CUPRINS Cuvént inainte vit Listd de abrevieri ix Notiuni introductive 1 1. Definiti i 2. Ramurile farmacologiei 1 3. Etapele dezvoltiriifarmacologiei 2 Farmacocinetica general’ 5 1. Absorbtia medicamentelor 5 2. Transportul plasmatic al medicamentelor 7 3. Distributia medicamentelor 8 4, Metabolizarea medicamentelor 8 5. Eliminarea medicamentelor 10 6. Principalii parametr farmacocinetici 2 7. Biodisponibiitatea medicamentelor B 8. Concentratia la echilibru. Cumularea 4 9. Modele farmacocinetice 14 Farmacodinamie generala 16 1. Mecanisme generale de adiiune ale medicamentelor 16 2. Relatia structurd — efect 2 3, Relatia dozi - efect. Indicele terapeutic 2 4, Sinergismul si antagonismul medicamentelor 2 5, Reactii adverse ale medicamentelor B Influentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ 25 1. Substante cu actiune stimulatoare asupra SNV parasimpatic (parasimpaticomimetice) 25 1, Parasimpaticomimetice cu actiune direct’ 29 2. Parasimpaticomimetice cu actiune indirect’ 30 II. Substante cu actiune inhibitoare asupra SNV parasimpatic 33 1. Blocante (antagonisti competitivi) ale receptorilor muscarinic (antimuscarinice sau M-colinolitice) 3 2. Blocante ale receptorilor nicotinici 38 2.a, Blocante ale receptorilor nicotinic’ de la nivelul ganglionilor vegetativi (ganglioplegice sau substante anti-Nn) 38 2.b, Blocante ale receptorilornicotinici de la nivelul jonctiunii neuromusculare (miorelaxante cu actiune sinaptic’ sau curarizante sau substante anti-Nm) 38 iiiIII, Substante cu actiune stimulatoare asupra SNV simpatic a 1. Stimulante ale receptorilor a, B-adrenergici + dopaminergici 47 2, Stimulante ale receptorilor a-adrenergici (vasoconstrictoare) 50 3, Stimulante ale receptorilor B-adrenergici 52 4. Alti eliberatori de catecolamine 54 5. Simpaticomimetice speciale 56 6. Substituenti ai carentei de dopamina 57 7. Inhibitori ai monoaminoxidazei 57 8. Inhibitori selectivi ai recaptarii de noradrenalin’ 58 9. Inhibitori ai recaptarii de noradrenalind si de serotonin’ plus alte mecanisme asociate de actiune 58 1V. Substante cu actiune inhibitoare asupra SNV simpatic 59 1. Blocante (antagonisti competitivi) ale receptorilor adrenergici si/sau dopaminergici 59 2. Inhibitor’ ai sintezei de dopaming (inhibitor ai tirozin-hidroxilazei) 67 3. Neurosimpaticolitice 67 Influentarea farmacologicé a musculaturii netede 74 1. Substante care stimuleazé contractia musculaturii netede 74 2. Substante care inhib’ contractia musculaturii netede 8 3. Grupe de agent} activi farmacologic indicati in tratamentul bronhopneumopatiel cronice obstructive si al astmului bronsic 86 Autacoizii 88 1. Amine biologic active 89 2. Polipeptide biologic active 100 3. Lipide biologic active si peptidolipide (eicosanoizi) 107 Influentarea farmacologicé a sistemului cardiovascular iii 1. Tonice cardiace it 2. Antiaritmice 14 3. Grupe de agent activi farmacologic indicat in tratamentul ischemiei miocardice 118 4, Grupe de agenti activi farmacologic indicat in tratamentul tulburarilor de metabolism lipidic 19 5. Grupe de agenti activi farmacologic indicati in tratamentul hipertensiunii arteriale 123 6. Grupe de agenti activi farmacologic indicati in tratamentul insuficientei cardiace cronice 124 7. Grupe de agenti activi farmacologic indicat jn tratamentul afectiunilor vaselor periferice 125 Diuretice i antidiuretice 127 1. Diuretice 127 2. Antidiuretice 135 Influentarea farmacologicé a sangelui 136 1. Agenti activi farmacologic indicat tratamentul anemillor 136 2. Agenti activi farmacologic indicati in tratamentul tulburarilor de hemostaz’ 140 3. Substituentj de plasm’ 149,Influentarea farmacologicé a afectiunilor aparatului digestiv 151 1. Agent activi farmacologic indicati in tratamentul boli peptice 151 2. Antispastice indicate in tratamentul afectiunilor gastro-intestinale 157 3. Prokinetice 157 4. Antiemetice 159 5. Laxative/purgative 161 6. Antidiareice 162 7. Substituenti ai enzimelor digestive 162 8. Coleretice si colagoge 162 9, Influentarea farmacologicS a litiazei biliare 163, 10. Lipotrope, hepatoprotectoare, amoniofixatoare 164 111. Agent activ farmacologic indicati in tratamentul afectiunilor inflamatorii cronice intestinale 165 Analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene 166 1. Antiinflamatoare nesteroidiene 166 2, Analgezice antipiretice firé efect antiinflamator 175 3. Antireumatismale modificatoare ale boli 177 4, Imunomodulatoare cu indicati in afectiunile reumatismale 179 5. Agentj activi farmacologic indicati in tratamentul gutei 181 Influentarea farmacologicd a sistemului neuromuscular 184 1. Miorelaxante 184 2. Agenti activi farmacologic indicati fn tratamentul boli Parkinson, al parkinsonismului si pseudoparkinsonismului 186 3. Posibilitéti de infiuentare farmacologic& in tremor 190 4, Posibilitati de influentare farmacologicd in boala Huntington 190 5. Posibiltiti de influentare farmacologic& in atetoze si distonie 191 6. Posibiltiti de infiuentare farmacologic&: ticurilor 191 7. Agenti activi farmacologic care induc diskinezia 191 Influentarea farmacologica a sistemului nervos central 192 T. Anestezice 192 1. Anestezice locale 192 2. Anestezice generale 195 Il. Opiacee 201 1, Receptor opioizi 201 2. Sistemul enkefaline-endorfine 203, 3. Implicati terapeutice ale opiaceelor 204 TIL. Antitusive si expectorante 210 1. Antitusive 210 2. Expectorante zit 1V. Anxiolitice-sedative-hipnotice 213 1. Anxioltice ~ sedative hipnotice 213 2. Anxioltce fara efect sedativ 20 3, Medicatia st&rilor de agitatie 20 V. Anticonvulsivante 222 4. Barbiturice si substante inrudite 22 2. Hidantoine 243. Compusi tricicic 24 4, Succinimide 24 5. Acizi carboxi 25 6. Oxazolidindione 25 7. Benzodiazepine 26 8. Bromuri 26 9. Inhibitori de anhidraz’ carbonicd 226 10, Anticonvulsivante cu structuri dferite 26 VI. Influentarea farmacologicd a afectiunilor psihice 230 1. Neuroleptice 231 2. Terapia cu litiu si alte medicamente folosite in tratamentul tulburirilor afective bipotare 234 3. Antidepresive 236 4. Anviolitice 238 5. Psihoanaleptice 238 6. Analeptice respiratorii 239 7, Psihotonice (nootrope) 239 8, Betablocante folosite in psihiatrie si neurologie 240 9, Imunomodulatoare indicate in tratamentul schizofreniei 240 VII. Euforizante si psihotomimetice 241 4. Euforizante 241 2, Psihotomimetice 241 Influentarea farmacologica a sistemului endocrin 246 1. Influentarea farmacologic& a hormonilor hipotalamici si hipofizari 246 2. Influentarea farmacologic’ a hormonilortiroidieni 251 3. Influentarea farmacologic8 a homeostaziei fosfocalcice 255 4, Hormonii pancreatic! si antidiabeticele orale 261 5. Hormonii glandei corticosuprarenale. Analogi si antagonist ai glucocorticoizilor 269 6. Hormonii sexuali. Analogi si antagonisti ai hormonilor sexuali 275 7. Contraceptia hormonalé 283 Chimioterapicele 286 1. Date generale despre chimioterapice 285 2. Antiseptice si dezinfectante 291 3. Chimioterapice antibacteriene 299 4, Chimioterapice antivirale 328 5. Chimioterapice antifungice 337 6. Chimioterapice antiparazitare 344 7. Chimioterapice antitumorale 353, 8. Agenti activi farmacologic cu efecte imunomodulatoare 368 Bibliografie 379 List cu denumiri comerciale ale medicamentelor de uz uman eliberate cu prescriptie medical in Roménia 389 Index 397 viCUVANT INAINTE Gresterea rapidé a numérului de cunostinte, in toate domeniile, pune tot mai acut problema posibilititilor de asimilare, de citre student, a cunostinfelor de baz necesare entra exercitarea viltoare’ lor profesiuni, la nivelul cerintelor actuale ale societal. Pentru a face fat acestui deziderat, cadrele didactice trebuie s§ duck 0 neincetatd activitate de actualizare si selectare a acelor nofiuni a ciror predare se impune si de ameliorare a formulelor de predare, spre a facilita, pe cét posibil, memorarea, infelegerea si integrarea de cétre studenti a cunostintelor ce le sunt transmise, tn cazul Farmacologiel, una dintre ramurile biologiei cu ratele cele mai mari de crestere a cunostintelor teoretice si practice, s-a dovedit util, pentru studentii in medicing, pe léngé clsicele manuale cuprinzénd cunostinfele de bazé ale farmacologiel medicale si existenta manualelor care, intr-o forms adecvat rezumati, si permité 0 rememorare rapids a cunostintelor primite fa curs $i prin intermediul manualului de bazd. Trebule insistat asupra faptului cB aceste manuale nu reprezinté o ‘scurtéturs” pentru invatarea farmacologiei de citre vitorii medici, ci un mijloc de a readuce $/ prin aceasta de a fixa mai bine in memorie, un volum mai amplu de cunostinte. Farmacologia in “comprimate” a distinselor cadre ale Universitit’ de Medicin’ si Farmacie "Grigore T. Popa” din Iasi, Prof. Dr. Citalina Elena Lupusoru, sefa discipline’ de Farmacologie a Facultétii de Medicind si a Dr. Cristina Minaela Ghiciuc, sefa de lucrari, subliniazd, prin tittal sugestiv ales, cele afirmate mai sus. Am fost nespus de bucures s8 scriu acest “comprimat” introductiv, convins find cB lucrarea ce se inainteaz3 astézi tiparulul va fi de un real folos atét studentilor cat si tinerilor medici si se va bucura de tot succesul ce i! merit. Prof. Dr. Sava Dumitrescu Membru al Academiei de $tiinte Medicale“egLISTA DE ABREVIERI S-HT — 5-hidroxitriptaming (serotoning) ‘Ac anticorp Ach ~ aceticolin’ AchE ~ aceticolinesterazé [ACTH ~ adrenacorticotroping ADN - acid dezoxiribonucleic ADP ~ adenozin-difosfat ‘Adr ~ adrenalin (epinefrin8) Ag ~ antigen AAINS ~ antiinfiamatoare nesteroidiene AP — aluminiu |AMPc — adenozin monofsfatcicic ‘Ang:ll - angiotensina I ANP ~ atrial natriuretic peptide (peptid natriuretic atrial) aPTT — timpul de trombopiastina partial’ activaté ‘ARN ~ acid ribonucleic ASI- actvitate simpaticomimetic’ intrinseck AT-R angiotensin receptors (receptori ‘pentru angiotensing) AUC - area under curve (aria de sub curba concentratitorplasmatice in functie de timp) BAV — bioc atrio-ventricuiar CG ~ bacil Caimétte-Guerin BNP - brain natriuretic peptide (peptio natriuretic din ceter) BPOC ~ bronhopneumopatie obstructiv’ cronic8 ‘c= concentratia plasmatic’ Ca ~ calcu CCGRP ~ calcitonin gene-related peptide (peptid inrudlt genetic cu cakctonina) 1-dearance Cr - dor Cmax ~ concentratja plasmaticS maxima CNP ~ C-type natriuretic peptide (peptid natriuretic de tp C) COMT ~ catecol-o-meti-transferazi ConA ~ concanavalina A COX ~ cidooxigenaz’ PK ~ creatinfosfokinazd CCRH ~ corticotrophin-releasing hormone (hormon eliberator al corticotropine)) CSR corticosuprerenalé Css ~ steady-state concentration (concentrate la echitbru) CYP ~ citocrom P-450 DA - dopamin’ DAG ~ diaciiglicerol DC ~ debit cardiac DIT ~ diodtirozin’ DWHA, sindrom — diaree apoas8, hipokaliemie si aclothicrie in diabetul zaharat DZ~ diabet zaharat ECG — electrocardiograma EGF — epidermal growth factor (factor al cresteri epidermale) ET endoteline Fe fier FSH ~ follcle-stimulating hormone (hormon foliculostimuient) PD ~ alucoz8-6-fosfat dehidrogenaz’ GABA - gamme-aminobutyric acid (acid ‘gama-aminobutiric) GCS - ghucocorticosteroizi ‘GCSF - granulocyte colony-stimulating factor (factor de stimulare a colonilor de granulocite) GH — growth hormone (hormon de crestere) GHRH ~ growth hormone-releasing hormone (hormon eltberator al hormonului de restere) GM-CSF — granulocyte macrophage colony- stimulating factor (factor de stimulare 2 colaniior de granulocite-macrofage) ‘GnRH — gonadotropin-releasing hormone (hormon eliberator de ganadotropine) Hcl ~ acd clorhidric HDL — high-density lipoproteins (Ipoproteine densitate mare) HDL-Col— high-density lipoprotein cholesterol (HDL colestero/) HMG-CoA ~ 3-hidroxi-3-metilglutail- coenaima AHER - receptori pentru herceptin’ Hsp ~ heat shock proteins (proteine de soc hae ne) HTA~ hipertensiune arterial HVS — hipertrofie ventriculard sting ium, — intramuscular intravenos IC insuficientd cardiacS ICC — insuficient3 cardiac’ congestiva ICOMT - inhibitori ai catecol-o-meti- tansferazei IDDC — inhibitori ai dopa-decarboxilazei TECA — inhibitori ai enzimei de conversie 2 angiotensinei IFN ~ interferon Ig — imunoglobulind IL — interleukin’ IMA - infarct miocardic acut ~~ inhibitori ai monoaminoxidazei KC — potasiu ke ~constanta de eliminare LCR — lichid cefalorahidian LDH - lactat dehidrogenazé LDL - low-density lipoproteins (tiooprateine ex densttate mics) LDL-Col — low-density lipoprotein cholesterol (LDL colestero)) LES — lupus eritematos sistemic LH ~ hormon luteinizant LHRH ~ luteinizing hormone-releasing hormone (harmon eliberator de Medicamentul: ‘reste _substanta farmacologic acti’ care, prin interactiunea specifica cu molecule int’, determin’ diferite efecte biologice; ‘prin administrare este utiizat pentru diagnosticul, profizxia amelorarea sau vindecarea une! boli |} 2. Ramurile farmacologieiintroductive Notiui | Relaiiinterdisciplinare . 3. Etapele dezvoltérii farmacologiel > Farmacologia preumand: Unele arimialé, cari wire BOFaVe; cout) 41 ingerd plante ce amelioreazi sau vindecd. (> Era primitiva: ‘Spirtele malefice erau considerete cauza bolior > diferitertualurt pentru prevenirea gi tratamentul bolior. ‘Dack exist postbiltates une! vindeciri spontane, sustinerea psihicului bolnavului poate juca rol important. Apelul la supranatura, realizat de preot, are actune de ,tranchllzare” -> | medizin’ psthosomatics. | Au fost identficate sursele naturale de cafeiné, plartele cu efecte euforizante gi halucinogene, posibiitatea de e obtine bautur, alcoalice prin fermentare. | Etapele dezvoltarii farmacologiei > Era primitiva: " Sumerienii: cel mai vechi document medical provine de)” ‘apraximativ 5000 de ani > simptome ale diferitelor boli, precum) 4g utilzarea diferitelor plante medicinale sau fragmente de plante. jin tratmentul acestora. | eMesopetama 4200 IC: aleoolul > prima substant® natura utilizaté terapeutic | #Egiptenii: teorii referitoare la declangarea bolilor > influentarea modalitétilor de tratament ale bolilor. | ‘+Indient din America de Sud ~ ublizares Currei (extrac din ‘Stychos qi Chondedendhon) pe sulle sau s3geB penbu 2 imobiliza animaiele, cu scopul de a le ucide mai ugor. |> China (2700 ie.n.): Shen Lung - eulegere de remedi, mod lor de} 1 dertitcare gi de preparare.Notiuni introductive Etapele dezvoltiri farmacolagiei > Tablita de arglé srisé (2100 Tein} sence reparau unguente cu uleiuri vegetal, decoctur,foloseau ¢! drogur| animale gi minerae | > Eiptul ante: | Se utiizau numeroase forme medicamentoase (macerat, decoct,, colir, cataplasms, unguent, pilulé, supozitor). Utikzau optul, ulelul de rein. ‘In papirusul Smith (1700 ie.n.) gi papirusul Ebers (1550 ten.) - tratament cu fiat in anemie sau hemeralopie. -Acum 3500 de ani, faraonul Thotmes al Il-lea > expedite in| ‘fara Egiptulul, pentru gisirea de noi plante medicinale. ‘Dupli 12 secole > finanfarea cercetirlor lui Arstotel de citrel fostul su discipol, Alexandru cel Mare. Etapele dezvoltiril farmacologiei reek: cata “Hippocrates (460-377 ie.n.) 3 pus bazele medicinigtintfice, -#Perioad helenistc:Sérapion infinite (antl 260 Le.n.) 0 gcoal, efectele plentalor rmedicnale se datoreaz3 unor substanle active confinute in ee, a) ‘ettns folosirea exractelor pe baza une’ fundamentir teoretice. ups 16 secole, chimia avea s8 reugeasc8 extragerea alcloilor in stare pura, > Orientul miflocu intrat sub stiptinie arab > tncepe si se deavoke chimia. si cist’ teren ideea folosii substanfelor pure, incepe, | folosirea metaleor grele ca medicamente. | ns annenenttteeeneentetinneeestsenreense!| Etapele dezvolt&rii farmacologiei | \s 1240 > separarea profesiel ‘de’ medic’ de"Uea de FanTistist"(a fost) | decisd de impératul Sfaneului Impery Roman de Nafune German’, | prin emiterea Edicuiul de la Salerma), separare care devine | _semniicatva in vestul european abia in sec al XVII-lea. | |> Paracelsus (1493-1541) > utlizares chimiel in medicing, combaterea | adminis simutane 2 un) mare numér de medcamente, My | aurut oi madicina este scopul chimistulct! [> 1596, Nirenberg > prima farmacopee. > Secolul al XVI1-4ea si cele doud secole urmétoare: ‘migcare tot mai puternica de evaluare critic a valorii cunostintelor medical g a efcactSti medicarentelor; ‘secolul al XVIlea, cAnd 90 la suté dintre internabi in spitale rmureau, Thomas Wills, la Oxford > ,sisterele curative ignoreaza| modul in care oamenil ar fi capabill de a le supravietul. | |Notiuni introductive Engel dence armaioge | > Secolele al XVIIT-iea gi af XDC-Hea? ms oe +#deea folosiicercetiri experimentale pentru descoperrea de nol| medicamente - Frangols Magendle (1783-1855), Claude Benard (1813-1878), R. Buchheim, O. Schmiedeberg. : $1819, Frangois Magendie a prectzat locul de acjune al stricnine (miduva spinéri), iar in 1856 elevul sSu, Claude Bemard pe al evolutia) | conceptilor asupre sine gi cercetrl experimental. | | $3, Lind, 1747, cerceta valores remedior (zeam’ de lime) in) | Drevenirea scorbutulul (dup aproape dou8 secole, 2 tat | vitamina ¢). | | | 1747 = anul de nagtere al farmacotogiel clinice. » Lun A7A7 5 ora de pestere ol farmacotogie! Siete Etapele dezvoltarii farmacologiei > Secoted at KUCRST rok athe “*Secianul Wiliam Withering, medi in, Beingham “> ef ‘administrri infuze! gi pulberi de digital. earetare diac ob gle> gore hexose puriicarea medicamentulul: primi alcaloz in stare pur8 (morfina in 1804, sticnina in 1818, chiina in 1827). in 1821, Magendie | public a Paris primul formular medical in care sunt menonate | ‘umai substante obtnute in stare pur ‘,Nihiism terapeutic” (Viena) Joseph Skoda (1805-1881) - | Scepticism fat5 de valoarea terapiel (A nu face mimic este cel mal | bun tue in mediena intern 2 doua parte 2 sezcub aceastl conceptie ga pierdut aderent gi a trebuit s& cedeze in fala progreselor farmacologel, ale terapiel cu serurt gi vaccinu etc | Etapele dezvoltiri farmacologiei |» secotif Safa? nS aa | 41849, Rudolf Buchheim (1820-1879) infinteazS la Univesttatea cin Dorpat (pe tertoriu tro batice) prima catedrS de fermaccogie) $i primul laborator uriverstar de farmacologle experimental. Cl mai strluct dintre studenti sii, Oswald Schmiedeberg (1838- 1921), este numt in 1872 profesor de farmacsbogie la, Universitatea din Strassburg, creénd in jurul s8u cea mai impresionant& gcoalé de farmacologie din cite au existat pind in ua de aal. |> Medicamentul este obfinut: | ‘din surse naturale: vegetale, minerale, de origine microbian’, uman§ sau animals; ‘prin semisintez® sau sintezd.Farmacocineticé generala 2. Transportul plasmatic al medicamentelor 3. Distributia medicamentelor 4, Metabolizarea medicamentelor 5. Eliminarea medicamentelor 6. Principalii parametri farmacocinetici. | 7, Biodisponibilitatea, Tipuri de echivalente intre formele farmaceutice 8. Concentratia la echilibru. Cumularea 9, Modele farmacocinetice | 1. Absorbtia medicamentelor i | | Definitii > Farmacodinetica "> stidiazi” vitera™ processor "de absorbtie, Ciguuie, meatolaae gr wae (OME) a nusane! medicamentoase gi a metabolilor lor, precum i influentarea farmacodinamiel (raspuns terapeutic sau tow) la animale sau om. |> Model farmacocinetic > termen care descrie simplificat realitatea, | Model sunt forme materatce ale chor contante (parame) | reprezint factor! important) pentru caracterizarea Ue substan (ot caracterateproczele de sbuorte,dsirbue, Din punct de vedere farmacccneic organi este prt ca un| sistem multicompartimentat, un compartiment reprezenténd un) sector din organism, fara ‘sens fiziologic, dar in care ae) rmedicamertoass se distribuie omogen. 