicii in functie de tipul de element si dimensiunile deschiderilor conform punctului 14.4.

Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub + 5° C atunci se recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca eu aproximativ durata inghetului.

Regulile privind operatiunile de decofrare sunt prezentate in ANEXA V.l.

86

87

15. TRATAREA BETONULUI DupA TURNARE

15.2. DURATA TRATARII

Durata tratarii depinde de :

15.1. GENERALIT ATI

15.1.5. Principalele metode de tratare/protectie sunt : . * rnentinerea in cofraje;

* acoperirea cu materiale de protectie, rnentinute 'in stare urneda; * stropirea periodica cu apa;

* aplicarea de pelicule de protectie.

a) Sensibilitatea betonului la tratare, functie de compozitic,

Cele mai importante caracteristici ale cornpozitiei betonului, care influenteaza durata tratarii betonului, sunt : raportul apa/cirnent, tipul si c1asa cimentului, tipul si proportia aditivilor.

Betonul eu un continut redus de apa (raport A/C mic) "i care are in compozitie cimenturi eu intarire rapida (R) atinge un anum it nivel de impermeabilitate mult mai rapid dedit un beton preparat eu un raport AlC ridicat ~i cu eimenturi eu intarire normala, durata tratarii difcrind in consecinta,

De asemenca, avand in vedere cii, functie de clasa de expunere, betoanelc preparate eu cimenturi de tip II - V compozite, sunt mai sensibile la earbonatare decat betoanele preparate eu eimenturi portland de tip I., in eazul folosirii aceluiasi raport A/C se recomanda prclungirea duratei de tratare pentru primul caz.

b) Temperatura betonului

In general, cu cat temperatura exterioara este mai sciizutii Cll atat timpul necesar de tratare este mai mie. Temperatura betonului dupa tumare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul ~i clasa cimentului, dimensiunile elementelor structurale si proprietatile de izolator ale cofrajului.

c) Conditiile atmosferiee in timpul 5i dupii tUmare

Durata de tratare dcpinde de temperatura mediului arnbiant, umiditate ~I viteza vantului, care pot accelera usearea prematura a betonului.

d) Conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii

Cu cat conditiile de expunere sunt mai severe cu atat cste necesar ea durata de tratare sa fie prelungita.

In figura 15.1. se prezinta schematic durata de tratare, functie de urmatorii

parametri :

* agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu; * conditiile de mediu in timpul tratarii betonului;

* sensibilitatea amestecului (functie de tipul de cimcnt si raportul apa/ciment); pentru a se obtine un arnestec mai putin sensibilia tratare trebuie in general redus raportul apa/ciment,

15.1.1. In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale bctonului, (in special) zona suprafetei trebuie tratata si protejata 0 anumita perioada de timp, functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.

t 5.1.2. Tratarea ~i protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.

15.1.3. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat 0 suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.

15.1.4. Tratarea betonului este 0 masura de protectie impotriva :

* uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului. Protectia betonului este 0 rnasura de prevenire a efectelor:

* antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor

curgatoare); ,

* diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului; * temperaturii scazute sau inghetului;

* eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la 0 diminuare a aderentei beton-arrnatura (dupa intarirea betonului).

88

89

Tabelul 15.1.

Dezvoltarea rezistentei
betonului rapids medic lenta
Temperatura betonului
in timpul tratarii (0 C) 5 10 15 5 10 15 5 10 15
Conditii de mediu In timpul
tratarii
Elemente expuse indirect
razelor sol are, umiditatc sub 80% 2 2 1 3 3 2 4 4 2
Elemente expuse razelor solare
sau vantului eu viteza medic, 4 3 2 6 4 3 8 5 4
umiditate peste 50%
Elemente expuse la razele intense
ale soarelui sau la 0 viteza mare a van- 4 3 2 8 6 5 10 8 5
tului sau la 0 umiditate sub 50% Durata orienta/iva (in zile) a tratarii betonului

Tabelul152

.lJl/I"'Clfa de t/C:tlarce recoma/ldQ'1ci

/ t 3zik

17 5" 7 2/~

iii 10 .. '!/fj!//e

Viteza de dczvoltare Raport Clasa de
a rezistentei betonului apa I cirnent rezistenta
a cimentului
rapida <0,5 42,5 R-52,5 R
medic 0,5 -0-0,6 42,5 R
<0,5 32,5 R - 42,5
lenta toate celelalte eazuri
... . , Durata tratam expnmata In tabelul 15.1. arc un caracter onentatrv, aceasta stabilindu-se pentru ficeare caz in parte, functie de consideratiile prezentate in prezentul cod.

rn tabelul 15.1. sunt prezentate recomandari privind durata tratarii betonului pentru cimenturi de tip] (Portland) si pentru temperaturi de 5° C, 10° C si 15° C. Durata de tratarc depinde in mod substantial de temperatura betonului; de exemplu la 30° C durata tratarii poate fi aproximativ jumatate din durata tratarii betonului la 200 C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi 0 metoda de reducere a timpului de tratare.

Betonul preparat cu cimenturi continand si alte componente decat clincher (tip II 32,5; III 32,5; IV 32,5 etc.) sau continand anumite tipuri de adaosuri este mult mai sensibil la tratament decat betonul preparat eu eiment de tipul I,

Fig. IS. 1. DURATA DE TRATARE A BETONULUI DupA TURNARE

In tabelul 15.1. se prezinta durata orientativa (in zile) a tra~rii. beto~~~ui functie de dezvoltarca rezistentei betonului, temperatura betonului ~1 conditiile

de mediu in timpul tratarii, .. .' .

In tabelul 15.2. se prezinta aprecieri asupra dezvoltarii rezistenter betonului

functie de raportul apa/ciment si clasa de rezistenta a cimentului.

90

91

la acelasi raport apiilciment. in aceste cazuri se recomanda, fata de conditiile date in label, ca durata tratarii sa creases in medie cu doua zile pentru betonul

preparat cu cimenturi de tip II, 1Il, IV sau V. •

in cazul in care betonul este supus intens la uzura sau structura se va afla III conditii severe de expunere, se recomanda cresterea duratei de tratare eu (3 + 5) zile.

Nota:

In lipsa unor date referitoare la compozitia betonului, conditiile de expunere in timpul duratei de serviciu a constructiei - pentru a asigura conditii favorabile de intarire ~i a reduce deformatiile din contractie - se va mentine umiditatea limp de minimum 7 zile dupa turnare (cu exceptia recipientilor pentru Iichide).

in eazul recipientilor pentru lichide mentinerea umiditatii va fi asigurata

(14+28) zile, in functie de anotimp si conditiile de expunere.

16. BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE

~I BETOANE PUSE iN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE

16.1. BETOANE CONTINAND 0 COMBINATIE DE ADITIVI

16.1.1. In multe situatii cum ar fi : betonul rnasiv, betonul cu rezistenta mare la inghe] - dezghet ~i la agentii de dezghetare, betonarea eu viteza foartc mica, este avantajos sa se foloseasca la prepararea betonului mai multi aditivi.

15.3. Protectia betonului se va realiza eu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojiru etc.). Materialul de protectie trebuie mentinut permanent in stare umeda.

16.1.2. Efeetele aditivilor asupra proprictatilor betonului proaspat sau intarit (prezentate la eapitoluI4.4.) sunt in general cunoscute in cazurile in care se foloseste un singur tip de aditiv in amestec. Folosirea concomitenta a mai multor tipuri de aditivi poate influenta eficacitatea fiecarui aditiv luat scparat asupra proprietatilor betonului,

Exista cazuri in care folosirea a doua tipuri de aditivi este chiar incornpatibila, de exemplu aditivii mari reducatori de apii si aditivii antrenori de aer.

In cazul folosirii unei cornbinatii de aditivi pot fi semnalate schimbari esentiale in ce priveste timpul de priza sau dezvoltarea rezistcntei in timp.

15.4. Stropirea eu apa va incepe dupa (2+12) ore de la tumare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de (2+6) ore in asa fel incat suprafata sa se rnentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile de la apa de amestecare.

In cazul in care temperatura mediului este mai mica de +5° C, nu se va proceda la stropire cu apa ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie, in general, in momentul in care se obtine 0 rezistenta a betonului de 5 Nh~1m2 nu rnai este necesara protectia. Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu reglementarile speciale.

Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite Cll prelate sau folii de polietilena atata timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antreniirii pastei de ciment.

Betonul ce ar unna sa fie in contact cu ape curgatoare va fi protejat de actiunea acestora, printr-o deviere provizorie de eel putin 7 zile sau prin sisteme etanse de protectie (palplanse sau batardouri).

16.1.3. in cazul in care se foloseste 0 combinatie de aditivi trebuie sa se ceara de catre utilizator efectuarea de experimentari suplimentare unor institute specializate si sa se consulte producatorii de aditivi asupra compatibilitatii folosirii lor.

Stabilirea compozitiei betoanelor si verificarea nivelclor de performanta stabilite prin proiect in cazul utilizarii unei combinatii de aditivi, se va face:

a) pe baza studiilor elaborate de catre institute de cercetare sau de' invatamant superior, pentru constructii de importanta deosebita sau exceptionala;

b) pe baza de studii elaborate de catre laboratoare autorizate, pentru constructii de importanta normals sau redusa.

16.2. TURN AREA BETONULUI SUB APA,

16.2.1. Betonul tumat sub apa trebuie sa aiba proprietati speciale in stadiile proaspat §i intarit; trebuie sa aiba consistenta necesara de a putea fi pus in . opera usor, sa aiba 0 structura densa chiar ~i Tara eompactare si sa nu segrege.

93

92

16.2.4. La stabilirea compozitiei betonului tumat sub apa se fae urmatoarele recomandari :

* Consistenta

Pentru betoane tumate sub apii se va folosi 0 consistenta corespllnzatoare

unei clase T3 sau T4 functie de tehnologia de tumare prin cadere libera prin tuburi sau prin pornpare. In eazul betoandor pompate p~ntm a se preve~i blocajul furtunelor, betonul nu trebuie sa contina 0 cantitate mare de apa, impunandu-se utilizarea aditivilor mari reduciitori de apa.

* Agregate . .

Pentru a se obtine 0 buna lucrabilitate la un raport apa/ciment mic, amestee

compact lara mijl~ace suplimentare de eompactare se recomanda fo~osirea d~ agregate rotunde eu 0 suprafata neteda. Se re.co~anda folosirea ~nel granulozitati continue, avand in vedere pericolul mal rruc de segregare fata de amestecurile cu granulozitate discontinua. Se recomanda pentru a nu provoca dificultati la tumare ca dimensiunea maxima a agregatelor sa fie de 31 mm.

* Ciment

In general se recomanda majorarea cu cca. 10 % a dozaju~lli de eiment i~

cornparatie eu cerintele normale pentru a imbunatati coeZ1~~ea b~tonulUi proaspat, diminuarea pericolului pierderii de cimentpri~ s?lublhza:~ ~I pentru a asigura 0 cantitate suficienta de eiment dupa 0 ~oslbl~ii. s~l~blhzare car: apare aproape inevitabil. Continutul de cirnent tre~U1e ~tablht t~nand seama c~ un dozaj mare poate provoca fisuri termice. Folosirea clmentunlor.~u a~aosur~ este recomandata pentrn betonul tumat sub apii in vederea cresteru rezistentei sale la atacul chimic ~i redueerii caldurii de hidratare.

16.2.5. In cazuri speciale pe baza unor experirnentari de laborator si a unor proceduri pentru amestecuri special proiectate prin folosirea unor aditivi speciali si de adaosuri betonul poate fi tumat prin cadere libera prin apa.

In cazul fundatiilor la care siipiiturile se executa cu epuismente dad apa nu se poate evacua complet si pe fundul gropii rarnane un strat de apa de cca. 10 .... 15 em, grosime, se admite in mod exceptional, turnarea betonului sub apa.

in acest caz betonarea se va incepe de la un colt al fundatiei tumandu-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei si care se extinde treptat pe intreaga suprafata. In acest eaz se va tuma beton cu tasare zero sau useat (preparat la umiditatea saturata a agregatelor, eu spor de cimcnt 10- 15 %).

Betonarea va continua apoi In uscat prin tum area betonului deasupra stratului tumat anterior.

16.2.2. Turnarea betonului sub apa sc face numai in incinte cu apa statatoare sau care a fost adusa in aceasta stare prin masuri corespunzatoare.

16.2.3. In cazul in care nu se folosesc aditivi speciali sau adaosuri nu este admisa caderea libera a betonului prin apa chiar pc distante foarte scurte.

Pentru a nu se solubiliza sau segrega betonul se poate tuma prin tuburi. Turnarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie sa se faca continuu, capatul inferior al tubului trebuie sa fie imersat in beton cu minimum 40 em in cazul caderii libere a betonului prin tuburi ~i cu cca. 100 em. in cazul pomparii

acestuia.

16.3.BETOANE TURNATE PRIN POMPARE

16.3.1. Materialele utilizate pentru prepararea betonului tumat prin pompare trebuie sa fie dozate si amestecate in mod corespunzator. Controlul calitatii rnaterialelor eomponente ale dozarii ~i arnestecarii este esential pentru realizarea unui beton corespunzator tehnologiei prin pompare.

16.3.2. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitata la 1/3 din diametrul conductei de refulare. In cazu! agregatelor bine rotunjite se poate adrnite ca dimensiunea maxima a agregatelor sii fie 40 % din diametrul conductei.

16.3.3. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent prin acest procedeu de punere in opera sunt C 8/1O ... C 20/25. Pomparea betoanelor de alta clasa situata in afara acestui dorneniu se va face numai dupa efectuarea unor incercari experimentale preliminare care sa dovedeasca aplicabilitatea procedeului.

16.3.4. Lucrabilitatea betoanelor pompate se va stabili astfel incat procesul de pompare sa se realizeze normal ~i continuu rara a se depasi ins a valorile limita care conditioneaza realizarea rezistentei ~i durabilitatea betonului intarit, Consistenta betonului proaspat trebuie sa fie uniforma pentru a realiza 0 pornpare fluentii a betonului. in general se recornanda ca tasarea betonului proaspat sa nu depaseasca urmatoarele valori :

95

94

01< maximum 120 mm. pentru betoanele eu aditivi plastifianti;

oI<maximum 180 mm. pentru betoanele preparate eu aditivi superplastifianti.

16.4.1.2. Cerinte tehnologiee

In prima faza de intarire betonul trebuie sa atinga rezistentele necesare desprinderii de cofraj, mentinerii formei si consolidarii tijelor de sustinere,

La stabilirea vitezei de glisare se vor lua in considerare timpul necesar

atingerii unei rezistente de :

* 0,15 ... 0,2 Nrrnnr'Ia desprinderea de cofraj; 01< cca. 0,4 Nzrnm+la iesirea din cofraj.

aeeasta se va aprecia mai intai prin efectuarea incercarilor preliminare, iar in timpul executiei prin impungerea betonului eu 0 vergea din otel - beton eu

diametrul 10 ...... 12 mm. .

16.4.1.3. Cerinte pentru betonul proaspilt

01< Consistenta betonului la locul de punere in lucrare va fi de :

- T3 (tasare 70 ± 20 mm.) cand punerea in opera a betonului se face cu bena, iar armaturile sunt rare;

. - T31T4 (tasarelOO ± 20 mm.) cand puncrea in opera a betonulni se face pnn pompare;

- T4 (tasare 120 ± 20 mm.) cand se folosesc aditivi superplastifianti sau

elcmente cu armaturi dese. .

Temperatura betonului proaspat la locul de punere in lucrare, in functie de dimensiunea cea rnai mica a sectiunii e1ementului va fi cuprinsa intre li~itele indicate in tabelul 16.4.1.

16.3.5. Continutul in parti fine (ciment + agregate mai mici de 0,2 mm.) se recomanda sa fie de minimum 350 kg/m'

In general fractiunea fina mai mica de 0,2 mm se recomanda sa fie in proportie de 15 - 30 % fata de masa betonului.

16.3.6. Dozajul de ciment se alege pe aceleasi principii ca ~i pentru betoane obisnuite cu unele cresteri datorate consistentei betonului si continutului de parti fine.

16.3.7. La prepararea betoanclor pompate este obligatorie utilizarea aditivilor plastifianti ~i superplastifianti. In functie de conditiile de transport ~i punere in opera se poate utiliza si 0 combinatic de aditivi dar cu conditia efectuarii unor studii experimentale preliminare conform punctului 16.1.3.

16.3.8. Inainte de inceperea pomparii betonului conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de cirnent avaed cornpozitia : 2 parti eiment si 0 parte apa (in unitati de masa).

16.3.9. La punerea in opera a betoanelor pompate in functie de mediu ~i eomplexitatea lucrarii se vor lua toate masurile in asa fel incat :

01< procesul de pompare sa se desfasoare continuu rara intreruperi care

favorizeaza blocarea betonului in conducte;

01< inaltirnea libera de cadere a betonului sa fie de max. 0,5 m; 01< grosimea stratului de beton sa fie maximum 40 cm.

01< betonul sa fie bine compactat prin vibrare

16.4. BETOANE TURNATE IN COFRAJE GLISANTE

...
Dimensiunea minima a Temperatura betonului proaspat
sectiunii elementului (0 C)
mm. max.
<0,3 m 10 30
0,3 ... 1 m 5 30
1 ... 2 m 5 25
>2 5 20 Tabelul 16 4 1

16.4.1. Cerinte

01< Executantul va stabili consistenta betonului proaspat ee trebuie obtinuta la statia de betoane, astfel incat tinand seama de conditiile de mediu '~i de ~urata total a de transport pan a la punerea in opera, sii se realizeze conditiile

impuse la locul de turnare. '

16.4.1.4. Cerinte privind materialele eomponente 5i compozitia betonului 01< Ciment

. Daca prin proiect sau proceduri nu sunt prevazute conditii speciale care sa rmpuna folosirca altor cimenturi se recomanda utilizarea cimenturilor de tip I

16.4.1.1. Cerinte de proiect (procedurii)

Pe probe pastrate in conditii standard la varsta de 28 zile, betonul va realiza rezistenta corespunzatoare c1asei de beton preserise ~i unde este cazul, gradul de impermeabilitate si/sau gelivitate prevazut,

96

97

(clasa ::::32,5) cu exceptia perioadelor de timp friguros cand este recornandata folosirea cimenturilor fiira adaosuri tip I cu c1asa :::: 42,5.

* Agregate

In general se vor folosi agregate de balastiera, sorturile 0 - 3; 3 - 7; 7 - 16; 16 -31 astfel Incat dimensiunea maxima a granulelor de agregat sa fie eel mult 1/6 din grosimea c1ementului de beton ce se giiseaza. In cazurile In earese utilizeaza agregate de concasaj (sorturile 7 - 16 si/sau 16/31) granulozitatea agregatului total se va inscrie in zona imediat superioara (eu continut mal ridicat in parti fine) celei indicate normal la dozajul de eiment respective

* Aditivi

in vederea imbunatatirii lucrabilitatii betonului proaspat ~l ale caracteristicilor de rezistenta si durabilitate ale betonului intarit se impune folosirea unuia din urmatoarele tipuri de aditivi :

- aditiv plastifiantlantrenor de aer pentru betoane eu consistenta de max.

T3/T4;

- aditiv superplastifiant pentru betoane de class :::: C 25/30 ~i consistenta T31T4;

- aditiv intarzietor in cazurile in care din diferite motive (transport, giisare pe timp calduros, adoptarea unor viteze miei de glisare) se depaseste durata limita adrnisa intre tumarea a doua straturi suecesive sau se intrevede realizarea unei rezistente mai mari de 0,2 Nzmm+la desprinderea de eofraj; se va evita asoeierea cu un alt tip de aditiv.

In eazurile in care 1a betoane preparate cu aditivi plastifianti/antrenori de aer sau superplastifianti apare necesara si prelungirea duratei de mentinere a betonului in stare proaspata atunei pe langa aditivul de baza se poate adauga un aditiv intarzietor insa numai pe baza de incercari preliminare si cu acordul unui institut de specialitate.

* trebuie sa se tina seama de posibilele efecte pc care Ie pot avea aditivii (conform capitolului 4.4. materiale componente - aditivi),

* transportul betonului de la statie piina [a locul de punere in opera se va face cu autoagitatorul .

* transportul betonului pe verticals se va face eu bene ridicate eu maearaua, pompe de beton, skipuri, boburi, etc.

* betonul se va descarca prin mijloaee de transport pe orizontala (roabe, tomberoane) ~i repartiza unifonn in eofrajul glisant.

In cazul utilizarii pompel or de beton, dcscarearea sc poate face direct in cofrajul glisant.

16.4.4. Punerea in opera a betonului

16.4.2. Compozitia betonului se va stab iii pe baza de incercari preliminare, inclusiv pe baza recomandarilor efectuate in prezenta reglementare tehnica,

16.4.4.1. Turnarea betonului se va face in straturi orizontale unifonne de 20 ..... 25 em. grosime, care se succed la intervale de tirnp - stabilite in functie de cornpozitia betonului, de conditiile de mcdiu si de viteza de glisare - astfel incat sa se asigure 0 buna legatura intre straturi si deci, continuitatea elementului.

16.4.4.2. Compaetarea betonului sc va face prin vibrare ell vibratoare de interior, de catre 0 echipa instruita special in acest seop. Acolo unde este cazul se va suplimenta cu compactarea manuals eu sipci/vergele etc.

16.4.4.3. Viteza de glisare in conditii nonnale de temperatura si de lucru va

fi cuprinsa intre 10 25 em/ora.

Aeeasta poate fi redusa pana la 5 em pe ora in eazuri exceptionale (conditii de timp friguros, zone de lueru aglomerate, cventuale intemperii).

16.4.4.4. Executantul va lua toate masurile tehnico - organizatoriee pentru ea operatia de glisare sa se desfasoare continuu ~i in bune conditii,

In acest seop se va corela ritmul de preparare, transport si punere in opera a betonului ell viteza de glisare, tinand seama de conditiile de mediu, de complexitatea si durata operatiilor ce trebuie executate imediat inaintea turnarii betonului .

16.4.3. Prepararea ~i transportul betonului

16.4.5. Tratarea ulterioara a betonului

Prepararea si transportul betonului destinat executarii constructiilor prin metoda cofrajelor glisante se va face conform recomandarilor efectuate la capitolul 12 precum si a precizarilor ee urmeaza :

16.4.5.1. In conditii nonnale de temperatura, dupa iesirea din cofrajul glisant betonul va fi mentinut in stare umeda minimum 7 zile si protejat de actiunea razelor solare si a vantului minimum 24 ore.

98

99

16.4.5.2. In perioada de timp friguros se vor lua masuri de protectie astfel incat betonul recent deeofrat sa se mentina la 0 temperatura de + 10 ..... + 15° C timp de minimum 3 zile de la tumare sau pe baza de proieet conform normativ C 16/84.

16.4.5.3. In toate eazurile se va fine seama si de recornandarile formulate in eapitolul 15 " Tratarea betoanelor "

masivului, distanta dintre bolovani va fi cea rmmrna necesara introducerii pervibratorului cu care se efectueazii eompaetarea betonului in care se inglobeazii bolovanii;

b) Straturile urmiitoare se executii la fel ca eel de mai sus, la ultimul strat se va realiza 0 acoperire cu beton de eel putin 20 cm.;

16.5. EXECUTAREA BETOANELOR CICLOPIENE

c) La betonarea fundatiilor masive se vor liisa, in rosturile de lueru orizontale, bolovanii iesiti in afara cu eel putin jumatate din volumul lor, pentru asigurarea unei bune legaturi. Betonul se va vibra sau se va bate cu maiul intre pietre tarii a Ie disloea insa din masa betonului. La reluarea tumiirii intreaga suprafata a bctonului, inclusiv a pietrelor se va curata, uda ~i se va asterne un strat de mortar de cirnent de cca. 2 - 3 em. de aceeasi c1asii eu a betonului;

16.5.1. In elementele masivc de beton care nu sunt supuse la solicitiiri importante se pot ingloba bolovani de piatra, realizandu-se betonul ciclopian.

Proportia de bolovani inglobati este de maximum 50 % din volumul elementelor de constructie, in eazul folosirii betonului de clasii piinii la C 4/5 inclusiv, ~i de maxim 30 % in cazul folosirii betonului de class rnai mare ca C 4/5.

In medii eu agresivitate chimicii sau ciind se impun conditii de impermeabilitate nu este permisii utilizarea betonului ciclopian la realizarea elementelor de constructii,

d) Nu se recomanda stropirea bolovanilor eu lapte de eiment inainte de introducerea lor in beton;

16.5.2. Bolovanii ce urmeaza a fi inglobati trebuic sa indeplineasca urmiitoarele conditii :

a) nu trebuie sa aibii crapaturi;

b) dimensiunile nu trebuie sa depaseasca 1/6 din eea mai mica dimensiune a elementului de constructie;

c) raportul dintre dimensiunea maximii ~i minima nu trebuie sa depaseasca 2,5;

d) roca din care provin sa fie stabila si negeliva;

e) inainte de a fi introdusi in beton, trebuie sa fie curatati si spalati , de preferinta cu jet de apii sub presiune.

e) Nu se admite asezarea bolovanilor in amesteeul de beton care a inceput sii fad prizii;

f) Contaetul intre bolovani ~1 eventuale armiituri de siguranta nu este perrrus;

16.5.3. La executarea betonului ciclopian trebuie respeetate urmatoarele reguli:

a) Se toamii un prim strat de beton in grosime de 25 cm. care se bate cu maiul, se vibreazii en pervibratoare. Peste aeesta se toamii al doilea strat de beton de cca. 15 em. grosime, in care se indeasii prin batere eu maiul de lemn, bolovanii san blocurile asezate 1a 0 distants de eel putin 20 em. de marginea

100

101

17. CONTROLUL CALITATII LucRARILOR

Controlul de confonnitate este in general 0 parte din controlul exterior si efectucaza de catrc organisme independente autorizate pentru efectuarea activitatii de certificare a calitatii produselor folosit in constructii conform HG

n~. .

Domeniu si obiective

Aceasta regie men tare tehnica prevede rnasurile mrrume obligatorii necesarc controlului executiei structurilor din beton, beton armat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementarile tehnice specifice pentru a asigura satisfacerea tuturor ccrintelor specificate.

17.1.2. Frecventa si intensitatea controlului depind de consecintele cauzate de unele posibile erori in diferite stadii ale procesului de executie I productie a betonului ~i se stabilesc prin programe de control ale factorilor irnplicati.

17.I.CLASIFICAREA CONTROLULUI

] 7.1.3. Controlul calitatii lucrarilor de executie se face avand ca baza Legea 10 privind calitatea in constructii din 1995. Obligatiile si raspunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor, specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici eu executia, ale expertilor tehnici atestati, precum si ale proprietarilor, administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor sunt stipulate in Legea calitatii, HG.925/95 si HO. 766/97.

17.1.1. Ceneralitati

Pot fi identificate trei sisteme de control, functie de partile care Ie exercita fiind definite obiective diferite pentru fiecare sistem.

Controlul de calitate se poate face astfel :__...A * control interior ............... ~ control intern L.........., ---&control extern (CQ)

* control exterior

autocontrol control ierahic

17.2. PROCEDEE DE CONTROL A CALIT ATII iN CONSTRUCT"

17.2.1.Controlul productiet ~i executlel

* control de confonnitate 17.1.1.1. Controlul interior

Controlul interior este desfasurat de catre producator si / sau cxccutant, fiecare in domeniul sau din cadrul activitatii de constructii. Acest control este exercitat :

* din initiativa proprie (proceduri interne de control)

* in conformitate cu reguli exteme stabilite de investitor sau de catre 0 organizatie independenta, la cererea investitorului.

17.1.1.2. Controlul exterior

Controlul exterior - controlul care se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organism independent de aceasta.

Controlul exterior poate consta din:

* verificarea masurilor de control interior (atata timp cat acestea sunt in conformitate cu procedurile de verificare de control exterior) sau

* procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control interior.

17.1.1.3. Controlul de confonnitate

Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica daca functionarea unei unitati sau a productiei se desfasoara in conformitate eu regulile stabilite.

Prin controlul productiei ~i executiei se inteleg toate masurile necesare pentru menrinerea la un nivel corespunzator a calitatii betonului in confonnitate cu cerintele specificate. Ea include inspectiile in diferite etape ale producerii / punerii in lucru a betonului si determinarile (utilizarea si interpretarea rezultatelor) privind cehipamentul, materialcle componente, betonul proaspat si betonul intarit,

Controlul productiei si/sau executiei poate fi efectuat de executant cu asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem de cali tate conceput si realizat prin personal propriu, eu responsabili tehnici cu sarcini specifice, functie de natura lucriirilor (productie, betonare, tratare, etc.) - (control interior) - sau printr-un organism independent (control exterior), con form pet, 17. I.

In ambele cazuri trebuie sa se dispuna de dotari corespunzatoare (echipament, aparatura, personal) pentru realizarea inspectiilor si dcterminarilor, Date relevante asupra controlului productiei in statii de betoane sau controlulexecutiei pe santiere, trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau in alte tipuri de docurnente.

102

103

De exemplu pot fi cons em nate urmatoarele :

* numele producatorilor (furnizorilor) de cirnent, agregate, aditivi ~I adaosuri;

* nurnarul (seria) documentelor de livrare si certificare a calitatii pentru

ciment, agregate, adaosuri si aditivi; * sursa de apa de amestecare;

* consistenta betonului;

'" densitatea betonului proaspat;

* raportul apa / ciment al betonului proaspat; '" cantitatea de apa;

* continutul de ciment;

* data si ora la care s-au prelevat probe; * numarul de probe;

* programarea si etapele punerii in opera si tratarii betonului;

* temperatura si conditiile atmosferice in timpul betonarii ~I tratarii

betonului, etc.

Informatii suplimentare in cazul betonului marfa (gata preparat) : * numele fumizorului;

* numarul (seria) bon livrare-transport-primire.

* inainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA VI.1.,punctul B.l. (in ambele cazuri se va tine seama si de precizarile facute la punctuI4.1.3.) Metodele de incercare sunt reglementate prin standardelc SREN 196 - 1,

196 - 2, 196 - 3,196 - 4,196 - 5,196 - 6, 196 - 7,196 - 21. b) Controlul calitatii agregatelor

Verificarea calitatii agregatelor se va face:

* la aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA VI. I., punctul A.2.;

'" inainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA VI.I., punctul B.2. Mctodele de incercare sunt reglementate in ST AS 4606 - 80.

c) Controlul calitatii aditivilor

Verificarea caracteristicilor aditivilor se va face conform prevederilor din ANEXA Vl.l., punctul A 4 (la aprovizionare) si B 3 (inainte de utilizare).

d) Controlul calitiitii adaosurilor fcenusa de telTI1ocentralii)

Utilizarea cenusilor de terrnocentrala se poate face numai pe baza unor avize speciale, conform cclor precizate la punctul 4.5.1.

Verificarea calitatii adaosurilor se va face conform prevcderilor din ANEXA VI. 1., punctul A 3.

Nota: in cazul in care fa preparurea betonului nu se foloseste apa din reteaua de apii potabila este obligatoriu controlul calitatii apei pentru indeplinirea conditiilor tehnice prevdzute in STAS 790/84.

e) Controlul calitatii cofrajelor

Este prezentat la capitolul II, punctul 11.5. f) Controlul calitatii alTI1iiturilor

'" Armaturile vor fi verificate conform Specificatiei tehnice privind cerinte ~i criterii de perforrnanta pentru oteluri utilizate in constructii;

'" Pcntru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va tine seama de prevederile din ANEXA Vl.I.,pnnctul A.5. :

- examinarea continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise In certificat cu cerintele reglementate pentru produs;

- examinarea aspectului;

- verificarea prin indoire la rece;

- verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, iimita de

curgere, alungirea la rupere).

Plasele sudate vor fi verificate conform Specificatiilor tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru oteluri utilizate in constructii tinanduse seama ~i de prevederile din ANEXA VI. 1. pet. A 6.

Toate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce priveste transportul, descarcarea, betonarea, compactarea, tratarea betonului, etc., trebuie consemnate si raportate responsabililor cu executarca lucrarilor.

Procedurile de control al productiei si/sau executiei intocmite de executant vor fi verificatc de un investitor san de un organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate.

Incercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului productiei si I sau executiei pot fi luate in considerare pentru controlul de conformitate,

17.2. I .1. Controlul materialelor constituente, echipamentelor, executiirii si proprietatilor betonului

Materialele constituente, echipamentul, executia lucriirilor si betonul vor fi supuse controlului pentru a se verifica conformitatea lor cu procedurile, reglementiirile si cerintele specifice,

a) Controlul calitatii cimentului

Verificarea calitatii cimentului se va face:

'" la aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA Vl.l.,punctul A.I.;

104

105

Frecventa si masurile ce se .adopta in cadrul controlului calitiitii betonului

sunt prezentate in anexa VI. I. pet, C. ~i D. '

Controlul echipamentelor va asigura conditiile necesare stocarii, cantaririi, arnestecarii, etc. ~i va verifica daca sunt in conditii de functionare

corespunzatoare conform reglementarilor specifice. '

• Pr~ducatorii si uti I izatorii de betoane trebuie sa respecte frecventa si masunle ce se adopta in cazul controlului calitatii materialelor si betoanelor previizute in anexa VI.l.

* masuri speciale in cazul rosturilor de lucru; * tratarea rosturilor inainte de turnare;

* metode de tratare ~i durata tratiirii betonului functie de conditiile atmosferice si evolutia rezistentei;

* evitarea unor eventuale deteriorari ee pot apare ea urmare a unor socuri sau vibratii asupra betonului proaspat;

In ANEXA VI. 2. se prezintii in dctaliu verificarile ee trebuie efectuate in diferite etape ale executiei.

! 7.2.1.2. Controlul inainte de punere in opera a betonului

Inainte de punere in opera a betonului, inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale :

* geometria cofrajului si pozitionarea armaturii;

* inliiturarea impuritatilor ~i substantelor de orice natura de pe suprafata

cofrajelor in contact cu betonul; ,

* stabilitatea cofrajelor;

* integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment; * tratarea suprafetei cofrajelor;

* curatirea armaturilor de impuritati ~i sub stante care ar slabi aderenta;

* dimensiunea distantierilor: '

, ,

* conditiile necesare unui transport eficient, masurile de compactare si

tratare functie de consistenta specificata a betonului; * receptionarea calitativa a betonului;

* rezultatele ~i concIuziile verificarilor efectuate pima la acesta faza: * asigurarea unui personal instruit; , * asigurare unor masuri pentru situatii accidentale.

17.2.2. Criterii de conformitate

! 7.2.1.3. Controlul in timpul transportului. compactarii 5i tratarii betonului In tirnpul acestor operatii, inspectia trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale :

* mentinerea ornogenitatii betonului in timpul transportului si punerii in

opera;

* distributia uniforms a betonului in cofraj;

* compactarea uniforrna ~i evitarea segregiirii in timpul compactarii; * inallimea maxima de cadere a betonului;

* viteza de turnare, tinand seama de actiunea betonului asupra cofrajelor; • durata intre etape\e de amestecare, descarcare si tumarea betonului;

* masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau ciilduroasii;

Verificarea indeplinirii nivelelor de performanta prin aplicarea criteriilor de conformitate trebuie sa se faca de catre producatorii de beton.executanti (control interior) si/sau prin controlul exterior/de conformitate.

La pet, 17.2.2.3. se prezinta criteriile de conformitate pentru rczistcnta la compresiune a betonului, Criteriile de conformitate pentru altc caracteristici ale betonului precum ~i pentru materialelc componentc sc efecrueaza conform un or reglernentari specifice avandu-se in vederc ~i prevederile mentionate in anexa VJ.l.

In cazul in care rezultatcle determinarilor nu indeplinesc conditiile de confonnitate, nu au fost efectuate determiniiri, in cazul unor defecte de executie, influentei unor conditii atmosferice sau in oricare cazuri In care exista dubii cu privire la realizarea rezistentei, trebuie efectuate incercari suplimentare (prelevari de carote, incercari ncdistructive, etc.) - (ANEXA VL2., punctul 17). Se vor avea in vedere prevederile normativelor C 54/81 iii C 26/85.

17.2.2.1. Sisteme de verificare

Controlul pentru betonul preparat in statiile / fabricile de beton precum iii pentru betonul preparat / uti\izat pe santier, poate fi cfectuat prin unul din urmatoarele sisteme :

CAZUL 1 : Verificarea efectuata de producatorul de beton sau de executant.

~AZUL 2 : Verificarea efectuata de a terta parte.

In acest caz verificarea criteriilor de conformitate este efectuata de un corp de control acreditat de stat (organism independent de certificare a calitatii produselor folosite in constructii), care verifies dad sunt indeplinite conditiiie formulate la controlul productiei si dad rezultatele determiniirilor indeplinesc proprietatile cerute betonului.

106

107

Ca parte a acestei verificari, corpul de control poate efectua determiniirile pe epruvete pre lev ate de acesta in timpul productiei (executiei) pentru a verifica rezultatele controlului productiei.

CAZUL 3 : Verificarea efectuata de investitor.

Verificarea poate fi efectuata de investitor sau reprezentantul autorizat al accstuia, utilizand personal calificat corespunziitor. ~i "in acest caz trebuie verificate daca rezultatele determinarilor efectuate in cadrul controlului productiei raspund cerintelor impuse betonului

Ca parte a verificiirii, investitorul poate testa epruvetele prelevate de el insusi pentru a veri fica rezultatele controlului productiei,

Verificarile pot fi efectuate de laboratoare autorizate in conformitate cu Ordinul311N195 al ISC-MLPAT si HG 766/97.

17.2.2.2. Planul de prelevare si criterii de confonnitate pentro rezistenta la compresiune a betonului

A. Plan de prelevare si criterii de con(ormitale in cazul betonului preparat in betoniere mobile (de santier)

a). Verificarea de conformitate trebuie sa se bazeze pe contractul intrc executant si investitor.

b). 1n scopul analizarii conformitatii rezistentei betonului utilizat intr-o structure, betonul trebuie impartit In loturi pe care se analizeaza confonnitatea. c). Volumul total de beton pentru un lot trebuie astfel ales Incat sa fie asigurate conditiile de omogenitate si uniformitate a compozitiei. Marimea unui lot de beton trebuie sa fie :

* betonul tumat pentru fiecare clasa de beton, parte de structurii (fundatie, nivel al unei cladiri sau grup de grinzi / stalpi sau stalpi I pereti structurali ale unui nivel).

* nu mai mult de un anumit volum functie de clasa (conform ANEXEI VI.l., punctul D.2.a), dar eel putin 0 proba pe zi de turnare,

In cazul In care determinarile de acceptabilitate se fac de investitor, lotul

poate fi stabilit de acesta.

d) Pentru fiecare lot trebuie luate eel putin 6 probe.

Se aplica Criteriul I de conformitate conform punctului 17.2.2.3.

Proba de control va fi numita pe scurt " proba " ~i reprezinta cantitatea de beton necesara pentru obtinerea unui rezultat (medie pe 3 cilindrii 1 cuburi).

In cazul in care betonul are 0 clasa de rezistenta C < C 16/20 si pentru loturi pana la 50 m} , se pot preleva 3 probe. Se aplica Criteriul 2 de

confonnitate. Criteriile de confonnitate pentru rezistcnta la compresiune sunt prezentate la punetul 17.2.2.3.

8. Planut de prelevare si criterii de con{Ormitate in cazul utilizarii belonului livrat de slatie

Planul de pre1evare si criteriile de confonnitate in cazul "in care este folosit betonul preparat in statii se face avand "in vedere 2 optiuni :

OPTfUNEA J - confonnitate bazata pe probele prelevate din lot:

- .se aplica acelasi plan de prelevare si criterii de conformitate cu cele prezentate la punctul anterior,prelevarea probelor se va face la locul de punere In opera;

Cand conformitatea betonului livrat de la statie a fost verificata de a terta parte si cand verificarea se bazeazii pe J 5 rezultate, atunei verificarea de conformitate se efectueaza avand in vedere urmatoarele aspecte :

• se aplica Criteriul 1 (prezentat la punetul 17.2.2.3.) luand valoarea A = 1,48 pentru oricare numar de probe z 6 (beton de clasa ;::: C 16/20).

* "in cazul "in care se folosesc 3 probe se aplica Criteriul 2, rezistenta betonului de clasa C < C 16/20 putand fi considerata satisfacatoare dad:

X3;::: fck+ 3

xmm ;::: (k - 1 (sernnificatiile indicilor xmin.' xJ. fok sunt prezentate la punctul 17.2.2.3.)

OPTIUNEA 2 - Conformitate bazata pe certificatul de calitate a betonului: -in anumite cazuri, cu acceptul scris al investitorului, conformitatea betonului utilizat, preparat in static poate fi stabilita pe baza unei declaratii (certificat de calitate) lacutii de produciitorul betonului dad:

• conformitatea betonului produs este verificata la static de a terta parte

• clasa de rezistenta a betonului este C < C 8/10.

• betonul fumizat prezinta rezultate satisfacatoare in timpul producerii si la locul de punere in opera, pe probe pr.elevate din acelasi tip de beton in ultimele 7 zile ale productiei.

C) Plan de prelevare sicriterii de conformitate in cazul producerii betonutui in statii ate state

Verificarea de eonformitate pentru clasa betonului trebuie efectuata pe baza unui contract intre executant si producatorul betonului,

108

109

TABELUL171

fok - ~ezistenta caracteristica la compresiune a betonului la 28 zile (c1asa betonuluij.determinata pe eilindrii sau cuburi;

A ~i K - eon stante ee depind de nurnarul de probe si gradul de asigurare cerut (tabelul 17.2.)

n = numarul de probe de control

Probele trebuie prelevate pentru fiecare tip de beton produs (In conditii care cer 0 uniformitate a productiei) conform tabelului 17.1., respectiv ANEXEI VI. 1., punctul C 2.a.

..
Clasa de rezistenta Volum beton Frecventa
Numarul de probe minima
S; 8/10 [I I 100m3] **) l/zi *)
dar nu mai mult de 6 probe pe zi (schimb)
> 8/10 [1/50m3]**)
dar nu mai mult de 15 probe pe zi **) in cazul in care nu se specifics alte conditii de prelevare.

..
n A k
6 1,87 3
7 1,77 3
8 1,72 3
9 1,67 3
10 1,62 4
II 1,58 4
12 1,55 4
13 1,52 4
14 1,50 4
15 1,48 4 TABELULI72

Observatii: *) se vor face prelevari eel putin 0 data pe zi (schimb) pentru fiecare tip de beton, in conditiile de volum si de productie indicate in tabel.

Conformitatea este asigurata daca rezultatele detcrminiirilor satisfac cerintele CRITERIULUIJ. (conform punctului 17.2.2.3.)

CRITERJUL2

Acest criteriu se aplica in cazul in care conformitatea este apreciata considerand rezultatele a 3 probe: XI, X2, X3

Rezistenta la compresiune in acest caz trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

X3;:: fck + 5

x",in. :?: fck-I, unde X3 este considerata valoarea medie a rezultatelor obtinute.

NOT A: In cazurile in care se dispune de mai putin de 3 rezultate se considera realizata c1asa betonului daca rezistenta medie obtinuta pe oricare serie de probe indeplineste relatia:

17.2.2.3. Criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune CRITERIUL I

Acest criteriu se aplica in cazul in care conformitatea este verificata considerand rezultatele a 6 sau rnai multe probe notate Xl, X2, .. · .. · .. ··~.

Rezistenta trebuie sa Indeplineasca urmatoarele conditii :

Xmin. ;:: fek - K, unde :

~ - valoarea medie a rezistentelor obtinute Xmin - valoarea minima a rezistentelor obtinute S, - abaterea standard

Xi~(k+3 X,:?: fck+ 5

pentru clase de beton C S; C 16/20 pentru clase de beton C > C 16/20

n -I

unde Xi - rezistenta medie obtinuta pe oricare serie de probe.

Prelevarea de mai putin de 3 probe se face numai in cazuri bine justificate pentru volume mai mici de 20 m3 de beton preparat ~i pus in opera ~i numai cu acordul seris al investitorului.

S =

n

110·

111

ANEXA 1.1.

ANEXA 1.1.