1. Absorblia medicamentelor din’ momentul administra” medicamentuki Sse ‘tering i & a i 2 i e 8 ae t a i a | viteza de disociere a medicamentului este mare; | ¢dimensiunile molecuielor sunt mici; “rpolaritatea molecuielor este redusé (ionizarea este redus8); ‘raportul dintre hidro i lpocolublitate este in favoarea liposolubinti | 4Hgradul de irigare a fesuturior este mare. > Cu cat molecuia este mai ionizat8 > devine mai pun solubilé > se absoarbe mai putin > efect redus, | | > Crest dackFarmacocineticd generalit Absorbtia medicamentelor nu este necesard pentru: |» anestezice locale (0 motivatie @ asocieril Gi" >» antiacide; ie Purgative (cu exceptia purgativelor antrachinonice); > antihelmintice; > eraime digestive; “i aminogitcozide gi polimixine; > substituenti macromoleculari de plasma; > terapia local pentru efecte locale. | Obs: se poate produce absorbtie in terapia local pentru efecte! sistemice ~ de exemplu, patch-uri sau unguent cu Nitroglicerin’. Particularitati in functie de calea de administrare Calea enterala |» cram er amas ‘@Avantaje: iting, comods, ugoar8 pentru pactent gi preferaté ‘Dezavantaje: + Succesulterapiel depinde de pacient. + Nu este posbilé fa copii mici, persoane cu afectiuni psiice, Varstnic cy aterosclerozi cerebralé avansat’. » Sublingualé ‘Efect local/sisteric (evit8 tn proportie de 100% efectul primuiul ‘pasaj hepatic). > Intrarectalé “EvtS In proporte de 50% efectul primulul pasaj hepatic. Particularitati in functie de calea de administrare Calea enterala > Absorblia se realizeaz’ la nivel: eerie, “duodenojejunal: pentru majortatea medicamentelor ‘gastric gl duodeno-jejunal: barbiturice, sali, alco! etl, ap8. (> Absorbiia este influentatS de asoclert medicamentcase: ‘Colestramina (régind schimbétoare de ion’) scade absorbiia pentru: digitalice, diuretice tiazidice, antidabetice orale, | antioagulante orale cumarinice, saliciat, Fenibutazon’. | $Tetraciclinele formeaz complexe inactive cu substantele care ‘contin joni metalicibi- sau trivalent (Cae, AP, Mg?, Fe) > Absorbfia poate finfluenta de almente: ‘redus& pentru: Ampicing, Captopril ete. ‘crescuth pentru: Ketoconazol in prezenta Coca Cola; Griseofulvin’ in prezenta aimentelor grase; — Sra este influentath pentru: Amonicling, Doxiccing. a} 6Farmacocinetic’ generala | Particularitatiin functe de calea de administrare Calea parenterald si calea topica |» calen iran A RNR sAdministrare: ‘injectab: im, iv., 5.c, intraarterial, intrepericardac,| intrapleural, intraarticular, intratumoral et; + peeteimplantate subcutanat; + respirator. “> Avantafe: rapid, efect imediat (uti in urgente). ‘rDezavantaje:.- neces solute de continutate; + pot apare romboembali,Nebte, trombefiebite; + este dureroasd. | __Administrarea Lv, eludeazs faza de absorb. |> Calea topic: - cutanatl (pentru efecte locale/sisterice); 2. Transportul plasmatic al medicamentelor > Transportul plasmiatic al medicaitientelor 68 736k Sub Formngrae tract!) | ibere frac egate de proteinele plasrei. 2 |» Fractlelbere: | Ajung rapid ia locul de actune. <+Prezintdactune rapid, foarte intensS, de scurtS durat. Se elimin’ rapid (prin fitrare glomerular’). > Fracile legate de proteinee plasmel: ntre fractile bere gi cele legate de proteinele plasmei exist’ un) echiibru dinamic, | ‘Transportul transmembranar al medicamentelor |> Transportul pasiv (na nets ehergie}e =e i | dlfuzie pasiv’ ~ pe Kingé lipofilie, intervine i gradientul de) | concentrate transmembraner; i | Sfitrare (tecere prin pori transmembrenari) - pentru moleculele | idcofte dzoWvate care trec impreun’ cu ape; | eifuzla factitats (mediat8 prin molecule transportoare) ~ proces) select, saturabil, in sensul gradientulsi de concentratie; pe |, aceastl cale sunt transportate glucoze gi multe baze gi acai organic > Tanna ee sly, ae ne dosh de energie gi poate functiona impotriva gradientului de concentrate. ++Pinoctaza ~ pentru proteine gi ate molecule mari. + Transcitoz ~ de ex transportu a nivel hepatoctelor.Farmacocinetic& generalé 3. Distributia medicamentelor | ' > = repartiia medicament” SASSREAT (SE TSE PE” de! | propre fizico-chimice ale medicamentuui). |> in spatial: | ‘vascular; ‘vascular + extravascular; ‘in tot volumul ichidian al organismuli. (> Se cuantific’ prin: | ©Volum de distributie (V,) = constanta de proportionalitate intre canttatea de medicament din organism gi concentraja sa " | plasmatica: “ (cartes Total de madicament din organin ) Volume de distributie > Vq aparent = volumul virtual Ge lichi" TH Care’ MeRKESmienIeG! este! | distribu omogen la un momert dat. |> Vg real = volumul real ocupat de medicament | (lmitat de barierele fiiologice, legarea de proteine, gradul de frigare al tesuturllor, cumlare, concentrare in tesutun si lichide, biodisponibiltate, timp de injumétatire, metabolizare, eiminare). Cand Vd aparent = V, real > distribute uniform a substante in toate lichidele organismului: Fenitoin, Hidrelacina, Sac, Etanal) : > Aceste substante se numesc substante cu cnetic& saturabilé. > Uultate practic’ a V > ajustarea doze! pacientul priest 0 dozd, D, care determina 0 concentratie plasmatica C,. Pentru a obtine concentratia plasmaticé C, este necesari administrarea unei ate 4, Metabolizarea medicamentelor | | > Principalele reactii dé biotranstormare Metabaleas meme) ‘react de fax8 I (oxidare, reducere, hidrolie8); | ‘reacti de faz Il (reacti de conjugare: glucuronoconjugare, sulfoconjugare, acetilare, metilare, conjugare cu glutation etc). > Pe aceleagi lantri erzimatice care metabolzesz3 substaniele| endogene. | > Rezuité substente polare, jonizate, care se eliming cu ugurinta. | | Efect al primutui pasaj = metabolizare la prima trecere din intestin| in crculatiasistemicS (metabolzare in principal in fica, dar lla nivel intestinal) Se evitd prin: administrere sublingualé, administrare i.v., $i, doar, in proporte de 50%, prin adminstrareintrerectal, |Farmacocinetica generala Metabolizarea medicamentelor > Oxidarea + modalitates cea mal frecventa te bidtransforrare | ‘in principal de sistemele enzimatice ale citocromului P450, asociatereticululul endoplasmic hepatic al celulel > Existd mai mutt de 30 izoforme ale citocromului P50. Din acestea, doar 6 au rol major in metabolizare: CYPiAy, CYP:Cy, CYPiCay CYP;D, CYP.E, CYP.A,. Cea mai abundents¢1 mai importants inoenzima este CYP3A, > Multe_ din enzimele metabolzatoare sunt supuse polimorfismulut, |) genetic, ceea ce explch diferentele individuale tn metabolzarea | Substantlr. Pentru mute din toformele ctocromuluiPé5D au fost | deserise: mutati ale genelor care dau variante de alele: CYP,C, | CVP,G,, CYP:Dy CPE, CYPsA,, CYPiAy cel mal recent find descrs | palimorfsmul CYP,A,. Cel mai studiat potimorfism genetic este cel al CYPD,, Inductia enzimatic’ a enzimelor metabolizatoare | | | |> Inductoare enzimatice = a RT er a || metabolzatoare hepatice: | thipnotice (de exemplu, barbituricele); |__Santiconvutsvante (de exemplu, Carbamazepin8, Fenitoin); | | chimioterapice antibacteriene (de exemplu, Rifampicin8); ‘unit hormoni (de exemplu, sterozi anabolizant); || *hidrocarburi cancerigene, ca: 3,4-benzpirenul, 3-metilcolantrenul.; | aktele: Spironolactona, etanoll,nicotina, > Tipur de inductie enzimaticd: | @Tip fenobarbital (stimuleazs cregterea nivelului citocromului P450 | $1 NADPH2-choerom C-reductaze). | ‘Tip Spironotactons (stimuleaz’ NADPH2-citocrom C-reductaza), | ‘Tip 3-metiicolantren (modifick structure citocromului F450). |> Inhibitoare enzimiatice "= inhib rmetabolzatoare hepatice: | ‘Alopurine (urtcostaticy ‘Cimeticiné (blocant al receptorilor histaminergici H2); “4 Ketoconazol (antifungic); ‘Fenbutazond (antinflamator nesteroidian); ‘chimioterapice antioacteriene _(Suffonamide, _ Metronidazol, Cloramfenicol, Izoniazid, Eritromicin8, Claritromicin8); ‘Santipsinotice inhibttoare selective ale recaptirli_serotonine! (Sertraline, Fluoxetine); ‘Disulfiram (Inhibitor a alcooldehidrogenazei).Farmacocinetic& general’ Metaboli * Metabo ‘ Meta Metaboli Metaboli fect ante ES Mas > Substanfle liposlubile se concentreazi la locul de metabolizare, predominant la nivelul ficatului. > Substantele hidrosoluble se concentreazS la locul de eliminare| | predominant la nivelul rinichivied, feneeeanesencioenmnrnnenrcnnieninane Mt | | 5. Eliminarea medicamentelor > Renal (urin’) - prineipala cale de eliminates == 1 “pfitrare glomerular’ ~ pentru facta liber; ‘secrefie tubularé - este mecanism activ (de exemplu, compett Intre Peniciina G gi Probenecid pentru acelag! transportor tubular renal); ‘reabsorbte tubulard ~ pentru moleculee lipofile. > Biliard, intestinalé (prin fecale): | Seiroutt enterohepatic = parte din doza administrath se poate | elimina in intestin de unde se poate reabsorbi partial |> Hepatica (prin metabolizare). > Respiratorie: anesterice generale Ichi volatile gi gazoase, etal, |» Salvi: artconvulsvarte, mori, cocsing, amfetamine. > Lacrimi: Rifampicina, Minociclina, anticonvulsivante. | Eliminarea medicamentelor (continuare) | > Lapte (importants pentru Higar): = SR | &chimioterapice —antibacteriene —(peniciline, _tetracicine, ‘¢metbaantine (teofiina, cafeina); ‘topiacee, canabinoz,nicotina, etanal. > Famere: antffungice (Griseofulvna, Ketoconazol, Fiuconazal), cocaind, metamfetarine, metale grele.Farmacocinetic& general Medicamentele se concentreazé in: |> SNC, tesut adipos: substante” paternie” ipdle™(Hetobarbital, | Tiopental); { [> LOR: cefalosporine de generaja 2 Ill-a si a 1V-a, [zoniazida, | Metronidazol, Coranrfenicl, Busuifan, benzodiazepine, antidepresive, anticonvulsivante (Carbamazepin8, Fenitoin, Ethesuximid3); > secretii brongice: Ampicind, Cefelotin, Gentamicin’; |> saliva: anticonvulsivante (Fenitoin, Carbamazepina, Acid valproic, Ethosuxumida), Teofiind, Digoxin, Chiniding, itu, morfin, cocainé, |__ amfetamine, benzodiazepine (Diazepam, Nitrazepam); | > glande salivare: Minocicing, chincleine (Clorchinaldal); |» lacrimi: anticonvulsivante, Minociclin’; > sudoare: amfetaming; |> ficats vtamina B6, Dapson (antilepros); | Medicamentele se concentreazé in: |» pas csc ‘+chimioterapice antibacteriene _(aminopenicine, _peniciine antstaflococice, cefalosporine de generaja 2 IIs si a IV-3, macrolide, aminoglicozide, tetrecciine, chinolone de generata 3) 10-2, Rfempicn’, Cilosporing); ‘chimiterapice antineoplazice (Vineristine, Doxorubicna);, ‘barbiturice, benzodiazepine (care realizeaz’ circuit entero- hepatic); +ropiacee (Morfind: natural, Hidromorfon, Oximorfon, Heroin) ~ sunt putemic supuse efectull primului pasa ‘dluretice (Spironolactona, Indapamida); Sdigitalice; | - | Medicamentele se concentreazi in: | | lapte: Fenoberbtal s alte barbturice, Perilinl G; aminogfccyide, ” Cesare Teo’ Horta Farcklaes, riots, Ses ee bromur > singe fetal si lichid amniotic: Ampicilin’, Aci, Secbaondattn date pron abe nes |> lichidul interstitial: Psoralens, Acitretin (folosite in dermatoloaie); lichid seminal: cefalosporine, macrolide, _chinolone, antinflamatoare nesteroidiene (salcilai, Sufasalazina, Mesalazina), Propranolol, cafeing, nicoting; ‘> mucus cervical: nicstina; > prostati: chinolone de generatia a III-a, sulfonamide, Trimetoprim,| 2Farmacocineticé general Medicamentele se concentreaza in: > par: chinolone de generatia 2 Til'a~ (Temetioxaein, “onexacin,| | Nerflowcin, Ciprofixacin), —oplacee, cocaina, —amfetaming, | Fenciiding, canabinci,antipsinotice (Haloperid)), notin, metale| orele; |» unghii: antifungice —(Ketoconazol, Tracenazel, Terbnafng Griseofulvind), Metamfetamin’, Cocainé, metale grele; | > fagocite: Rifampicin, chinolone de general a T-2; | | > 06, cartila: tetracicine, lincosamide,chinclone de generat @ Ia, mmetale ree; > tiroldd: antitoiiene de sntexk, chindlene (Cochino|, © Corchinaldal); |> Finichi:ritrofurani Gn ganglion hilar, tb rena interstiiu). | 6. Principalii parametri farmacocinetici | > Concentratia plasmaticd” maxima "(C.)° (ig/ml S2r"tmgN "su! gfe | ‘valoarea maxim’ a concentratiel sanguine dup’ ‘dminitrarea| hee ‘reste 0 misurd a intensititi efectului gia vitezei absorbtiel. > Timpul fa care se obtine concentratia plasmaticd maxima Tua)? | | 4momentul care corespunde obtineril valorii maxime concentratiel, | sanguine; | ‘este un parametru al vitezel de absorbtie. | Principali parametri farmacocinetici (continuare) > Aria de sub curba concentraiillor plasmatice (HUC}—=~~ ] ‘@reflecté marimea absorbtiel din doza administrata; ‘este proportional cu cantitatea de medicament care atinge tinta dup8 aciministrare; ‘Peste esentiall pentru determinaree biodisponibilititi. 7 > Clearance-ul total (C): ‘volumul de plasm (in mi) epurat tn unitatea de timp (hnt-un minut): Clak Vg; ‘edescrie eliminarea substante’ din intreg organismul (dearance tof sau prin mecanisme partcuae (Gearence hepat, rena et).Farmacocineticé general —. | Principalii parametri farmacocinetici (continuare) > Timpul de injumdtatire Biologicd (E,)° @este intervalul de timp in care concentratia de substanté medicamentoas’ din organism scade la jumatate; ‘este 0 m&sura a vitezel de epurare a unui medicament din ‘organism gi este important oentru caicularea reaimului de dozare. 7. Biodisponibilitatea medicamentelor > Biodisponibititatea ée° Tetera ia Tiarimes ef veer ew esl + substanta medicamentoasé pirdseste locul de administrare, > = cantiatearelatvé de medicament care ajunge in singe. (> Biocsponibiate rats = AUC ue, > Medicament generic = 0 copie @ unui medicament inovater, cu ‘toate proprietitile esentiale ale originalului (medicament inovativ). | Tipuri de echivalenteintre formele farmaceutice > Echivalenta chimica ~ corespunde intorporani acoleiag cantitat'de! sania nore Fermacetie dere dette aco i) iminstrare primate g capsule) > Eenialeel tarmaceuted ~‘coeapunte tpsperiné ure doc)” idente dn aceenp cantate de substanfi medcamentoasé In forme | farmaceutice din acelagi tip. seeeagl beri, in vo, 3 aceag!princpu ach. | Exnvalend bologict”(Olcechivlentt) 3 mek e~ ion ease Gawd (c obcents une dees] senmifcatve 2 mati june cubstante; | takers dfn foe ea ‘sau ateratve, irra aceon ‘neon b Eehivaen ‘nied (echivalent 8 pesca sents tacioge, cane seu faroceabe are Cond, Cop Scarves Sees een gsigurants ci a 1BFarmacocinetica generala | Concentratie steady-state | | 9, Modele farmacocinetice | sete comame > Modelarea matematicd! ” pot fi modele monocompartimentale, bicompartimentale, alte! modele mai complexe x are la baz interpretarea curbelor concentratilor obtnute! —~ experimental cu ajutorul modelelor matematice. > Modelares fiziologicl: ‘este mai apropiaté de ceea ce se intémpié in mod real in ‘organism, dar este dificil extrapolarea datelor experimentale la) om. |» Modelarea farmacocinetica /farmacodinamica: ! | are dou’ componente: farmacocineticS (descris® cel mai frecvent) ~ | prin modele —farmacocinetice —compartimentate) —_¢i | farmacodinamicé (care coreleazi efectul observat cu concentratile furnizate de modelul cinetic). | Modele farmacocinetice |» schema “modelos ORGS Rear administrari extravasculare: «0 [> |> curbs de tip ,absorbtie-eiminare’ tn cazuladministri ‘edravasculare:Farmacocinetic’ general Modele farmacocinetice | | | Reprezentares grafic once! Pancho" Ge" tip W can administrérii extrevesculare repetate: | Reprezentarea graficé a concentratiel in functie de timp jn cazul _administrrtintravenoase pentru modelu! bicompartimental: 1s| Farmacodinamie generala a meena | 1. Mecanisme generale de actiune ale medicamentelor | 2. Relatia structurd — efect | 3, Relatia doz — efect. Indicele terapeutic 4, Sinergismul si antagonismul medicamentelor | 5, Reacfii adverse ale medicamentelor | _ | 1. Mecanisme generale de actiune ale medicamentelor > Farmacodinamia "> studiul” mecanismelor™“de"'zetione””“ale, medicamentelor ga rispunsulul terapeutic sau toxic, la animale sau om. > Mecanisme generale de actiune ale medicamentelor 41.1. Mecanisme fizico-chimice simy 1.2. Aiune pe enzime; 21,3. Aciune prin intermedia receptoilor; 1.4, Rciune de acivare / blocare a canalelorionice; | 15. Aetune prin elberarea din depozitele celulare a unor | substante active; $1.8, Acune directd asupra aparatulul genetic al celule 1.7, Acfune prin formarea de “por!” in membrane celularS; $1.8, Actiune de blocare a sintezel gi eliersrii gi de captare a radicalior liberi 1.1, Mecanisme fizico-chimice simple > Protecie cutanati: —-unguente “riedlarentnase; "creme! mmedieaentoase | > Acfunea diureicelr gia purgtiveorcsmotice: | Diuretice osmotice: Manitot. * Mecanism de actiune: atrag apa din spatiul iterstialn singe > determin’ cregterea filtrarii glomerulare. | Purgative osmotice: Hidroxid de magnezi, Sufft de magneziu, | Citrat de magneziu, Tartrat dublu de sodiu si potasiu, Fosfat de. sod, zahar (dete laclel si mancae), © Mecanism de actiune: satrag apa din spatiul interstijal fn) lumenut intestinal > determing cregterea volumulu | stimularea baroreceptorilor intestinal > stimularea peristaltismului. |Farmacodinamie generala ee Mecanisme fizico-chimice simple (continuare) |> Refacerea pres clot oritice Sibson maCrOmOIAaT de plasm (Dextren-40, Dextran-70, Gelofusine) + Indicafi: hipovolemi severe | > Adsorbla: crbunele actvat | '> Substante de contrast: Suifatl de baru, substanteleiodate. | > Acjunea aniacdelor: react intre HCl gastric gi aniscide neutralizante / alcalnizante. fo “Clasficarea antiacidelor (medicatie indicat in boela pepticl): | + Antiacide neutralzante: Carbonat de calcu, Oxid de magneziu,| Peroxid de magneaiu, Hidroxid de magneziu, Trisicat de} magnezu, Hidroxid de alumni, Fosfat de alumni. + Antiacide alalnizante: Bicarbonat de sodi. Mecanisme fizico-chimice simple (continuare) | |> vaio a Wea a Se are ddezinfectante din grupa derivatlor anionic! gla derivafiorcationici, | > Chelarea: i ‘prin grupérile sulfhidrice "-SH", acest compusl formeaz complexe! Inactive cu metale grele (Au, Pb, Hg). | ¢Indicati: antidoturi in intoxicatille acute cu Au, Pb, Hog. | > Rigi schimbéoare de on: | ‘Colestiramina: cedeaz8 joni de clor gi capteaz’ in loc acizil bilan! | “oe i | '* Indicafi: hipercolesterolemii familiale. 