SORTIMENTE DE CIMENTURJ - CARACTERIZARE -

3. Cimenturi agrementate,

1. Cimenturi conform standardelor nationale S.R.

cimenturi Portland fiira adaos, conform SR 388, caracterizate prin rezistente initiale si finale mario cimenturi compozite (cu adaos) - conform SR 1500, reprezinta cimenturile pentru lucrari curente, la care nu se impun cerinte speciale.

cimenturi hidrotehnice, conform SR 301 l ,

caracterizate prin caldura de hidratare limitata. cimenturi cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati, conform SR 3011.

3.l. Pe piata cimenturilor pot apare ~i alte tipuri de cimenturi, fabricate fie dupa prenorma europeans ENV 197, fie cimenturi speciale fabricate la cerere.

Acestea trebuie agrementate conform lcgislatiei in vigoare.

1.1. Sorturile, respectiv tipurile de ciment ce se pot teoretic produce, sunt prczentate in Tabelul 1.1.1, grupate astfel:

3.2. La stabilirea domeniului de utilizare pentru aceste cimenturi se vor lua in considerate (pe Hinga rezultatele studiilor si incercarilor de laborator) si prevederile din prezentul cod.

4. Ciment alb si cimenturi colorate.

1.2. Corespondenta orientativa intre tipurile uzuale dc ciment care se produc conform noilor standarde S.R. si cimenturile produse conform STAS este prezentata in Tabelul 1.1.2

• Ciment alb - conform S.R. 7055.

• Cimenturi colorate conform S.P.4-97.

2. Cimenturi conform standardelor profesionale S.P.

Aceste cimenturi pot fi folosite la realizarea de betoane (microbetoane) decorative pe baza de studii elaborate de institute de cercetare si de invatamant superior.

Sorturile, respectiv tipurile de ciment din aceasta categorie sunt prezentate in Tabelul 1.1.3.

112·

Se disting urmatoarele grupe de cimenturi :

cimenturi lara adaos tip BS 12-78.

cimenturi cu adaos de calcar dolomitic sau zgura . cimenturi aditivate (ell sau lara adaos).

cimenturi cu adaos pentru drumuri (inclusiv varianta aditivat),

113

CIMFNT Of FURNAL

ANEXA 1.1.

zgur~ granu- 32,5;
iliA Cimcnt de furnal SR 36~65 lata de furnal 32,5R
1500 TIPURI DE CIMENT

CONFORM STANDARDELOR NATIONALE S.R.

TABELUL 1.1.1.

CIMENT PUZZOLANIC

TIP SORT SR ADA OS CLASE DE
% TIP REZISTENTA
I 2 3 4 5 (,
CIMENT PORTLAND (FARA ADAOS)
32,5; 42,5; 52,5;
I Cirncnt Portland SR 3Sg - - 32,5R; 42,5R; 52,5R.
CIMENTURI COMPOZITE (CU ADAOS)
amcstcc de:
II A-M Cirncnt Portland zgura, ccnusa
compozit puzzolana, 32,5; 42,5;
calcar
II A-S Ciment Portland zgura granu-
Cll zgura lata de fumal. 52,5;
II A-V Cirncnt Portland SR 6~20 ccnusa de
cu ccnusa 1500 termoccntrala 32,5R; 42,SR;
II A-P Cirnent Portland
cu puzzolana puzzolana 52,5R.
naturala naturals
II A-L Cimcnt Portland
ell calcar calcar
arncstcc de:
II 8·M Ciment Portland zgurii, ccnusa,
cornpoz it puzzolana,
calcar. 32,5; 42,S;
II 8-S Ciment Portland SR 21+3S zgura granu-
ell zgurii ISOO lata de furnal, 32,SR; 42,SR.
II 8-P Cimcnt Portland puzzo lana
eu puzzo lana naturala
natura Iii
II 8-L Ciment Portland
cu calcar calcar puzzolana ~I 32.5; 42,5:
IVA Cimcnt SI{ 11+35 ccnusa 32,5R
puzzolanic 1500 ANEXA II.

I I 2 3 4 5 6
CIMENT COMPOZIT
zguni granll -
VA Cirncn t SR lx~30 lata de furnal 32,5;
cornpoz it 150() + puzzolana + 32,51{.
cenu~a
CIMENTURI CLl CALDURA DE IIIDRATARE LlMITATA
III Cimcnt farii - -
adaos
H llIA-S Cimcnt 6~20 zgurii 32,5;
H 11113-5 SI{ r----- granulate 42,5;
ell 2h-35
JOI I
H IIIIA zgura 36~65 de furnal 52,5.
CIMENTURI CU REZISTENTA LA AGRESIVITATEA APELOI{ CU
CONTINUT DE SULFATI
SR I Cimcnt fad - -
adaos
SR 11/ Ciment cu zgurii 6+20 zgura
granulata de 32,5
A-S furnal
Ciment ell puzzolana
SR III puzzo lana SR 6~20 naturals 42,5
A-P 3011
SR III Ciment eLI 21~35 zgurii 52,5
B-S zgLlra granulate
SR Ill/A Cimcnt eli - de furnal
36+65
zgura.. 114

115

ANEXA 1.1.

ANEXA 1.1.

CORESPONDENTA ORIENTATIVA A CIMENTURILOR PRODUSE CONFORM S.R. CU CIMENTURILE ST AS

T1PURI DE CIMENT

CONFORM ST ANDARDELOR PROFESIONALE S.P.

TABELUL I I 3

Tabelull 1 2

TIP SORTUL STANDARD ADAOS SAUISI CLASE DE
CIMENT DE PROFESIO- ADITIV REZISTENTA
CIMENT NAL
(simbol) SP TIP %
Ciment
Pcd Portland eu SP I : 1994 calcar max. 20 32,5R; 42,SR.
adao s de dolomi-
calcar
dolomitic tie
BS 12-78 Cirnent SP 3 : 1995 - - 32,S'
Portland
Ciment roma-tan 42,5; 52,5;
1 - A Portland SPS:199S NSF 0,4-0,5 42,5R; 52,5R.
adi tiv a t
Ciment zgurii + 35-40 42,5; 52,5;
Hz - A hidrotchnie SP6:1995 rom a- 0,3-0,4 42,SR; 52,5 R.
ad it iv at tan NSF
Cimcnt zgurii
CD pcntru SP7:199S max. 40 32,5
drumuri eu
adaos
Cimenturi zgura +
CD - A pentru SP 8 : J 995 romatan 40 42,5; 52,5 ;
drumuri eu NSF 0,3 -0,4 42,5R; 52,5R.
adaos
ad iti vat Nr. Cimcnturi produsc eonfonn Corespondent aproximativ eu
S.R. eiment STAS
crt.
TIP S.R. TIP STAS
I. 1I/A-S 32,5R 1500 Pa35 1500
2. I 42,5 I I 42,5 R 388 P40 I P 45 388
3. I 52,5 I I 52,5 R P 50 I P 55
4. H 132,5 3011 H35 3011
5. H II / A-S 32,5 Hz35
6. SR I 32,5 3011 SR 35 3011
,
7. SR II / A-S 32,5 SRA35 OBSERVATII:

I. Corespondenta prezentata la punetele 3 si 4 este eonfonn SR 388/95.

2. Ori de cate ori exista dubii cu privire la domeniul de utilizare a unui ciment se va solicita eolaborarea unui institut de cercetare sau de inviitamant superior.

LEGENDA:

A - Aditivat

R - Rezistenta initiala mare

*. - C lasa ech ivalenta - cond ilia de rezistenta din standardul S P 3: 1995, fiind cea previizutii in B.S. - 12 - 78.

116

117

ANEXA I. 2

ANEXA I. 2

DOMEN[I Sf COND[TI[ DE UT[UZARE ALE CIMENTURILOR

I. PREVEDERI GENERALE.

2.2. Conditiile de serviciu luate in considerare se refera [a urmatoarcle cazuri :

a) clemente de constructii care .au conditii nonnale de serviciu, rcspectiv

nu sc incadreaza in cazurile (b) sau (c);

b) clemente de constructii care sunt expuse la inghet in stare saturata Cll

apa de exemplu: decantoare, rezervoare, castele de apa, diguri, stratul de uzura al irnbracamintilor rutiere etc.

c) elemente de constructii expusc apclor naturale in functie de gradul de

agresivitate.

1.1. Prezcntele prcvederi stabilesc domeniul si conditiilc de utilizare ale cimenturilor destinate executarii lucrarilor de betoane si mortarc.

1.2. Domeniul de aplicarc cuprindc betoane pentru clemente si structuri de beton si beton annat.

Pcntru constructii hidrotehnice, imbracarninti ruticrc sau alte lucrari spccialc se va line scama si de prevedcrile rcglementiirilor in vigoare corcspunzatoare fiecarui eaz in parte.

1.3. Cimcnturile pot fi clasificate conventional in urrnatoarclc grupe :

L Cimenturi pentru lucrari curentc, la care nu se impun cerinte speciale;

[], Cimenturi caracterizate prin rezistcnte initiale si finale

man;

IlL Cimenturi caracterizate prin caldura de hidratare limitata si eimenturi cu rezistenta la agresivitatea apelor en continut de sulfati;

IV. Alte tipuri de cimcnt speciale.

2.3. Conditiile de executie Iuate in considerare se refera Ia lucrari exccutate in conditii normale; Iucrari executatc pe timp friguros, lucrari masive; betoane executate in cofrajc glisante etc.

2A. Pentru conditii spcciale de executic care nu se incadreaza in cele mentionatc la punctclc 2.2 san 2.3 alegerea tipului de ciment se va face pe baza de reglernentari tehnice speciale (proceduri speciale) sau eu aviznl unui institut de specialitate.

1A. La elaborarea proiectelor se va preciza tipul de ciment care urmcaza a fi utilizat tinand seama de prccizarilc dc la punctul 2.

1.5. Inlocuirea tipului de ciment prevazut in proiect sc poate face numai cu acordul proiectantului.

2.5. Alegerea tipului de cirnent se va face pc baza prevederilor din

tabelele 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3.

2. ALEGEREA TIPULUI DE CIMEt\T

2.1. Stabilirea tipului de ciment sc face tinand seama dc urmatoarele criterii:

conditiile de serviciu si cxpunere;

conditiilc de executie si tehnologia adoptata; clasa bctonului.

118

119

ANEXA 1.2.

ANEXA 1.2.

TABEL I. 2.1. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat si beton precomprimat, turnatc mono lit, aflate in clasele de expunere I si 2a

Continuare T ABEL 1.2.1.

Nr. Conditiile de Clasa Tipul
crt. executare si/ sau de de Tip de ciment
caracteristicile beton beton
elementelor
0 I 2 3 4
1. simplu II / B, IlIA, lIliA,
IV/A, VIA
32,5
C 4/5
C 8/10
Cl2/15 arm at 1,111 A,
32,5
C16/20
Elernente sau. CI8/22,5
constructii eu C20125 armat 132,5,
grosimi mai miei de II1A-S, IIIA-L, IIIA-V
1,5 m exeeutate in C25/30 32,5 R!42,5
afara perioadei de
timp friguros C28/35
C30/37 armat 142,5(R)
I
C32/40
pre-
C35/45 eompn-
mat
C40/50
C4S/55 I 52,S
CSO/60 0 I 2 3 4
2. :s; C 12115 simplu H II/A-S
H II/B-S, HIIIIA
32,5
CI6/20 armat HI
H IJIA-S
Elemente san CI8/22,5 32,5
constructii rnasive C20/25 armat H I 32,5/42,5
avand grosimea C25/30
egala sau mai mare
de 1,5 m C28/35
C30/37 armat/ H 142,5
C32/40 pre-
C35/45 compri-
mat
C40/50 H 152.5
C45/50
C50/60 OBSERVATIl:

I. P:ntru exccutarea elementelor eu grosimi mai mici de 1,5 m pe timp fnguros, se recomandii utilizarea eimenturilor eu intarire rapidii (R).

120

121

ANEXA 1.2.

T ABEL 1.2.2. Stabilirca tipului de ciment pcntru beton simplu, betcn annat ~i beton precomprimat, turnate monolit, aflate In clasele de expunerc 2b si 3.

ANEXA 1.2.

Nr. Conditiile de Clasa Tipul
crt, executare si/sau de de Tip de cimcnt
caracteristicile beton beton
elementelor
0 1 2 3 4
I. Elemente sau constructii ell < C 16/20 simplu I1IA-S
grosimi mai mici 32,5(R)
de 1,5 m
C 16/20 : armat - , 32.5(R)
C 28/35 II A-S 32.5(R)
C30/37 armat/ 142,5(R)
C32/40 pre-
C35/45 compn-
mat
C40/50 152,5(R)
C45/50
C50/60
2. Elemente sau constructii < C 16/20 simplu H II1A-S 32,5
rnasive avand grosimea
egala sau mai mare
de 1,5 m
C 16/20: armat H132,5
C 28/35
C 30/37: annat! HI42,5
C C35/45 precom-
prima!
C40/50 HI52,5
C45/50
C50/60 -
Nr. Natura Gradul Tip de ciment 1
crt. agrcsivitati] de agresivitatc beton
sirnplu annat
0 I 2 J 4 I
1. Agrcsivitate slaba JJI A-S ll/A-S
de 32,5(R)/ 32,5(R )/
dczalcal in i·- 42,5 42,5
zare
2. Agresivitatc slaba I1IA-S IIiA-S
carbonica 32,S! 32,5(R)!
42,5 42,5(R)
intensa 142,5 142,S(R)
sau foarte
intensa
3. Agresivitate foartc II/A-S, IlIA-V, HI I
sulfatica slaba, IIlB-S H 1I/~ !
slaba 32,51 32,5/42,5
42,5
intcnsa SR HIB-S SR I I
sau foartc SR II1A-S 32,5/
I intensa 32,5/ 42.5
I (toate 42,5
cazurilc)
4. Agresivitate slaba H IlIB-S H IIIA-S,
magneziana 32,51 SR IrIA-P I
42,5 32,5/42,5
intensa SR 11IA-S SR I
sau foartc I 32,51 32,51
intcnsa 42,5 42,5
5. A grcsi v itate slaba H I1/B-S II I1iA-S
a saruri I or 32,51 32,51
de amoniu 42,5 42,5 T ABEL 1.2.3. Stabilirea tipului de cirnent pentru bet on simplu ~i beton annat tumatc monolit aflate in claselc de cxpuncre 4 si 'i

122

123

ANEXA 1.2.

Continuare T ABEL U.3

0 1 2 3 4
5. Agresivitate intensa SR IIIB-S SR IIIA-S
a siirurilor sau foarte 32,51 32,51
de amoniu intensa 42,5 42,5
6. Agresivitate slaba H IIIA-S HI
bazica 32,51 32,51
42,5 42,5
intensa SR II1A-S SR I
32,51 32,51
42,5 42,5 OBSERV A TIE:

Cimentul de clasa 42,5 se utilizeaza la betonul de clasa egalii sau mai mare de C30/37.

124

,,<I

'0 z

125

'"'"!
«
x
UJ
z
<
"'l
r')
::::
U
.s:
~
~
<
0::
0..,
::l
u:
«
f-'
<
N::J
~..J
=::l
f-Z
::l0
f-f-
Zi.JJ
UJo:l
0::0::
;:10
w-l
0:: 1=,
0,<
..Jf-
-1J,.l
>_
f-IX
_c-
ao
<IX
<C-
f-'
Z
IJ,.l
;:I
..J
u,
Z 126

... u
... , x
0 ... !) ~
~ to) N "'0 u +' ~
to) ~ 0 "" .t:l + .~ , +
... 0 x 0 --
E to) c, '" > 0
"'0 « u r-.
< E 0 ,
'-' -......
~
';:: to)
C> ...
.... (,) ~
,~ <n "'0 u
0 ~ ~ + c3 , +
N "" .__ <, +
... v c, or. 0 0 0 --
,~ < 0) 0
E E
,- ""
, u
"" ...
;... (,) ~
to) ';:: <n "'0 u
"0 2 0 "" ~ 0 c3 0 0 ,
u V c, or.
.:: u « u
< E
;ry ""
r::
U
"'0 ,
- .... ,;::
g_ (f)
~ .- r') (,) ,r:: ::.-
.~ Eo c' , ... ... ;.< K
<n (,) to) + I 2 + +
o:l P- o
~t.;: 0 s ~
0 ~ 0
:::: ~
o:
,
,0;: '0:: U
U P. ...
:::: to) es
"'0 '" r') "'0 u ~
(,) (,) , .B ~ ~ ~ t +
.... "'0 <n... 0:: + 2
c, ell , , 0 0
.;: 0 « u "-' .~
Ol E '-'
:2: 2 ~
2 ~ K
il) @ K ,
'0:: +' ~ 2
'Ol P. <n "'0 u ,t.
U 0:: 0 ~ .B + '-' -...... + +
.g c, OJ> X X K .__ '<,
<lJ V (,) , X X 0 0
"'0 < ~ ,.-.. ~
0 E 0 , ,
e::: "" '-' '-' '-'
)If u
... 0;
u c;
'2 u (,) -,
:::: :::: ... il) :5 I::
~ '-" "0 s ... t.;:
u 0 (,) ~
E ... '" .~ () (,)
.;::: ,.-.. .5 ,5 '0:: .8 ...
'" (,) .~ .... ~
';: E '" ,~ - '" '00
~ P. ._ u U
il) 'u E (,) -, '" .D E
.... "0 :~ ~ Ol ,_
U 0 o ... ~ '00
~ il) "" '" ... :::: u
.... "0 "0 "0 (:: p-a ~ VJ ~
~ o:l c,
U .~ 0 N
~~ 0 Q < .;::
.;:: 0...
<I)
~ 0... .;: .....;
0 t: ...;
~
e eo ....:;
E (,) -
"0 'l.l
< ooC::)
1::1
f--- ...
.;: ~
...
0 1::1
Q) ==
'~ :r:
'-
w
''''' :r:
....
,E ~
'-'
I--- o

+

-; , , + .._._ +
0 -- -- 0
0 0 0 -- 0 -- 0
0 0 0
::-.
0
'- , , --- , .._._
-... 0 0 + <, 0 0 0 0
> ,--,0 0
,.-..
,
--- +

~ x .-.,x
,.-..
x 0 0 o~
,-.. '-" '-' -......8 .t x x
0 -... -... ;--;- ,.-.. ,-.
"-' x ~ 0 0 0 0
,.-.. ,.-.. ,-... '-' '-'
, , , ,
'-' '-' "-' "-' f---
,
'Ol ,<Ii
o
::l p-
"0 ~
e u
"'0
';:: 'J:
~ 2
:2:
I---
.;::
2 ,<Ii
''''' 0..
u ""
::l
"0 (,)
(,) "0
e::: »:
X x x x e:
~ I( ;< .t
""'"',--... ,.-.. ~ -... 0
+ + + 0 , x
'-' '-' '-' '-" x
+'
'-'
;-: ~~ X X
,.-.. .--.
~,~S + 8 0
'-'
~~;-o ;;- ;;- 0
..._ ~x • x
o+~ '7' ----
"-'~ +
'-' '-' to)
...
.~ 1l
.... co
(:: E (,)
...
"" o
.... E
'" '"
~ '" u
0 I=: "'0
U 0 .--.
."" U I
'-"
E' u ..._
<I) ~ to)
.- ...
.~ 1:: .8
'" <h-
I:: 0 <I)
0 0.. ,_,
o ~ U
I ...
~ ~ +'
~ '-' ,
~
,t.
x
x
.-.,
0
._,
'0 (,)
....
E' (,)
~ :s: '0
'" ..... ;>
'N ,~ 0
(5 o
to) ,5
...
es ~ ~
<l) "0
... ~ ~
.fl 0 E'
'C
0 <I) £
~ 0.. .~
<l) to) N
Q c, (,)
0:: 127

ANEXA 1.4 3.2.3. Alegerea produsului sau produselor, in vederea efectuarii de incercari preliminare, se face de catre Furnizorul de beton si/sau Executant din gama produselor agrernentate, cu avizul Proiectantului si al Beneficiamlui. 3.2.4. In cazurile in care, pentru obtinerea efectelor doritc este necesara utilizarea de combinatii de aditivi, atunci se aplica prevederile de la cap.Io, pet.I 6.1.

ANEXA I. 4

STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI • PARAMETRII DE COMPOZITIE.

I. Cornpozitia betonului trebuie sa fie astfel alcatuita incat, in conditiile unui dozaj minim de ciment si ale unor caracteristici in stare proaspiitii ale betonului, impuse de tehnologia de executie, sa se asigure realizarea cerintelor de rezistenta, durabilitate si dupii caz, a altor cerinte speciale prevazute prin proiect.

2. Stabilirea cornpozitiei betoanelor se face numai de catre laboratoare autorizate, parcurgandu-se urrnatoarele etape:

a. stabilirea parametrilor compozitiei

b. calculul cornponentilor

c. efectuarea de incercari preliminare

d. finalizarea compozitiei prin recalcularea componentilor ca urmare a rezultatelor incercarilor preliminare.

3. Pararnetrii cornpozitiei si factorii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea acestora sunt prezentati in tabelul L4.1.

3.1. Tipul de ciment

3.1.1. Stabilirea tipului de ciment se face conform prevederilor din cap. 4 pet. 4.1.2 ~i anexele I I, I 2.

3.1.2. In toate cazurile in care, tipul de ciment nu este precizat prin proiect sau tipul de ciment stabilit prin proiect nu este disponibil, Executantul este obligat sa obtina avizul Proiectantului pentm tipul de ciment ce se va utiliza.

3.2. Tipul de aditiv

3.2.1. Stabilirea tipului de aditiv se va face tinand seama de prevederile din capA, pctAA si anexa 1.3.

3.2.2. Stabilirea tipului de aditiv se face de catre:

- Proiectant, in toate cazurile in care utilizarea aditivului este irnpusa de realizarea cerintelor de rezistenta si durabilitate ~i dupa caz, a unor tehnologii speciale de executie prevazute prin proiect.

Executant, in urmatoarele cazuri:

• realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu este prevazut prin proiect;

• executarea lucrarilor in alte conditii decat cele normale (timp calduros,

timp friguros);

• obtinerea rezistentelor de control pe faze la termene mai scurte;

• prepararea betonului in santier, iar prin proiect nu este stabilit tipul de aditiv,

- Fumizorul de beton, pentru realizarea cerintelor de lucrabilitate, rezistenta, imbunatatirea omogenitatii betonului si dupa caz, a maririi duratei de transport.