1.2. Actiune pe enzime > Inibitia enzimatica santa} ‘treversibilé: de exemplu, Aprotinina (inhibS tripsina gi ‘kalikreina,| de aceea este indicata ‘in pancreatite acute, soc hemoragic, ca) | antifbrinoltic); Ibuprofen (antiinflamator nesteroidian care inhib’) | reversibil eee Pireversibila legaturi_covalente): de exemplu, Acidul, acetilsalicitic etna nesteroidian care inhiba ireversibil Gclooxigenazele). > Competitie de substrat: de exemplu, intre sulfonamide gi acidul, paraarrinoberaoic, es Efect alosteric (prin modificarea situsului activ al enzimel). + Dees ‘coenzimei si cuplarea cu apoenzima: de exemplu, orale deplaseazé vitamine K de pe enzimele care: innmevee ‘sinteza protrombinei gi a altor factori ai coaguiarii. > Vitamine folosite in calitate de coenzime: B1, BS, B2. 7Farmacodinamie general’ | 13, Acne prin intermedi receptor | > Ligand = substants’ endogend’ Taser ‘structurile receptoare. > fn structure receptorulul existé dou’ regiuni Important, | . ‘complementare cu dou zone din structure ligandulul: | ‘aus de afintate (servege pentru recunoagterea gandhi, | ‘situs de activitate (important pentru declangarea post-receptor, in inteorul ese, 2 unui gr de evenimente care se vor concretca, ‘in rspunsul celulei tint). | |> Legitura dintre ligand gi receptor poate fi: | ¢reversibild (Iegdturi slabe de tip ionic, punt de hidrogen, forte van | der Wale): in majrtate coz; ‘Fireversibii (egSturi puternice de tip covelent): in putine cazuri (de exemplu, Fenoxibenzamina se leaga covalent de receptorii adrenergici alfa). ‘Acfiune prin intermediul receptorilor > Agonist = substanté cu activiate inbrisedd =m ‘Pcuplearé atét cu situsul de afinitate, ct gicu situsul de activitate; | ~ | ©: Acetilcolina este agonist al receptorilor muscarinic. P Antagonist competitiv pe receptor: | ‘+ cupleazé numai cu situsul de afinitate, bloc&ind cuplarea acestuia | evant | sec Atropina este antagonist competitv a receptrlor muscarinic |» Agonist/antagonist partial = antagonist cu activitate partial intrinsecd: ‘+cupleazi cu situsul de afinitate gi, partial, cu situsul de activitate, permitind un grad de activtate inbinsecS; ‘ex: Acebutolol este antagonist partial selectiv al receptoriior adrenergici betal, cu activitate simpaticomimeticd intrinsecd. Acfiune prin intermediul rect |» agonie ned? ~ sete | cules tc deat, 9c stu de acta dar determing efecte farmacocinamice / biologice de tip invers, fal de agonist clasici ex: betacarbolinele sunt agonigtiinvergi ai segmentului benzodiazepinic al receptorului GABAA. > Conform legit achunii maselor, agonigtii gi antagonist! pe acelagl receptor se pot deplasa unil pe alti de pe receptor, 18Farmacodinamie generals ‘Transmiterea postreceptor a semnalului biologic > Recepkietibranisrl Boe rarer aR aa Tm thoales adenilat/guanilat ccazed; + calea fosftidi-incitdelor sau/si a aczlorgragi liber > Calea entimelor-receptor, de exemplu, receptorul pentru insulin’. ‘Acesta are dou componente: o subunitate alfa extracellard gi 0 subuntate beta transmembranar8. Subunitatea aa ‘dept situs de recunoagtere 2 insulinel. Dupé legarea insulin! la subuntatea fete acthatd 0 trozin-kinazd care se glseste in subunitatea beta Feceptoruli. Are. loc, astfel, auto-fosforiarea porjunii beta. Prima) protendfosforlats este 0 protena cu lant scurt, numté substatul 1 al receptoruul insulines (IRS-1), Dupi fosforilarca troziicd la fe flu, IRS-1 se leagS la ate Knaze, pe care le actveazd, producing! «dn cascada” un sit de fostorian, Aceasts serie de fostor in interior) Gell erect) meager Secnd al isin areca reat ‘ranslocarea, unor preteine, cum ar fi transportori pentru glucoza, sechestrate in intriorul cell gi expunerea for la suprafaj celle. sl final, complexulinsulin-receptor este internalizat. Fu se produce nici o modificare a functiior celulare, decelabilé prin ‘metodele cunoscute in prezent. “Transmiterea postreceptor a semnalulu biologic: lea adenilat-cidaze on aut 19Farmacodinamie general ‘Transmiterea postreceptor a semnalului biologic: calea fosfatidil-inozitidelor > Stimulante ale canalelor de: “K+ vasculare: Minoxidl, Diszond; ©Ch atagate la receptorul GABA-A: benzodiazepine, barbiturce,| ‘etanol ete |> Blocante ale canalelor de: ‘Cate: Nifedipina, Verapamil, Ditiazem, etc; (Chinidina, Proceinemide, Disopiramide); 4K": derivati de sulfonluree (antidiabetice orale); | FE Cr: picrotoxing; |Farmacodinamie general 1,5. Actiune prin eliberarea din depozitele celulare a unor |» D-Tubocurerina (din grupul curartzante, folost ca miorelaxant fn} | cadrul unei anesteai generale) sau Morfina (din grupul opiacee) >) | etivereazd histarina din mastocte, la unele persoane, in cantitate suficienté pentru a provoca bronhospasm gi 0 scadere presiunil arteriale. | ‘SActiune, prin formare de | Ciclofostamida (antineoplazic: 5 | Alchilarea ADN-ulul sub actinea portunil corti din structura | derivabior de ntrozouree (Carmustine, Lomustine, Semmustine); > 1.7. Actiune prin formarea de “pori” in membrana celutari “Este un mecanism aseminétor au cel al actvér: complementuli, » 1.8. Actiune de blocare a’ sintezei $f ‘eiberatit de radical | Ibert side captare a radicalilor liberi ‘Radicalii liberi (de exemplu, de tipul ionului superoxid), agresioneazé celulele, determinand grave distructii celulare. @Substante care au rolul de a capta radicalii liberi: * vitamina E; +» Carvedilol; + Acid acetitsalicilic. aFarmacodinamie general 2. Relatia structura — efect > Pomind de la structurd de baz, se pot obine CUBES =" | cu acelag fect (Acetclina gi Metacoina); | ¢cu efecte antagonice (histamina gi antiistaminicee). | Modifcarea configuraiel in zona tn care o molecu sufer8 acfiunea | eraimaticd se numeste impiedicare stercl 3. Relatia doz — efect. Indicele terapeutic | » Doza = cantitatea minima dé substants activa care aeterrina un! efect farmacodinamic. | > Relate dintre dozé gi eect: | + proporfonale cu logartml zecmal al doze! -frecvent inte; ‘variaz’ in functie de mecanismul de actune al substante) cercetate. | > Indice terapeutic sau factor de igual = report {roporal fe dow lal ae fers earl mee) ++in clinic’, indicele terapeutic ita Sin apr DOE (rasa hee doze toed medie wi dora efients med). ‘noe trap aul 3 fe mn mae su ea ot 10 (per ‘2 substanta $8 post fi considerats putin toxick 4, Sinergismul gi antagonismul medicamentelor > Sinergism: este relatia dintre i aig Cees ‘in acelagi sens. > Antagonism: este relata dintre douS substante active care ‘actioneazé in sens contrar. > Tipur de sinergism medicamentos: ‘tsinergism de sumare - efectele sunt ave (ex: atropina gi ‘butiiscopolamina); ‘sinergism de potentare - efectul final este mai mare decdt suma efectelor determinate de fiecare medicament in parte (ex: ‘Sutfametoxazol gi Trimetoprim),Farmacodinamie generala Tipuri de antagonism medicamentos > ameaposisn aR: sateen ‘pe receptor muscarinic M: acetilcolna gi Atropina, aceticolina ¢! Scopatamrina, aceticolna gi Pirenzeping; ‘pe receptorioplacel: Morfina gi Naloxon, Morfina gi Naltrexon, Morfing | Naimefene:; > Antagonism necompetitiv: | ¢vantagonism alosteric: ex, Galamina (pe receptor! muscarinic! M);, | | ssantagonism fiiologc: ex, NA contracté mugchiul neted vascular, | __stimulind receptor a-adrenergic, lar Histamina relaxeazS acelag!) | mugehi,stimulind receptor histaminiiH, si Haj |. acter fe nal, achat acer mle de) anumite toxice; ‘antagonism chimic: ex, antiacidele reactioneaz’ cu HC! gastric. |> agonist invers: betacarboline | 5, Reacfi adverse ale medicamentelor | > Reactil idiosincrazice + ‘suit Teacti Hecbigruke ale" Orpenisrmutui, / (© determinate genetic, care apar fa dove terapeitice de medicament; > Reaciii imunologice induse de medicamente > sunt reacti | mediate prin procese mune: | tip 1 (anafilactic) > urticarie, angioedem, anafilaxie; ‘+ peniciline, aminoglicozide, —_ sulfonamide, lincosamide,, Erttromicina, compusii cu iod, cu brom, oe barbturce,’ neuroleptice ' (Ciorpromazina), | hidantoine | (Fenitoin), antitronene de sintezi, Tahara Cuter ‘tip I (ctotoxc) > sindroame autoimune induse de medicamente: ‘lupus eritemetos sistemic: Hidraazin3, _Procainamidi, ‘Corpromaziné, Fenton, zoniazidS, D-Peniclaming; + anemi¢ hemoliticS autoimunS: Metildopa, Chinidina; * purpura trombocitopenica: Chinidin’; ‘+ miastenie: D-Penicilamina, Trimetadiona; Reacfii adverse ale medicamentelor (continuare) ‘tip IIT (prin complexe nae) > "Beale SBrali (riahitestats Crh Geants Utne Sah arte ieiccerepal, fe | SVRciie maniacs conpbrnereccbonas (east prin ertem muitimorf) ‘+ Sindrom Stevens Johnson (eritem muitimor, arrite, nefrite, ieziuni ale SNC, miocardite): sulfonamide, diretice ‘de. ansi (Furosemid), didretice tazidice (Hidroclorotaida), inhibitor a ‘erzimel de conversie a angiotensinel (Captopri); + peniciine, sulfonamide, compusi cu iod, anticonvulsivante; ‘tip IV (mediate cellar) > in timpul administra locale (dermatite de contact). > Obigmuinta > scidere a reactivitsti [a administrare repetaté 2 z substanfel respective, pentru mentinerea efeculul find necesar’ ‘resterea doze. De ex, la opiacee. | Tanta = este o forms de obignuint care oe rte api acd se creste doza nu se obfine efect. De ex, la Nafazol Efedring la nti, 23Farmacodinamie general Reactii adverse ale medicamentelor re Dependent 3 uteri” (arcane este, PeLaIS e's coeur crap repec ‘*Depangenta fc > stare de into cS sau periodic, cu) inde ccs 5 dons, reves Weatbil de's hs contra ou espace f,gpanie sncromut “de absbretsIa |. intreruperea admin’ > Mutageneza, teratogenera, carcinogeneza | ‘@Mutageneza > modifcdri ale materialului genetic din celulele | grganismutui, care nl arecrecl pe purser Goce Dace mutatia apare| in celulele Sexuale se transmite la urmapi. Dace mutafa. are Caracte recesi se paste manfesta dups cateva generat | ‘*Teratogeneza, > anomali in cursul dezoliri prenatale; nu se! ‘locas, pomon, sonal, Talgoia, Faron, Aerl, totmoxoad, deta de sufoniree, sian | ‘Carcnogenera 7 proferre calor recente, © unor cekde| tert etn mal Reactii adverse ale medicamentelor (continuare) |> React adverse datorate "aaministrari-chitmtoterepicetor, | antibacteriene: | @reacti locale: durere la locul injectarii (dup& administrare im), |) flbité (dup adminisrare iv); ‘@dismicrobism intestinal; ‘Sreactie Herxheimer (goc endotoxinic): de ex, Penicilina G 1 administrata in cantitati mari in sifilis, Coramfenicol administrat in ‘canttafj mar in salmonelore. | >» Reactii adverse la nou-niscut -> datorate imaturitatii enzimatice, | imaturtfi unor func fiologice sau structuri anatomice: | __% sindrom cenugiu al nou-néscutului indus de Cloramfenicol. |» Boala iatrogend indusd de medicamente > stiri patologice| | induse de _medicamente (de ex, uker gastric indus de antinflamatoare nesteroidiene). Polimedicatia este 0 caus importaté de induce » efecto _edverse. acaaenl 4Influentarea farmacologica a sistemului nervos| vegetativ 1. Substanfe cu actiune stimulatoare asupra SNV parasimpatic (parasimpaticomimetice) TL. Substante cu actiune inhibitoare asupra SNV parasimpatic _ TIL Substante cu actiune stimulatoare asupra SNV simpatic | 1V, Substante cu actiune inhibitoare asupra SNV simpatic | I. Substante cu actiune stimulatoare asupra SNV parasimpatic (parasimpaticomimetice) ices 1. Parasimpaticomimetice cu actiune directs 2. Parasimpaticomimetice cu actiune indirect | Sinteza > in Gea’ mal mare’ parte 1h dtoplasma’Febronttar terminal, colin-acetitransferezS (CAT). | ‘Aceti-coenzima A este sintetizatS in mitocondrile din terminatile nervoase. Colina (aminoacid esenfal) este transportaté cin hichidul ‘extracelular in neuronul terminal prin mecanism de transport act (cu participarea ionului de Na+), legat8 de un trensportor. Sinteza, | este in general un proces simplu si poate face fat unei propor | inalte a eiberéi snaptice. i | > Stocatd in veziculele butonului terminal (,cuantl" =1000-50000, ‘molecule pentru o vezicula). > Elberarea 3 cind se atinge un potentjal de actiune terminal gi se: declangea2i un influx suficent de ioni de calcu, pentru a destabilizaInfluentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ Acetilcolina - eliberare iT" |> Dupé eliberare th fant’ sinapticl, mettle de SceRIcaNn'are'dous) | ‘posibiltati: 1 ie ‘@cuplarea cu receptorii colinergici; se ‘euplarea cu stusul activ al enzimei scetlcobnesteraza (Aché). |. |» DupS decuplarea de receptor, molecula de Ach este captaté de AchE (egradarea, prin hidroizB, se realizeazS in 2 etape succesive): | @in prima etap’, complex! Acetiicolind ~ acetilcolinesterazi este| | scindat in colind liber’ gi enzim acetlatB. | 1 oot Sieh, ee eRe a > Tyg ected en dag ea fora aut rind | | o- ne Acetilcolina - mecanism de actiune > Molecula de aceticolin’ poate Gupta ch nena | receptori muscarinici M: atunci cind se evidentiaz’ profilul metic | almoleculel; “receptort nictinic N: atunc! cind se evidentiaz’ profil carbonic al molecule. > Cuplarea aceticoline! cu ambele categoril de receptori > deoarece || acetilcoina este o moleculé lexibilé dup 2 axe > permite realizarea |. 2:2 profit: metic carbone. eaten > Aceticoina, pro metic: semense “Tetalen | our fg o% | oe LM, j Acetilcolina ~ mecanism de actiune | > Molecula de aceticolin’ posed studs 6 prapare’We tiponiurr™| | {un ator de azt care are toate vole satfcite este Inchrat pozitiv, indiferent dacé este cuaternar sau tertiar). '» moleculele ce posed grup de tip “onium”: [+ | ‘enw traverseazé bariere hemato-encefalicd gi alte membrane (cea intestinal, de exemplu) > nu pot fi administrate pe cale orala gi, Th doze terapeutice, nu traverseazé BHE (deci nu asigura) concentrafi active in SNC), | 1 xo abe, Tit | aaInfluentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ Acetilcolina ~ mecanism de actiune i “> Interachunea aceon! i Rceptorl SEaPRIE' BE face In cel pat 4 puncte: | la capitul cationic (un atom de azct cuaternar); | | @t ogenut ester; | || ¢ la hidrotulatagat de carbonul nr. 3; | © la grupul metil atagat de carbonul nr. 2. | >> Recepterii muscarinici au cel putin 4 grupiiri active pe suprafata lor: | ‘$0 onl anionicd (situs de afinate al receptorulul muscarinic), care se) -cupleazi cu capatul cationic al moteculei de acetiicolina; +40 grupare incdrcatd poziiv (interactioneaz3 cu cxigenul esterie al Ach); sano hed pont (interactioneaz3 cu hidrevilul atagat de C nr. + oregiune hidrofobs (interactioneaz5 cu grupul metilatagat de Cnr. 2) |> Unimele trei puncte realizeazs situsul de activtate al receptorului M, | in care atomi de oxigen ocupa centrul esterofil. Acetilcolina - mecanism de actiune |» fn urma cuplaril acetilcolimel ‘cu receptorit muscarinic "> | creste permeabiitatea membranel celulare adiacente pentru fon de | Nar, KY, Ct gi Cae, ‘la nivelul generatorulul de ritm cardiac > creste Permeablitatea pent ionii de K* gi Ct > hiperpolerzarea membranei, cu sciderea frecventel cardace, pind la completa) ‘oprire a cordulu. : +2 nivelul gangtionitor vegetativi, al muschitor netezi si al ‘musychilor striati > creste permesbiltatea membrenaré pentru lon de Na* -> depolarizarea membranei, cu cresterea) consecutiv. @ peritaltismulul intestinal (efect prokinetc) 91 al tonusuiui muscular. ‘+12 nivelut celwlelor glandulare (clande salvere, sudoripare, medulosuprerenale) > cregte permeabiltates pentru ini de C2?) > hipersecrefe glandularé, al Receptorii muscarinici M iInfluentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ Acetilcolina ~ mecanism de acfiune |> Proftt carbontic al aceticolinal capes er-receptorit N situagi a poarta canalelor de Na*/K°. “Legarea moleculei de acetiloling la una sau dou subunit a ale receptoruiui N determin 0 crestere moderati a numBrului de)” canale de Na* in poaite deschis, | Legarea unui numér mai mare de molecule de agonist la receptor 'N duce la fenomenul de stabilzare membranara, cu blocarea ‘anaielor de Na* In pozita deschis gi oprireainfuxuluinervos. ‘Stimularea receptorior N,, > fasciculai fine aie musculaturi| | striate, urmate de miorelaxare. +Stimularea receptorior N, > 0 perioad8 scurtS de transmitere a influnului nerves cu depolarizare membrana, urmaté de blocarea reveniti-membranare (blocarea repolarizéri_membranare), fenomen num ,stablizare membranar8. > Sensiblitatea ganglonilor vegetati ga sinapselor mugchilor striata] administrarea sstemic& a Ach este mai redus3. A | Receptoril nicotinici N Subtip | | demic receptor | NN, Nede plac’ Jonctiunea Deschiderea canalelor de ‘terminal neuromusculard_|Na*/K° gi depolarizare | membranar’ | “Ny Neuronal 'Neuronit | Deschiderea canalelor | ostganglionari gl |de Na*/K* si depolarzare | Unele stusuri | membranaré | ‘presinaptice | | |colinergice | Acetilcolina ~ efecte farmacodinamice > la he co alas amma ‘Pcord (actune pe receptor M,) -> efecte inotrap, cronotrop, ‘Fonekrop noose ‘evascular (actiune pe receptorii Ms) > vasodilatatie. /> anil mscvatat nea (ache perecesorh Nh) | ‘cular: contracia sfincteruLl rian (miozd) gl contractia) | frgca cir (verzensh vedere de oroape i creas mort apoase), ‘edigestiv: stimuleacé perstatismul (efect prokinetic) si tonusul| ” Share techn musnintra Saves qs ae Saks; “| 7 ‘ebrongic: constcia musculaturi bronsice; ‘#gerito-urnar: ja. muschiuiui detrusor al vericl urinare, Stimularea erect a > Seretaancelor (serenade, sare sudonparey trois, pesoe} secre ermal, salvar, 5 intestinal, panereas ete}, slmulearS itera e gicogen, > La ivelul medulosuprarenalei > stimuleazS secreba de Adr gi NA, > Regleazi eliberarea de Adr gi NA gi Ach, "al 28Influentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ Stimulante ale SNV parasimpatic ~ contraindicati, efecte adverse : (> Efecte adverse in cazul administrafi sistemice! “Seen | Shipersalvatie,transprati abundente; | areas, varsdtur, | -edurertabdominale (crampe abdominale), dlaree, | ¢bronhospasm; “scBderea TA, rogeata tepumenteor, >> Contraindicai: | astm brongic, BPOC; | Shipertroiie; | epilepsies | elec ateromatoase stenozante coronariene severe; ‘ulcer peptic 1. Parasimpaticomimetice cu actiune direct Casificare > 1.2. Agonigti neselectivi ai receptoriior colinergiel M'gtN=* ‘Acetieaina ‘Ester sintetici ai colinei: '* Esteri al alfa-metil-colinei cu acid acetic: Metacolina; ‘Ester’ ai colinei gi beta-metil-colinei cu acid carbamic: Carbacol, ‘Betanecol, “+Aicaloizi colnomimetici gi derivati lor de sintez3: + Cu actiune semiselectiva pe receptorii M (stimuleazi M >>N): ~ Acaioizi natural: Pilocarpina; ~Dervat de sintez: Muscarina,Arecolina, '* Cu actiune semiselectiva pe receptorii N (stimuleazi N >> M): ~Naturale: Lobelina,Nicetina; | —Derivati de sinteza: Difenilmetilpiperazinium. Parasimpaticomimetice cu actiune direct’ aasificare (continuare) > 1.2. Agonisti selectivi al receptorior a: + Agonigt selectiv ai receptoilor M,: Xanomeline, Cevimeline; + Agonigt selec al receptoriior M,: Oxotremerine; + Agonitiselectiv ai receptoror My: Acecidne, 29Influentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ Parasimpaticomimetice a actune directa — indicat |> acetitcotina: aananeiomee rons | toftalmologie: prevenirea cregterii postoperator a presiunii, | intraocutare (intraocular); | ‘tcardiologie: detectarea spasmului coronarian in angina pectorelé Prinzmetal (intracoronarian). |> Carbo: glaucom (topic). >» Betanecol: 7 ‘glaucom acut (este medicate de elec) sau cronic (topic) ‘bpareze postoperatoril ale tubulul digestiv, lleus consecutiv unor stiri toxice, retentii urinare postoperatorii sau postpartum (p.0.). | 2.1. Compugi naturali: Fsbstignifia (Cerna > 2.2. Derivati de semisintezé si sintezi: | $22.1 Inhibitor reversibil ai AchE | |S Alcooli_ simpli purtltori ai unui grup ar | Eérofonium. ‘= Esteri de alcool gi acid carbamic purtitori ai unui grup amoniy cumterarferfar: Neostgmia, | Pidostigming, “Disigmina, CCorura de amberoniu, Demecarium. «Alte strucuri: Tacrine, Donepez,Rivastigmine, 2.2.2. Inhibitor ireversibil ai AchE: | * Organofosforate: ~medicamente: Ecotiofat, Metrifonat insecticide: Paration (> Paraoxon), Malation; gaze toxice de huptS: Sarin, Tebun, Soman. Parasimpaticomimetice cu actiune indirecté ~ mecanisme de | actiune | |> Alcooli simpli purttor”al"Unu grip amiGrid" easkernar>"dorata| actiunit 5 ~ 15 minute: | ‘in etapa initiail: Edrofonium se leag’ reversibil la situsul activ al Elena fete i conch ne eae MR, reli ed bers gi enciml acetilats. in etapa secundard: enzima acetilats este hidrolizaté la acetat a acetilcolinesteraza. > Esterii de alcooli gi acid carbamic purtatori ai unor grupiiri de amoniu ‘cuaternar sau amoniu tertar > durata acbuni: 30 minute ~ 6 ore: ++{n etapa initialé: Neostigmina se leag’ reversibil la situsul activ al ‘enzimei, formand un complex care este hidrolzat, rezutténd coins) Iberé gi enzimS carbamiats, | lh etapa secundar’: enzima carbamiath este hidrolzaté 4 Cnganctctortl cA mt ¢in etapa initald: Organofosforatele se leaga covalent la situsul ‘acti al enzime, formnd un complex care este supus hidrolize, Producéindu-se, tn plus, fosforlarea situsului activ al enzimel, Tezuténé colind iberé gi enzima fosforlat’. ‘in etapa secundaré: enzima fosforilatS sufers un proces denumit se imbitrénire* (prin distrugerea une! legituri onigen-fosfor inhibtorului) > legiturafosfor-enziml devine extrem de stabi | ¢Durata actiuni: peste 100 ore. De exemplu, Ecotiofat intr in | aciune dup 1 ord de la administrare, durata acfuni este de 1-4) sSptimani. | Parasimpaticomimetice cu actiune indiect& — indicati > Flector ‘Pglaucom (topic); + boala Azheimer (att timp ct est neuron cxinerpe). » Edrofonium (intravencs): || $¢diagnosticul miasteniel gravis; ‘bdetectarea terapiei inadecvate (sub sau supredozare) cu alte |. aicolnetrasee ‘Pmiastenia gravis (pentru tratament; in scop diagnostic ca_ alternativé la Edrofonium); | seus paral, rete urinar postoperatre/postpartum; | Sake ‘intica acu cu atropnd. Parasimpaticomimetice cu acjiune indirect& - indicatii >» Piridostigmina: ee ‘Smiastenia gravis; ‘ileus paralitic, retentie urinar’ postoperatorie; ‘sdecurarzare (mai putin ecient dect Neostigmina). > Distigmina: ‘emiasteria gravis; “ileus paralitic, retente urinaré postoperatone. >» Clorura de ambenoniu: ‘miastenia gravis (in intolerant la Neostigminé sau Pesci > Demecarium (topic): glaucom. » Tacrine, Donepezil, Rivastigmine: boala Alzheimer. > Ecotiofat (topic): gleucom. | > Metrifonat: anthelmintic indicat in infect cu Schistosoma) haematobium (ca medicatie aterotiv5). 31Influentarea farmacologicé a sistemului nervos vegetativ tte “insecticide organofosforate; | ‘gaze toxice de lupté (Find liposolubile, se absorb gi prin piele, nu ‘humaiprin inhalate). Virsitur, dureri abdominale de tip coictiv, mio28, incontinents vvezicall, hipersecreie brongick gi edem pulmonar, hipersecrete | salvar’, lacrimals, transpirati | ‘simptome datorate stimuléri receptorilor nicotinic: fesciculti | | | “© simptome datorate stimuliri receptorior muscarinic: great, ‘musculare, tahicarcie, cresteri tensionale; ‘simptome datorate stimuléri receptorilor colinergici de le nivel SNC (anvitate, agtaie psthomotore, tremor, conti, ome : toate acestea evoludnd spre com Intoxicatia cu organofosforate (continuare) | | eck 8g oer nme | : ‘Atropind(Lv.) ~ antidot; | | éreactivatoare de colinesterazé de tip Pralidoxima sau Obidexim| | Gunt agent) nuceofii puter, num medicamente | Tegeneratoare de colinesteraza"); ‘+ Dacé se administreazi inainte de etapa de imbitrénire, se! poate realiza scindarea legaturii fosfor-enzima. Utilitate: in tratamentul intoxicatilior cu organofosforate. + Dacd se administreazé dup ce procesu de imbltcfrire a avut oc, complexul enzimé-inhibitor este foarte stabil gi este foarte| dificil de scindat. ‘colinesteraza umana purificata. 32Influentarea farmacologic4 a sistemului nervos vegetativ i Substante cu actiune inhibitoare asupra SNV pareal impatic soetteeramenc os 1. Blocante (antagonisti competitivi) ale receptorilor muscarinic (antimuscarinice sau M-colinolitice) 2 Blocante ale receptorilor nicotinici 2.2, Blocante ale receptorilor nicotinici de Ia nivelul | ganglionitor vegetativi (Gangtoplegie ‘sau substante anti- Nn) 2.b. Blocante ale receptorilor nicotinici de la nivelul | jonctiunii neuromusculare (miorelaxante cu actiune | sinapticd sau curarizante sau substante anti-Nm) | 1, Blocante (antagonist ome) ale receptorilor > ee et ——— 4 (yee in Atop bacon w Data ‘SAtropina jamina) obtinut3 din Atropa a > 1 Stieaete eimai Se ” See ne | i sintexi: licate in terepia boliior igastreintestinale ‘saul rare. '* antispastice gi antiemetice: Butilscopolamina, ‘ ntepase:” Propantira, Metareing, Mesepoig, Giiniun, — Lirias | s incontinent urinaraTrosplum, ' | Amine saiae indicate in berapia aor gusto intestinale = | (selectiv gt Te Telemzepine (elect a) se ree ee | teeBenan un "a er cee a eneainaaceincnlaaiinsdh caine a.) Blocante (antagonigti competitivi) ale receptorilor muscarinic! | = clasificare (continuare) | | | = | Amine cuaterare indicate in tretamentul astmului brongic: | '* cu actiune de scurté durata: Ipratropium, Oxitropium;, + cu acne de ungS dra: Tetreplum. | amine teréare indicate in tratamentul bolt Parkinson gi “ pueudoparkinsonismuli | “seu acne centralé gi perfricl: Benztropine; | | cu actiune central: Trihexifenidil, Orfenadrina, Biperiden,| | Procicidina, Difencicimin. +Anticolinergice centrale incest a reese: | dobenzaprina,Carisoprodal, - Clofenezina, Metavaor Matocarbamol, Orfenadrina. mm “In chahnloge: Hometpina,Clpertlt,Topcamida, | ‘Toxina botulinicd tip A gi tip B. 33Influentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ > Aparat cardiovascular: “Cord: prin blocarea receptorilor muscarinici M, > frecventa .... cardiac’ creste (de obice, cregterea Frecventei este precedati de| © bradicardie insott de tuburéri de rit). | ‘Vascular: dozele mari determing vasoditatatie cutanata (in special {in jumitatea superioaré a corpuli $i hipotensiune arterials). |) > Glob ocular: ‘Paralizie cliaré (cicloplegie) > impiedicé acomodarea (durats de) 12 zile dup administrare locai8, de 48 — 72 ore dupa administrare, ‘sistemic3). ‘Paralizia sfincterutul irian > midriaz’ (durat de 7 ~ 10 zile dup)” administrare localé, de 48 - 72 ore dupa administrare sistemic&)) ‘gi reducerea scurgerii umoril apoase prin canaiul lui Schlemm. ‘Atropina ~ efecte farmacodinamice (continuare) > Musculatura neteds (gastrointestinal genite-Urinar rogied)= "| ‘Reduce tonusul muscuaturilnetede, in special in srl spastice, Infiuenteaza mai putin motilitatea viscerelor. '* Efectul atropinei asupra spasmelor ureterale este mai slab, ‘tonusul vezicii urinare scade concomitent cu cresterea. ‘tonusului sfincterian, cea ce favorizeazi retentia de uriné. ‘Totugi, cregterea tonusului sfincterian este un efect advers all antimuscarinicelor, care poate fi folosit in scop terapeutic In, cazurile cu incontinenté urinaré, deoarece creste capacitates) vezicala, contribuind la profilaxia infectilor urinare joase. '* Dup’ 3 zile de administrare a Atropine! la bolnavi cu diaree, datorita interventiei plexului Auerbach, intestinul igi reia_ motilitatea, de aceea continuarea administrarii Atropinei nu mai, are efect la nivelul motilitatii digestive. 4 Bronhodilatafie, efect evident doar la persoanele cu astm bronsic,,| Atropina ~ efecte farmacodinamice (continuare) > landers oo Rae | @Inhiba puternic secret glandelor salivare (determind senzatie de: | qur8 uscat) gi sudoripare (determing uscSciunea tegumentului), | reduce secreia apoasd a glandelor brongice (determin cregterea | visconti secrete brongice). ‘Pentru inhibarea secretillor digestive sunt necesare doze mai mari. > snc: ‘Actune antiemeticé (util in combaterea greatilor gi vrs&turilor induse de opiaceele folosite in timpul interventilor chirurgicale). | ‘@Amelioreaz simptomele boli Parkinson. | | La nivel medular, prin actiune de entagonist al receptorilor M, | medulari intarcalai, se produce mirelaxare —(relaxarea| | rusculatu striate). |. 4Influentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ Atropina ~ farmacocinetic’ » Absorbia: bun’ dup admifistrare pe Cale" orald,“parenterala “gi instlare conjunctivalé, > Distributie: larg. nu traverseas. i |> MetabolizatS in cea mai mare parte in ficat, © micS parte | elimindndu-se nemetabotzati prin rnichi. |> Nivelul sanguin al Atropine! scade repede, dar actunea este) _ ‘indelungaté, din cauza legani puternice de receptor > efectele asupra functor parasimpatice scade repede in toate organele, cu.” ‘exceptia globilor ocula’ (asupra mugchiiu rian gi asupra mugchiului Giliar persist timp de 48-72 ore). |» T¥2 plasmatic al Atropinei = 2 ore. j ‘Atropina — indicali Is eeravennit cream | srasistolie, radiant severe; | ¢vantidot in inboxicatia acute cu organofosforate sau cu muscaring; 3 anestezie sau interventii chirurgicale in regiunea, emda su / > topic: | @midriazd terapeuticl; |> antiemetic; |» adjuvant in: | Pasociere cu opiaceele indicate ca analgezice in IMA; | $tratamental bolii Parkinson; | ¢tratamentul astmului brongic cu debut recent; ‘tratamentul miasteniel gravis (in doze mici, pentru a combate | fecal sercuecarnion ‘ale parasimpaticomimeticelor cu actlune. | rect); » test in electrofiziologie pentru diagnosticul sindromului WPW. an | Atropina — contraindicatii > Contraindicati: es | glaucom; ‘thiperplaia benignd de prostat; ‘@leziuni ateromatoase coronariene severe; tulburari de ritm; tuburin de conducere; insufcientS cardiacS; ‘Snou-ndccu, copii mii (chiar in administrare topic), visti “boalaulceroasi cu hipersecretie acid. > Observatii: ‘sub tratament cu Atropin’ trebuie evitatS expunerea la soare. 35|> Intoxicatia acut8 eu Atroping: |» Indicati (se utiizear’ derivatul de semisintezS Buttscopolamina): Influentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ ‘Atropira — efecte adverse |> Bfecte adverse: iim ‘Stuburdi de vedere (vedere necri), ftooble, la persoanele cu) sloucom cregte presiunea intraocularé; | ‘breducerea motiltiti gastro-intestinale; | “reducerea secrete salivare (senzatie de gur8 uscat8), sudoripare {Uuscliciunea tegumenteor), lacrimate; 3 ‘tla persoanele cu hiperplazie benign de prostatS determin’! rebentie acutd de uring, “Antidot > Pllocarpin’ iv. sau Neostigmin Iv. Scopolamina : > Efecte farmacodinamice: aceleagi ta la Atropina (dar prezinyrefecte mai puternice pe globil ocular si secreia salvar, efecte mai slabe la, hivelul cordului, organelor abdominale), cu exceptia celor de la rivelul SNC, unde Scopolamina produce sedare, efect hipnotic gi amnezie retrograda. antispastc, ‘antiemetic (de electie > in ru! de miscare); ‘tin sti de agate psihomotorie de diverse iolog ‘Spremedicatie in anestezie. « >» Aceleagi contraindicati gi efecte adverse ca Atropina. in plus, datorité| ‘fectuui sedativ, este contraindicats ga persoanele care efectueaz3| ‘munci de precizie, conducdtori auto. ‘Atte biocante (antagonisti competitivi) ale receptorilor ‘muscarinic > batecipitancia setter i ‘Antagonist neseleciv pe receptor muscarinic. SIndicaf | - + antispastic la nivel track digesti gi gento-urinar; | + premedicate in anestere; + antiemetic (de electie > in rude miscare). | » Pirenzepina, Telenzepine “Antagonist selec pe receptor M,. | ‘*Bfece farmacodinamice:inhib8 secrefa acid garticl 9 secre. de pepsin. ‘+Inicati: antspastic la nivell tract digestv. ‘Poate fi administrat la pacientil cu tahiartmil asociate, : » Propantelina |: ‘Indica: antipasti la nivel tractll digest i 36Influentarea farmacologicé a sistemului nervos vegetativ ‘Ate blocante (antagonisti competitivi) ale receptorilor ‘muscarinict | > Trospiura Seeteeneacs noel billomin (Dlcicoverag} ri > Diciclomi ) | +Efecte fermacodinamice: antispastic prin bloceres receptorior| usc pn ate mecalime (acne direc pe mucsra) neteds). Indicati:tratamentul colonuiul tabi > Oxibutinin | $Efecte farmacodinamice (efecte _antimuscarinice): contract) sfinterului vezical relaxarea mugchiulul neted al peretelui vezical, crest el wt ‘+ Antagonisti selectivi pe receptorii muscarinici: Darifenacin (M,), Solfenacin (M, M.). +Plndicai:tratamentul incontinentei urinare, vezicS neurologic. Atte blocante (antagonist competitivi) ale receptorilor ‘muscarinici (continuare) > Ipratropiuns, Oxitropluii, Viotropiin = sessaem ‘Indica (inhalator): astm brongic cu debut recent. + Dezaventaf: determing o cregtere a vascoztati secretiei brongice. | > centrale: Benztropi Ce ee “4 Antagonist ai receptorlor M ai neurorilorintercalari medulri. ‘Indicai: in terapla boli Parkinson gia pseudoparkinsonismuli, > Anticolinergice centrale: Clo Ciclobenzaprina, Carisoprodel,” Clrfenzing,Metaxlone, Metocartamol, Orfenadrina “4 Antagonigt ai receptorlor M ai neurorilorintercalari medulari. 4 Indicati: spasm muscular localiza al musculaturl striate. > Homatropina, Ciclopentolat, Tropicamida ‘Indica: producerea midrazei in scop terapeutic in infec oculare (inte, ido-cieite), in tratamentul prolapsulu ian etc. Alte blocante (antagonisti) ale receptorilor muscarinici (Continuare) > Toxina botulinicg = eae “Este produsé de Costrigtum botutinum, ‘Mecanism de adiune: inhibarea eliberéri de Ach de le nivetul terminatiel nervoase. Paralzia musculatur striate apare dups 2-5) ‘ile, dureaza apreximativ 2-3 luni, dup care dispare treptat, ‘Indica: + spasm localzat al mugchilorglobilor ocular, acalazia cardiei * analgezic: nevraigia de trigemen, lombalgi, durer miofasciale; | + cosmetic: reducerea riduriorfacale. “Efecte adverse: dsfagie, uscéciunea gurl, ptoz8 palpebral, reacti| imunologice de tip T. fn administri repetate 3 anticorpi| antitoxiné botulnic’, arofie musculars. ‘2 Contraindicafi: sarcind, alSptare, miastenia gravis, tratament cu chimioterapice Steeda sau cu AINS, infect in regiunea| nl care va fi tratatl, |Influentarea farmacologics a sistemului nervos vegetativ 2. Blocante ale receptorilor nicotinic! z 2.a, Blocante ale r nicotinici de la nivelul =| | >» erfanplloniir veaetaty (gengionegie) zlasificare | ‘ tf cu amoniu cvaternar: ‘+Hexametoniu, —Tetraetiamoniu, Pentolinium, — Decametoniu, | Bromura de azamethoniu. |> Structuri cu functii amidice secundare: ‘Mecamitamina. > Structuri cu functil amidice tertiare: | @Pempidina | > Derivati sulfonici: || @Camsiat de Trimetafan, {In prezent, utiizarea cinicd este tot mai limitatl, | Camsilat de trimetafan |» ance? sai rence ‘in ctize acute de HTA, cu sau fr3 complica (insufcient cardiac | ‘acutd, edem pulmonar acut); pentru realizarea unei hipotensiuni controiate, in vederea reduceril | ‘singerSri in chiurgia oftalmologicS gi neurochirurgie.. (> Bhecte adverse: simpatoplegie (hipotensiune arterial ortestatedmarcat, disfuncte sexual); ‘@parasimpatoplegie (constipatie, retentie urinara, precipitarea crizel de glaucom, vedere ,voalata", usciciunea gurl); “uncer, reacti alergice (este eliberator de histemini). 2.b. Blocante ale receptoriior nicotinici de fa nivelul jonctiunii neuromusculare (miorelaxante cu actiune sinaptic’) | | if paterareyS | #Derivali isochinolinic: O-Tubocurarina, Atracurium, Cisatracurium, | Doxacurium, Mivacurium, Metocurine, | | ‘Derivalisteroidieni: Pipecuronium, Pancuronium, Rocuronium,, Vecurenium. “Alte structuri: Galamina, |> Curarizante depotarizante (de ordinut 11; leptocurare): | “Succinleolina.Influentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ Curarizante nedepolarizante (pahicurare) - mecanism de actiune, farmacocit indicatii, contraindicati | Mecaniam de actune: sunt antagonist eompebtil al ecentertor nm || stuatl la poarta canalelor de Na*/K* - aceticolindependente > | blocheazS canalele de Na‘/K" gisite in poztie deschis8. >> Farmacocineticé: administrare iv., nu traverseaz8 bariera hemato- encefalic (au grup de tip onium), au actiune de scurtS durat. > Indicati: ‘pentru producerea miorelaxéri in interventichirurgicale; ‘tleringoscopi, bronhoscopil;esofagoscopi ‘omanevre ortopedice; | ‘Sproflania rupturlor musculare, @ fracturlor ete, in terapia cu ectrogoc a boilor psinice. > Contraindicai: “interventi chirurgicale la nivel lobilor ocular glaucom; oti Curarizante nedepolarizante (pahicurare) particularitti | > D-Tubocurarina “Surse: Stychnos toxfera > currara. | ‘Efecte adverse: | - + Nu produce o bund relaxare a gote + Elbereachistamina > hipotensiune arterial gi bronhoconstrictie. ‘ Hipotensiune arterial, prin efect ganglioplegc gi de biocare a | medulesuprarenale. | #Scade coaguiabitatea singelut, | __ oN exerci actune pe receptor My cardiac. > atracurium ‘#Prezints metabolzare de tip Hofman, in cea mai mare parte (se | autometabolzeazs fa temperatura corpului gi pH fziciogic), “Determini o eliberare redusé de histaming. Curarizante nedepolarizante (pahicurare) ~ particularit&ti |> Cisatracurium si Doxacurfam °° See “Nu determing efecte pe receptorii N, gi M, cardiaci. ‘@Nu produc eliberare de histamina. > Mivacurium Nu influenteazi receptor N,. ‘Nu determin’ efecte pe receptor M, cardiac. | @Praduce o eliberare redusé de histamin’. > Metocurine “Produce ¢i efecte ganglioplegice de intensitate redus3. @Determind o eliberare redus’ de histamin’. ‘Nu influenteazl receptorii M, cardiaci. 39Influentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ | curarizante rizante (pahicurare) ~ particularity | ee |» Pancuronium 7 | | Blocheaz’ moderat receptorii M, cardiac. | i it |» Rocuronium | SDetermins o blocare redusé a receptorior M, cardia |> Derivali steroidieni Nu determin efecte de tp gangioplegic i nu elbereazd | istamind (sunt antagonist cu selectvitate mai mare pe receptor | ND. > Galarina ‘Este gl antagonist alosterc pe receptor M, cardiac! > tahicardi. | Nu produce efecte gangloplepice gi nu elibereazShistamina, ‘Nu produce © bun’ relaxre a gate. > Succinilcotina ne a ‘Mecanisme de actiune: ‘+ Agonist partial al eceptorior Nn. . . | ‘* Deschide canalele de Na*/K* si apoi Je blocheaz in pozitia) | deschis (membrana ramine depolarizata) > determin: | ~relaxarea musculaturil striate; | ~hiperpotasemi (> contraindicali: insuficientS renal, suri, ~ i paralz/plegii musculare, tubburri de rtm). | @Farmacocineticd: se administreazd iv. (succiniicolina este | degradats in céteva minute de colinesterazele plasmatice). || ‘PAvantaje (pentru inducerea curariz3ri): | | * instalae gi ncetare rapid a actiuni . + asigurd o foarte bund relaxare a glotei. ‘@Dezavantaje: * lipsa antidotului in caz de supradozare; 40Infiuentarea farmacologicé a sistemului nervos vegetativ IIL. Substante cu actiune stimulatoare asupra | SNV simpatic 1. Stimulante ale receptorilor a, Pradrenergid 2 dopaminergic! 