Factorii pe baza caruia se stabileste

Tabelull.4.1 PARAMETRII COMPOZITIEI BETONULUI

Nr. Parametml
crt. compozitiei
I Tipul de
ciment
2 Tipul de
aditiv 3

Raportul A/C, max

• conditiile de transport si punere in opera cap. 4, pet. 4.4

• cerinteie de rezistenta ~l durabili- cap.Io, p::t.16.1

tate, impuse prin proiect Anexa L3

• caracteristicile elementului (secti-

• clasa betonului

• conditiile de serviciu si expuncre • caracteristicile elementului (masivitate)

une, armarc)

Prevederile care se a.£licii

capA, pct4.1-2 Anexa 1.2

• gradul de omogcnitate prepararea betonului

• gradul de impermeabilitate prin proiect

• conditiile de expunere

pcU.3.l asigurat la Tabelul 1.4.2 Anexa 1.7 Impus pet 3.3.2 pet, 3.3A Tabelul 5A.

Granulozi- • dozajul de ciment

tatea agre- • consistenta

gatului total • tehnologia de punere in opera

• cIa sa bctonului

• conditiile de serviciu si expunere

cap. 5, pet. 5.2.2 TabeluI5.5,

I pet. 3A

Consistenta • conditii de transport si punere in opera

betonului • forma ~i dimensiunile elementelor • desimea armaturilor

4

Dozajul minim de ciment

5

pet. 3.5 Tabelul 1.4.3

Cantitatea de. consistenta adoptatii

apii de _ mfuimea granulei maxime a agregatu1ui

amestecare • tipul de aditiv folosit

6

pet, 3.6 TabelullA.4

Granula • forma ~i dimensiunile elementelor

maxima a • desimea armaturilor

agregatelor • conditiile de J.'1'-fXU<U" iii transport

7

pet. 3.7

128

8

pet. 3.8 TabelullA.5

129

ANEXA 1.4

ANEXA I. 4.

3.3.1. Valoarea maxima a raportului A I C pentru realizarea clasei betonului se stabileste in functie de clasa cimentului si gradul de omogenitate al betonului, conform tabelului 1.4.2, eu urmatoarele precizari:

- valorile din tabel sunt V'alabile pentru gradul II de omogenitate al bctonului: pentru gradul I, valorile erese eu 0,05, iar pcntru gradul III, scad eu 0,05;

- in eazul utilizarii agregatelor de eoneasaj, valorile din tabel se maresc eu 10%:

- in eazul accelerarii intiiririi betonului prin tratare termica, tinand scama de redueerea rezistentelor finale, valorile raportului A I C prevazute in tabcl, vor fi considerate valabile pcntru gradul I de omogcnitate, urmand ca pentru gradul II sa fie diminuate cu 0,05.

3.3.2. Gradul de omogenitate al betonului se apreciaza astfel:

- pentru statiile de bctoane in functiune se considers gradul de omogenitatc din luna precedenta pentru tipuri sal! clasc de beton similare determinat conform anexei I. 7: '

- pentru statiile noi se apreciaza in functie de nivelul de dotare ~i ealitatea sorturilor de agregatc, urmand a fi reanalizat in funetie de rczultatele

obtinute in prima perioada de produccrc a betonului. .

3.3. Raportul A 1 C maxim

3.3.3. Valoarea maxima a raportului A I C, pentru asigurarea eerintelor de durabilitatc, in functie de clasa de expunere, nu va depasi valo'rile din tabelul 5.4, cap.S,

Tabelul 1.4.2

3.3.4. in cazul in care betoanele trebuie sa indeplineasca, conditii speciale, in ceea ce privcste gradul de impermeabilitate, nu se admite ca raportul A I C sa depascasca valorile:

.0,6 pentru gradul de impermeabilitate p;ll;

• 0,55 pentru gradul de impermeabilitate p ~Il , in cazul betoanelor simple expuse la agresivitate;

• 0,50 pentru gradul de impermcabilitatc p J() .

H '

V ALORILE MAXIME ALE RAPORTULUI Ale PENTRU REALIZAREA CONDITIEI DE CLASA (pentru efectuarea incercartlor preliminare)

Clasa Clasa cimentului
betonului 32,5 42,5 52,5
C 811O 0,75
C 12/15 0,65
C 16/20 0,55 0,65
C 18/22,5* 0,53 0,62
C 20/25 0,50 0,60
C 25/30 0,45 0,55 0,60
C 28/35* 0,40 0,50 0,55
C 30/37 0,47 0,53
C 32/40* 0,45 0,50
C 35/45 0,40 0,47
C 40/50 0,45
C 45155 0,42
C 50/60 0,40 • 0,45 pentru gradul de impermeabilitate P/~I .

3.4. Dozajul minim de ciment

3.4.1. Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul arm at, In f~nqic. d.e ~ondiliile de expunere, se stabilcste conform tabclului 5.5, cap. 5 ill precizarile de la pet. 3.4.1. =?i 3.4.2.

3.4.2. Dozajele de ciment sunt valabile in cazul folosirii agregatelor 0. 31 mm, pentru agregate 0 . .16 mm, dozajele se sporese ell 10%, jar pcntru agregatele 0 .. 7Imm se reduc ell 10%.

* Clase de beton care nu se regasesc in normele europene.

130

131

ANEXA 1.4.

3.4.3. In cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare cclor din tabel, pe baza de reglementari tehnice speciale sau cu avizul unui institut de specialitate.

ANEXA l. 4.

Tabelul 1.4.3.

3.4.4. In cazul folosirii de aditivi reducatori de apa, cu avizul unui institut de s~ecialit~te :}i acordul Proiectantului, se admite adoptarea unor dozaje de cirnent inferioare celor rezultate din tabel, respectandu-se urmiitoarele conditii:

a) agresivitatea sulfatica - intensa :}i foarte intensii (I, 2, 3):

- reducerea dozajului de ciment va fi de 5 . .15%, funetie de aditivul

utilizat; ,

- dozajul de ciment nu va fi mai mic de 350 kg/rrr' pentru betoanele armate, respectiv 310 kg/m' pentru betoanele simple.

b) aIte agresivitati - reducerea dozajului va fi de pana la 5% in cazul agresivitati! slabe, respectiv pana la 10%, in cazul agresivitiitii

intense ~i foarte intense; .

c) nu se va depast limita prevazuta pentru raportul A I C, din tabelul 5.4;

d) consistenta betonului, la locul punerii in opera, va corespunde unei tasari de eel putin 7 cm.

CONSISTENT A BETONULUI

3.5. Consistenta betonului

Nr. Tipul de elemente Clasa de Tasare
crt. consistenta (mm)
1 Fundatii din beton simplu sau slab T2 sau 30 ± 10
armat, elemente masive T3 70± 20
2 Fundatii din beton armat, stalpi, T3 sau 70±20
grinzi, pereti structurali T3/T4 100 ± 20
3 Idem, realizate ell beton pompat, T4 120 ± 20
recipienti, monolitizari
Elemente sau monolitiziiri cu
4 armiituri dese sall dificultati de T4/T5 150 ± 30
compactare, elemente cu sectiuni
reduse
Elernente, pentru a carer realizare,
5 tchnologia de executie impune T5* 180 ± 30
betoane foarte fluide , 3.5.I.Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre Executant, in conformitate ell prevederile din tabelul 1.4.3., astfel in cat, betonul sa poata fi transportat si pus in opera in conditii optime. CJasa de consistenta va fi precizata in e~manda catre statia de betoane.

* Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianti.

Observatie:

Betoane1e avand clasa de consistenta mal mare de T3, se

transports cu autoagitatoare.

3.6. Cantitatea de apa de amestecare

3.6.1. Cantitatea orientativa de apa de amestecare pentru efectuarea incercarilor preliminare se stabileste in functie de clasa de rezistenta si clasa de consistenta a betonului conform prevederilor din tabeluI1.4.4.

132

133

ANEXA I. 4

ANEXA I. 4

3.7.2. In cazul placilor se poatc adopta relatia Om" ::; 1,3 D, iar in cazul recipientilor si/sau rnonolitizarilor relatia Om,,::; 1,6 D.

Tabelul IAA CANTITATEA ORIENTATIVA DE APA DE AMESTECARE

3.8. Granulozitatea agregatului total

3.8.1. Curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incat sa se incadreze - functie de dozajul de eiment si consistenta betonului - in zona recornandata conform tabelului lAS

Clasa Cantitatea de apa (AI) -11m3, pentru c1asa de consistcnta
bctonului T2 n nfT4 T4
< C 8/10 160 170 - -
C S/JO .. C20/25 170 ISS 200 220
;:: C 25/30 ISS 200 215 230 Tabelul IA.5 ZONELE DE GRANULOZITATE RECOMANDATE

3.6.2. Valorile privind eantitatea de apa de amestecare prevazute in tabelul 1.4.4 sunt valabile in eazul agregatelor de balastiera 0.31 mm.

Cantitatile de apa sc vor corecta prin reduccrc sau sporire dupa cum

urmeaza:

• reducere 10% in cazul agregatelor 0.]] mm

• reducere 5% in cazul agregatelor O. AD mm

• redueere 10+20% in cazul folosirii de aditivi

• spar 10% in cazul folosirii pietrei sparte

• spar 20% in cazul agregatelor 0 . .7. mm

• spor 10% in cazul agregatelor 0.16 mm

• spar 5% in eazul agregatelor 0.20 mm.

Clasa Dozajul de eiment (kg 1m3)
de tasare < 200 200 - 300 300 - 400 >400
T2 I I (II)" II (III)" III
rs, T3 IT4 I I (Ilf II (III)' III
T4, T4 I T5, T5 - I I (JJ)' II (Illf Observatie: Zonclc indicate in paranteza se adopta cu preciidere, dacii [a incercarile preliminare se eonstatii eii amesteeul de beton nu prezintii tendinta de segregare,

3.S.2. Lirnitele eelor trei zone de granulozitate sunt prevazute in:

Tabelul 1.4.6 pentru agregate 0.16 mm Tabelul IA.7 pentru agregate 0.20 mrn Tabelul 1.4.8 pentru agregate 0.31 mm Tabelul 1.4.9 pentru agregatc 0.40 mm,

3.7. Grannla maxima a agregatelor

3.7.1. Dimensiunea maxima a granulei agregatelor se stabileste in functie de dimensiunea eea mai mica a elementelor, distanta dintre barele de armatura si marimea stratului de aeoperire eu beton a armiituriior aplicand relatiile:

0m,,::; 1/4D Om,,::; d-5 mm 0mo,::; 1,3 c unde :

D - dimensiunea eea mai midi a elemcntului structural

d - distanta dintre barele de armatura (eu exceptia cazului gruparii barelor) e - marimea stratului de aeoperire eu beton

Tabelul 1A.6 LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZIT ATE

PENTRU AGREGATE O. J6 mm

Zona Limita % treeeri in masa prin sita sau eiurul
0,2 I 3 7 16
I max II 45 60 SO 100
mm 3 35 51 71 95
II max 8 35 50 70 100
mm 2 25 41 61 95
III max 6 25 40 60 100
mm I 15 30 50 95 134

135

ANEXA I. 4

ANEXA I. 4

Tabelul L4.9

Tabelul1.4.7

LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZJT ATE PENTRU AGREGATE 0.20 mm

LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0.40 mm

Zona Limita % treeeri in rnasa prin sita
sau ctur
0,2 1 3(5) 7 20
I max 10 40 55 75 100
rmn 3 30 46 66 95
II max 7 30 45 65 100
mm 2 20 36 56 95
1II max 5 20 35 55 100
min 1 10 25 45 95 Zona Limita % treceri in masa prin sita sau eiurul
0,2 I 3(5) 7(10) 20 40
1 max 10 30 45 60 80 100
min 3 21 36 51 71 95
II max 7 25 35 50 70 100
min 2 16 26 41 61 95
III max 5 15 25 40 60 100
min 1 5 15 30 50 95 3.8.3. La prepararea betoanelor se poate adopta 0 curba de granulozitate diseontinuii in domeniul 3 .. 7 mm sau 3 . .16 mm. In aeeste eazuri, se va asigura incadrarca agregatului total pentru treecri pana la 3 mm inclusiv, In zona I de granulozitate.

Tabelul 1.4.8

LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZIT ATE PENTRU AGREGATE 0.31 mm

3.8.4. Pentru agregate 0 .. 7 mm, rcspeetiv 0 .. 71 mm, domeniul de granulozitate este prezentat in tabelul 1.4.10, respectiv 1.4.11.

Tabelul 1.4.10

Zona Limita % treceri in masa prin sita sau eiur
0,2 I 3 7 16 31
1 max 10 40 50 70 90 100
mm 3 31 41 61 81 95
II max 7 30 40 60 80 100
mm 2 21 31 51 71 95
JTI max 5 20 30 50 70 100
mm I 10 20 40 60 95 LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0 .. 7 mm

Lirnita % treeeri in masa prin sita sau ciurul
0,2 1 3 7
max 12 40 70 100
mm 3 25 54 95 136

137

ANEXA I. 4

ANEXA I. 4

Tabelul L4.11

3.8.7. Granulozitatea nisipului 0.3 mm, trebuie sa se Incadreze in limite le prevazute in tabelul 1.4.13.

LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZIT ATE PENTRU AGREGA TE 0.11 mm

Tabelul 1.4.13

Limita % treceri in masa prin sita sau ciurul
0,2 I 3 7 16 25 31 40 71
max 8 18 32 45 61 70 77 84 100
mm I 6 13 22 38 50 57 68 95 Sortul de nisip Treceri (%) prin sita sau ciurul, nr.
0,2 1 3
0-3 min. 5 min.35 min.90
max. 30 max. 75 100 3.8.5. La incadrarea agregatului total in zona de granulozitatc recornandata se va tine seama In principal de respectarea limitelor impuse in zona partii fine. Proportia de nisip 0.3 mm, se va alege astfel incat, in cazui nisipurilor fine sa fie respectata limita maxima a trecerilor pe 0,2 si 1 mm, iar in cazul nisipurilor grosiere, sa fie respectata Iirnita minima, chiar daca trecerea prin ciurul de 3 mm se situeaza sub, respectiv deasupra limitei zonei respective.

3.8.8. Utilizarca nisipului 0.1 mm, in locul sorturiior 0.3 mm ~i 3.1 mm, se poate face numai 1a bctoane de clasa s Bc 8/1 0 si nu~ai daca accst~ s~ aprovizioneaza dintr-o singura sursa, granulozitatea I~I estc constanta ~I permite incadrarea agregatului total in zonele de granulozitate rccomandate.

3.8.9. Daca 1a prepararea betoanelor simple de egalizare, se utilizeaza balast 0.31 mm sau 0 .. 7.1 mm, granulozitatea acestora trebuie sa indeplineasca conditiile din tabclul 1.4.14.

3.8.6. Cantitatea total a de parti fine (eiment + nisip < 0,2 mm) se recomanda sa nu depaseasca in functie de dozajul de ciment valorile din tabelul I.4.12:

Tabelul I.4.14

Tabelull.4.12

Balast pcntru Treceri ('Yo) prin sita sau ciurul, nr.
betoane 3 16 Corcspunde cu 0ma•
0-31 min 20 min 55 min 80
max 50 max 85 100
0-71 min 10 min35 min 80
max 30 max 65 100 Dozaj de ciment Cantitate total a de parti fine
kg/rrr' (ciment + nisip < 0,2 mm)
kg/rrr'
200 400
300 450
400 500
500 550 Observatii:

I. Pentru valori intermediare, se interpoleaza linear. 2. Cantitatea minima recomandata este de 350 kg/m',

138

139

ANEXA L 5

1.4. Alegerea cornpozitiei se va face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea rezistentelor cerute. In acest scop se prepara doua amestecuri de beton de cate minimum 30 I;

_ primul amestec avand compozitia de baza stabilita conform pet. 1.3.

_ al doilea amestec avand dozajul de ciment sporit cu 20 kg/rrr' faFi. de eel al compozitiei de baza ~i mentinand constante cantitatile de apii si de agregate.

STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUJ

• EFECTUAREA iNCERCARILOR PRELIMINARE •

1. Stabilirea compozitiei pentru betoane de clasa < C 8/10

1.1. Compozitia betoanelor de class mai mica decat C8/10 se stabileste conform datelor din tabelul 1.5.1.

1.5. Din fiecare amcstec se confectioneaza minimum 6 epruvete. Confectionarea si pastrarca epruvetelor se va face conform ST AS 1275-88.

Tabelul1.5.1

1.6. Epruvetele se incearca la 7 zile, iar pe baza rezultatelor obtinute se adopta dozajul de ciment care la aceasta varstii asigura 0 rezistenta eel putin egala eli c1asa betonului. Se definitivcaza compozitia betonului aplicand relatia de la pet. 1.3.

BETOANE DE CLASA < C 8/10

Clasa Domeniul de 0max Dozaj Total agregat (In Apa
betonului utilizare ciment " stare uscata) Ag (orientativ)
agregat
min (kg/rrr') 11m3
(kg/rrr')
C 2,8/3,5 • umplutura 31 115 2055 160
sau egalizare 71 105 2115 140
C 4/5 fundatii 31 150 2020 160
71 135 2085 140
C 617,5 • fundatii sau 31 180 1990 160
elevatii 71 160 2060 140 2. Stabilirea compozitiei pentru betoane de c1asa :-:-'C 811 0

2.1. Pentru stabilirea compozitiei betoanelor de clasa eel putin egalli eu C 8110 se stabilesc mai intai parametrii conform prevederilor din tabelul 1.4.1, iar apoi se trece la calculul compozitiei initiale.

* Aeeste clase de beton nu se regascsc in normele europene ** Independent de tipul de eiment

2.2. Cantitatea de eiment (C) se evalueaza aplicand relatia:

CI=~ A/c

unde:

1.2. Proportia dintre diferitele sorturi de agregate, se adopta astfel incat agregatele sa se incadreze in limitele prevazute in anexa 104., tabelul 1.4.8. (0 - 31 mm),

104.11 (0 -71 mmjsau dupa caz 1.4.14.

• AI - eantitatea orientativa de apa de amesteeare determinatii conform tabelului 1.4.4.

1.3. Cu compozitia astfel stabilita se prepare un amestec pentru definitivarea cantitatii de apii de amesteeare (A) corespunzatoare Iucrabilitatii cerute. Totodatii se determina densitatea aparenta a betonului proaspat (p b) si se corecteaza eantitatea de agregate (Ag) aplicand relatia

Ag=pb-C-A

• A I C - valoarea cea mai mica a raportului maxim pentru asigurarea cerintelor de rezistenta (clasa) ~i durabilitate.

Cantitatea de ciment rezultata se compara cu dozajul minim admis conform tabelului 5.5, adoptandu-se valoarea cea mai mare dintre acestea.

2.3. Cantitatea de agregate In stare uscata AIg se evalueaza aplicand relatia:

140

141

in care:

Po - densitatea cimentului egala cu 3,0 kg/drrr'

p,g-densitatea aparenta a agrcgatelor, in kg/rrr', adoptata conform tabelului 1.5.2. daca nu se dispune de determinari in conformitate cu STAS 4606-80. P - volumul de aer oclus egal cu 2 % respectiv 20 drrr'zrrr'; in cazul utilizarii de aditivi antrenori de aer.aerul antrenat se stabileste conform tabelului 1.5.3.

2.3., Ia care se introduce apa de amestecare treptat pana la obtinerea consistentei dorite, determinandu-se astfel cantitatea de apii A (aditivul se introduce dupa prima cantitate de apa);

- se determine densitatea aparenta Pb

- se recalculeaza cantitatea de ciment:

Tabelull.5.2

A

Yc

- se recalculeaza cantitatea de agregatc conform relatiei:

A = (p I b + Ph) _ A _ C

, 2

C I =

Densitatea aparenta a agregatelor

TIPULROCII DENSITATEA APARENTA -Pag
(kg/drri')
Silicioasii (agregate de balastiera) 2,7
Calcaroasii 2,3.2,7
Granitica 2,7
Bazaltica 2,9 Atiit la prepararea amestecului informativ cat ~i a amesteeurilor pre1iminare prevazute la pet. 2.7. se vor utiliza agrcgate uscate.

Tabelul1.5.3

2.7. Pentru verificarea rezistentelor mccanice se prepara cate 3 amestecuri de betoji de minimum 30 litri fieeare, pentru fiecare din urmatoarele compozitii:

- compozitia de baza rezultata conform pet. 2.6.

- 0 compozitie suplimentara aviind dozajul de ciment sporit eu 7 % dar minim

20 kg/m' fata de eel al compozitiei de baza, dar mentinand cantitatile de apa si agregate conform compozitiei de baza;

- 0 a doua cornpozitie suplimentara avand dozajul de ciment redus Cll 7 % dar minim 20 kg/rrr', (numai daca dozajul rezultat nu este sub eel minim admis) mentinandu-se cantitatile de apa ~i agregate conform compozitiei de baza,

Volumul de aer antrenat

DIMENSIUNEA 7 10 16 20 31 40 71
MAXIMA A
AGREGATELOR (mm)
Aer antrenat % (± 0,5) 6 6 5 5 4,5 4 3,5 2.8. Din fiecare amestec de beton se confectioneaza minimum 4 epruvete, rezultand in total cate 12 epruvete pentru fiecare compozitie, Confectionarea, pastrarea ~i incercarea epruvetelor se vor cfectua conform prcvederilor din STAS 1275-88.

2.4. Densitatea aparenta a betonului proaspat se calculeaza cu relatia:

2.5. Proportiile dintre diferitele sorturi de agregate si cantitatile corespunzatoare, se stabilesc astfel lncat sa se asigure inscrierea in zona de granulozitate adoptata.

2.9. Cate 6 din epruveteIe confectionate pentru fiecare compozitie se incearca la varsta de 7 zile. Se adopta compozitia preliminara pentru care, eu dozajul minim de ciment, rezistenta betonului Ia varsta de 7 zile este eel putin egala cu valoarea indicata la pet. 2.13.