2. Stimulante ale receptorilor a-adrenergici (vasoconstrictoare) 3, Stimulante ale receptorilor f-adrenergici 4, Alfi eliberatori de catecolamine | 5. Simpaticomimetice speciale | | 6. Substituenti ai carentei de dopaming i | 7. Inhibitori ai monoaminoxidazel | | &. Inhibitori selectivi ai recaptarii de noradrenalind 9. Inhibitor’ ai recaptarii de noradrenaliné si de serotoning plus alte mecanisme asociate de actiune Catecolaminele naturale - sinteza si eliberare {> Sunt mediatot alsstemtF nerves VeRREREN=—eN | > PrezintS in structurd 0 grupare cateco! (molecule lor sunt polerzate 1% de aceea traverseaza foarte greu bareree filogice): ‘+Adrenalina (Ade) (produsi de medulosuprarenalé g de ate organe cromefine) > acfoneazs pe receptor ai, ap, By, 8 gi Br | | @Nloradrenalina (NA) (eliberaté de_neuronul_postganglionar al) simpaticului periferic, de neuroni cerebrali gi de. medulosuprarenala) = ‘actioeazS pe receptorii a;, a, B, gi mail slab pe receptor B, ‘Dopamine (mediator chimie al mai multor sisteme neuronale| centrale si, posibil, 2 unor fibre vegetative periferice) >. clones pe rectprd D (0, = DN 8% Parone Dj=Dy=0;=D.=0,>> 8 >> a. | [> Sinteza porneste de la fenialanin8 sau tirazin§: Feniaianin’ >) | _Tiozing > L-Dihidrosfeniaanin’ > Dopaming NA Ade. Catecolaminele — sintez3 gi eliberare (continuare) | > Sinteza se opresti, in Fnctie de necesteltle Rologice™a'ta intre! | Sra see te rors Os roscell pduciest de cornet tel noradrenaling,cinteza se opreste la etapa respectivs). > Dupl elberare in farta sinapticd gi actimne pe receptori, NA are | urmitoarele posbittti: | Sdifuzarea in circulaia generali, unde va fi degradaté. de |” monoaminaxidaza (MAO) si catecol O-metitransferaza (COMT); | ‘rinactivare de cStre COMT in spatil sinaptic; ‘recaptare in butonul neuronului presinaptic (prin intermedi! une | "pombe Na*/K!-ATP-dependent3) de unde: +N pte Tn vce cu mediator pent af elbets ‘NA este inactivatd de MAD din mitocondrile neuronale. | > Terminarea acfunii NA se realzea28, tn principal, prin recaptarea| acestela, | 4lInfluentarea farmacologicé a sistemului nervos vegetativ | Receptorii componente simpatice a SNV |° [ae, ama, [Newco paar, con ech, rasiatr orem Py DAS Toma] neta (cu denstate crc la vel artes | concer Caudle, vaseor daferrte, nugbuls dita | racers de C2) uplar, mage plone, musclti Rete’ 2 fecal, muscu ela prostate, boc, nscrtape [gat wink + em 0. [ay lden a fe, Tien an Pac, cre, maclbars madh wa, yet, "cia pagar a, tehmneneneae pesepestrvenee |__ epee, ponte SHE i amir nat aa Receptorii componente simpatice a SNV F Th, ie © post reap tem verase| Cape DS Shape)" preanapize adreerxe 9 cea | | hie oeagonersae eae "Pe Gasanapic) Cede musculare nated, feat, cord | Gee IPE usa rete, loco, masocte By (ostonapie) | Race [ees aire 10, (psec) Le nivel eau elecoare, spel | rete APE j uczltra nto pot vac rel ce, ocke (pre post | Cele efector, spec mana | Sade AHPC | snatic) neted’ a patuli vascular renal, Actveasé cana de K* (peepee) de D, Efecte farmacodinamice ale catecolaminelor A. fece la nveu diferitelr organe gi ssteme > Gobi ectaai carmen! ome femme reson >| mira 9 fvercarea eri ‘umorii apoase; “prin intermediul receptorlor 6 gi D, > relaxarea mugchiui car. | > Cord: “prin intermediul receptorior o, > efect inotrop pozttiy ph dommes reams > se ern set, oi ‘conducerea prin nodulul sino-atrial i conducerea atrio- ventricular’, Ecuren pn assed Hes 9 retenun Pune (efect deomotrop posttiv); favorizesz automatismul ectopic; reste consumul de oxigen al miocardului, astfel ind, efcienta ‘cordului este ciminuati sub actiunea catecolaminelor. > Vase sanguine: | + Adrenalna scade permeabitatea caplaré gi postcaptaé. on paoeere Weer all a2Influentarea farmacologicé a sistemului nervos vegetativ | Efecte farmacodinamice ale catecolaminelor | A. Efecte la nivelul Sierteor Dr organe si sisteme conte) | |» Vase sancili ST ama tAdrenalina: | * Daze mic (0.1 wa/kgc) > vasodilatatie gi sciderea presiunii, | le (receptori 8, vasculari sunt cei mai sensibill Soren comnrnnt * Doze medi > ae Tce sane em ences ere or eri ee reer etre cba «Dose mar’ (10 vafge) “> crests TA (ori actune ge 3 eceptorii a, vascular) $i, prin riposté vagalé, se produce ‘OWA (a toate doze) > creste TA, cregte reistenta perifercl gi,” rin ripostS vagal, se produce bradicardie . ‘+Dopamina -> vasodilataie in tertoriul renal, mezenteric; scade reaistenfa perferic; efectinotrop poxtiv puter; eregte debitul cardiac dar TA 3 recventa cordulu nu se modifies. 2 Efecte farmacodinamice ale catecolaminelor A. fece a nivelul diferteor organe wi sisteme (continuare) > Vice ecg etiam: La nivelul coronarelor, exsté 0 denstate crescutd de recestori ay B,, 8, D, gi Dz (Predomin’ ultimele trei categorii) > efect coronarodiatator. ‘easel Wecerelr (excepe: vasele fcatulul gi pliménulu) > vasodiiataje medi. > Musculatura neted’ gastro-intestinala: pn acre eso restr 8; reavrea muscsit netede a tubuiui digest; 5, sie are ent 9 enact sincere trackului gastrointestinal; ‘rin intermediul receptoriior « > inhibarea plexurlor exetre | componentasimpaticé a SNV nu influenteaci secretia gastro: Efecte farmacodinamice ale catecolaminelor | A. Efece la nivel ifeitelororgane 3 sisteme (contiuare > Musculatura nets a ‘geritcrringF ee ‘orn acne pe accor > rearen pare vce rae, i uterine in timpal sarcini pa achune pe receptor ay > contractia sfincterului vezical, rmusculatur uterine; ‘prin actune pe receptor, > stmulath ejacularea, | musculature neted8 brongicd: ‘prin acunea asupra receptorior B, > bronhodatate medie. > Mugchiplomotori: prin receptor a, > erecta firelor de p&r, transpiraGe palmaré. ‘> Trombocte > stimularea agregiril plachetare (prin receptor cy). > SNC > cregteres atentel, nervoztate, tremor, anvetate, insomnie, anorexie. BInfluentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ Efecte farmacodinamice ale catecolaminelor B, Efecte metabolice. Efecte asupra glandelor exocrine i orm} | endocrine, |» In condifi fziologice, catecolaminele produt:” | @hiperglicemie prin: ‘stimularea_receptorlor 6, > conduce la stimularea) lcogenoliel si inhibarea sintezel glcogenlui; | stimularea receptorior ag sau 8, > conduce ta stimularea | ‘luconeogenezel gi reducerea prelevSrl glucoze’ in pertferie; | ‘Sctimularea receptorlor a, > inhibarea secretel de insulin’ din | celle de tip 6 ale insutelor Langerhans. | | @hipertactacidemie; | | @hiperkaliemie. Efecte farmacodinamice ale catecolaminelor |B. Bfecte metabolice. Efecte asupra glandelor exocrine gi | endocrine ( |» In concentratii mari catecolaminele produc: | $acidoz metabolicd (activarea receptorilor 8 induce captarea K* in| | celle, ceea ce determing sc&derea K* extracelular conduce la | 9 sidere a concentrate! K* plasmin tmpul tres su a0, protecte impobrva unei cregter in exces a K* plasmatc in timpul unui efort fizic); | hiperipemie, medietS prin receptorl B, gi By, a céror stmulare | produce lipolizi (spre deosebre de receptor 0, care inhibs| tipoiza). someone | Efecte farmacodinamice ale catecolaminelor 8, Efecte metabolice. Efecte asupra glandelor exocrine si | endocrine (continuare) | > La nivelul rinichiulul: — " |" rin receptor 6, presinaptcl > stimuarea sere i elberri de | renin’; | “Prin receptoril a, presinaptic -> Inhibarea elibeririide rening. | ‘@Cregterea metabolismului bazal (efectul calorigen). ‘2Noredrenaina foacS un rol important in aplrares fais de frig 2 ‘organismului uman. tin conditi fiziologice, catecolaminele cresc consumul de axigen, > Glande exocrine: prin receptoril a, presinaptic! -> inhibarea secretiel salivare de apa gi K* gi a secretiei exocrine pancreatic. > Glande endocrine: prin stimularea receptorilor 8, > cresterea| ‘sintezei de melatoniné de citre glanda pineala, Stimularea simpatica determin8, prostaglandine. xz} 44Influentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ | Reglarea pre si postsinapticd |» Reglarea presinaptici: eine ‘Presinaptic se glsesc autoreceptori (sau autoceptori): receptor ‘2, 8, gi Dp presinaptic, care regleaz’ elberarea unuia dintre| neurotransmititor: | + Prin_stimularea receptorior a; presinaptici > inhibarea celberiri NA din terminatia nervoass, dec, la pentere, este inhibatd activtatea simpaticuli. + Prin stimuiarea receptorior 8, presinaptci > eliberaren de NA. Prin stmuiarea_receptorior 0, presinaptici > inhibarea liberi de NA, Dopamini. ‘Terminatile nervior adrenergici pot regia alii recepteri (heteroreceptor), cum ar fi receptorii pentru Aceicoling (receptori M,), receptorl pentru prostaglandine gi receptor pentru poipeptide. Reglarea pre si postsinapticé > ma cata ———— | éedesenstiizarea adrenoceptor (toleranta sau reacia refratar sau, tahfaca) > dipB emuneea le cateclamine | medicamente simpatcommence; | sechestrarea receptorir in membrana cellars; chia sre eer (jae secant su rege Joasd sau ,down-regustion"); ‘ingctivarea receptor prin fostoriare; moduiaea flecirul proces primar, la nivelul complendul | neurtransiitor-receptr, prin pocese simultane, reazate prin intermediul unera. sau atora.citre mediator chimil, care) acioneazS pe ier receptor. Substante cu actiune stimulatoare asupra SNV simpatic | Caasificare | (> 1, Stimulante “ale " receptorilor” "peerage ~2) | dopaminergici ‘21.1. Cu actiune direct’ (agoniste pe receptori): | | Geil; Nadas Qerphaira); "Doping | Sbopamina, | $1.2, Cu actiune indirect (de eliberare noradrenaline!) si | directd (agonist pe receptorii a): Efedrina. | P 2 Stimulante ale receptorilor —_a-adrenergici) (vasoconstrictoare) 2.1. Cu administrare sistemicd: Fenilefrina; Etiefrina; Metoxamina; Midodrine; Metaraminol. 2.2. Cu administrare locala (topicé): Nafazolina; Tetrizolina; Oximetazolina; Xylometazolina. | | | 45Influentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ ‘Substante cu actiune stimulatoare asupra SNV simpatic Clasificare (continuare) |> 3. Stimulante ; receptofilor $3.1. Stimulante semiselective i py-adrenergice (stimulante B-adrenergice de generatia a t eau coches de casts curt ne {loprterenay Oepreaie, fnwepnettnas + Gi ache predominant pe receptor 8 vascular: Burin, Bamethan. 3.2. Stimulante selective 8: Dobutarrina, Prenalterol. 3,3. Stimulante selective B (de generatia a I1-2): | * Indicate in astmal brongic: ~Duratl medie de actune 9iefect rapid: Salbutamel, ‘Terbutalina, Fenoterol, Clenbuterol, Prbuterol, Procaterol; | ~Duatd urgl de actune 91 eect tartiv: Seimeter, - Dar superungé de acne: Bambuterol, | indicate in, avalul prematr: Salbutamo), Isoetharna, Isoxupring Substante cu actiune stimulatoare asupra SNV simpatic Clasificare (continuare) oe Ali eliberatori de” catecolaimine (alti decat “Efedrina,, Fenilefrina gi Nafazolina) +441, Amfetamina si derivatii sit Amfetamina, Hidroxiamfetamina, Metamfetamina, Fenmetrazina, Peri, Fenilpropanolamina, Metifenidat, Metilen-diox-metamfetamina (MMA). $4.2. Alte structuri: Amantadina. » 5, Simpaticomimetice speciale: Cocaina, Tamina > 6. Substituenti ai carentei de dopamind: ‘ “L-Dopa (Levo-Dopa) ~ precursor al dopaminel, poate fi asociat) - sau nu cu: | + inhibitor’ ai dopa-decarboxilazei: Benserazida, Carbidopa; |. | inhibitor’ ai monoaminoxidazel de tip B: Selegline, Raseailine, | Lazaberide, Mofegline; inhibitor’ | ai catecoto-meti-transferazel: Tolcapo Substante cu acne stimulatoare asupra SNV simpatic | lasificare (continuare) « Agonigt al réceptorilor dopamiiargid yen ~Ergopestine: Gromocrptina, Usuride, Pergo, Cabergoline; —Derivati neergopeptinici: Piribedil, Ropinirole, poner, | Pramipexole, Talipexole. 5 | ssadmiisrare de precursoni al NA Steere - ferilserina (DOPS). ‘$Grefe de fesutcromatin in nuceul caudat. > 7. Inhibitor’ ai monoaminoxidazel: | “Netelectv: - Hirazie: Fenelsina, Isocarbexazid - Nehidrenide: Tranylcypromine, Dextroamfetamina, | «)Selectiv de ti IMAO-A: Moclobemide, Brfaromine, Toavatone. > 8, Inhibitari selectivi ai recaptarii de NA: Reboxetine. |Influentarea farmacologic& a sistemului nervos vegetativ Substante cu actiune stimulatoare asupra SNV simpatic ‘Casificare (contin : » 9, Inhibitori ai recaptarii de NA ‘plus atte! ‘mecanisme asociate de actiune: | ‘Antidepresive triclice (de generatia 1): |" Imipramina, Desipramina, Clomipramina, Trimipreming; =. |» Amtrptiina, Noristina, Butiptiina; |, Damein, Pret. | SAntidepresive heterociice (de generatia a Il-a gi 2 TI-2) '* Cu actiune neselectivi pe neurotransmititorii aminici: Cu efecte anticolinergice: Maprotiin, Nomifensine, Amoxapine; Far efecte anticolinergice: Venlafaxine, Bupropion. 1 Stimulante ale receptorilor a, B-adrenergici + dopaminergici aasiicare > 1.21. Cu actiune directs (aponiste pe receptor}: “Adrenalina (Epinefrina); ‘@Noracrenalina (Norepinefina); -2Dopamina; | @Ibopamina. |> 1.2. Cu actiune indirectd (de eliberare a noradrenalinei) si direct (agonist pe receptorii alfa): ‘Efedrina. Adrenalina | | Maca eID oe ‘agonist al receptorior a= ayradrenerpici,B, * By = By-adrenergic.| > Indica: || $alergiide tip I severe (de exemplu, goc anafactic) ~iv.; “resusctare in stop cardiorespirator (Lv); | “¢glaucom (topic); | | singer difuze dela suprafata peli sau mucoaselor (topic); | trasoclere cu anestuzicele locale (datortS efectului vasoconstrictor| | lecreste durata de acune); | ‘astm brongic crzé (nsott de edem al mucoasel)- inhalator.Influer farmacologic’ a sistemului nervos vegetativ ntarea Adrenalina |> bfecte adverse ls administra Lv, iv ARIE GH Boe pring | ‘anvletate, paloare, palptati | ‘crepterea tensiunilarteriale (cu complicati de tip edem pulmonar, accident vascular cerebral, infarct miocardic, artmil pind la) fioriae ventricular’). |: > contraindicti: | ‘ranging pectoralé, tahiaritmi, HTA; |. “Spersoane cu rise crescut de accident vascular cerebral; | a | ‘hipertiroidi; ‘nw se asociazi Adrenalina cu: * preparate cu calcu, + anestezicele locale ~ in cazul anestezie! locale la nivelul| ‘extremititilor. rer | Noradrenalina i |» Mecanism de actune: RN | “agonist al receptorilor c, = a,-adrenergici, 8, >> B-adrenergici > Indicati ‘@sEngersridfuze de la suprafata piel sau mucoaselor; | trasociere cu anestezicele locale (datorta efectuui vasoconstrictor | le cregte durata de actune). |» Efectele adverse gi contraindicatile sunt mai reduse comparativ al “ ale Adrenaline’. | - > Mecanisme de actune: | Agonist al receptorior dopaminergic (simuleaza acest receptor sila doze mici: . | sActivesz’ receptor D, In dlferte paturi vasculare >) ~ vasodlataie; . | spewarea receporiorpresinapic! D; > suprims elbererea de | Noradrenaling, Dopaming; | Agonist al receptorilor B (stimuleaz’ acesti receptori la doze | medi | @ Agonist al receptorilor a (stimuleaz’ acesti receptori la doze mari). > Indicati: goc cardiogen (este singura catecolaming folostS pentru ‘aceasté indicate). > Bfecte adverse: great, virsitur, durer anginoase. 48Influentarea farmacologic’ a sistemului nervos vegetativ > Contraindicati: . ‘rhipo- / hipertensiune arterial, tulburér! de ritm, tuburéri de; conducere, angind pectoral srscleroze cerebrale; tglaucom; ‘migren’; -emeanil schizcfreni, Efedrina | > Wecane eee oe ‘In primal rénd, elbereaz3 noradrenalina din depocttele celuiare; | In plus, este agonist al receptorlor a, a, By, By adrenergic! |> Efecte farmacodinamice: | Sefect inotrop poativ, craps condhcarn esa 1 sbi| | | | ventricular’; ‘evasoconstrctie:creste presiunea arterials sistolicS gi diastolic; ‘scade permeabiltatea caplaré gi postcapitar (care sunt crescute sub actiunea divergilr factor patologic). ‘brenhodiatate; ‘la nivelul SNC, determin’ efecte de tip amfetaminic: efecte | psthoanaleptice (trezire corticalg, creterea puter de concentrare| | a atentiel, memorizare, invétare) si efecte anorexigene; Efedrina | | tncicati (este aeritv tate tera | sbloc atiowentrcuar (ca aternativs,p.0.); ‘hipotensiune artenalé ugoard (ca alternativa, p.o.); ‘astm brongl cri (in injereaterepe, inhalator); ‘reduce edemul mucoasei nazale (ite) sau conjunctivale (Conjunctivte), cufaré component aergics. > Efecte adverse: “Ptahiaritmi (pn la fbratie ventricuar’); ‘Seresteri excesive ale valorilor TA; | ‘Stahifiaxe (dupi administréri repetate, datorti epuzSri depositelor neuronale de NA); ‘anorexie; dependent’ psticS. Lo ___lInfluentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ Efedrina > Contraindicatl: ‘SHTA, tahiartmi, anginS pectoral; ‘epsthoze endogene (in special man, schizotreni. > Obs: Cocaina reduce efectele Efecrinei (Cocaine impiedic& recaptarea Noradrenalinel de citre terminatia simpaticl, deci va Impledica gl patrunderea Efedrine’ in terminalia sinaptic’), | 2, Stimulante ale receptorior a-adrenergic | (vasoconstrictoare) lasificare. > 2. cuneate soma ‘Pagonist al receptoilr a, gi adrenergici:Etlefrina; “agonist al receptorior a, >>> c adrenergic $i eliberator de oradrenalina din depocttele celulare: Fenllefrina; “ragonisti q, selectivi: Metoxamina; Midodrine; Metaraminol. > 2.2. Cu administrare locald (topicd): ‘Nafazolina; Tetrizaling; 2.1. Stimulante ale receptorilor a-adrenergici, cu administrare sistemica |> eterna oh RE “eMecanism de actiune: agonist al receptorilor c gl a, adrenergicl. | | ‘Efecte farmecodinamice: cregte presiunea arterial sistolic’ gi) diastolicd; | ‘Indica: hipotensiune arterials (tratament de fond). | > Fenilefrina | ‘Mecoriame de actiune: in prim rnd, este agonist al recestorior) iq >>>> 1 adrenergic, pls, sibereast noradrenaina dn) | eporitele ceiare. | ‘Etec farmacodinamice: | «+ cregte presiunea arterialé sistoic8 gi diastolcl; * prin, reflec compenssior (rosa vagal), cups reterea tensiuni arterale, se produce o perioad8 scuttS de bradicardie; + midriaz’ de scurts durats (cBteva minute); + reduce edemal mucoasei nazele sau conjunctivale .Influentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ [Ate stmulante ale recetorior a-adrenergic cu adminisbare| | sistemicd (continuare) | |> Feniletrina (continiare) ~ nani * producerea midriazel de diagnostic (topic); + hipotensiune arterilé (9.0); | tahicarditparexstie supraventricular (.v., a alternativ); | | ‘+ se asociaza ca vasoconstrictor la anestezicele locale; { | ‘+ diagnosticul sindromului Claude-Bernard-Homer cu leziuni pre-| $1 postyanglionare. | | Bfecte adverse: tahiflaxie, cresterea tensiuni arteriale, tahicardie. | “Contraindicati: HTA, tahiaritmil, angind pectoral, hipertiroidi. | ne stimulant ale receptorlor a-adrenergic, cu administrare| sistemica (continuare) > maou Metoxamina ‘4 Mecanism de actiune: agonist «, selectiv. “4 Efecte farmacodinamice: ‘cregtere de lung’ duraté a presiunii arteriale sstolce gi diastlice; + bradicardie (prin refiex compensator vagal). ‘Indicati: hipotensiune arterial (ca akernativa). | wv i Alte stimulante ale receptorilor a-adrenergic), cu administrare sistemicé (continuare) |> Metaraminot Mecanism de actune: agonist a, select. | Bfectefarmacodinamice: | puteric eect de cregtere a presiun sistolce dastoice; | bradicardie reflex; | ecregte tonusul venos, dar scade foal sanguin renal gi | cerebral, : | + Determing, la om, vasoconstrictia vaselor pulmonere. | Indicafi: hipotensiune arterialS (ca alternativ’).Influentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ |2.2. Stimulante ale receptorilor a-adrenergic, cu administrare locala: Nafazolina sieweminsasio— | |> Mocarime de acne: ragonist al receptorior ay gi ap adrenergic ‘intro proportie redusé, elibereaz’ noradrenalina din depoztele| | celulare. > Efecte farmacodinamice: reducerea edemului mucoasei nazale sau cconjunctvale. > Indica: rinte sau conjunctivite nespecfice sau alergice. > Bfecte adverse: | ‘rtaifiaxe; ‘ratrofia mucoasei nazale, pin’ la rinité atrofica; tla copii sub 3 ani > hipotensiune arterial, colaps, tulburéri respirator, goc, com; | ‘tla adult, dozele crescute > cresteri ale tensiunii arteriale i cregterea conductivitati in tesutul excitoconductor (pind ka | Nite stimulante ale receptorilor a-adrenergici, cu administrare| ocala (topica) |» -wenrtnaad? Atenas ‘Mecanism de acjune: agonist al receptorlor a, gi ap adrenergic ‘Indicall:rnite nespectfice sau alergice. |> oximetazofina | Mecanism de actiune: agonist al receptorilor a gi ay adrenergici ‘ndicai:rnite nespecifice sau aergice. | efecte adverse: + Finite atrfice (cu 0 frecvent mai mics); | ‘hipotensiune arteriall (la nivelul SNC > produce efecte Clonidine). |> Xylometazolina ‘Mecanism de actune: agonist al receptorior x, gi ay adrenergic, | | tna: ine nespetice sau alergice i- | 3, Stimulante ale receptorilor B-adrenergici Clasificare > 3.1, Stimulante semiselective fi, §i 6; “Sdrenergice (stimulante Bradrenergice de generaia a I-a): Cu actune semiselectvs i de scurté durath (1-4 ore): Tsoprenalina (Isoproterenc)), Orciprenalina, Ebinorepinerina. ‘Cu acfune preominant® pe receptor vascular: uterine, | an. |> 3.2. Stimulante selective 6,: Dobutamina, Prenatero. 