2.6. Pentru stabilirea compozitiei de baza se proeedeazii in modul urmator:

- se preparii un amestec informativ de beton de minimum 30 Iitri, luand in considerare cantitatile de ciment si agregate evaluate conform punctelor 2.2. si

142

143

2.10. Rezultatele obtinute la varsta de 28 de zile pe restul de cate 6 epruvete vor fi analizate in vederea definitivarii compozitiei. Rezistenta medie pentru fiecare compozitie se corecteaza In functie de rezistenta efectiva a cimentului, aplicand relatia:

2.12. Pentru gradul I, rcspectiv III de omogenitatc la valorile prevazutc in tabeluI1.5.4., se seade, respectiv se adauga valoarea ~, conform tabelului !'5.5.

Tabclul1.5.5

for = C X fel , unde:

Clasa betonului ~ (Nzmm/) ~ (Nzmrrr')
(cilindru) (cub)
C 8/10 -i- C 20/25 2,5 3
C 28/35" + C 35/45 3 4
C 40/50 +C 50/60 4 5 e = (1,15 X c1asa cimentului) I f.:im ef

fel - rezistenta betonului la 28 zile obtinuta la incercarile preliminare (imef - rezistenta efectiva a cimentului

2.11. Se adopta compozitia pentru care valoarea rezistentei corectata cste mai mare sau eel putin egala eu rezistenta la 28 de zile, indicata In tabe1uI1.5.4.

Tabelul 1.5.4

2.13. In cazurile urgente, se poate adopta preliminar compozitia betonului pe baza rezistentei obtinute la varsta de 7 zilc, daca aeeasta atinge eel putin urmatoarele proccnte din rezistenta la 28 zile prevazuta in tabelul 1.5.4, sau corectata dupa caz conform punctului 2.12:

Rezistenta la compresiune la 28 de zile minima pentru incerciiri preliminare

- 55 % pentru cimenturi tip H,lI B,SR;

- 65 % pentru cimenturi tip II A,I;

- 75 % pentru cimenturi tip R;

Clasa betonului ( preliminarii (Nzrnrrr')
cilindru cub
C 8/10 14,5 18
C 12/15 19 23,5
C 16/20 23 29
C18/22,5" 26 32
C 20125 29 36
C 25/30 33,5 42
C 28/35" 37,5 47
C 30/37 38,5 48
C 32/40' 41 5\,5
C 35/45 45 56,5
C 40/50 50 62,5
C 45/55 54 67,5
C 50/60 58 73 2.14. Compozitia astfel stabilita se va coreeta pe baza rezultatelor incercarilor la varsta de 28 de zile.

Observatie: Valorile sunt valabilc pentru gradul II de omogenitate.

144

145

ANEXA I.6.

ANEXA 1.6.

SARCINILE SI CALIFICAREA PERSONALULUI CARE DESERVESTE ST A T1A DE BETOANE

m) identificarea beneficiarilor la care a livrat betonul ai carui parametri au rezultat necorespunzatori, pe betonul intarit, si sa Ie cornunice datele.

I. ~eful statiei

1.1. Statia de betoane este condusa de catrc un inginer sau subinginer atestati, in cazul in care volurnul productiei nominale este mai mare de 35 rrr' lora, sau eventual de un tehnician I maistru constructor atestati, daca volumul productiei nomina Ie este mai mic san cel mult egal cu 35 m3/0ra .

In cazuri bine justificate ISCLPUA T, la solicitarea agentului economic, poate da derogari cu privire la nivelul studiilor sefului de statie,

1.2. Seful statiei raspunde de:

a) receptionarea, dcpozitarea ~I gospodarirca materialclor

componentc: agregare, ciment, aditivi, apa ( cand nu sc utilizeaza 0 sursa de apa potabila ), in vederca asigurarii caractcristicilor calitative impuse ;

b) aplicarea dupa caz a rnasurilor ce se impun pentru prcgatirsa agregatclor: sortare, spalare, incalzirca sau racirea cornponentilor beronului ctc. ;

1.3. in cazurile in care se lucreaza in mai multe schimburi, seful statiei va fi suplinit in schimburile 2 ~i 3 de catre un sef de tura (sef adjunct de statie), caruia ii revin aceleasi sarcini ca la punctul 1.2., insa numai pentru schimbul in care cste programat .

Sefii de tura trebuie sa indcplineasca conditiile prevazute la punctul 1.1.

2. Opcratorul este in subordinca directa a scfului de statie sau inlocuitorului acestuia si raspunde de:

* dozarea cornponentilor, in conformitate cu retetele SI aducerca

periodica a cantarelor pc 0 dupa golirea cupei;

* malaxarea corespunzatoare a betonului ;

* intretinerea utilajelor pc care Ie arc in prtrrurc, manipularea lor corecta, sesizarea imediata a oricarei defcctiuni, spalarca tobei betonierei Ia terminarea schimbului sau In cazul unei intreruperi de functionare mai mare de 112 ora, golirea completa ~i spalarea bunciirelor de beton eel putin de doua ori pc schimb, dupa intreruperi de alimentare rnai mari de [/2 ora sau [a modificarea sortimentului de beton.

Functia de operator nu poate fi incredintata dccat unui tehnician sau muncitor calificat (atesta~i intern) .

c) asigurarea intretinerii instalatiilor de preparare a betonului ;

d) verificarea metrologica a instalatiilor de dozare, in conformitate cu prevederile legale;

c) verificarea operativa, eel putin 0 data pc saptamana, a instalatiilor de dozare -prin procedce corespunzatoarc (greutati ctalonate, masuratori etc.); t) respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat in ceca cc priveste granulozitatea agregatclor, tipul si dozajul de ciment, tasarea, temperatura etc. ;

g) efectuarca in conditii corespunzatoare a transportului betonului ;

h) respcctarea ritmului de livrare ;

i) efectuarea si frecventa incercarilor, pentru controlul productiei ;

j) eliberarea certificatelor de calitate pentru betoanele livrate ;

k) evidenta productiei;

I) adoptarea rnasurilor corespunzatoare [a sesizarea laboratorului privind aparitia unor rezultate necorespunzatoare pe componentii betonului sau betonul proaspat ;

3. in functie de sisternul de asigurarc al calitatii adoptat, persona lul statiei se va completa dupa caz eu:

* rcsponsabil pentru gospodarirea de materiale ( agrcgate, cimcnt, aditivi, adaosuri )

* tehnician pentru evidenta transporrurilor si livrarilor ; * mecanici si electricicni de intretinerc ,

Prin procedurilc organizatoricc, ROF si fiselc posturilor se vor preciza in detaliu obligatiile ce revin fiecarei functii.

4. Laboratorul statiei trebuie sa fie autorizat ~i sa functioneze conform procedurilor aprobate prin Ordin MLPA T.

146

147

ANEXA 1.6.

ANEXA 1.7.

La fiecare schimb de lucru laboratorul va fi incadrat obligatoriu cu un numar suficient de tehnicieni si laboranti pentru realizarea frecventei in cadrul controlului calitatii matcrialelor si betoanelor eonfonn anexei Vl.l.

Statia de betoane in cazul in care nu are asigurat un laborator propriu care sa asigure efectuarea incercarilor stabilite prin planul de calitate la frecventa din reglernentari, trebuie sa aiba 0 conventie sau un contract de colaborare eu laboratoare autorizate si sa demonstreze prin sistemul de asigurare at calitatii adoptat ca prevederile acestuia asigura efectuarea incerciirilor stabilite prin reglementari pe materialele componente si pe betonul proaspat si intarit.

GRADUL DE OMOGENITATE AL BETONULUI

1. Gradul de omogenitate al betonului se determina in functie de valorile exprimate in N / mrrr' ale abaterii S si a rezistentei medii, X, conform prevederilor din tabelul 1.7.1.

TABELULI71

5. Auditul intern privind mentinerea conditiilor de ate stare si implernentare a sistemului de asigurare a calitatii la starie se va efectua de personal calificat, independent fatii de activitatea statiei in eonformitate eu prevederile sistemului de asigurare a calitatii adoptat. Auditul intern se va efeetua trimestrial si ori de cate ori va fi cazul (reclarnatii, modificari majore in sistemul calitatii privind aparatura, utilajele, tehnologiile de fabricatie, personalul cu impact major asupra calitatii betonului preparat).

...
Gradul de omogenitate Valoarea raportului
rr
I < 0,670
II 0,670 ... 0,975
III > 0,975 2. Abaterea standard S, se determina pentru un numar de minimum 16 rezultate inregistrate intr-o perioada de maximum 3 luni.

V E(X,-:X;)' S = A. So= A

n - 1

in care : A. depinde de numarul rezultatelor analizate si de valorile din tabelul 1.7.2.

6.$eful statiei va fi atestat de LS.C.L.P.U.A.T. prin inspectiile teritoriale. Perioada de valabilitate a atestarii va fi de 2 ani.

• XL un rezultat oarecare din grupul analizat

• X. valoarea medie a rezultatelor obtinute

• n numarul total de rezultate

3. Pentru evaluarea gradului de omogenitate se adrnite neglijarea a eel mult 10% din nurnarul total de rezultate analizate in situatia in care acestea se situeaza in afara intervalului

x" ± 2 V~ ; valori in N / mm'

NOTA: Coeficientii A. prevazuti in tabelull. 7 .2. se aplica numai la stabilirea gradului de omogenitate al betonului ; pentru stabilirea clasei betonului se aplica coeficientii A prezentati in tabelul 17.2. (capitolul 17).

149

148

ANEXA 11.1

ANEXA 11.1.

FASONAREA, MONTAREA $1 LEGAREA ARMATURILOR

- crearea la intervale de maxim 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partca superioara care sa perrnita patrunderea libera a bctonului sau a furtunelor prin care se descarca bctonul;

- crearea spatiilor neccsare patrundcrii vibratoarclor (min 2,5 x $ vibrator) la interval de maxim 5 ori grosimea elementului uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.

In acest scop dupa caz :

- sc va monta sau incheia partial armarura superioara, urrnand a se completa inainte de ultima etapa de betonare;

- se va solicita, dad cste cazul, rcexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect.

Fasonarea armaturilor

1. Armaturile vor fi sau nu prevazute la capctc Cll carlige conform

prevederilor din proiect si prcvederilor STAS 10107/0-90.

Formele de carlige utilizate sunt :

• cu indoire la 1800 pentru barele din OB 37

• ell indoire la 900 pentru barele din PC 52 si PC 60.

Pentru etrieri si agrafe aneorarea se realizeaza prin carlige indoite la 1350 sau 1800 in cazul etrierilor din OB 37~i numai la 1350 in cazul eclor din PC52 sau PC60.

Detalii rcferitoare la aceste tipuri de ciirlige sunt prezentate in ST AS 10107/0-90.

Montarca armaturii

6. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta In project luindu-se masuri care sa asigure mentinerca acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre).

Se vor prevede :

- eel putin patru distantieri la fieeare m2 de placa sau perete;

- eel putin un distantier la fiecarc metru liniar de grindii sau stalp,

pentru $ > 12 mm, si eel putin doi distantieri la fiecare metru pentru $ s 10mm; - eel putin un distantier intre randurile de armiituri la fieeare doi metri liniari de grinds in zona de arrnatura pc doua sau mai multe randuri.

Distantieri pot fi confectionati din mortar de eiment in forma de prisme prevazutc a fi legate de armaturi sau confectionati din masa plastid.

Este interzisa folosirea ea distantieri a cupoanelor din otel beton cu exceptia cazului In care sunt asezati intrc randuri de armaturi,

Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi "capre" din otel-beton sprijinite pe armature inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la distante de maxim 1 m (I buc/rrr') "in camp, respectiv de 50 em (4 buc/rrr') in zonele in consola.

in cazul placilor cu grosime mai marc de 40 em ~i-al armaturilor ell diametre mai mari de 14 mm sc admite depasirea distantelor mentionate, dar astfel incat sa se asigure pastrarea pozitiei armaturii.

2. Indoirea barelor inclinate ~i lungimea portiunii drepte ale aeestor tip uri de bare trebuie sa se eonformeze prevederilor proieetului si a ST AS-ului 1 0 1 07/0-90.

3. Fasonarea ciocurilor ~i indoirea armiiturilor se executa cu miscari lcnte, fara socuri, La masinile de indoire eu doua viteze, nu se admite eurbarea barelor din Ole! eu profil periodic [a viteza mare a rnasinii.

4. Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa :

- receptionarea calitativa a cofrajelor (verifiearea pozitiei cofrajelor, daca aeestea sc inchid dupa montarea armaturii, sau incheierea P.Y. de receptie a cofrajclor);

- acccptarea de catre proicctant a procedurii de betonare in eazul elementelor sau partilor de structura al carer volum depaseste 100 rrr' si estc necesar sa fie prevazute rosturi de betonare.

5. La montarea armaturilor se vor adopta rnasuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii ~i compactarii betonului prin :

151

150

ANEXA Il.l

ANEXA 11.2

7. Praznurile si piesele metaliee inglobate vor fi fixate prin punete de sudura (in eazul otelurilor sudabile, Tara alterearea earaeteristicilor initiale ale otelurilor] sau legaturi eu sarma de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel Incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii

beronului.

ABA TERI LIMIT A LA ARMATURI

II. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incruei~arile barelor arrnaturii 'in colturile etrierilor sau cu carligele agrafelor, Restul lneruei~arilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate in sah (eel pultin din 2 in 2).

Barele 'inclinate vor fi legate In mod obligatoriu de primii etrieri eu care sc incruciseazii. Etrierii ~i agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele eu care se incruei~eaza. Fretele vor fi legate de regula de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza. La legarea etrierilor la colturi se va tine seam~ si de precizarile suplimentare formulate in reglementarile specifice de proiectare.

Abateri in mm
Element Dis!. Grosi Lungimi partiale sau Lung. Pozitia
intre me totale fata de proiect petrecere innadi- OBS.
axele strat la innadire turii
bare- acope pnn
lor nrc sudare
< 1m I.. 10m >IOm
Fundatii ±IO +10 La
imbinari
~I
innadiri
Pereti ±5 +3 sudate
cf C 28-
83
Stalpi ±3 +3 ±5 ±20 ±30 ±3d 50
Grinzi
Placi ±5 +2
Intre
etrieri si ±10 -
la pasul
fretelor 8. Se recornanda ea atunci cand se dispune de rnijloace de ridieare si montaj arrnatura sa se monteze sub forma de carcase preasarnblate.

• Legarea armiiturilor

9. La mcrucisari barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi

de sarma neagra (ST AS 889-80) sau prin sudura electrica prin puncte (in cazul otelurilor sudabile, Tara alterarea caracteristicilor initiale ale armaturilor). Cand lcgarea se face cu sarma se vor utiliza doua fire de sarma de 1.. .. 1,5 mm

diametru.

10. Retelele de armaturi din placi si din percti vor avea legate 'in mod obligatoriu doua randuri de incrucusari marginale pc intreg conturul.

Restul [ncrucisarilor; din mijlocul retelelor vor fi legate din 2 in 2 in

ambele sensuri(in sah).

Retelele din placi curbe subtiri se vor lega in toate punctele de incrucisare.

153

152

ANEXA [1.3 GROS[MEA STRATULUI DE ACOPERIRE CU

BETON A ARMATURILOR

(zona litoralului Ma r i i Negre)

Elementcle din beton annat situate in zona litoralului se vor proiecta si exeeuta In asa fel incat stratul de aeoperire eu beton a armaturilor.sa aibii valorile din Tabelul 11.3.1.

Tabelul Il 3 1

..
Clase Gradul Regirn Tipul Stratul de Observatii
expunere de expunere de acoperirc
(conf. Tabel .. beton (mm.)
agresivi
5.1.) tate
0 I 2 3 4 5
beton grosimea
slaba - armat 40 (30)>1' stratului va
4a mediu beton 70 (50)* f eel putin
marin annat egala eu
Agresivitatea piloti 1,2~ dar nu
apei de mare intensa prefa- 40 (30)* mai midi
bricati de valoarea
indicata,
valori din
STAS agresivita-
moderat beton 10107/0-90
annat plus 5mm te slabs
4 b mediu marin monolit idem plus agresivita-
Agresivitate 10mm te intensa
atmosferica valori din
beton STAS agresivita-
sever 10107/0-90 te slaba
armat plus l Omrn
monolit idem plus agresivita-
15mm te intensa
. - . . . .. .. * Valonle din paranteza sunt valabile m eazul utilizarii inhibitorilor. in cazul in care nu se pot asigura valorile din Tabelul II.3.1 clementele se vor teneui cu mortar M 1 00 si proteja corespunzator.

$ = diametrul armaturii

154

ANEXA II. 3.

In Tabelul 11.3.2 sc prezinta regimurile de cxpunere a constructiilor situate in zona litoralului.

Tabelul II 3 2

Nr.

Clasa

Regim de expunere

expunere f--------r----------.~----------rl

crt. (Conf. N - normal

Tabcl

5.1.)

M - moderat

S - sever

o I

2

Betonul de deasupra Betonul din zona zonei de variatie a nive- variatiei nivelului lului apei de marc (pe 0 aper de mare, inaltime a clementului considcrata de cca. de eea. 2 m respeetiv [a 3 m dcasupra cotele +3 ... +5 m de la nivclului marii. nivelul marii).

Beton aflat

4a mediu permanent sub

mann apa rnarii,

Agrcsivitatea apei de mare

2 Elementele inte- Constructii expusc Constuctii situate la

4b mediu rioare din con- indirect agresivitatii nivclul marii expuse

mann structiile inchise maritime (deschise). direct intemperiilor

Agresivi- ~i incalzite pe Conditii expunere ~i salinitatii prin

tatea timp de iarna, inghet-dczghet tara stropire si alternanta

atmosfe- neexpuse la m- posibilitati de stropire. frecventa a

rica temperii cu ex- Constructii Inchise umiditatii ~i

ceptia unor peri- care nu se incalzesc pe uscaciunii precum

oade scurte in timp de iarna. si posibilitatii de

timpul executiei, inghet in stare

Elementele care saturata.

nu sunt supuse unor variatii sensibile de urn iditate, in cursul exploatarii.

155

OBSERV ATII [a Tabelu[ [1.3.2 :

ANEXA I!. 3.

<1l 2
...
- 0:: ;;
....: ¢: 0:1
::::: 0 o
u :e
< <1l
"0 C
;x: '0:1
r.I.l 0.. '0
z :::l 0..
'1:1
< ..... v
0:1 Qj
f- E u
-< 0:: <1l
2: c '0
..
cG 0 0..
-< .....
<1l :::l
Z .s: 0::
'r;;, <f)
0 (l)
f- c u
r.I.l U 0 t+=
.....
III (l) '0
<;; .n <1l
c v 0..
.g~ "0 <f)
Z .. (l)
0 u u
~ 0
f- ,-., Qj '2
._ c
r.I.l ... E ...c:
"" 0 ilJ
III ti u (l) .....
E (l)
r.I.l 0.. 0:: E .£
..... (l)
c S 0:1 ';:
OIl Qj e '0::
r.I.l 0 v' :::l .....
u (l) u c
f- :::l .~ -;; (l)
Z u ¢: .2:! S
r.I.l V'l 0 <h .;: (l)
2 00 u ... :::l 00
, 0 N U
r.I.l 'C> (l) Qj 0:: ...
.....l on "0 u
U.l U .. '~ c -;;
0 ¢: <- 'u
;:J c Qj 0 .£ (l)
cG :.a E u ;E 0..
f- (l) (l) <f)
U') 0::
Z 0:: S -; u ...
ilJ
U.l .. <1.l 0 ~ '0 «i
.....
0- ><: Qj U ...
0 ol m E
U.l '-' <1l S . 2 ..... ...
-; 8 c es til
..J 0 o <1l
S 8 ... :::l o
§ (l) 0.. '" :::l m
'2 "1' <""I u
C ~
lfJ +I: +I, :.a ,....; .;:
- 0
:;s () ...... 'm 'm
...
.2:! .£ ::::: () .,!::
P. '2 E '"
< '2 :; v
,2 u
:::l Qj V v
i:2 'iii til "0
~ C ,....; $ c
c ._
U.l (1) a ~ (1) ,....; ._ :::l
a ... ()
f- a .~ E ...... ,S 0
-< :.a 0Il(l)
:.a C ._ ...... 2 19
~ -" ...... (l)
ilJ ..2!! 0 "'3 ~
"0 0:1 ._
"0 u {) §
'0:1 '0:1 Qj ]
- -.0 Er.8
.e .en c c
~ (1) c .£ Il.I 0
~ <- ';: 0- {)
... v ~ Il.I C
0 ..... ~ ,-
~ 0:1
:< :< "0 .n .;:
E <: 0
N :::l ,...; -;
,....; '" ::-
157 a) Partile constructiilor din beton din zone in care au roc infiltratii ale apei de mare, sunt solicitate ca si betonu[ de sub apa.

b) In cazul elementelor avand parti expuse concornitent in doua sau trei din regiunile aratate in Tabelul 11.3.2 la proieetare se va considera intrcgul element in conditiile cdc mai severe.

Gradul de agresivitate se apreciaza conform Tabelului 5.3(eapito[ul 5), in functie de natura agresivitatii, regimul de expunere si zona de salinitate,

156

.....; _;
:: .....;
-< ::;
x ~
U.l .0
Z 0)
< f- ;;
E
0)
c
0
ti
..0
';;;'
I:::
0
ti
..0
II)
'"0
....
0
"0
C
II)
5
II)
"0
so-
....
0
"0
.(;'
..:::
0
u
II)
<;
'j:;
II)
-
o:l
..0
-<
158 I)
'"0
... I) "0 E 0 E \0
0 (5 :> 0 - -
"0 '2 I.r) - \0 -+1 \0 -+1
.... u - V /I
0) I:::
_. I)
'N 5 II) d .~
0 II) x 0) -e- 0
"0 -< ~ p. ...
0.. ,- 0 ~ -
'0) ';J) E
.a 'e) ;::: ~ 00 \0
.2 0. 5
u ~~ ;::: 0' Vi+i
;::: til <"'1 0 ,3N
E Ol -;; ;::: VI -l .
... (5 ...., -+1 . V - v E
0. 0)
o:l ;::: ..- '" - -l <"" -+1. Q\
E '"
;::: E ;::: NE
0 0) II) o:l N
'""' '" 0. - VI - - '1"
'o:l .... '0) I
~ u <;
II)
..0 '[2 § - \0 \0
0 - - -
N 0. ME
0 I::: S 0
.. 0.. ~ - - - I.r)
II)
'"0 '0)
'0) 'o:l t;
~~ <; § 0 0
C 0'1 N I N I
II) '0) 0 M
... ..... ,!:::!
o:l ~ E S
tl:: ....
0) 0 - - 00 I.r)
0 ....
U 0.
II) ;J ,0)
'"0 '" t;
'o:l 0) ,0) .... \0 \0
II) B
0. .... t; r- , - - ,
;J o:l
'"0 .5 u
II) <:i 'f: 5 MS
... I)
c ,,5 >
II) - - \0 M
S '2 0 I.r) 00
II) ;::: 0 0 \0 N I.r) -+1 -+1
Ed. ';;; N M - +I N
.. +I +I +I +I E E
2 I:::
II) E
B E 0 E E S E o o
N \0 0 0
is N N M , \0 I.r) I.r)
0. I.r) +I V /I V ...., /I V /I
E I ,0) E
0) rB~ u E
5 .S II) E
$:1 u '0 E <;
,- $:1 II) II) .... S I.r) §
.~ - ,_ '"0 0. '1" <"'1 -
.~ , II)
tl:: c c I.r) 0 0
0 ..0 , II) ;::: - \0 - - M
U < is s .;;; <"'1 -+1 -+1 -+1 -tI -+1
,o:l II) II) II)
, - E 00
~ ;::: II) .§. .5 c
II) II) '': '50 .5 II)
. 5 ;::: _ . .5 ....
<2 ;::: _ . ;;;; ;;;;
. 2 II) ;::: 'o:l u
0 ~ ,5 ,5 0 II)
'" '"0 N -l ..-l <Jl
I , '5.
I ;::: C ._ ;;
II) II) ] ;J -
@ E 0::1 -
- u, '"0 r./} 2 II)
~ .... I.r)
co~ -+1
0
E
00
- 0
V N
...J -+1
..r
0 0
, , , , - , - ,

I.r)
0 0
, , , , , - I

I.r)
\0 0
I - I '1" I.r) I I I
M
0 0 I.r) I.r) 00 0 I.r)
\0 N I.r) \0 N N -tI +I \0 N N
- N - -
+I -+1 +I E E -+1 -+1 -tI E E -+1 -+1 -+1 E E
E E E u u E E E o u E E E o u
\0 0 M 0 \0 0 0 '9 0 M 0
...., I \0 - ~ I.r) <"'1 I \0 I.r) I.r) M \0 - - I.r)
v ...., /I V -+1 /I -+1 , V M /I V /I V <"'1 /I V -+1 /I -+1
E E
E E (;j
E 0 §
I N -
0 0 0
- M - ...., - rr,
-+1 +l I -+1 -+1 -+1 -+1
:l
II) .§ II) ul o;j
.§. E ~ <Jl
eo oil ci:J II)
'" '.a~ II) .5 ul
c ;;;; 0 ;;;; c ,5 (3'. c 0
:l ... :l :l -. ....
..-l $:1 0 ,5 ..-l 0 II) ...J !1 I;)
,- <Jl
.- 'N
ti· ti· I '': c 'u
,_ ... 0 '.: ,o;j
II) II) ~
0.. 0.. .;;; 0 0: 159

ANEXA III. 2.

ANEXA lV.1

DEFECTE ADMISIBJLE

BETON AREA DIFERITELOR ELEMENTE SJ pARTI DE CONSTRUCTIr

, ,

1. Sunt admise urmatoarele defecte privind aspeetul elementelor din bet on si beton armat:

1) La betonarea diferitelor elemente sau parti de constructii in afara regulilor genera lc prevazute la capitolul 12.3. "REGULI GENERALE DE BETONARE" se vor respecta dupa caz, prcvederile suplimentare din prezenta anexa.

2) Betonarea elementelor de fundatii din bcton armat sc va face pe un strat de egalizare conform proiectului.

3) Betonarea elementelor vertic ale (stalpi, diafragme, pereti) se va face respectandu-se urmatoarele prcvederi suplimentare:

a) in eazul elementelor eu inaltimea de max. 3 m, daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimca redusa a elementului sau desimea armaturilor

• se admite cofrarea tuturor fctelor pe intreaga inaltime ~i betonarea pe la partea superioara a elementului.

b) in cazul in care se Intrevad dificultati la compactarea betonului precum ~i in cazul elernentelor ell inaltime mai mare de 3,00 m sc va adopta una din solutiile:

- eofrarea unei fete de max 1,00 m inaltime si completarea cofrajului pe masura betonarii elementului sau:

- betonarea conform punctului 12.3.3 e (subcapitolul reguli generate de betonare) compactarea facandu-se prin ferestrele laterale sau din interiorul elementului

~ c) in .ca_zu.I peretilor de recipienti, cofrajul va fi rnontat pe una din fete pe mtreaga inaltime, Jar pe cealaltii pe inaltime de maximum 1,0 m, cornpletanduse pe rnasura betonarii;

d) primul strat de betan va avea 0 consistcnta la limita maxima admisa prin procedura de executie si nu va depasi inaltimca de 30 cm.

e) nu se admit rosturi de lucru inclinate rezultate din curgerea liberii a betonului.

4) Betonarea grinzilor si placilor se va face eu respeetarea urmatoarelor preciziiri suplimentare:

a) tumarea grinzilor ~i a placilor va ineepe dupa 1- 2 ore de la terminarea tumarii . stalpilor sau a peretilor pe care reazerna, daca procedura de executie nu connne alte precizari ;

-defeete de suprafata (pori, segregan, denivclari] avand adancimea de maximum lem ~i suprafata de maximum 400 ern", iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 10% din suprafata fetei clementului pe care sunt situate;

-defeete [n statuI de aeoperire al armaturilor (stirbiri locale, scgregari) eu adancimea mai mica decat grosimea stratului de acopcrire lungime maximum 5 em iar totalitatea defcctelor de accst tip fiind limitata la maximum 5% din lungimea muchiei respective.

2. Defectele care se incadrcaza in limitclc mentionate la punctul I. pot sa nu se inscrie in proeesul verbal care se intocrneste, dar vor fi in mod obligatoriu remediate conform normativului C149/87 pana [a receptionarea lucrarii.

Defectele care depasesc limitele de la punetul 1. se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de proiectant si/sau expert dupa caz:

160

161

ANEXA IV.I b) grinzile si placile care vin in legatura se vor tuma de regula in acclasi timp; sc adrnite crearea unui rost de lucru la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a aeesteia;

c) la tumarea placii se vor folosi reperi dispusi la distante de max 2,0 m pentru a se asigura respectarca grosimilor prevazute prin proiect

5) Betonarea cadrelor se va face dand 0 deosebita atentie zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerca complete a acestora.

6) Betonarea e1ementelor masive, respeetiv a elementelor la care cea mai mica dirnensiune cste eel putin egala eu 1,5 m, se va face avand in vedere aspectele particulare ce vor fi prezentatc in continuare;

7) Pentru asigurarea calitatii lucrarii este necesar sa se adopte masuri speciale, la stabilirea compozitiei betonului si a tehnologiei de betonare.

Astfel in scopul reducerii eforturilor din temperatura si contractie la stabilirea compozitiei si prepararii betonului se va urmarii:

- adoptarea unui tip de ciment eu termieitate redusa (eorelat eu clasa betonului) si un dozaj cat mai scazut, folosind in acest scop un aditiv reducator de apa si agregate cu dimensiuni cat mai mario

- asigurarea unei tcmperaturi cat rnai sciizute pentru betonul proaspat, prin evitarea folosirii loturilor de ciment cu temperaturi ridicate, reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificial ii, folosirea de apii rece, fulgi de gheata, etc.

8) Bctonarea elementelor masive se va face pe un strat continuu, fie in trepte conform detaliilor din figura IV.I.

Prezentele prevederi se aplica ~i in cazul elementelor cu grosimea de 0,9 - 1,50 m., dacii volumul acestora depaseste 100 mc.

Detalierea tehnologiei de betonare se va face in mod obligatoriu prin caiete de sarcini sau proceduri de executie tinand seama de:

- eapacitatea de betonare "Cb" exprimata in me/ora, respectiv cea mai mica dintre valorile capacitatilor de preparare, de transport de la static sau de la locul de descarcare la cel de punere in opera.

- durata de timp "Ta" max. admisa, pentru acoperirea cu un nou strat sau

treaptii de beton

- grosimea stratului sau treptei, care nu poate depasi 50 ern;

- numarul de trepte suprapuse

Durata de timp "Ta" se stabileste cu ajutorul realatiei:

Ta = T - Tt - Ts,

ANEXA IV.I

in care: T - durata de timp pana la inccperea prizei betonului;

Tt - durata dc transport, intre tcrminarea incarcarii la statia de betonare ;;i terminarea descarcarii la santier a mijlocului de transport

Ts - durata de stationare si de transport local la santier, panii la punerea in opera a betonului

Durata de timp T, panii la inceperea prizei betonului sc va determina de un laborator de specialitate autorizat conform ST AS 1759/80

In Jipsa unor asemenea determinari sc pot avea in vedere urmiitoarele valori orientative:

Tabelul IV I

Beton T (ore) pentru temp. rnedie de :
<lODe [00 - 200e > 200e
fiira aditivi intarzietori 3 2,1/2 2
cu aditivi intarzietori 6 5 4
" - Se reeomanda ca temperatura bctonului la turnare sa fie cupnnsa intre 5 _ 30° C.

Grosimea stratului sau dimensiunile treptei (liitimc, grosimc) se stabilesc prin respectarea conditiilor mention ate in figura IV.I.

9) Ineeperea betonarii cste adrnisa numai dupa verificarea adoptarii tuturor masu~ilor necesare exccutarii acestor operatii fiirii intrerupere; asigurarca matenalelor componente, functionarea statiei, numiir suficient de mijloacc de transport si cornpactare, instruirea personalului executant si asigurarea efectivelor de lucru pc intreaga perioada de betonare .

10) La 2 - 4 ore de la terminarea betonarii unei zone (in functie de stadiul de intiirire ) se va proceda la protejarea suprafetei libere a betollu'lui cu materia Ie care sa asigure evitarea evaporiirii apei din beton si racirea rapida (saltele al~ii~ite din rogojini dispuse intre folii de polietilena sau prelate, strat de mInlI~1Um 10 cm nisip umed aeoperit eu prelate, sau orice alt sistem care poate protej8 suprafata libera a betonului)

Protectia va fi indepartata dupa minimum 7 zile (conform capitolului trata~ea ~etonului) si numai dad intrc temperatura suprafetei betonului si ce a medlUlul nu este 0 diferenta mai mare de 12°e.

162

163

~I'-I ~ d~ ~

VI 'II ~ ~

ANEXA IV.2

PROCEDEE DE VIBRARE MECANICA

1) Compaetarea mecanica prin vibrarc poate f realizata prin urmatoarcle proeedee:

• vibrare interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare)

• vibrare externa eu ajutorul vibratoarelor de cofraj

• vibrare de suprafata eu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante.

2) Vibrarea interna este prineipalul procedeu de compaetare a betonului.

3) Alegerea tipului de vibrator ( marirnea eapului vibrator, forta perturbatoare ~i frecventa corespunzatoare a aeestuia) se va face functie de dimensiunile elementului si de posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura.

4) Consistenta betoanelor compaetate prin vibrare interna depinde de forma elementului si desimea armaturilor.

5) Durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5 sec. si 30 sec. in functie de tasarea betonului si tipul de vibrator utilizat.

6) Semnele dupa care se recunoaste ea vibrarea s-a tenninat, sunt

urmatoarele :

• betonul nu se mai taseaza;

• suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa

• inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

7) Distanta intre doua punete succesive de introdueere a vibratorului de interior este de maximum I,Om, reducandu-se in functie de earaeteristicile sectiunii si desimea armaturii,

8) Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei}; la compacta rea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda (50 ..... 150)mm in stratul compactat anterior.

9) Vibrarea externa este indicata la executa rea elementelor prefabricate sau in cazul elementelor tumate monolit de grosimi reduse si cu armaturi dese, sau care nu pot fi compactate prin vibrare intemii. In zonele in care este posibil se

. pot folosi suplimentar si vibratoare de interior.

~
-,
.~ "l
.~
~ J !
~ h
t<. ' I C
f..... I ' , I ~
~ '(~ 1I.i
t; I ~
I 1'1 tj
~ ~
~ I I I '-..J ~
I I I tI
~ I I:::
I I ~
" I r:s
"4 I I
{() I : r: 1 -
" I~I
\ ~
J I
t-.t:: t
~ ~
.~ !:l ~\l
]-~ ~i
~~
164 165

ANEXA IV.2

ANEXA IV.3.

(0) In cazul elernentelor compactate Cll ajutorul vibratoarelor de exterior, se vor lua rnasuri constructive speciale prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea in masura in care este posibil de legaturi elastiee intrc cofraje ~i elementele de sustinere ~i rezemarc.

t 1) Consistcnta bctoanelor eompaetate prin vibrare externa se recomanda sa fie eu tasare minima 50 mm.

12) Vibrarea de suprafata sc va utiliza la compactarea placilor eu grosimca dc maximum 200 mm.

(3) Consistenta betoanelor eompactatc prin vibrarea de suprafata se recornanda sa fie cu tasare de minimum 20 mm.

(4) Se recornanda ca durata vibrarii sa fie de 30 ... 60 sec. Timpul optim de vibrare se va stabili prin detcrminari de proba efectuate in opera la prima ~arjii de beton ce se cornpacteaza.

15) Grosimea stratului de beton tumat (inainte de compactare) trebuie sa fie de I, I - 1,35 ori mai mare decat grosimea final a a stratului compactat, in functie de consistenta betonului. In cazul determinarilor de proba prevazute la punctul 14 se stabilcstc 9i grosimea stratului de beton tumat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului,

16) Distanta intre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita incat sa fie asigurata suprapunerea de minimum 50 mm in raport cu pozitia precedents.

RECOMANDARI PRIVIND ST ABILIREA POZIrIEI ROSTUUJI DE LUCRU

La stabilirea pozitiei rostului de lucru se vor respecta urmiitoarele

reguli :

1) La stalpi se vor prevede rosturile nurnai la baza (fig. 1y'3.1 sectiunea I-I); in cazul unor tehnologii spcciale sc admit rosturi la 30 .... 50 mm sub grinda sau placa .

1

[

I

Fig. /r. 3. f Poz/tia rostf.//'Ilor d~ /L/C,U let stdtjd) - fi rif/e/e cc:tdre/or

2) La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea,

aceasta se va face in regiunea de moment minim (fig.IV.3.1 sectiunea II-II).

3) In cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se Iasa la

30 .... 50 mm sub nivelul inferior al placii sau vutei placii.

4) La placi, rostul de lucru va fi situat la 1/5 ..... 1/3 din deschiderea pliicii.

166

167

ANEXA IV.3. 5) La plansce cu nervuri cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se face in zona cuprinsa intre 1/5 §I 1/3 din deschiderea nervurilor (fig.

IV.3.2).

6) La plansee eu nervuri cand betonarca se face perpendicular pe directia

nervurilor rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 §I 1/3 din deschiderea grinzii principale ; se va cauta pe cat posibil, ea in placa rostul sa fie 1/5 .... 1/3 din deschiderea acesteia (fig. IV.3.2 ).

7) La bolti ~I arce se admit rosturi perpendieulare pe directoare, impartinduse bolta sau arcul In boltari dispusi simetrie fata de cheie ; nu se admit rosturi avand fata in plan orizontal.

8) La bolti eu latime mare, rosturilc de lucru se pot face impartindu-se bolta

intr-o scrie de bolti mai inguste.

9) La placi curbe subtiri sl la peretii rezervoarelor pentru lichide nu se admit

rosturi de lucru ; tumarea betonului se va face Tara intrerupere.

10) La fundatiile de utilaje supuse la solicitari dinamice pot fi prevazute rosturi in zona cu eforturi minime nurnai daca se adopta dispozitii de armare corespunzatoare.

II) In cazul peretilor structurali sau peretilor de lungime mare, se vor prevedea rosturi verticale pentru evitarea fisurarii din contractie sau limitarea frontului de Iucru ; asemenea rosturi se vor dispune la maximum 15m intre ele ~I vor fi realizate cu un cofraj interior eu sicane (din lemn sau tabla) sau eu tabla expandata.

12) In eazul elementelor masive eu lungimea mai mare de 20,Om sc vor prevedea rosturi verticale eu tabla expandata sau cofrajc creindu-se ploturi care se betoneaza alternativ; dimensiunile ploturilor se vor stabili cu acordul ambelor parti proieetant ~l executant.

13) In cazul elementelor masive avand grosime mare (de regula peste 2,5m) se va prevedea un rost orizontal, ereindu-se doua lame Ie suprapuse ; pentru asigurarea conlucrarii lamelelor se vor adopta una (sau eventual doua) dintre urrnatoarele solutii : se vor erea la betonare denivclari (praguri) sau se vor dispune armaturi suplimentare de legatura intre lamele ; in asernenea eazuri armaturile situate la partea superioara vor fi montate partial urmand a se eompleta inainte de betonarea stratului care se inglobeaza.

168

169

ANEXA V

REGLLl PRIVIND OI'ERATIA DE OITOFRARE

I. in cursu] opcratici de dccofrarc sc \'01 rcspccta urmitoarclc rcguli :

1 ) dest~l~llrarea operatici va II supruvcghcatf direct de c.itrc conducatorul punctulu i de IUCLU; in GIZU I in care xc conxtata dcfectc de turnarc (goluri, zone segregate) care pot afccta stabil itatca constructici dccofratc, sc va sista dcmonturc» clcrncntclor de susrincrc r.1nii 1;1 aplicarca masurilor de rcmcdrcrc sau consol idarc,

:'I) xustincrilc cofrajclor sc vor des face inccpand din zona ccntrnla ,I dcsch idcrii clcmcntclor ~i cont inuand simctric catrc rcazcmc.

3) slabirca piesclor de dcscintrarc (pcnc, vinciuril sc va face trcptat tar,j socuri, 4) dccofrarca sc vu bee ustfcl indt sli sc cvitc prcluarca bruscfi a inc.irc.irilor de c.itrc clcrncntclc care sc dccofrcaza, rupcrca muchiiloi bcronului xau dcgrudarca ruatcrialului cotrajului si sustincrilor.

II. in cazul construcriilor ctajatc avand dcschidcri mai rnari de 3,OOm, la dccofrarc se vor b1s;1 popi de sigllranl;j care vor fi mcntinuri oricntativ conform tabclului 14.3 (de la capirolul l-l-dccofrare l iar pozitin accstora sc rccornanda a sc stahili astfcl:

• 1a grinzi avand p,inii la 6,OOm dcschidcrc sc lasii un rop de siguraLl\,l la mij locul uccstora ; la dcschideri rnai mati num.irul lor xc va spori astfcl incat distantu intrc popi san de la popi la reazcmc o;ii. Illl depii~easeii.1.()OI1l :

• 1;1 placi sc va ];is:1 eel putin un pop de sigmanl,i la mijlocul lor ~i eel putin

un pop la 12m2 de plac.i;

• intrc difcritc ctajc por1i de siglilalll;i xc vor a~cza rc c.it posibil unul sub altul,

III. Nu cstc rerln is:t indcpfirtarcu popilor de sigural11;1 ;11 unu i planscu aflat irncd iat sub altu I c.rrc sc cofrcuza sau se bctoncaza

I V. Pcntru dccofrarca clcmcntclor eu dcschidcri mai mari de 12,00m; prccurn ~i pcntru dcscintrarca csafodajclor care sustin cintrclc holrilor, arcclor, pluciloi subtiri etc. proicctul va rrchui s[t contina prccizari In Icgiltuni ell cxccutarca accstor opcrutii: nurnurul de rcprizc de dcscintrare, inaltimilc de coborarc, etc, V. in tcrrncn de 24 ore de la dccofrarca oricarci par!i de constructic sc va proccd«, de catrc couducaroru] punctului de lucru, rcprczcntantul invcxtitorului ~J de c.itrc proiccrunt (dac;1 accsta a solicitat sa ftc convocut). la 0 cxarninarc .unanunuta a tuturor clcmcntclor de rczistcnta ale structurii inchcindu-sc un PlOccs-\eLhd In care sc \'01 conscrnna culitatca lucrarilor prccurn ~i cvcntua!c dc lcr tc ((\Lht;ltatc, Fstc intnzis;'l cfcctuarca de rcmcdicri iuainrc de uccast.i (\<I!llLLI,tJ(.

170

> -c >< :....l Z

<

v z

1:-:; :J
:::: , -
~ u - ~ C) ~
.£ c ~ 0
0 Cl I~ e
,'" < () z.
':":l U I~ ." U - .-
r:::: ,- E ::: r- -::::
~ -0 ~ i:: r- ~ U
,;;: ,;;: :: -
u c2 () c, ~ (5
:: ;.- -r: -r. 2 () ,. -
e e .r: c
() r.J C :;, C r.J C ,;':
if. :/: u '-' :/: ',:t,. u - z: [; '-' r:

U _

tJ '.;:: _ c.

;.: c ;::;-0 c.t:. ~ ,~

L

L
I~ .-::
u
-c ,- r
+- :::
~ ~
r.J ,...::.
.... e
u U
:/: u
.r, '--
C
~ ::
'T U .S
u r-,
,- -
;.-
0
~ c.
_..:: '" .~ ,_,

~

tZe..:: r"' '"' ,':-' '-;

_, ~

~:-::::
rr, ~ cr.
, ':- I
-c c__oC
c- 0'
Z U Z
'" -0 ,.,
g -
e..:: ~
E IJ'; C. .r:
::: r- r-
~ r- e r-:
,.2 1- ~
:ii r:: e
0 C
.D u u '-' .~
;::; '" c
'" ~
<2 u r.J
r.J
U :-: E
r:; () '--
'"
~ OF. U
U
'-' t 0
Z u <:( 171

<'J

'/.

'"

l~ ~

", E - rJ

V

~

<'J

E

u z

E

rJ '""0

~ c o u ,,,,

u 1..=

"5 ~

;;-

u N r/;<C

o - 0

~

o.g

,,,, .s: ,~

2 g

0..'""0

o .... ~

o o :;

o.g

u u

- ,- .

c: ::-:::

U U

~ ,-

- ~::-: -

..c lr,

'-

o

c

,,,,

c

:: .2

N '" ~ EJ

P

'" c.. '"

:"':: ._

~ - ,-

~ u .... E

"

U N

E

<'J '""0

o

....