2 |> 3.3, Stimulante selective, (de generatia a Il-a): oe “Indicate in astmul brongic: ts ‘durat medie de actune (6 ore) gi efect rapid (dup8. 1-2 finde): Sebutemol,Tebutalina,” Fenctere,Cenbutero, Prbuteroi,Procaterol + duratl lungs de actiune (12 ore) gi efect tardiv (dup 10-12 ura ung de ate (12 oe) (up ‘ + duratl superung8 de actiune (24 ore): Bambuterol | ‘Indicate in travail premstur: Salbutamol,Isoetharina, Isoxuprina, Ritodrine, 32Influentarea farmacologics a sistemului nervos vegetativ | Contraindicatii ale stimulantelor receptorilor B-adrenergici glaucom (pentru f; stimulate); |> migrene gi alte cefalel pulsatile (pentru B, stimulante); > angind pectoral; >> aritmil, tahicardii paroxistice supraventriculare; > TA, > hipertiroidii; |» psthoze endogene. | eH |> Efecte farmacodinamice: ~ cronotrop gi inotrop poztiv; + puternic bronhedilatator. > Indica: | “resusctarea stopuluicardiorespirator din IMA cu asistoli sau BAV total (Lv), | astm bronpic (doar inal, co alternativ8, sub forms de aerosol, _apol se continud cu By-stimulante). j > Bfecte adverse: | ‘greats, vireBturi, cefale; | ‘palpttat (prin tulburdrt de itm, pn ta fbriage ventricular’), dureri angnoase, > Dezavantaje: durata de actiune scurts gi stimularea puternicd 2 receptorr B, cardiac. | Ae stimulante semiselective ale receptor B; si Ba | Brot shea] > Orciprenatina | ‘#Mecanism de actiune: agonist al receptorilor 8, gi B, (efecte mai! intense pe receptor & decit pe receptori By: B >> 8). | + Efecte farmacadinamice: putemic bronhodlatator, slab cronotrop 4 inotrop peztive. Ese mal greu supus actuni encmelor ce metabolizes catecolaminele, Indicate: astm brongic (rar foosit in prezent). ‘2 Mecanism de actune: agonist al receptorlor 8, gi B, (8, >> &). +} Efecte farmacodinamice: puternic bronhodilatator gi vasodliatator. “FIndicabi: caudicape intermitent’, sindrom Raynaud (rar folest in| prezent). | Ld 33Influentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ 3.2. Stimulante selective ale recap Br renege > Dobutamina "oMecarism de acne: agonist al receporlor iar ta doze mar este $i agonist al receptorilr a, vascula | -#Bfecte farmacodinamice: ‘ efect inctrop pozitiv accentuat, faré a influenta semnificativ ~ freeventa cardiac’ gi TA; | '* prezinté fenomen de down-reglare (forma de tahifilaxie); + poate induce aritmi, dure anginoase; | + reduce edemul mucoaselor. | 4 Indieati: soe cardiogen; insuficienta cardiacé congestiva. ‘Efecte adverse: tahicardie gi cregterea consumului de axgen rmiocardic. > Prenalterol ‘Mecanism de actune: agonist partial al receptorior 8,. ‘Indicatie: unele forme clinice de insuficientS cardiacd (in terapie ‘Stimulante selective ale receptoritor B,-adrenergici > erect tarsal” << 5 etme ‘fect imunosupresor, ‘refect antinflamator; ‘la concentra scBzute, aciveaz’ canalele de K, Ca?*-dependente! din celulele muscuiare netede ale cilorrespiratori gi de la nivel linfocttelor; ‘tfenomen de stabilizare membranar8_(inhib3 cesrariara| . rmastocteor); . ‘estimuleaz’ mecanismul de autoepurare brongic mucociars. > Bfecte adverse: \- ‘tremor, mai ales, la rivelul mainilor; | . ‘¢refect bronhodilatator; |. | | ‘Sanvietate, nervozitate, agitatie, cefalee; ‘pala, durerianginoase; ‘hiperpotasiemie (dup doze mar). “ 4. Ali eliberatori de catecolamine (alti decat Efedrina, | ~ Fenilefrina si Nafazolina) - ciasificare | > 4.1. Amfetamina gi derivatil sii; “2° ‘Amfetamina, ‘@Hidroxiamfetamina, | @Metamfetamina, ‘¢Fenmetrazina, ‘@Pemolin, | @Fenilpropanolamina, ‘eMetfeniat, +#Metiler-dicxi-metamfetamina (MDMA) = Ecstasy. I, 4.2. Alte structuri: Amantadina. 34Influentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ Ali eliberatori de catecolamine — efecte farmacodinamice eet > Lanivelul SNC: | Elberearh NA si dopaming > efecte psihoanaleptice §] ‘anorexigene, Determin’ dependent psthicd putemic§, avénd potential adictiv. Dups cfteva siptiméni de consum, apare pshoza amfetaminicS, cu delir organiza. +#Stimuleazi direct sstemul reticulat activator ascendent, | ‘Inhib MAO. ‘#Inhibs recaptares de catecolamine. > in penterie: “Determind cregterea tensuni arterale, | | “4+Efecte inotrop pozttiv, cronotrop poritv, dromotrop porttiv. / ‘Ati eliberatori de catecolamine — efecte adverse, | contraindicati > Bfecte adverse: ™ ‘Yoreati, varsituri, constipatie sau diaree; | -@HTA, tahiartmil, cefalee, dureri anginoase; | s¢dedangarea episoadetor acute in psihazele endogene; | @dependenté psihics, cu potential adictiv; { | tubule ofnditi coerente (psinex’ amfetaminics cu deli | _ erganiat). | |> Contraindicai: | | ‘+psihoze (schizofrenil, psihoze bipolare), lablitate psiic3; | | comb ‘sindrom Tourette; SHTA, tahiaritm “leziuni ateromatoase coronariene sau cerebrale severe; “?glaucom. 4.1. Alt eliberatori de catecolamine ‘Amfetamina si derivatii s3i > amet a + Indicati: narcolepsie; * sndrom hiperkinetic cu defen mentnerea ate la cop, + enuresis ‘adjuvant in boala Parkinson; + adjuvant in crzele de epilenste pest mal; + stimularea performantelor psihomotori. > Metamfetamina | “+Actuni foarte aseminétoare cu ale Amfetaminel, dar presintl 0 Intenstate mai mare a aciunlor la nivel central gi periferic. > Fenmetrazina ‘Efecte asemfnitoare cu ale Amfetaminel, determin’ drogodependenta. 1 | __ 6 ste indicat ca anorexigen.Influentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ Ali eliberatori de catecolamine Amfetamina si derivatii sai (continuare) |>> Metilfenidat gi Pemotin ‘ . “GEfecte farmacologice majore i poteniial de determinere a rogodependentei similare cu cele ale Amfetaminel > Fenllpropanolamina * ‘Este 0 varianté amfetaminic’ cu efecte slabe supra) ~ ‘comportamentului psihic. Administrarea sa. determin HTA severd gi risc de leziune! rmioeardis i > Hidroxiamfetamina | ‘#Pétunde mai slab in SNC, dar efectele sale perterice sunt] ” datorate proprititi de eliberere a catecolaminelor. ‘ndicati: sindrom Homer au leziune preganglionaré (ca ‘aterativa). a > Metilen-dioxi-metamfetamina (MDMA sau ,Ecstasy") | - ‘Efecte farmacodinamice: euforie, halucnati, —comportament| stereotipic. — | 4.2. Alt eliberatori de catecolamine ‘Amantadina > Mecanti'a wete? “cr eae ‘agonist neselectv al receptorior dopaminergic; | trelberator de dopaming la nivelul SNC gi de inhibare @ recaptéi ‘dopaminel, cu efecte directe dopaminergice postsinaptice; ‘antagonist al receptorior NMDA. | sinhibarea proteinei M2 de la nivelul suprafetei capsidei virale > | este impledicats pStrunderea materialuiui genetic viral in nuceu gi | este impiedicatS asamblarea gi eliberarea de nol vio. > Indicti: antiviral; % ‘boaia Parkinson ~ ca alternativl (in monoterapie sau asociat cul ~ ae antiparkinsoniene — este mai bine tolerat, dar mai putin activ), 5. Simpaticomimetice speciale | Cocaina iP > Mecenism de actune: inhib receptarea Tioradrerainel er termina nervoass. | - > Efectefermacodinamice: | ‘Efecte simpaticomimetice centrale gl periferice: midriazl,| taharitmii, cregteri tensionale. ‘Perforatie de sept nazal (prin prizare nazala, in administrar croric’), Foe rel > coer pie aril degre pel api > Ubi: In scop nemedical > pentru efectul euforizant. | #Indicati: anestezic local de suprafats tn ORL gi oftalmologie. 36Influentarea farmacologic& a sistemului nervos vegetativ Simpaticomimetice speciale Tiramina | > Este un produs rezuitat dint metabotismul normal af Greate "rapid| ‘metabolizat prin MAO. » Mecanisme de actiune: | +blocarea recaptérii noradrenalinel; ‘eliberarea noradrenalinei din depozite. > Efecte farmacodinamice: similare cu ale NA. P La pacientil tratati cu inhibitori de MAO, aceste efecte pot fi puternic: | intensificate, determinénd 0 crestere marcati 2 TA. Alimentele cu | continut crescut de tramind, (brénzeturi gi bauturi fermentate), | ‘trebuie consumate cu prudenta de ctre persoanele cu HTA gi sunt! ‘contraindicate in timpultratamentului cu inhibitor! de MAO. | ‘Ate stimulante ale SNV simpatic |> 6. Substituenti ai carentei de dopamina (indicat Wi terapia bot | Parkinson) ~ vor fi prezertati la capttolul “Influentarea farmacologicé 8 sistemului neuromuscular” ‘/Substituirea carentel de dopamina: + Precursor ai dopamine: L-Dope (Levo-Dopa) ‘poate fi asociaté sau nu cu inhibitori ai enzimelor care: inactiveac3 perfric gi/sau central L-Dopa: | »inhibitori ai dopa-decarboxilazei: Benserazida, Carbidopa; inhibtori ai monoaminoxidazei de tip B MAO-B: Selegiine, Rasagiine, Lazabemide, Mofegiine; inhibitor’ ai_catecolo-metitbansterazel: Toleapone, Ntecapone, Entacapone. | Alte stimulante ale SNV simpatic ~Derivaf neergopeptinic: Pirbedl, Ropnirle, Apomerting, Pramipexole, Talipexole. | @Administrare de precursori ai Noradrenalinel: Di-Threo-3,4-' dihidrox-fenilserine (DOPS). ‘Grefe de tesut cromafin in nucleul caudat. |» 7. Inhibitor ai monoaminoxidazei (indicat) ca antidepresive) - | vor fi prezentati la capitolul "Influentarea farmacologicé a afectiunilor pice” | “tNeselectv:- Hidrande: Fenelsna,Isocarboxazid; i ~ Nehidrazide: Tranykcypromine, Dextroamfetamina, | | __ Selec de tip IMAO-A: Moclobemide, Brofa 37Influentarea farmacologic’ a sistemului nervos vegetativ Alte stimulante ale SNV simpatic |» & Inhibitori selectivi ai recaptiri te “NA” (iidicate””cal antidepresive) ~ vor fi prezentali la _capitolul “Influentarea | Rhassagl eaoukiorsrbte’:Renlint |> 9. Inhibitori ai recaptirii de NA si de serotonin plus alte | mecanisme asociate de actiune (indicate ca antidepresive) - vor| | fi prezentati la captolul “Infiuentarea ic8 a afectuniior pshhice”: | ‘Aniidepresive trccice (de generatia 1): | | + Imipramina, Desipramina, Comipramina, Trimipreming; + Amiziptiina, Nortiptiing, Butriptiina, + Doxepin, Protiptiin. ‘Antidepresive heterociclice (de generatia a Ila gi a IlI-a) *# Cu acfune neselectiv’ pe neurotransmitorii aminici: | ~Cu efecte anticoinergice: Maprotiin, Nomifensine, ‘aroapine: | 58Influentarea farmacologic& a sistemului nervos vegetativ ‘Substante cu actiune inhibitoare asupra SNV- | simpatic 1. Blocante (antagonisti competitivi) ale receptorilor | adrenergici si/sau dopaminergici | 2. Inhibitor’ ai sintezei de dopamind si noradrenaling | inhibitor’ ai tirozin-hidroxilazel) | 3, Neurosimpaticolitice 1. Blocante (antagonisti competiivi sau inhibitoare) ale | | receptorilor adrenergici si/sau dopaminergici | Clasificare | > 1.1. Blocante (antagonigti competitivi) “neselective™ale! receptorilor a; $i a, Dy, Dy, Dy (+ antagonisti ai receptoriior M, pe) ' ‘Fenotiazine cu lant secundar: + alfati: Corpromatina, Levemepromazina; * piperidine: Troridazina; | * piperazinic: Fufenazina, Trifluoperazina, Perfenazina; | ‘Tioxantene: Titixen, Clorprotinen; | ‘Butirofenone: Haloperidol, Droperidol;, ‘*Struduri dferte: Risperidone, Clozapine, Quetiopine, Olanzapine, Sertindole, Molindone, Sulpiride, Loxapine, Remoxipride,) Zpprasidone, Aripirazcle. | [> 1.2. Blocante (antagonisti competitivi) selective ale. |” receptartor dopanuvergiciB,t +$Diferilbutipiperdine: Pimozide. . Blcant (antag compet) ale receptor adres isa copaineris aS, a (ealagothe Cpa epee te! ‘Blocante semiselective ay = ay (a,y0,-blecante); + deriva imidazoini: Fentolamina; derivat_ hid ai alcaloizior polipeptidici din Ergot: Ergotamina, derivali hidrogenati ai Ergotaxine! (complex | format din Ergocristina, Ergocnptina i Ergocomnina) gi, Dihidroergocristina; | derivati de benzodioxan. | tocar selective o, (a bocrte): Fenodbenearing, Prazciy | “Terazosin, Dexazosin, ‘Trimazosin, Indoramin, —Tamsulczin, | affuzosin | “> Blocante selective aq: Yohimbina, Tolazoiine, Rauwolscina. “Socante alg receporor al. presapic el srwante (agri) ale receptorilor a, presinaptici: Urapi | 39Influentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ | Blocante (antagonisti competitivi) ale receptorilor adrenergici | | ie dopaminergic | lasificare (continuar se > La, loans (tagon compat) ‘feceptortor Be) “»Blocante semiselective 8, B. (8, By-blocante): | a ‘88 _activitate simpaticomimetic’ intrinsecd (fara ASI):! Propranolol, Timolol, Sotalol, Nadolol, Bupranolol; | '* cu activitate simpaticomimetic’ intrinsec’ (cu ASI): Oxprenoicl,, ~ Alprenolol, Pindolol, Penbutolol, Carteoiol.. ‘4Blocante selective 8, (B,-blocante): «fr ASI: Metoprolol, Atenolol, Bisoprolol, Betaxolol, Esmolal,| Nebivoll; + cu ASI: Acebutolol, Ceiiprolol. is ‘Blocante selective f (nu prezintd deocamdaté indicati) ‘terapeutice): Butoxamina, > 1.5. Blocante (antagonisti competitivi) ale receptorilor « si 8 (@,B-blocante): Labetalol, Carvedilel, Medroxolol, Bucindolol. Blocante semiselective ale receptorilor a-adrenergici Derivati imidazolinici: Fentolamina > Mecantsitié da Seine: “°° SSAC | 3 Antagonist compettv al receptorlora,= «+ adrenergic. \- ‘Antagonist competiiv al receptor serotoninergic tip 2 (SH). ‘Agonist al receptorlor muscarinic (M). “Agonist al receptorlorhistaminergici H, Hp | ‘Actune directS pe musculature netedé vasculars. 7 > Efecte farmacodinamice: | + Vasodilatate cu scBderea TA prin: = blocarea receptorilor c,vadrenergici_postsinaptici (prin| mecanism compensator, se produce sciderea rezistentel periferice gi cresterea intoarcerii venoase); i | «rin actiune de agonist pe receptori histaminergici Hy; * prin actiune direct3 pe musculatura netedS vascuiara Blocante semiselective ale receptorilor a-adrenergici Derivatiimidazoiinici: Fentolamina (continuare) > ec fancies orbs SESER em “Prin blocaea receptrlor ay presing lee desinhbarea, la rive cena, ebers dc NA) 9 va pace, el pete ect Inctrop post 9 eregeres debit cardiac. ‘Efecte de tip parasimpaticomimetic (stimularea perstatismul) \wadulul digest g coniracla muscuaurit netede brongce) = fecte antagontate de Atropina. ‘Stimularea secrete! acide gastrice (prin actune de agonist al receptorior gH) > Reacti adverse: | ‘tahiti, tahini (forilafe venticular’, la doze mar), |“ hipotensiime ertostaic; ” ‘durer abdominae, viru, diaree, cae ulcerosse; | administrarea intrepenian ‘de lungs duratl. conduce la rotice locale, “= utInfluentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ Blocante semiselective ale receptorilor a-adrenergici | Derivati imidazolinici: Fentolamina i (> Indicati: —— | | ‘@feocromocitom (tratamentul pre i intraoperator, cazuri inoperabile; pentru diagnosticul feocromocitomului); ‘flebite, trombofiebite; ‘traumatisme asociate cu tulburiri circulatorii; | ¢sindrom Raynaud; | IC acutd (edem pulmonar acut), unele cazuri de infarct miocardic! | 2c | 905; ‘disfuncti erectile (in asociere cu Pepaverina, prin Injectare jn) | __vasele peniene). | > Contraindicati: ulcer gastro-duodenal; hipovolemie.. | Biocante semiselective ale receptorilor a-adrenergici Derivati hidrogenaii ai alcaloizilor polipeptidici din ergot °> Alcaloiil polipestidie! din ergot cu aceite efects Sink reprezertal de |) complexul Ergotonine! (amestec de Ergocomin8, Ergocristing, |, Eroeraing. | |)» Mecanisme de actiune: | @Acegti alealoizi au efecte antagoniste pe fibra muscuiar| | ‘vascular’: relaxant prin efect agonist partial pe receptoni a $i | contracturant prin efect direct. 