S

,,,,

u ;j '""0 o

...

0..

.g § cS

r:: o u

-

:J

r::

o

172

173

-' ~

'J 'J

t C. ~

~

._

~

.... I~ ....

-c 'f.

C C 'J

r-

:j ~ 0

1.- 8 y

':-J) 'J

or,

'J

c

'J

~ £

~ c

::= 0

or:

"" ~O u

_ 0 ":J

..._," ~.r. 1-

I

::;

() Of.

.J.

IE r :

u .> -0 .....

'-

E

/

g

r"l

o

o

:=JJ

o

'-"

Z

!-

'J

.... ;::;

" OJ

:-:; u u C ~

c ~

~J '".J ._

i

':""::

:::

:::

~ ::;

u -::: ':.J ~

'J r:

:::

:;

174

N

-c

r~

»:

",'

175

u z

r_, z

:::l :: :::l

o

.~

.-. u

o

176

r_, z

o

u z

.~

-

177

'_

::: '~

-

23

u

~ 0' x; ~ ,

;:

R ~ §

-

~

OJ ~_)

'J: :F.

ir .

. ._,

Z

v

Z

J 1

'3 ;:; :5 ~ ""0 :J

rr-:

U -c

u

u

u

'- -

c, ~ c

u,L; u

rl

c..x.

::: rr. 'f . ...,..

'"

"J 0

B ...

,-

-

o ~ ;... u

u"'O

'J

:5

u

r

rl

-I

,

'r,

-'(

c

179

178

o

E =

'J

U '.I".

,-

:.... U

~ t; :;...

u

'r,

.-::

c,..; E: o U >:';1

-c ,l;!

~ oj

u..:; v:.-:r:

~ z

~ z

u z

u z

u z

'fl

,~~

~ ~ S

cr,

.s:

u

E

::J "0 :';I u

.... !!)

N "';...

~~ "C ON u 0

>fr

"0

~ u ","0

c: <J

v

~i

N ro

o

o

ro

181

180

".J

=

=

=

~ 1:-:;

t -;

2

c,

".J 'J :/';

I

I

I:::

c,

=

-

u ~

'"J :.J

6" Q

'-' :;

".J :;

l

,

= f:

~

::

r I

I.:":

".J

i

182

'-J

lfO =

rr,

-r

2 2

c,

o

E

~

N

',;;

I:: '"' U C

E ':LJ CJ

~(J > u C

:.... , ......

c

c

'-'

z

'J

~

i

I~

,Z

~ i

c~4-------_L------~------------+T------~

<C OJ

OJ "0 C-c...

v z

0::: rr , '-1

ez::

<C

c,

~

o b rr,

c..., r

3t

'" u

'"

~ N

-- I~

U

C-

E

u

f=. ;; i.)

.L u u

'n

~ rC Vr./)

<C

'-

.. if)

I

o

183

>0; N 0;

'-'

U

r:.J .~

:.... o U

"N o c,

E

o u

o z

o z

uE ::l

8 "~

'"

.s:a E

~ 7: "_ c:_

'J r

"0

-"

N

o c,

E

o u

::

-

c,

C

7.

'j

,0

C Jf

':J c

cr.

~3. r-

8:r. Of. 4.

'f. ~ ove V ~

("I

N

::: - t: :....

o 'z: ti c CO

r1

o

o

o

°0

185

184

i

I

I I

t r,

::::

.- = rr,

~ :::

~"C~

-= ..c vr,

:::

vr .

;z

:;

122

I· ~

,_

11....0:: 1.

=.~ ~ u :::

.

v

'7,

G ~ ~ c, ~

'c,

I ~J l':'

-r. ~ '-.,} "_J

~ ~ ~ ~ ~J ~

iJ ~ ~ ~

r

~ r V

~ -

- :; OJ

.~

OJ

OJ r

;:

1 r I .,.....

:::

~I

~,; ~ ~~J

'J

; ~~

::::; .r.

~ ~ .~

-

.s: '..J

::

r 'J

/

"J ~ '_

=

186

r I

/

187

'J v:

ANEXA VI. 2.

CONTROLLJL ("ALlTA!11 LliCRARILOR DE EXECUTIE

'3

z-

I) In cazul in care loturilc dc marcrialc aprovizionatc (otcl - bctou . cirncnt ,agregate , adaosun ,aditivi) nil indcplincsc conditiilc de calitate sc va intcrzice utilizarca lor ~i sc \"<1 instiinta producatorul , bcncficiarul ~i organclc Inspcctici judctcnc in Consrructii . Lllcr,jri Puhlicc , Urbanism ~i Amenajarea Tcritoriului in termon de maxirnurn-IS de ore.

2) Fazclc proccsului de cxccutic a lucrarilor de beton ~i boron armat constiruie in majoritatc lucrari care dcvin ascunsc , astfel incat vcrificarea calitiitii acestora trebuic sa tic conscmnata in Registrul de proccsc vcrbalc pcntru vcrificarca calitatii lucrarilor ce dcvin ascunsc incheiate intrc rcprczcntantul invcstitorului ~i cxccutant (Proce-, verhal de rcccptic calitariva). In cazul fazclor dctcrminantc cstc obligatoric participarca : bcneficiarului, proicotuntului, cxccutantului ~i a mspccuci in constructii care in functie de rczultatul controlului va autonza sau Illi continuarca lucrarilor. Nu se admire trcccrca la 0 nouii fazii de cxccutic inaintc de inchcicrca procesului verbal r cfcritor la faza prcccdcnni daca accasta urmcaza sii dcvina 0 lunare ascunsa

In proccsclc verba Ie sc vor prcciza concret vcrificanlc ~i rnasuratorilc cfcctuatc, abatcrilc constatatc iar dupa caz, incadrarca in tolcrantclc adrnisihilc rata de proicct.

Vcrificarilc care sc cfcctucnza sunt prcvazutc la punctclc 3 19.

Daca sc constatii ncconcordantc Lq,1 de proicct san prcvcdcrilc rcglcmcnt.irilor tchnicc se vor stabili si conscmna ruasurilc ncccsurc de rcrncdicrc. Dupa cxccuiarca acestora se va proccda la 0 noua vcrificarc ~I inchcicrca UllUI nOli proces - verbal .

3) LI tcrminarca cxecutani S<lpiltmilor pcntru fundaiii sc vu vcrifica , in r aport ell prcvcderile proiectulu i :

* adancirnca si cota de fundarc

* natura tercnului (ell participarca obligatorie a proicctantului

gcotehnician)

'" pozitia in plan

* dimcnsiunilc sapaturilor

Cu privire In vcrificurca corci de fundare si a naturii tcrcnului se vor intocmi procesc verbale distinctc .

4) La tcrminarca cxecutarii cofrajelor sc va vcrifica :

u

-r: r

2:

o

~

c c.. 'f. ,-.2,

"~ of.!" :J

1:-::

.,...

'J r.

~ __ . 'f.

.'2 ~ -' :) ::J

~...J U

,...~

::::: -

u

188

189

,\(..)1:.\.\ \'1 '

,\\1:.\,\ \'1 . ..,

;1) :dcjllllr,'a clcmcntclor de -u-t incr« ~1'Pli.lillir" ;

hi inchcicrca C(lfL'Ct;-, a dCIl)l:nlL'lor cofr.ijclo: ~I <l~I~llrarca ctn n~clt,it i I ;ll',',II)1 ;1

l'l dimcnxiunilc IIlICIIl):IIC ;liL' L'O(;;I}L'lpl III 1;'P(Jlt cu cclc alc clcmcniclor C;IIC IlrI11C;I/;1 il .".: h"lon:l ;

d) 11{l/lti:l l'of';l_Il'llJr , ill ruport LOU ce,l a clemente.or CO!CSPUJ1Z;'ltoare "llllalC la mvclc!c mlcrio.u c :

.:1 p(l/ipd ~lllilldlli.

.~ I I :I tcrnun.uca 1)10111;'11'11 .um.uurilor SC \:1 \ e:IIIIC;1 :I) numarul , di.nnctrul

* locul 1I1Hk a lost pus in lucr.nc :

* Ol<l inccpcrii ~I tcrminnrii hclon;lI'Ii : "probclc de heron prclev ate ;

* m.isurilc adoptatc pcntru prntccua bctonu lu I pm:hp;H "cvcnirncntc intcrvcnitc I intrcrupcrca turnarii. mtcmpci ii elc i : '" tcmpcrnturu mcd iului ;

* pcr-on.i'ul 1.:;111.::1 'IlPI""l'!:!ilc:lt bctunarca

in c:I/1I1 in c.u c conducurorul punctulu: de lucru raspundc direct )1 dc' prcpararea bctonu lu i . uccstu cstc ohltgal S,', vcrifice III p.uulcl cod il:lll.':1 c imcnt.uui )1 .1":ll'S,'ll.'lor prccum ~l rnodul de dozurc . amcstcc.uc SI tr:lnspo(( ill hctonulu i

'j) La dccofr.mucu oricarci p:,ql de constructic sc \,1 verifica

;1) aspcctul clcmcntclor , scmnalandu-se d:lcil sc intalncxc IOIlC ell bcton nccorcspunzator (heron nccornpnctat • scgrcg,11 , goi lin . rostun de hcton.uc , I.'lel

)1 pOlilla .um.uuri i !11 d i lcritc seen 1I1l I II,lIl." cl"dl' ale clcnu-ntcior sll1ldllni :

h) dlslanLI dintrc ctricri "h;III1CIIUI accstOLI ~I mudu, de fix.nc :

l') lunuimc« portuuulor de h;IIC care (iL-P;'I~cSC lea/cllIC!c S;1I1 care llllllL':I/a:l fi itlglohalL'in clemente L'C xc to.un.i ultcrior:

d I !'n/ill" itln:l<liriJol )1 Iungllllik de pctrcccre ale h;IIl.'I(l1 clc';iliLlka <udurilor;

(I 1111111"IUI si calit.uca icg;'ltlllilol dintrc hall':

.C! J d "POI 111\ cit: de rncntincrc a pozit Il' I armatun 101 ill cursul bctonari i ; II J mudul de: a"!,'IIIi1IC :I groslIlIll -uatulni dL' :Jl'opc!lrc cu bcrou ~i

d II1IClhlllnik dL','sllll"

I) 1'''/111:1 , 1110<1111 dc fixarc ~I drl1lClhi,ltlilc I'icscior IIl,L'iob;IIC.

",.1 il" ;1\1111111t: <cctiunilor rr.msvcrxalc ale c lcmcnrc lur

c) ,i!,t;'II:'1 rnuc difcritc lc clcmcntc :

d) pozilla clcrncutcior v crric.rlc (sl;ilpl, (liafraglllc, pcrct u ill r.rport ell cell' corcspunzatoarc situate lu nivclul imcdiat iulciior:

c) po/ilia golurilor:

t) pOZi\la urmatur: lor care lII'mCaZ;-l a !i i nglobatc in clcmcntc!c l'L' 'C tourna ultcr iOI

Vcrificarilc de 101 pozitiilc h) .... 1) sC c lcctucuz.i prin Slllld"l SL \;1

conscmna III proccsul verbal d.rc.i sunt rcspcct.nc prc\ l.'dl.'riic l'IOICL'11I1t11 1:1 conscmnarca constatarilor SL" va [inv scamu de pr cvcclcn lc ancxci II11 rcfcrito.u c la nhutcnlc admisibilc 0

X) ill vcdcrca asigllr:llii ealit;'ilii lucrarilur de hcton ~I hcton :II m.: 1 l"lL' ohliga{Ort" cfcctuurcn 1I111ti control opcrauv si adoptarca unor 111;""111 l'0I1101111 ANEXEi \'1.3. urmunndu-sc

• cvuarca li\ I;-!rii ':Ill pllm:rll III opcr.i a IIl1l1i hcton .i lc c.uu: c.uactcristici III s!ilrc proasp:ll:1 Ill! indcplincxc LO()nditiliL- impu-«.

1'1 JII rurxu] hClolI:,rli c lcmct.tclor clc (01ls11l10il xc \:1 vcriticu dal';1

;j I <ldlelc' Illsc'II'l' 111 honurilc de I,H,IIC-II<lILSj'otl ulc brtonului

l(lrL"I'lllld ,",Illll'Il/11 " 1111 '-:I dCI';~ISII (["r:ll:1 "dllll":' de 11:111'1'<111 hi e,)lbl"kllld hctuuuiu: l'<lrl',plIIHIe celci prcvavurc :

II L'(lll<lilllk de 11I11l;lIL' SIl'(llllP;lct;lIl' ;I.,i!-,'Ir:, cvit.u c.r ,)nl':llol de lcrtc : d I <c 11"Jl~LI:1 i'r..:n cnt.: de cfccillilrc iI IllCl'll';hilol )1 :I [lICiL-\ :,1 ilor de

1)I"['c' . llllil(IJlll prL'\l'dcliilll d:n A'-JL.\,\ \'1. I

l' J ,11111 l'orc'I'LJIV;'llll:Jll' m.ixurilc :ldIl11I:1lL' de 11ll'IIIIIlClC ,I 110/ltici ,IJIll,lllll iI(\l. dimcn-ourulo: ~I fllllllCi (orr;qclol

,'I 'C: ;ll'i,ei'l l'IlIC'I"lIlI,111l1 Ill,lsllnic dc' l'"liL"'lic' I u at.irc 1:1 .suprak!clol III','IL' ,lie 1'':1011111,11 Plll;l,p;ll.

"c' \ (II llll1SCIllIl:1 III CIlI1,lJl':I de hctu.mc

'c'II:1 Ld'llllilill li\ 1':,1" CllIl"PIII1/;ltoilrc hctonului I'll, III 0PL'I:' :

190

191

ANI'XA VI. 2. *" adoptarca de mfisuri operative la stana de bctoanc pcntru corcctarca cnmpozitiei betonului sau a conditiilor de prcpararc

"sesizarca cazurilor in care bctonul prczinta rczrsrcntc sub limitclc admisc , fiind ncccxara annlizarca de carrc proicctant a masurilor xau cond itiilo! ce sc impun pcntru asigurarea rczistcntci , sTabilil,ilii ~i durabilitatii clcmcntului sau a structurii .

9) Calit.uca betonului pus in lunare sc va aprccia , unand scarnu de concluziilc analizci cfcctuatc COnf0I111 controlului dc conformitutc , asupra rczultatclor incercarilor probclor de vcrificare a clasci prczcruatc in bu lctinnl cmis de laborator ~i concluziilc interprctarii rczultatclor inccrc.nilot ncdisrructivc sau incercarilor pc carotc , dad s-a ccrut cfcctuarca lor In cadrul controlu lu i operat iv sau prin proicct .

10} Rczultatul uprvc icrii calit~qii bctonului plts 111 lucrarc sc

conscmncaza in proccsul verbal de rcccptic a xtructurii de n.:Zlstenl,i inchci.n intrc proicctant , invcstitor ~i constructor .

Dad nu sunt indcplinitc conduiilc de calitatc xc \ 01 analiza de catrc prorcctunt masun II: cc sc impun .

11) Rcccprionarca structurii de rczistcnta sc q cfcctua pc intrcaga con-trucuc sau pc p,irli dill constructic (fundutic , tronson , scarfl) potrivit Nonnutivului C S() - XS, ancxa 1.1.

;\CI.:asti rcccptic arc la baza cxarninarca dircct.i cfcctuara pc parcursul cxccutici in cadrul controlului interior sail exterior: suplirncntar se VOl' verifica *" documcntclc de ccrtificarc a calitatii prcvazutc de rcglcrncntarilc in \igoare pcntru matcrialclc linate ;

*" cx istcnta ~i continutul proccsclor vcrba]c de rcccptic calitanva pri\ ind cofrajclc , arm.rrea , aspcctul clcmcntelor dupa dccofrarc , aprccicrea calit;I!li bctonului pus in lunare, prccum ~i cxistcntu ~i continutul proccsclor vcrbalc pcntru fazclc dctcrminantc

*" cx istcnta ~i conunutul documcntclor de ccrtific.nc a calitatii in cazul bctonului li\'rat ;

*" constat.irilc conscmnatc in cursul cxccutici III cudrul controlului mtcrior ~i/S(HI exterior

* confirmarca ptin proccsc \ crba!c a cxccut.mi corcctc a m.isuriior de rcmcdicrc prcvazutc in difcritclc dOC1I11lCntc cxaminutc ;

*" conscmnarilc din condica de betoanc ;

*" hulctin privind COl litatca bctoanclor ;

ANEXi\ VI. '

*" dirncnsium de ansamblu ~i cotc!c de nivcl ;

* dimcnsiunilc difcritclor clemente in raport ell prcvcderi!c proicctului ; * pozrua goluri lor prcv.izutc in proicct ;

*" pozitia relali\',i pe intrcaga in.iltimc a con-truc tici , a clcmcntclor

vcrticalc (st'llpi ,pere(i snucturali) conscmnandu-vc cv cntuale dez;lx,iri ; * incudrarca in abntcrilc adll11SC conform ANI:XEI 111.1 :

*" comport.ucu la proha de umplcrc ell apil , in cazul rccipicnrilor ;

*" rcspccturca conditiilor tchnicc xpccialc unpuse prin proicct pli\ ind mutcrialc!« utilizatc , compozina hctonului , gradul de irnpcnncuhil itutc gladul de gclivitatc , etc:

• once alt:l vcrificarc cue xc considcru llCCCS;lr;1 .

in vcdcrca rcccpnci structurii uuci coustructii, in cazuri!c in Cine sc sOIICit,1 de ciitrc proicctanr, cxccutuntul va prczcntu bcucfic i.uuiut bulctinc de illl<lliza pc bcton intarit prin inccrcari ncdistruct ivc,

Alcgcrca clcmcntclor si IllITll,1I"U III I ncccsur de inccrcari sc va LIce de entre proicctant

[nccrc.uilc ncdistructivc sc vor cfcctu.i in conformitatc Cll Norrnatix III C2(,-X5.

12) Vcrificurilc ctcctuatc ~I constatiuilc rczultutc ];l rcccptia structurii de rczislL::n\<,1 sc consemncuza intr-un proccs verba] inchci.u intrc invcstitor, pioiccrnnt ~I cxccutunt , prcc iz.indu-vc in concluzie dad structura in cauzii sc rcccpnoncaza sau xc rcspi ngc .

l n cnzurilc in care sc constutu dcficicntc in cxccuturca struc turii , sc vor slabi1i nuixuri!c de rcmcdicrc , rur dllp'-I cxccutarca accstoru se va proccdu la 0 nOll:1 rcccpuc .

1.1) Acopcrirca clcmcntclor structuri: CII alte lucniri (zidun , tcncuicli , protcctii . finisujcl cstc adlllis:l num.ii pc bazn dispozitici date de invcstitor sau de proiccrant.

Aeea.,t,i dispozitic sc \;] d" dllp:j inchcicrca rcceptici structurilor de rczrxtcntf xau , in cazuri justific.itc , dllP:i inchcicrcu rcccptic i p.utialc a structurii de rczistcnta.

Rcccptia par! la];i va consta in cfcctuarca tuturor vcnfic.uilo! aratatc la punctul II ,Cll cxccpria cxumin.uii rczistcntci 1,1 2X Ide a hctonului care sc va face la rcccptia dcfinitiva a structurii de rcz istcnt.i .

192

193

A'JI"\,\ VI. 2" ill aSl'llll'I1L';L xituat: i . proicctanrul va prCCI/;1 IIIKIc pjll i din clemente ilSllPI;L ,":iIOI:L ,j 'C 1',,;11:1 cfcctua dctcrrninari ultcrio.uc ~L c.uc 11\1 xc 101 ilUlPCII (ke:ll dLlP;-L inchcicrca rcrcprici dcfinitiv L';I -rrucuuii

1-1) P L-L'CI'I [;1 cou-trucu L10l din heron ~I hctuu ;11111<11 xc la lace in conformu.uc CII pr cvcclcrilc lC~11 nr IWPN:, privind c.rl it.itc.: ill construcui ' I"') (";IIILIIC:I hctunul ui 11\[<11 de slilli<l dl' hCtU;1I1C <c Iii face confurm ,'1111.:1 iLiol -t.ihil itc LI ("'Ip, I"" )i III :\:\E:'<.\ \"1 I"

I (,) .-\I'IL'L'lCIl':1 (;LiIL-1111 hL'lulllLllil PIIS ill OIK'I:1 in I l'dnel 1l'(CP\1Cl ~c Lll"c UlIltU11ll punciului 17".:'".:'" - cunuolul l"dlit;-L!II pc ohIL'L'l x.iu p;lqi dc (.hicd

«)!'JillULl'L.lli'lls.AlIV AI. (.-\ 111"",\1"11 I!lTOi'. I 1.1' I

Plill pjqi de ohll'CI <c illll'lc~ :

0[ Pi-I rt ilc de «llhlllll'\U delimitate prin ro-.nui clc (hl,II:IIC :

* 1';-ILliie dc C(lllsllllClll d ilcrc 111 iaic prin d<ls<I dc hCIOI1 pIn ;-I/UI:-I ,;111 0[ P;llllk clc constructu prcriz.uc prin proccduri speclak ,au proicct .

17) pcntru aprl'Cler~';1 c;ilil;-L1ii bctonului sc 101 lu.. in considcr.uc PICci/;-Lrik de Iii punrtul 17,.:'.:' . c.rpuolul "Col1tlolLlI C;illl;-qii " " ;1\ .indu-sc dc ilSCLllCI1Cil ill IcdCLC"

\) rL'/\lltiltck iIlCL'ldLLti(lL p.: cilindrii cuburi d'c'l"lLl,lk JlL' probe

I'lckliltc LI lo(ul dc ]1llllc'LL' in (ll'n;-I ~1';1LJ 1<1 ,t;1] [;1 dc bcto.mc ,

Il) IC'/ILlLIil'1c urcution.uc 1<1 punctul i\} plL'l"Lllll 71 rC/\lI1:liL'k inccrc.uilor IlL'dl,lllIctilc "htiI1IIlL' pc uncle din clcmcntc!e su ucuuii in C<lII/;-L:

(")t!:lC-1 Ill! S-:li! c tcciu.u inccrc.nilc (lbll~"t(l[li pc cilindrii C\lhlill I" 1,,(111 dc pi I ncrc III OPC"-L la hccvcutcl-, st.rhilitc ,;1\1 .1; I l";-L 1':/lIl!:ltck 'c ,11 I 1<: iI 1;-1 '11 h l'l:!"'l Pll',(." I i';-I tr clune -;,-1 'l' c lcctuczc Ill,"nC-1I1 Ilcd i-tructi 1 c C\I rolilL'11 de l';1101C 111,"\.'ll';lli Ill-,itLl c.nc <I cun Ii rme cdilal<:;1 l\lcl;-LllIOl C\CClIlalC"

I X) ill c:l/Lli punctulu: l ? - :\) Il'Z!LI!:ltclt: vc all,ilIA';I/;-1 pl' h:l/:l

U IlL'l iilor dL' conform it.nc , in-criindu - 'l' in bu lctinul inccrc.uilor 'f ll'/llil;Ltclc il1l<:~lStr;11L'

of \ .ilorilc determinate pL' Iicc.u c ClltCI ill '; C()JlrOll11lt;ltC:t Il'/lLitatclol

• l'l:l,a de bcton l'I,'l'lil Il';Lii/:lL-I

f l(l1lc'itl/ll " III ]"()'"\ «()PFSPI'!-'</AT()R ~H "()j{I'SPI JN/;iT()I~ 1<)) ill l';I/lli Illtil,"dt]a I'LLllcIILi 17 - H) xc olllaII/C:l/;-1 xcpar.u

", uuc n ati!c pc l"l'II'Lli Lie de plnbil corcl.indu-sc ell rczuhatclc "klclik /"IlL' I 11I'"':ll";lll' l1L'dl,tlll,"li\ :

uuci c.u r!c lIl'dl~lrllctLIl' (nuxliilc I'~' ,L'c1Lllllc ,:ILL iudi. idll;t! PL'

I) i\ctil it.uc.i de control OP<:I:llil cuprindc "

* dctcruun.n i pc bctonul P)(l<['P;-11 in SL'opLiI (:llt;"lI ii puncrii ill OpCI;"! ;1 unui bcton nccorcspunz.uor

* dll;LlI/;IICI irncdi.u d\lp:-I inrcuistr.uc , a rczult.uclor pI i\ ind IL'/I,IcIlI:L 1:1 cOlll]lleslllllc 1:1 1;"IISI<l dc 2X de Ide In scopul rcmcdicru "I'L'I:llllc' :I IIIHlI ca/lill IlCL'OICSPllrl/;Hll;IIC

* IIKCIC;-LII ortcntuuv L' c:kL'1 u.nc 1:1 tcrrucnc SL"llrtc 2) Dcicrnunan pc bcionul pl()a'p;-LI

2"1 Conduiilc rchnice pli\ ind c.nuctcn-ticilc bctonului pro;lsP;-11 <unt sl:LhililL' III t.ibclul \"1..\ I"

luhclu l \ I. ~ I"

\ILLil/l'k 'c' 111,Cllli xcp.u.u in I)[[ic-Ililul pI iviud c;llil:Ltc<L bctu.mclor illll"I,";1l Lie 11\.'.!I,ll1Illl\ L' -c ckcllle,I/;-Il'''lIr(lrLn \O[[llall\ 1I1111 ( 2(, - :-:'i "

NI" { 'aractcrisuca Valourc dc l.imuclc de Icklill!;"L .rdm isc
crt Ictclil*1
I { (lilsisterlt;] I LLs:lLC medic lasarl' 1l1cdic ;lhall'lca ;ldlllis,-1
(i11111)
t 10" "-IOIllIll L I () I11Ill
I :'0", J.:'O IIIIll I .:' 0 111111
I I 20 111111 +; () 1I11ll
" ~1;ldlli de
C'.
rumpactarc mcd ill Ii '" 0":'
-, lcmpcratura 1.1'11"1 sail I" {
- 111:111 -
t ! ~ 1 1 \ i.. t ~o (.
, I kll,it;Ltca k~ 111') ~o ki! 111;
, PI, ( f' +
I,
;IP;Il~'lllj
~" Connnut dl' ac r pU" ,,0 , , I <
1
PC Ii IS .mtrcnar 1:11. medic I
.'i ( 11<llllllo.'i1ale'l " " " - , I
C', 1:11 ' ~ 11:.~~ ~!':.II -
;l!:'rei!alr:lm con! i- (H II) " ,
~'11.\ -
nurc ill hcrou s<lrl
11- ,
, I
~ 194

19S

J\NEX;\ VI. 1,

ANFXA VI. .' * mijloace folositc pcntru tr.msportul betonului (basculanta. autoagJ101tol , bcna , pompa , ctc.)

* conditiilc de puncrc in opera a bctonului (dimcnxiunilc clcmcntclor, de,ill1~;) ,11 III {It urilor ,posihtlJ1;I!ile de compncrurc j.

2 .. '.1, Ori de cute on un rczultat nil xc inscrie in limitclc admisc conform prcvcderilor din tabclul VI. 1,.1. xc VOl cfcctua pcntru ucclasi transport de bcton ind doua dctcrmin.iri . Dacit valoarca medic a trci dctcnninari sc inscric ill I imitclc ndnusc sc V,I acccptu puncrca In opera ,I bctonului : dadl cstc dcpasita limita admisn , transportul rcspccuv de hcton sc lefuzi"1 . Sc ,ICCCpt:l ca in cazul in care vnloarca consistentci cstc rna i mica dec.it ceil IIldlcat;i, accasta S,] SL' poat.i imbun,lt,]!i num.n prin adiiugare de aditivi plasti fianti (supcrpluxtifiann}.

;.2. Iktcr1l1iniin dcctllatc 1<1 statii! de hctoanc

2.2. I. Caractcristicl1c care SL' verified )ii valorilc de rcktin!;1 ale i1CL:stlJra sc prccrzcaza dc laborator odat,j Cll stubilirca cornpozitici hCtollll'lui ~i :iC tIN'-IiU In re.1da bctonului pretlat,1 sctului de stalie care 0 va afisa .

In uccxt scop sc vor a\ca in vcdcrc : '

* prc\ cdcrrlc din proicct sau proccduri spcciale :

* ccrintclc formulate de cxccut.mt privind hctonul folnsit ; * conduii clim.rticc .

Ccrintclc HH Ii SlilhilJ1c usttcl inc.it S:I xc aSlgllrc rcspcctarc» ce lor pre\,i,'1I1c 1<1 puncrca In opcr.i.

2.2.2. Ori de care 01'1 admisc conform prcvcdcrilnr din dckrlll inarca rcspcctiva,

2.23, Dad ~i Iii noua dctcrminare rczultatul lilt xc incnc in 11111 itclc admisc se va sista prcpararca bL'lo;lului ~I sc VOl stahi I i masu:i lc tcllJlologLCC cc xc impun : COl'ectarca eantilil!ilor de ,Ipil , a proportici -orturiloi deilgregatc sau .rdit iv . il tcrnpcraturn componcntilor ,~i \crilicillc,1 Inst,Ii;ltici.

av.indu-sc in vcdcrc ~i prccizarilc de la pCL (,15. cap, (" '

~,2,--I, DUp:l ilpli..:al'e:l m.Ixurilor slabdllL' ~i lcluilrca prcp.ir.u ii hctouulu: , dcrcrnunarca eilractcristlCli respeclin~ xc \:1 LilT 101 li~'C;IIL' umcstcr , OIdopt;'JlHill-se cvcntualc corcctii ncccs.rrc p,'lll;-1 caud xc L'(In,tilLI l-,I cl'l putm IC,'IIiUte consccuuvc sc inscrJll In limirclc OIdlllisc ,

III continuare (1"t"I'll1111,'II"','1 C," \ ,'I 1','IL'" cu I'

~ ~ ~ ,'~ ~ n:n ell!d ptl'\:I,'II1,i III

PJ(lICct SiLl1 conform J\NI:XEI VI. I,

un rczultat sc silueazii in aLlra limitcloi tabclu] VJ.1"I, xc vn rcpctu imcdiat

1"lncercitri pe heton in!;irit Iii 21< Zlle

~,1, Rezistell!a la comprcsrunc , dctcuu inatn ca medic pc [iccarc sene de lrei cilindri.cuburi ,Sl' ;lllilllzcadl de la horatoru] care cfcctucaza rnccrcarcn imcdiat dup.i inrcgi,IIOlrea rczult.uuhu ,

_~ 2, III CiL/1l1 in COliC rcvultntul e-tc mai mic dec.it c lasa bctonului (rccv.ilu.rt contorm t.rbclnlu: VI. ,\,2,) lahuratorul va C011l1111ica rczultatul in CIlI.<1 stOltlCI de bcto.rnc ~i cxccut.mtulut (bcton prcparat In statii ) , i cspccti , num.n C\l'l"lltdlltlliJlI (bcion prl'I'OII;!1 pl' ~allllcll, in tcrmcn de ~x de ore

i ,~. l 'rur.u c a comunic.ui: pruiutc Iii stdtid de bctoauc ,in termon dc.f1-l OL~' , ~Cflli ,[aLll'l imprcuna L'II (kkg;lIlli comp.nt imcntului de vcrificarc ,I cllit:1!11 111I Itil'lltl1icd ohll'ctllck 1:1 c.u c '-,I 1111<11 t,p,d rcspcct r, de bcton ~i vur conuunca cxccur.uuulu: 1l'/111!:IHI1 IlllL·o,'btl.lt ('llllll11il'ill'L';1 sc \,1 I';I<.'C pcntru liL'clr~' obiecti\ l'iHLC cxccut.uu ('·Plldlll.ltllllli ;IIJlIC[lri/cl, tC'P(lIl";lhilul tclrlllL' cu cx ccu: in.rcsponsubilul cump.uti menu Ii III "lllllohd ",II it;'q II) ,

i.f ill termon de :' Ilk, Icspollsahillil ichnic cu C"\Cl'lltlil unprcuna cu rL'pl '·/L·1\1.11l1111 Inl~"tl toni III I \ (ll P10"ui<! III tclul II rtll;-ItOI

,I) )(kilL l1il':1 clcmcntc lc la c.u I.' S-<I lilh),11 hctOlllll III ,';111/:1

hi dac;i pmb'l Lcspcctl\;"I;1 I{lst 1)1~'k\;ll:1 iiI ,Iatld ,k hcto.uu. 'c \~'1die;'1 III parulcl dOle:1 all l(f,1 prclcv.uc I'lohc 1:1 ~dlltlcI ~I ,Llc;1 Ic'/i,1cnta oh1111111;"1 pc dl',';I,I,1 c,t~' cc] P1l11rl L'o,',tI:1 cu l'b';1 h,"!tllllll'li ,kklllllll.Ji.1 "'llf"nn CI ikllliol (il- conlormitutc de 1:1 punctul I ~ -'-' i. III ',l/lii ,'\I,lc'nkl ,k 1l1,II [llltin (Ie LI"I iczult.uc: III Cd/Iii uukphuu i: al'c,I,'1 "OIH!J111 'c' \ ''11'Cllllll',I/:1 ~';l IlII c',Le ilCCC,;!r 'i;'1 'C' ~'kl'LI1L'/c' \ ,'111''',111 ,11J,lllllc'nldlc'

"l .. ~, Iktcnnin:Lli clcctuatc Iii locul de pUllen; in o(1L'rii

2,J I. Dctcrminurilc sc rcfcr.i la vcrificarca COllslstelltei h~'t()lllJiIlI. iar <lacl csrc prcv.izut prin protect s.ru In pcriouda de tilllp (I i!:,lLLOS " );1 dcrcrminarcn temncraturi] bcronului .ln cuzui spccialc pot Ii prcvazurc SI altc

";11 ;ICIClist ic i , '

2,~.~, (';Ilacteristieile care xc \critiC:1 ~I valorilc dc IL'li:rmt;i ilk al'C'WI,1 , 'iC prcCl/cill:1 de cauc cxccutani ~j 'c inscriu III ptoccdur.. de cxccuric ~i nota de l'OIll<llld;"1 a bctonului ,

III deest scop xc \ 01 uvea in vcdcrc dup.i cal:

* prcvcdcrilc din prolcct S;1l1 proccduri spcci.r!c

196

197

ANI:XA VI. 3.

c) dad proh.: rcxpcctiv.] a t(lst prclcvata Iii snntrcr :;au 1111 est!.' indcplinitn conditia de lu punctul h), sc \a decide.

* cfcctuarc.i de vcrificuri suplirncntarc (1r11l inccrc-m

ncdisrructivc sail cxtruucrl de carole

* convocarca proicctantului (11.-'1111"11 illlidizilrl'iL (,I/Itflll . dadl 1111 cstc posihi li'L c lcctuarcn de inccrcuri sup] imcntarc .

,I.) 1),lcol dill \"('rillc;'LL ilc suplimcntarc Ic/tllt;L C,I bctonul nu illdcplill!.'.~tc condinilc prcv :L/LLte conform IcglCLl1cl1ljlilnr rchnicc ill \ ignine . \ iL fi convocat prurcctantul Call' \,1 annliza ~I dccld\.' dnp:I caz :

* cfcctuarcn de vcriticari xuplirncut.uc III in nictodc I1cdislnLcli\·c ,;Ill cxtraucrca de carotc si le,Lllilll/arc

,. cxpcruzarca IIIL"!i-lrll (~I 1ll:"IIr1 pri\ ind r\.'t"ilcCI"\.'a suu consolidarca clcrncntclor nccm C'Pllll/i·Ltodre, i1doptarcil LillOl Icsl liCli lin SCIYK III ,L("certaleil rcccptiona Ii i luct ,"1111 dad dill vcrificanlc cfcctu.uc se dovcdcstc C;I 'iltisfitC<itOiliC eli!," de bcton ctcctiv rCillt/ilt:l, '-'tc.)

1\'1\1[;\1\1./\ RIIISliJ:jl_J I __liLI(}0JtIUII L·\~S Ill.! 11\ .----. co \J [) II II 'J () R \ 1. \_l _1_l2L .1 'J l\JilliL

'II l

1 ~ I

Tlplll dc

\illmilL col'lil·lcntllilli .. ( . \ ill,la bcronuhu lIL' inccrc.uc " n " ZIIe fiind .

I,.

cuncnt uuliz.n mcdlc dill prllllcll' -: lile (0 ( 1

I [ I! - S.'2,) . :'i

II I ,2." 1 --- , I ()

f-.--.. .--+--- -'0 l l [1\ - Sj2,:'i:

_,--- ------+-

S R II .-\ - S t ~(J

4, inccrl":lIi orientall\·c pc bcton intirit cfcCtllillC li.I __ lcI!l_lcne snJ_[tc

4. L In cazurilc III care xc urnuircstc ohl111clcil de inforlll:qii oriclltati\·c aSliprii lczistclllL'1 c.uc \." ti iltlLls;1 1,1 \·'[Ista de .:!X /ilc sc pot clcctua illl"c:rc,11"I pc cilindriclIhllil lk prob.i la.' zliL' (72 ± 3 ore) S;llI~1 7 111e.

;\s\.'nll'nl'i1 mccrc.ir: PI!.'ZlIIt:t intcrcs ill prlllla peno;"tL de nplic.uc it unci noi COlllj10/1111 de hcton ~i ill spcciul pcntru bcro.mclc lk l·l;h:L slIpcnoaril cLLsel c 2() ~:'i.

4.:!. I'ruhck dcsililak dClcrlllin;inlol 01 icnt.uivc \(11 Ii jlldC\aIC, cunICctJllll;liL'. pilsllalL' ~I illlTlc;rtc 010 sllpr;1\ cgllcn: l"Olllpeklllii In <pcctul Sl' \ a vcrifica tClllpcl;rlllra ,IPCI dill hilz II111 I de pastrarc . Pcntru five.ire cpruvct.i xc \a nolil lbla ':>1 ora eOllkqLOll;IIii ~i incerc.uir .

4,' SL' rccom.md.: el III cadrul llllill sehilllh de lucru S:I sc prclcvcze minimum -' jll'lbc de bcton dill s.uje difci itc in interval de m.ixunum .1 ore : dill tiLT;IIL' prilh:1 xc vor l'ulllL'qlllllil eel puun 2 cililldri cuburi

44 Sc poalL' l"on,idl'la C.-l cslc aSlglllal:1 rc;t!lziLn:;1 cbsci de hcton PIL·\;'I/IIlL' . d;IC:1 rczl,lcllla l'\ ;rltldt:1 pcntru \ ;lrS!;1 de .:!X zik conform d.uchu din lilhL'1i11 \·1..'.2. , pc hil/'I medici obrinut.: jl\.' cilin.lri cubuii conkqioll,Ltc in c;rdnrlllll\ll :;Cllllllh , cxtc l·L,1 punn cgalj Cli 1.2 cla.,a bctonului .

11\ - S .j.:!.:'

I()

, 7 14 2X ~(l 1 oo IXO
O.I:'i (UO (1.4./ ~~1.~=-2 1 . I () I I 'S' I.jf)
O,2:'i ; (J,4\ ! 0.1\4 • ooo 1. I ) I I ,~) 1.'0
._ .. -t--._- ... 1. l'i ' 1,2:'i 1.'f)
o. ~_.; 1I,:'i~ I I. ~ 'i I .O()
.--~-. ~- -- I ,,(I
(J.4' II _( \, O)W I .(lj 1. I :'i I I '':;
I
(1.20 (lAIl II,:;S II. ]X I .O'i 1,1:' 1.I~
II. j~ o "'i (I, 7,~ II.'):'i I . 1 () 1.1 'i 1.I~
O,4:'i ( )_(,-; (I,X.:! I ,00 I . I 0 1. 1 'i 1,1'"
(I. 'i() o ~, II. <)() I ,O.i I . 1 (J 1.1 :' ~~
() ;0 () 'ill (1.(\ ~ oys I .0:' 1.111 1.1.:'
1I.4'i ll,hS (I.x2 O.i)7 1.(1; flO 1.12
II.:'':; Il c ~ 0.')1) 1.00 I ,(I; I . 1 () 1.12
(U\ , (I,XO 0.') .' 1.0-' I .()~ 1.10 1.1 ~ I .~ ~.:'i

III

.:'11

( )hscn;rli.1

~ \'~lll)llk Ll1dil·~lk· III tahl'l -uut OLll'llt;ltl\ c.

- in Ci/llil k in l·;IIl' in c.rdr nl uuct C;·trII01 prcl I III iniltC,-illl c lcctu.n

I ~ I ' ~·1 II 111111. lll' dare obtinutc Ill' l·Olllllll/it.l! dl'

t ctcrm m.ur a .' ~I i /1 C , '''" 'c ,~ L "

bcron liL c.uc S-il t<llns!1 ;ll"CI;r~1 lip de cuncn t , cr itcriilc de dpIl'Cll'rC ilILl'llt;rtl\:1 sc \"1 <t.rbil i tic- !.lhiltill"l JlL' h;r/il anill!Z:II ii rczultutclor itnc)!l~tr;lk

- l'cuuu \ ;!lnn intcnncdi.n c ,e inlL"rpoiL'a/i-1 11111,11

198

199

ANEXA VIA

- Se I ntocrncstc la statia de bctoanc

- Sc tr.msnutc la conduce rea socict.itii ~i in cazul III care rczultatc!c sunt

nccorcspunzatoarc la I.S.c. L. P. U .A.T.

SINTEZA TRI1\1ESTRIAl.A

A REZUL lATELOR PENTRU STATII DE BETOANL

Tabclul V1/4.1

IN! Socictate .......................................... Statia . . . . . . . . . . . . . . . . Trim. Anul
Heron prcparat Nr. Nr. probe Paramctri i r~'al iza!i II ! (had .1
I'" probe sub clasa 1""'" . de ,
_. I I
01110-
- dec-
( 'IaS;1 VOtUIll u. n ilL 0/ XIllIIl len (,-k f,lfcS nva gent-
/(1 /11
\ ·11
, tatc
III
0 ! 2 ., 4 5 (, 7 X () 10 II 12
,
I
I



~


i
L~ CONCLUZ I I.

YJ_)I.lJ~l Dr BLTON: total prcparat.; III ' ""

(rI{AD 1)1 Ol\10GEN JTATE

din Cilrc~ -c laxa rcalizatfi cf. proicct. .. L •••• m ' >T>T •••• I~·n

1 In' .""

-clas.i supcriara

I L. Ill' '~.;,

-clasfi infcrioarii

f J I t11 ~ _._.L .. Il'-i)

; t1.-.-

.111 11

: 0-'

............ 111 "

,;)1'1-" STATIE,

';)rT LABORATOR,

( lhscl\,qii:

I) Sc ilplid critcriilc de coforrnitatc conform pet.17.2.22(" (capirolul 17)

200

;::: r-. X
0
U
.0
='
'"
(I)
.0
0 i:: '"
....
c,
..;
;; Z
t::
~
0
0
'.? - X
'2 0 ~ V"l
r-- .....,
~ :;;:
<U
E
·c
f-
(I)
.0 (I)
0
.... ;;;
c. ;:.
.... <U "T
1'<1 e
E
: ;:l c.
Z
<.0-.: a
c 0 ....., x
0
Qj ...: u U
...-
'<I .~
.~ c
U '<I
0 sr»
VJ
E ~
=' u
'0 E N
> '-'
\
:::l
<'Z ;; -;
Vl
; .!:! i:: - -
0 0
u ... f-
(I)
;; .0
'0.. ..;
2. 'G ...: c
(I) '2 Z e 0
"0 ;::l ;:l
;:l ~ o
-. iJJ
f-
~
f-
--l
<
U
--l
0
0:::
f- eci
z
0 .;;;'
u ~
f- '" U
Z ....
iJJ .~ c.
~ C N
f= '<I .
""N
0::: ~ N
~ r--
:::l
0.. E
~ <.0-.:
.~ i::
0 0
u E u
t.t. (I) _2
.....
iJJ 1.1 ='
v» t:: t::
;:l 0
0.. ...
E <U
o.D
U <'Z
'"
,= <'Z
<U U
.... 2
<'Z
<'Z ...
i::
1.1 (I)
'<ii c.
.... (I)
.~ -
u .~
0
Vl E
e
<'Z <8
u e
,5 0
u
i:l 1.1
"0
<'Z <U
V
,= ·c
2
·c
,-. (J
*
.._ ,-.
1..1: *
*
ci. f-
0
0 Z
f-
U
iJJ
0:::
a 201

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->