4Complexul Ergotoxinei: | * antagonist partial al receptorilor a, gi a;-adrenergici. | ‘antagonist al receptorilor SHT,.. [> Surse: bobul de secaré parantat de Claviceps purpurea. Blocante semiselective ale receptorilor a-adrenergici Derivafi hidrogenati ai alcaloizilor polipeptidici din ergot y hanlce 2 Se + Complexul Ergotoxinei > vasodilatatie cu hipotensiune arterial gi bradicardie prin mecanism central, ‘Prin hidragenare (Dihidroergotoxina) -> produc vasodilatatie cul hipotensiune arterials, in primul rand, prin inhibarea centralé 2) activititi vasomotoare, cu bradicarcie centralé, Efectele centrale se produc la doze inferioare celor necesare bloc&rii a-perferice. Efectul vasoconstrictor datorat efectului de antagonist partial al receptor azadrenergici este mult mai edu si pot fl tlizai ca cblocant compettiv, cu un grad de actvtateintrinsecs > Indic “adjuvant in ratamentu hipertensiunilareraie; ‘tuburd de igae cerebral, tuburii cerebrale de tip boals aInfluentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ Blocante semiselectve ale receptorilor a-adrenergid |” Datival hidrogenat! ai aicaloizior polpoptidic cin ergot | . |> React adverse: a Arenen great, virsStur, diaree; | ‘etoxienate asupra endotellull vascular; | 4 ‘tsomnolenta; hipotensiune marcat, accentuat de ortostatism; = ‘la doze mar: fenomene de “ergotism”, manifestate prin stimulare! inervoasi central, cu: insomnie, halucinati, cogmaruri, delir; | ‘nefrotoxéitate (doze mart sau tratament de lung’ durati),| ~ > Contraindicatii: - ‘psihoze endogene; | | | “esarcing, alaptere, perioada perinatall, copiii mici; “+hipotensiune arterial, bradicardie; ‘tinsuficienfé hepatic’, renalé. Blocante selective ale receptorilor a-adrenergic \ 2 Fenoxibenzamina | ho “Rema ccm} > Mecanisme de acute: i ‘Pantagoist competi al receptor aadeneri gin miu) mult mai redus3, al receptorior cy-adrenergicl (formeazl legitun) ‘covalente stabile cu receptoril adrenergic, ceea ce induce un efect| de foarte lungi duratl); i ‘tbiocant al receptorior HT, histaminergic Hi, muscarinic; |. ‘stimuleaza eliberarea ¢i inhib’ recaptarea NA; | ‘blocheazé transportu tubular renal al bazelor organice. | + > Efecte farmacodinamice prin biocarea receptorilor: ‘eayadrenergici 9 scidere marcatS a TA ci hipotensiune ‘ortostatcl, scSderea rezistenfe!periferice. Prin mecarism reflex, ccresc frecventa si debitul cardiac. “ ‘ay-adrenergici $i prin cregterea tur-over-ului NA > cresterea, ebiulu cardiac, a frecventei cardiace gi efect inotrop pezitv. Blocante selective ale receptorilor a,-adrenergict Fenoxibenzamina (continuare) > indica eae | s+feacromocitom: tratament (pre-fintraoperator, cazuri inoperable) ~ | in scop diagnostic |. ‘fiebite, trombofiebite; traumatisme asociate ou _tulburéi | circulator; degerturi;arteriopatit obstructive; sindrom Raynaud; | | srrar = alterativ’ terapeutic th insuficienta cardiac’ aout (edem) pulmonar acut), unele cazuri de infarct miocardic acut, | > React adverse: ‘hipotensiune ortostatic/ de efort/ postprandial; palpttabi dups ingestia de alcool; dureni anginoase; tahicardie, arm ‘+mioz’, congestia mucoasei nazale; usciciunea guri, inhibarea, ejeculri, greats, varsSturi ‘ ‘tsedare, oboseala, pierderea perceptiel timpulul; la doze | z produce conv. > Contraindicati: hipovolemie, insufkcientS coronariand; ulcer gastro- | duodenal; hiperpazie benigna de prostata; glaucom, 2Influentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ — | Blocante selective ale receptorilor «,-adrenergici Prazosin, Terazosin, Doxazosin, Trimazosin, Indoramin, Tamsulosin,Afzosn |> Mecanism de actune:, antagonist preeeptortor V7 Sirerergd sin misurd nesemrifentvd, a) receptorior ay | adrenergic, || Aifuzosin gi Tamsulosin sunt relativ selective pe receptorii oy- |“ adrenergic de la nivelul vaselor prostatel. Tamsulosin este eficient | Tn blocarea reveptorior a-adrenergic’ de la nivelul ureterelor (producdnd relaxare) |> Ehecte farmacodinamice: relavarea muscuiaturii netede vasculare, atat la nivel arterial, cat gi venos > scade TA. Nu determina decdt 0 | moderaté tahicardie compensatorie, dupé scBderea TA. |> Indica: - Prazosin > tratament de fond al HTA esenfale. *Teraosin, Doxazosin i Indoramin “> tatament de ford a HITA gi hiperplazia benignd de prostat, - Afuzosin, Tamsulosin > hiperplazia benign de prostata. > Reng mdr: Hrs posturalé (severé mai ales dupa prima Blocante selective ale receptorilor c-adrenergici Yohimbina, Tolazoline, Rauwolscina > Sursl Yohimbin8: Cormanthe'Vatinibe” > Mecanism de ey, cre ani cmpat recprer z adrenergic > Indicati: | @Yohimbina: * analgezic in neuropatii diabetice, in diabetul zaharat tip 2; |e cercetiri experimentale au evidentat cB produce 0 bun’) | ameliorare 2 functiei sexuale masculine, insé efectele la om| | ‘sunt limitate. | #Tolazoine: . | | sakernatie’ twrapeuticS ‘n afecini vasospastce parerie, | ‘sindrom Raynaud; * hipertensiunea pulmonar ou sindrom de detresé respirator la) ‘nou-nascuti. Blocante ale receptorilor a, presinaptici si stimulante ale receptorilor ay presinaptici: Urapidil > Mecanisme dé achune: "= eiacints | ‘Antagonist al receptor a,-postsinaptici. “Agonist al receptoriora,-presinaptc. “Agonist al receptoror serotoninergic HT, | etecte farmacodinamice: |" eschderea TA 4 Efect anole. > Indica n tratamental HTA Gr Europa).Influentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ Biocante semiselective ale receptorilor f adreneraici (betablocante) > Mecanisme de actune: ‘antagonist semiselectv al receptor B, * B, adrenergic; ‘blocant al receptorilor « adrenergici gi muscarinic (in msurd mul mai redusi gi dependent de doz); | @blocant al receptorilor serotoninergic! dispusi la nivelul sistemuil | nerves central (nu se cunoagte semnificatia clinics a acestul a rmecarism). > Efectefarmacocinamice ale Propranolol: La doze experimentale > efect de tip anestezic local (prin. mecanism de *stabiizare memibranars"). ‘La daze terapeutice determina efecte la nivel cardio-vascular, la | nivelul aparatului respirator, la nivel ocular, la nivelul SNC, efecte | metabolice. | | bin cazul supradozirii > efecte de tip chinidinc. Blocante semiselective ale receptoriior 8 adrenergici (betablocante) firé ASI - efecte farmacodinamice =. > La nivel cardio-vascular: : ‘ord: + deprima conducerea impuisulu fa nivelul nodullor sinoatil | atrio-ventricular(efect dromotrop negati), prelungeste durata Stole mecenice; + scade debit cardiac, + scade frecventa cardia (efectcronotrop negativ), j + ade fora de contrac orc (fet introp negath), + scade consumul de oxigen la nivel miocardic; \ ‘vase: prin mecanism reflex compensator, crete rezistenta) perifericl vascular’ (acest efect poate si ciminueze in timp). > La rivelul sistemuiui reninB-angictensind-aldosteron: scade nivel ~ rennel esmatice (prin Dlcarea receporior Bt presinapticaiza) la nivel celulelor juxtaglomeruiare renal | ] Blocante semiselective ale receptorilor B adrenergici | (betablocante) fara ASI - efecte farmacodinamice (continuare), > La nivelul aparatulu respitator 5 Grotihocohieerctie = > La nivel ocular > reduce secretia apoass la riveluleptalilcilar (prin blocare 8), deci scade presiunea intraocular. > La nivalul SNC efect ancoliic prin mecanism central (prin blacarea| | receptorior B, presinaptic) sau prin reducerea tulburéilor cardio- | circulator (reduce tahicardia provocati de efor, frig, emoti. |> efecte metaboice: | inhib efectul glicogenoitc gi lipolitic al catecolaminetor; ‘Seregte rivelul plamatic al trigiceridelor gi scade HOL-colesterolul plasmatic determinind aterogeness.Influentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ Blocante semiselective ale receptorilor 8 adrenergici (betablocante) fra ASI - indicati {> HA; feocromoctom (numai in asociere cu a blacante); > anvietate; > migrend; > tremor esental benign; tremor indus de tretamentul cu ity in psihozele bipolare; | > adjuvant in: “tboala Parkinson; sindromul de abstinenté fa elcoolici cronici; adictia la opiacee; adicta indus de substantele halucinogene; ‘shipertiridie,trotoxicozd (amelioreaz3 tahiaritmile, nelinistes); ‘tin schizfrenie, manie; > hipertensiune porta - de electie (pentru prevenirea hemoragilor digestive prin rupturi ale varicelor esofagiene). L ms Blocante semiselective ale receptorilor B adrenergici (betablocante) fara ASI ~ efecte adverse — scpsaewnstme ‘bradiaritmii pan’ la bloc atrio-vertricular (rar, chiar oprirea ‘cordulu); ‘agravarea insuficente cardiace globale; ‘emascheaz3 efectul hipoglicerniant al insulinei g! hipoglicemiantelor orale (reduce intenstatea palo, transpratie taicardel) ‘ebronhospasm; ‘etulburdiri neuropsihice: depresii, astenie, insomnie, hatucnat | expan; ‘administrarea cronicd. poate determina hipoacuzie, scSderea potentel sexvale; | ‘mai rar, determin&: tuiburari digestive (greaté, varsaturi,| diaree/constipatie); reacti imunologice tip II (sindrom lupoid), reac imunclogice de tp I (febré, purpur, ertem cutanat). Blocante semiselective ale receptorilor 6 adrenergici | (betablocante) faré ASI - contraindicatii | > inirerupereabrusc3 3” administra “Geclanpeaes strom oe abstinent (manifestat prin crize anginoase, infarct miocardic, aritmii, cardiace pind la fbriatie arallventriular, insomnie, nervoztate, cregtere importanti a valorilor TA). | | | disp severe; | Sinsuficient’ vascular’ periferics, sindrom Raynaud; 1 | | I ‘sindroame depresive; “esarcin’ (determing incetinirea cregterii intrauterine, hipoglicemie, “neonatal gi bradicardie). 65Infiuentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ Blocante semiselective ale receptorilor ® adrenergic (B- | [blocante) cu ASI: Oxprenola,Alprenoll,Findolol, Penbutolol,| Carteolol.. |> Prezintd aceleag! indicat, contraindleat “reach aaverse™ ca) Propranololui, cu diferenta c&, prezentind acthitate simpatics, inwinsec8, acfunea deprimant asupra corduiui este mai reduss ri pot fi indicate gi in insuficienta cardiacé sau bradicardl. Dar rir contraindicate in bloculatrio-ventricular. | a enaiceees ce nee eel |Blocante selective ale receptoriior B, adrenergici (B,-blocante)) f8r8 ASI: Metoprolol, Atenolol, Bisoprolol, Betaxolol, Esmolol, | Nebivolol. > Prezinta aceleagi "indicat, CRI FeBEN ares al Propranolol, cu. diferenta 3, prezentind selectivtate asupra menor as iene enn tener pth el 41m cazul pacientlor cu astm brongic. ral Bec se ie in tratamentul Lb cepa e ranbotaack hep heroes eS; vert roportie de 50%, deci poate fi administrat gi la pesoane cu insufcienté hepatica sau renal. _ > Betaxolol este preferat in tratamentul glaucomulu ‘> Nebivolol este B, blocent, faré ASI, care stimuleaza gi eliberares de |) oid nitric, find efiient la pacenti cu anginé pectoralé. gi astm brongic. Este contraindicat la boinavii cu glaucom, |Blocante selective ale receptorilor 8, adrenergici (B,-blocante) ‘cu ASI: Acebutolai, Celiprotol | simpatieS intinsecS pot fl indicat cu precauie gn cazul pacientior ‘cu insuficientS. cardiacS, bradicardie sau astm brongic. Rimane ‘contraindicatia la bolnavii cu bloc atro-ventricular. 66Influentarea farmacologic& a sistemului nervos vegetativ Blocante (antagonisti) ale receptorilor a $i B (a,B- Beane) Labetalol, Carvediol, Medroxolol, Bucindolol > Mecanism de actiune: “ ‘Antagonit al receptorlor ay, 6, By Ba. | > Indicatit: ‘in terapia _post-infarctmiocardic, gare oa of Sd antiodant prin captarea radicaior liberi de oxigen; . ‘Labetalt: indicat in feocromocitom, erage i: ‘Shipctersne are pos; | = ‘ptahicandle refed moderats. | ieee vote te bere rs, refer 2. Inhibitor ai sintezei de dopamin’ : Metyrosine > Mecano ea” NNN ‘Inhibitor competitiv al tirozin-hidroxilazei (inhib& sinteza de| dlopamind). > Indicatil: “feccromoctom ~ forme inoperable sau metastatice (inhib sinteza) de catecolamine de citre tumoré), administrandu-se in asociere) ” cu Fenoxbenzamina. |: 3. Neurosimpaticolitice Clasificare > 3.1. Cu actiune predominant central? "r= ‘#Stimulante (agonist) selective ale receptorilor imidazolinici 1, ‘Moxeniina, Rimenidina; | Stimulante (egonigt) ale receptorior a, presinaptici gi ale!” | receptorilor imidazoiinic 1,: Clonidina, Apracionidina, Brimonidina,| Tzanidina, Dexmedetomidina; Cu _mecanisme asociate de achune: Metiidepa, Guanabenz,| | Guanfecina. > 3.2. Cu actiune centralé s1 periferici: Rezerpina. > 3.3 Cuactone predominant paifericl: Guanetiina, Guanadre | dina, Debrisoquin.Influentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ 3.1, Neurosimpaticolitice cu actiune predominant centralé ~ Stimuante selective ale receptonorimidaoini 1 | Moxonidina, il + Mecariame ve actA, lenin “+Agonigt a receptrior 1. “Agonigt alreceptorior oy presinaptic. “Blocheazi influ de sod in celle juntaglomerulare renale. > Etece farmacocinamice: ‘Efecte centrale > prin acfune predominant asupre recestorior imidazoline! 1, eecundar, asupra receptor cy presnaptl > | scade tonustl simpatic sl elberarea de NA la rivelul centrului Nrccular (spre deoeebire “de Chonidin’, nu produce efecte dative). Sttede > prin actune asu ror a perferi > | Eee Mewes petted ue Wh sect TA wate comer Yascularé perfercd gi, ia nivel renal, inhibé influwul ionior de) ~ odin cellele tubule real cuefet natrivret > Produc efect imei dar acesia creqte progesi > interstate. maxim duph 3-4 saptiman al | Stimutante selective ale receptorior imidazolnil 1, F Moxonidina, Rimenidna (continuare) | » Avantaje: ‘Nu determing efecte metabolice, ‘Nu sunt nefro- / hepatotoxice. Nu influenteaz’ dinamice cardiacé, nu determin8 hipotensiune ortostatic8 marcata. “Nu induc tolerant’. ‘SN produc sindrom de abstinent intens la tntreruperea bruscB a administra | “Nu induc depresi. | “Nu influenteazS activates intelectual | ‘Nu influenteaz’ dinamica sexual, | ‘La doze obigeuite, nu sunt contraindicate la conducStori auto > Se administreazd in doz unicS zlve3, in monoterapie cau fn asociere| |” ex diuretce, blocante ale canalelor de calcu sau inhibitor ai enzimel) |__de conversie a angiotensinei. Stimulante selective ale receptorior imidazolinic 1, Moxonidin, Flimenidna (continuare) > Indicati: ‘pRimenina > HTA upoer/mederath (ran carro Insuficient cu alte grupe de anthipertensive sau/si cind exist contraindicafi la alte grupe de antihipertensive) la. tineri, la pacienti cu hipertrofie ventrcularé sting, cu diabet zaharat, cu’ aterosdlerozi cerebralé, cu insuficienta renalé (pana fa un Cl | creatinind peste 15 ml/min}, cu insufiienté hepatic’. |__¢Moxonidina > HTA modereté > Reacti adverse (rare): uscciunea gurl, reat, constipatie. La doze | mar, determin’ sc8derea libidoulu, cefalee, depres. > Contraindicai: depres severe: insficients renal sever. (Q) | creatinind < 15 ml/min); sindrom Raynaud. | |> Precauti: sevraj preanestezic; nu se intrerupe brusc administrarea; evitarea asocieri cu alcool, neuroleptic, barbiturice, antidepresive) tricidce, 68Influentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ ‘Stimulante ale receptorilor a, presinaptici si imidazolinici 1, Ghonidina, Apraconidina, Brimonidina, Tizanidina, Dexmedetomidina... | Mecanisme de actune: pace “+Agonigh ai receptorior imidazolnici I. - Efecte farmacodinamice prin simularea recentorior ay presinaptci: ‘+Inhibarea tonusul simpatic (scade TA sistolicd gi diastolicé), cu ‘regterea tonusului parasimpatic (bradicardie). '* Hipotensiunea ortestaticd la Clonidins este rer3, de intensitate| redus&. In administrare i.v., se produce initial o perioadé scurta) e cregtere a valor TA (prin stmularea receptorior «, Postsinaptich, urmati de sciderea TA (din acest motiv sel. Perea p.o.). La doze terapeutice, nu au fost) presoare, darn cazul supradozsri,Clonigina poate induce HTA severd, La intreruperea bruscé aj | administrani (sau dacd se omit 1-2 doze) > sindrom de} abstinenté (cregterea TA, tahicardie, cefalee, nervozitate, ‘ranspirati). |” Stimulante ale receptorilor a, presinaptici si imidazolinici 1, |" Conidina, Apractonidina, Brimonidina, Tizanidina, | Dexmedetomidina ( [> eect tarmac es aa EE errant (continuare): ‘@ScSderea rezistentel vasculare renale (foul sanguin renal se, | __mentne normal pe tot curt terape?) La nivelul globilor oculari > scade secrefia apoasi de la nivelul | proceselor ciliare > este indicatd in administrare topic’ in, ‘glaucornul cu unghi deschis. ‘Pentru aceastl indicate in prezent se utlizeaci derivatl imidazolinici, congeneri ai Clonidinei: Dexmedetomidina, Apracionidina, Brimonidina. La nivelul celulelor juxtaglomerulare renale > inhiba sinteza gi eliberarea de renina. La nivelul glandelor exocrine > reduce secretia glandelor salivare’ (determin8uscciunea gurl) si a glandelor gestro~intestinale: (constipate) | ll | Stimuiante ale receptorilor a, presinaptici si imidazolinici 1; | | Clonidina, Apracionidina, Brimonidina, Tizanidina, 1 > ate eect annecaranie mat RE ‘befecte sedativ-hipnotice, indiferenti fat de mediul inconjurdtor.| | “Dexmedetomidina prezintS cel mai putemic fect hipnotic. . ‘Finhiba greatile 9ivarsSturie. [2 "restabilegte” inhibifa pre- gi postsinapticd: meduia, find un morelaxant eficent in spasmul locazat al musculaturi strate, dar | gin cel produs orn lent pramidle, Peni aceasts indicate Lunt foloste Tianidina gi Dexmedetomidina, ‘Sblocheaz’ elberarea de NA (in funcie de susceptibiitatea | “dividuals, determinénd stn depresive. | ‘rinhibl simptomele produse de intreruperes bruscS 8 administra ofiaceelr. auc ‘Pin stimularea rector ai- gl apestsnapticl > eect) areregen. | 9Influentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ | Stimulante ale receptorilor a. presinaptici si imidazolinici 1, ~ | Gonidina, Apraclonidina, Brimonidina, Tizanidina, * | ~ Dexmedetomidi ” > i eect farmers COONIMETE | | | Prin stimularea receptorilor «,-presinaptic| (gi posibil prin blocarea, parjald 2 receptorior cy-postsinaptic) > inhibé hocicepbe fa | nivelul cornului dorsal medular, cu efect analgezic. Pentru aceasta | indicate "‘sunt.Dexmedetomicina (utiizare imtats datorts) | efectuuihipotensiv sever) gi Tzaniina | Prin stimularea _receptorilor ay-presinaptici (gi, posibil, prin, | “ew laid "sree appetoneaa” > Riel | ejacuarea. “Prin stimularea receptorilor c,-presinaptici > inhiba eiberarea de Insulin, inhib& efectul gicogenoltic gi ipolitic al catecolaminelo, cu cregterea nivelurlor plasmatice ale trigliceridelor gi reducerea) nivelutor de HDL-colestrerol. i | sitet a teeactree| ‘rin_achune, supra rceptoror a, potsnaptid vascular > vvasoconstricte cerebral moderat. a | Stimulante ale receptorilor a presinaptici si imidazolinici 1, Indicatii — i | @alternativa in tratamentul de fond al hipertensiunii arteriale; | alternativa in glaucom; | semigrend, alte cefalei pulsatile; ‘adie 8 opiacee; |___Sexperimental: aternatvS de tratament in diaree. |» Apraclonidina > glaucom (preoperator si dup terape laser). | > Brimonidina > glaucom (care nu necest intervene chirurgicals). | ~ > Dexmedetomidina \- | Seca (alare ick tats dats efecto emnageat | | @sedativ — hipnatic; | | emiorelaxant. > Tizanidina: micrelaxant (spasm muscular localizat); analgezic, Stimulante ale receptorilor a, presinaptici si imid Clonidina, Apracionidina, Brimonidina, Tizanidina, | : Dexmedetor > Contraindicali” stiri ? insuficientrenalé ; insufkientS cardiac sever’; diabet| | zaharat, “dsipidemit; bradicardie, bloc atrio-ventricular, sincrom) | Raynaud, feocromocitom. |< | @Nu se asociazé cu antidepresivele trciclice. | |> Bfecte adverse: : ‘hipotensiune ortostaticd (rar intdnité, de intensitate ret, bradicardie; ‘tuscSciunea gurl, constipatie; | ” ‘inapetents, sedare, somnolenté (redusi in cazul administra! ~ trensdermice), sti depresive, indferentS. fat de mediul, inconjurtor; ‘tulburéri metabolce (cregterea gicemie, a tigiceridelor); “tulburdrt ale functel sexuale; ‘rsindrom de abstinent la intreruperea bruscé a administrri; ‘react locale in administrare transdermics. 70Influentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ Neurosimpaticolitice cu mecanisme asoclate de actiune Metildopa i > Mecanisme de actiine: “== am Peer 1 ‘Este un analog al L-Dopa care traverseazi bariera hemato- encefalica, Pecemoras eee Seer | a-meti-NA este depozitat’ in veziculele neuronilor adrener unde inlocuiegte NA; eliberata din aceste terminati, are esr tenon reaps sawerje Pssrar ‘Agonist al receptorior resinaptici. cy ‘al receptorilor linergici (inclusiv D.). ‘gon kporee Sr Oo satan ® normotensivi); cresterea upoara vasculare Seed cette (efece mal reds decit cel indus de Clonidin); scdderea nivellui reninei) asBecaren dentr rr sponse nivel gkbul cer; _ peeudoparkinsenism, dilinene tars Neurosimpaticolitice cu mecanisme asociate de actiune Metiidopa > FarmacocinebS aa ‘Biadisponibltate > 25%. ‘Este supusé efectuulprimului pasaj hepatic. + Insuficienfarenall reduce dearance-ul medicament | STraverseazi bariera hemato-encefalicé. prin mecanismn activ. traverseazi barierafeto-placentaré. >Dupi administrare ora, efectul maxim se objine dup’ +6 ore gi persist peste 24 ore (actunes persist gi dupS disparttia din Cireulate @ mecicaentului nemetabolizat). > Indicai:n tratamertul hiperteniun arterile esenile (de elect in, | HTA din sarcin8). |> Avantaje faté de neurosimpaticolticele pertferice: nu produce miozé;! ‘nu produce ptozé palpebrala; ipobenslunea ortostatica este minim, iar hipotensiunea de efort este mai putin frecvents. ‘Neurosimpaticolitice cu mecanisme asociate de actiune Metiidopa > Reactf adverse: es | sedare, scfderea iniiativel, astenie, scdderea capactiti de concentrare, a atentii,lentoare in ideate (dup& administrare pe tern ng], Honea semnsen, copra, depres pil, ie ‘simptome de tip extrapiramida; ‘+hiperprolactinemie (att fa bErba, cBt gi la femel); ‘inhlbarea secrefiel sallvare, dar $i a greatilor si vireSturir, inapetent, constipate; ‘edeme, hepatotoniitate (incusiv hepatite autoimune); ‘react alergce: febré, granuloctopenie, trombocitopenie, anemie hemolticd autoimun8 (tp Tl), test Coombs poztiv. > Contraindcati: rimele 6 luni de sarcina; depresi aectun hepatice;, boalé Parkinson; feoeromocitom; giaucom. nInfluentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ Neurosimpaticolitice cu mecanisme asociate de actiune ri ai [> Mecarism de atu ces taesceoeraa | Agent a reeporir oy adrenal pesopi (a; >>> a). > Efecte farmacodinamice: ‘Sacideren TA, a rentntelperfericevasculare, # debi arg; | ‘scderea niveluil reninel plasmatice. : > Farmacccinetick: traverseazi barra eee : | fetoplacentar, fitrele de dai’ | P Indi HT ca Npereninri dtl dro pace ecu Ccoronariene, cu infarct miocardic b. bipertroie| ventriculard sting’. > Contraindicati: sarcind; feocromocitom; depresi copii sub 12 a > Aventaje: scade nivel reninei plasmatice gi a cotecclami Ccreuante; nu influenteazd dinarica sexial; nu este 3 itereré cu dptae, aniabebode ral, anticongrtse cae,) “nea jin. veziculele cu _mediatori din butonil.terminali ai neuronilor| adrenergici > depletie de NA, dopaming i serotonin in neuron | cera pert ei deplete de atecolamie in granule cromafn | th ete 2 ce: See Ketek: ee | __Daesv_ peeudopakinsorsm. ‘Lapel efor > tebe marca a TA atin iota, ot ‘iin ortostatism. ‘La dove medii-> sciderea TA,» recites prferce, bradcarcie, sciderea OC, deprimarea reflexelor vasculare simpatice. > Efectele optime se obtin dupd 2 - 3 sSptimani de tretament. |> FarmacocineticS:traverseaza rapid bariere hemato-encefalic. | Rezerpina (continuare) |» inca TA (ear Far |> bfecte adverse: | Shipotensiune ortostaticd marcata; | Pete, deen mera eds, pep, at, ‘stmuleath elberaea de gesting, determinind pewecrete, (gastric; simuleazé. apetiul alimentar, determin8 cregtere Ponderas; spasme digestive, ciaree; ‘Seongestia mucoasel nazae; | ssretenfiehidro-saling; “impotent sexual; ‘tuburd de cic menstrual, rise de neoplasm de sin, > Contrainlay: stir depresive ler gastro-duoderal, gasuorertarte, cute, colte acute; epllepsie, boold Parkinson, pseudoperkinsonism; \_sarcnd adult tn. ei nInfluentarea farmacologica a sistemului nervos vegetativ 3.3. Cu actiune predominant periferic’ Guanetidina renlor si outa ts el iy take eb sid legaturi covalente cu granulele gin Gre atl ee Nb recta ole gt depoutelor de NA din terminatile nervoase. >» Efecte farmacodinarrice: > Mecanism de adjune: inhibarea” eibershl Ue NA“air™terminatite Ge conbicje scowl badeae sever. toyota nr aod | > Farmacocineticl: bitte varabil (3 ~ 50%); se eid | renal (50%); are timp de injure |> Indica: HTA (ca ateratvé, meat), |» Contraindicatt: feocromocttom; asocierea cu antidepresive triciclice ‘neuroleptice fenotiainice, Cocaina, anfearing; ecvrstrarea Tocalé: ‘vasoconstritoare smi | Cu actiune predominant periferic& | Guanetidina (continuare) (continuare), ‘Guanadrel |, uanetiit i ‘+ Reacti adverse: ‘hipotensiune posturalé (accentuati de efort fiic, caidurd, ingestie de alcool gi poate conduce la ischemie cerebral sau ‘mivcardic); bradicardie, efect inotrop negativ; + reteniie hidro-saling, edeme; + dares; + inhibarea ejaculri; «= sentatie de slébiciune, > Guanadre! “Are proprietti aseméndtoare cu Guanetidina.. ‘© Indicati: in tratamentul HTA (ca alternatvS, rar folst), B| Influentarea farmacologicd a musculaturii netede | 1. Substante care stimuleazi contractia musculaturi netede |” 2. Substante care inhibé contractia musculaturii netede 3. Grupe de agenti activi farmacologic indicati in tratamentul| BPOC gi al astmului brongic 1. Substante care stimuleaz& contracia musculaturt netede | Clasificare | > 1.1, Substante “care” stimuleazd “contrac{i@™muscutataril | netede visceral | ese ‘Substante care actioneaza prin intermediul SNV; : sion Substane care achoneazs” Bsupra rocesorr | histaminici: Histamina (vor fi prezentati la capitolul "Autacoizi”). | + Selective: « Hermend nonapeptidc:Oxtocina, | oe ete f inoprostone, Bhovrt, Catopec, a deat Gereprst CoE), Mieprtine aan Dera de, Eruot din grape amino-lcool , Metiergometrna. . ‘Tract gastrointestinal: purgative de volum ({ibre nedigerable;| coi rf) purpaive de Feabe (ie ce rn; pure anirachinonice). + Colecist: Colecistokinina; colecistokinetice aimentare, Substante care stimuleazé contractia musculaturii netede aasificare (continuare) > 12. Substante care stimuleari contractia Museulatiril netede vasculare (vasoconstrictoare): ‘Substante care actioneaz& prin intermedi SNV; ‘Derivati de ergot din grupa aminelor: Methyseraid; I ‘PAgonigti ai receptorior serotoninici SHTyp gi HT, (Vor fi | prezentati la captolul “Autacoii"); Sumatriptan, Naratnptan, | Rizatriptan, Zolmitriptan; +Hormoni nonapeptidicl (vor fi prezentati tz capitolul “Diuretice ai antiduretice"): Vasopresina, > 1.3, Substante folosite in experimentul de laborator: onli de!Influentarea farmacologica a musculaturii netede | 1.4. Substante care stimuleaz’ contractia musculaturii netede viscerale Oritocina |» Mecanism de acllune: agonist a receBelGr EATa"eatocins | cregte influxul gi concentratia de calciu intracelular (miometru, Sate ‘mioepiteliale etc). > Efecte farmacodinamice: ‘Sinducerea gi mentinerea traveliului; ‘ejecta lata ‘slab vasoconstrictor > upoaré cregtere a TA; | slab antiiuretic. | > Efectul oxitocinei asupra miometrului depinde de_ yi de il) & prepa hormonal: coe camel de exon, nba Ge progesteron. Oxitocina are activitate: nulé > in afara sarcinii,) maxima ~ la sfargitul sarcini:. > Contractile uterine induse de Oxitocin’ pot fi antagonizate de: beta2- |" stimulante; anestezice generale lichide volatile inhalatoi; sufat de rmagnezis |> Farmacocinetica: went emma | $Administrare: iv, la nivelul mucoasel nazale sau bucale, 4 Absorb: fearte bun la rivelul mucoasei bucale si nazale; | + este rapid inactivat de enzimele tubulul digestv. | Transport plasmatic: nu este legati de proteinele plasmatice. 4+Metabolizare: hepatic. Eiminare: renal. | 8T¥e = 5 minute. > Indica | sinducerea si mentinerea travaliului (cénd acesta nu se) | delangeacdSpontan) tv. sau im. | ‘#'Stimularea ejectie lapteli, in cursul alipt2ri (spray nazal, cu 3-5| minute inainte de léptare}. | ‘¢Proflaxia mastite, ‘Profan su trotemertul hemoragor postpartum sau up > Efecte adverse: rupturi uterine, contracti uterine tetanice; mor} mateme (datorité HTA) ¢i fetal ‘inteicate cu aps g hipenatremie; |. $hipo sau afibrinagenemie, ‘placenta praevia; | ¢travaliu prematur; | suring’ fetal; | enna, “insuficientS renal; insuficientS hepaticS avansat’. 15Influentarea farmacologica a musculaturii netede Epona Metlergometina | meena > Mecanisme de actiune: i ‘agonist al receptortlor a-adrenergic; ‘ragonist al recestorlor dopaminergic; ‘antagonist partial al receptorior 5-HT, ‘tstimularea prin alte mecanisme a fbrelor musculare netede) uterine, > Efecte farmacodinamice: ‘stimularea contractor uterine; ‘efect prokinetic; refecte vasopresoare slabe; ‘potential halucinogen, | Ergometrina si Metilergometrina > Indica = Scare “pentru realizarea “globuibi de sigurant8” (postpartum, cezaiang); ‘accelerarea deliver placentel; +nvolutieincompletd a uteruiul in perioada puerperal; ‘+hemoragii dupa exputzarea placentel sau postabortum; | ‘test fa Ergometriné (=Ergonovind): pentru detectarea spasmutul coronarian in angina Prinzmeta (itracoronarian). > Efecte adverse: la nivel tractulul gastro-ntestinal (great, virsitur 41 Glaree); cregteri tensionale; toxictate endoteliall: staz8 venoasé,~ tromboz’, gangrené a extremititilor, flebite, tromboflebite; hhepatotoxictate, nefrotoxicitate;. ergotism. > Contraindicai: | Saeaue: src, nr wend primar su scan, HT, 1c ‘relative: boli vasculare obliterante, insuficienté hepatic’ aul een, psihoze, colagenere 1.2. Substante care stimuleazé contractia musculaturi netede | vasculare (vasoconstrictoare) ete |> Mecanisme de acfune: rantagonist partial al receptorior c-adrenergic pre- gi post sinaptic ‘antagonist partial al receptorior 5-HT,; ‘estimulares prin alte mecanisme 2 fibrelor musculare netede vvasculare. > Efecte farmacocinamice: | Svasoconstrcte a vaselor mari (periferice), a vaselor cerebrale. > Indicati -tmigrend gi alte cefalee de origine vascular. + Se asociand cu Cafelna care favortzeacé absortla Ergotamine $1 _poterteaz’ efectul vasoconstrictor la ivellvaselorcerebrale, | ee 16Influentarea farmacologicd a musculaturii netede | Exgotamina | etecte sverse?’ ee ‘la nivelul tractulul gastro-intestina!: greatS, varsdturi gi diaree; ‘parestezi (‘oboseals") a musculaturi membrelor; | s-regter tensionae (prin vasoconstrice); | ‘tovictate endotellé: stazi venoasi, trombozl, gangrend a | ‘etvemittor, flebite,trombofebite; ergotism (ia doze mari); ‘+hepatotorictate, nefrotoxctate. > Contraindicapi: “SHTA,leiuni vasculare; ‘sarcin’, aliptare; ‘insuficiente hepatice sau renale; | bot pstice; ‘septicemie. Dihidroergotamina | > Mecanism de adn! "=== aS} ‘antagonist parfal al receptorlor gi a-adrenergic. > fecte farmacodinamice: “vasoconstrice; ‘cresterea tonusuil venos, > Indica: “hipotensiune arterials (incusiv hipotensiunea ortostaticl); “proflaxia migrene’ lal ator cefalel de orgine vascular; ‘tratamentl crize! migrenoase. > Efecte adverse, contrindicati: idem Ergotaminé. |» Mecanisme de actiune: ¢+agorist slab al receptorilor a, si o,-adrenesgic); “agonist siab al receptorilor dopaminergici; | ‘antagonist parfal al receptor 5-HT,; ‘Pactune slab’, prin alte mecanisme, de stimulare @ contractiior fibrelor musculare netede uterine. ” |> Indicafi: tratament de fond al migrenei gi al altor cefalei de origine | vasculara; alternativa in profilaxia migrenei gi al altor cefalei de | origine vasculara; alternativa de tratament in tumori carcinoide | producitoare de serotoning. |» Efecte adverse in administrare cronic&: modificéri fibrotice ale venelor, fibroze retroperttoneale, miccardice, pleurale; cresteri, tensionale; aritmii; toxictate —endoteliala; nefrotoxictate; ergotism, > Contraindicati: idem Ergotamin’. 7Influentarea farmacologicé a musculaturii netede 2, Substante care inhib’ contractia musculaturii netede | | Coovian |» 2.2. Substante care actionéars neselectiv {ii diferite niveturi| ale musculaturii netede): | 42.1.1. Blocante de canale de caiciu: | *Cu actune ta ivelul cenalelor de Ca2* vasculare i ale ‘cordului:- Dihidropirdine: Nifediping, Amiodinina, Ntrendipina,| Nicardipina; - Fenilaichilamine: Verapamil; = Benzatiazepine: Ditiazem. *Cu actne relativ select’ la nivelul canalelor de Ca? vvasculare: - Dinidropiridine: Felodipina, Isradipina, Nisoldipine,| Lacidipina, Lercanidipine. Cu aclune relativ select la nivelul canlelor de Ca? cerebral: - Dihidropiridine: Nimodiping; ~ Derivati piperazinic:| Trans-1-cinami-+( 2.2, Substante selective vasculare (vasodllatatoare) 42.2.1. Substante care actioneazS prin intermediul SNV ‘Substante care inhib& contractia musculaturil netede lasificare (continuare) 42.2.2. Substante Care’ action@eaz® prin atte Macanishhewecae SNV: + Specfice: Inhibitor! ai Sfosfodiesterazel (PDE-5): Sildenafil, Tadalaf, Vardenafil; ~Derivat prostaglandin: de PGE, > Alprostadil; de PGE, gi PGI, > Epoprostenol; Prin intermediul blocEriireceptorior histaminergici H, gi prin)” celberarea de PGE, gi PGL: Ccletamina | - + Nespectice: “Selective arteriolare: Hidralazina, Minoxidil, Diazoni Fenoldopam | ~Neselective (arteriolare gi venoase): niriti gi nitrabi (Nitrit) de ami, Ntroprusiat de sodiu, Ntroglicering, sosorbi) rononitrat, Isosorbid dinitrat, Pentaerividl tetranitrat); ate structur: Nicorandl, Molsidomine. 42.2.3, Ate vaselatatare; alcool ei, acd nent BInfluentarea farmacologica a musculaturii netede im ‘Substante care cross 7 neselectiv pe musculatura . acho Beare ge de smal de, Fa, | prin: ‘stimularea efloailul de Ca?* din celulé (prin activarea CaP-ATP-| azel); inhibares formic comnplexului Ca?-calmoduling; ‘stimularea inactivii miorin-kinazel cu lanturi ugoare. > Etecte farmacodinamice: | ‘in mugchiul neted: + vasouar 3 relaare pretungtt > schderea TA sistolce gl iastolice (cu excepia blocantelor de canale de calcu relativ! selective asupra cordulul). * brongic > efect bronhodilatator pentru Verapamil gi Ditiazem. “La rivelul cordulul: efecte inotrop, cronotrop i dromotrop negative (cu exceptia celor relat selective asupra vaselor). « Blocantele de canale de calcu sunt antiartmice de casS IV (cu cexceplia celorrelatv selective asupra vaselor). Sunt efciente! 2supra tahiartmilor supravertriculare pe cordul snatos, dar gi | pe cele ventriculare le pacienfi cu insufcient& cardiac (unde, influenfeazS conducerea [a rivelul nodulll atro-ventrcular, fascicul His, retea Purine). ‘Efectanalgezic (pentru Veraparnl, Ditiazem gi Nfedlipnd). ‘Pentru Verapamil: | «+ inhibarea elberSri de insulins; | + inhibarea gcoproteineiP (proteina muiitransportoare PL70); + cresterea HOL colesterouli; reducerea depozitri Ca? in peretele vascul reduceres hipertrofe ventricular stangi | Blocante de canale de calcu (continuare) L romaine soemmtainin | | Blocante de canale de calcu (continuare) | |> Etecte Farmacodiamice' (cantare): aes i “Absorb (dup adminstrarep.o.): + 50% pentru Nifedipina ¢i Diltiazem; | + 80% pentru Verapamil | @Se leags in proportie de peste 90% de proteinele plasmatice, + TraverseazS bariera hemato-encefalic’, vec lapte. | #Metabolizare: hepatic (prin conjugare). | 'sNorverapamilul este un metabolit al Verapamiiului cu achune | vasodilatatoare mut mal puternici decat Verapamil, | ‘*Efectul pul pasa) hepatic: este puter la Verapamd i) Ditiazem; lipsegte la Isradipin8. 4Eliminare fn pringipal: renalé > Nifedipin, Verepam; prin fale > Dittazem.Influentarea farmacologicé a musculaturii netede Blocante de canale de calciu {contimare) > Indicati: “ ‘PHTA (atament de fond) > cu excepta Beprd, Nmodpina, inarizina; | ‘eangin’ pectorala asociata cu HTA; ‘tahiaritmii (pentru controlul frecventei cardiace din fibrilatie/fhutter| atrial): Verapamil (este de electie in TPSV), Diltiazem, Bepridil; | ‘cardiomiopatie hipertroficé obstructiva; | ‘+tulburSri de ingatle cerebral8, traumatisme cranio-cerebrale >! Nimodipina, Cinarizina; 1 ‘#sindrom Raynaud: Nifedipin’, Felodipina, Isradipina, Nicardipina; emigrends; | *adjuvant pentru prevenirea rezistentel la chimioterapicele, artineoplacice > Verepam | |> Contraindicai: bradicardie sinusalé, bloc _ario-ventricular;, insuficientS cardiac8 severé (cu exceptia: Felodipin, Beil, | Nicerdiping); sarcing, aliptare; asociere cu beta-blocante. | Blocante de canale de calciu ~ efecte adverse | >> edeme ale fetel sau ta membrélé inferioarey "== > tahiarl (cu excepta: Felodipin3, Isradipin§, Nicardipin’); “ > react imanologic det I: royeat anche a etre cface| > hipctensiune arterialé ortostaticd (cu except: Bepridil, Nimocipin8, Cinarizin’); > bloc strowentrcuar; agravarea insufcentei cardiace severe (cu| | exceplia: Flodiping,Isradipin8, Ncardpin8), |> cefalee, ametei, vertije; > torsade virfurllor > Bepridi; > hiperglicemii > Verapamil > hiperplazie gingivall; > sedare > pentru Gnarizin’; > constipate, dsconfort abdominal, greats. 2.1.2. Derivati izochinoleinici din opi Papaverina, Eupaverina, Ethaverina, Proxifyliine, ee | inhib’ gi S-fosfodiesteraza PDE-S). Nu actioneazé pe receptori | ae ‘nu determing efecte analgezice sau euforizante, Aiacermes ice, ti = 1-2 ore, legare de proteinele piasmatice > | Soh aouerbhe bund i mle bull gest, metabo | nivel hepatic, |> Indica: ‘antispastic (colic biliare, intestinale, reno-ureterale, dismenoree); | “eeactaret, ecfampsi, vasospacm fir lexi) ogarice ae) ~ | ogame’ disfunctiei_ seruale masculine (edrinitrare) | “intracavernoasi). =Influentarea farmacologicd a musculaturii netede Derivati izochinoleinici din opiu Papaverina, Eupaverina, Ethaverina, Proxifylline, sbbronie, Enprof ~ ‘@"furt sanguin” din zona bolnavé a vasulul tn favoarea zone! sinitoase; ‘tefecte de tp chinidinic (in special in cazul acminist’ri repide intravenoase: bradicardie, bloc atrio-venticular, efect aritmogen); ‘ehepatotonictate (in special la doze mari si/sau administrare del foarte lunga durata). | » Contraindicai: ‘arteriopatl obstructive; IC, brediartmi; insuficent renal Sinsuficientl hepatic’. 2.1.3, Metibeantine > cneincbhi recta ‘Naturale: Teofiina (1,3-dimetibantin8), _ Teobromina (3,7 | simetivanind), Cafena (1,3, 7-trimetixanina); “De sintezd: Pentoxifiina, Propentsfiina, Pentifiine, Dyphyline, > Mecanisme de actune: + antagonigti competitv ai receptorilor adenazinici A; $i Ay; ‘inhibitor neselectiv al fosfodiesterazelor (inhib& gl + fosfodiesteraza POE-4). . | "> Efecte farmacodinamice la nivel NC: “vasoconstrciavaselor cerebrale; ‘efect psihoanaleptic; ‘dependents psi; ‘iritabittate, corwulsi; | _Stermeler trea err a Metitxantine (continuare) > tectetarmacodinarice peter Seanetitaee | cardiovascular: efecte inotrop, cronotrop i dromotrop poztive, | See ei pares veers; shares TA sie 9 | ce; ‘Pertosfina: fect antagregart plachetar (In mod) sernifiativ), seade viscontatea singeli, cregte capactatea) de deformare a hematilor; ‘respirator: bronhodilatate, | cresterea contract mupchiiu dliafragm, stimularea transportului mucociar; | ‘tantinflamator gi imunosupresor; | ‘antialergic prin scderea permeabiltSti pre- si post- capilare; ‘renal: efect slab diuretic (esc fitrarea glomerular i, in masurs mal mich sad rab tnd de Na Cr ie vel tbr, ‘digestv:stimuleazhsecrefa glandelor gastrcg; | analgetic |