1 Care sunt fazele la punerea in fabricatie a unui produs?

Fazele la punerea in fabricatie a unui produs sunt:

- proiectarea produsului
- proiectarea tehnologiei de executie
- proiectarea sculelor, dispozitivelor, verificatoarelor
- realizarea , experimentarea , omologarea prototipului

realizarea , experimentarea , omologarea seriei 0

2 Explicati calitatea unui produs se proiecteaza.
Prin proiectul tehnic de executie si prin proiectul tehnologic de fabricatie.
Numai dupa ce proiectul si tehnologia au fost verificate reusind sa obtinem
parametrii prevazuti se poate spune ca pregatirea tehnologica este terminate si este
posibila lansarea in fabricatie.
3 Caracterizati tipurile principale de productie.
Productia de unicate corespunde executiei unui singur produs sau a unui numar
mic de produse (se executa produsele la acelasi locuri de munca executand operatii
nerepetabile utilizand masini unelte performante si forta de munca de inalta calitate).
(productie mica, costuri ridicate)
Productia de serie corespunde fabricarii de loturi de produse. Caracteristica
principala a loturilor de serie este repetabilitatea periodica a acelorasi operatii ceea ce
permite utilizarea de masini specializate, dispozitive si scule adecvate ceea ce face sa
creasca productivitatea si costurile sa fie moderate. Acest lucru este des intalnit in
constructia masinilor electrice, transformatoarelor.
Productia de masa corespunde executarii in cantitati mari de produse in mod
continuu o perioada indelungata.
Fluxul de productie este divizat la multe locuri de munca . exista o dotare
puternica de scule, dispozitive SDV specializate pe productia respective. Forta de munca
este de o calitate relative redusa deoarece executa aceleasi operatii.
La productiile de masa costurile sunt minime si productivitatea mare.
4 Procesul tehnologic. Definiti operatia, trecerea tehnologica
Procesul tehnologic reprezinta cea mai importanta parte a procesului de
productie si cuprinde totalitatea operatiilor si fazelor concomitente sau successive
necesare pentru obtinerea unui anumit produs fie pentru exploatare, intretinere si
reparare. Aceste transformari care se fac in scopul obtinerii unui anumit produs cu
anumite calitati se obtin sub actiunea unor forte si mijloace de lucru cu aport energetic.
Procesul tehnologic este constituit din actiuni, activitati si activitatiile din operatii. Deci
alegerea unui process tehnologic este determinate de conditii tehnico-economice si
trebuie sa asigure realizarea performantelor impuse produselor, realizarea volumului
deproductie stabilit, un consum minim de material.
Operatia tehnologica este cea mai importanta subdiviziune a proceselor
tehnologice care se executa neintrerupt la un singur loc de munca asupra unui obiect de
catre un anumit operator cu un anumit tip de unealta fara trecerea la alt tip de munca.
Trecerea tehnologica este parte a procesului tehnologic care se repeta identic si se executa la o singura deplasare a sculei pe suprafata de prelucrat.
5 Principii tehnologice de baza
Principii tehnologice de baza
Elaborarea unui process tehnologic se face tinand seama de o serie de principii
tehnologice care exprima cerinte tehnico-economice.
Tehnologicitatea este principiul potrivit caruia se alege o astfel de forma a piesei
si astfel de materiale incat procesul tehnologic sa fie cat mai simplu. Acest principiu tine
si de traditia pe care o are in industria respectiva.
Interschimbabilitatea este principiul prin care o piesa trebuie sa poata fi
inlocuita oricand cu una de acelasi fel.
Optimul tehnologic este principiul potrivita caruia un produs tehnologic trebuie
sa conduca la obtinerea caracteristicilor tehnice impuse produselor cu cheltuieli minime.
6 Explicati semnificatia simbolurilor
SR- Standard roman
STAS-standard de stat
SR EN-standard european adoptat ca standard roman
SR ISO-Organizatia Internationala de Standardizare Europeana
SR CEI- Standard Roman identic cu cel al Comisiei Electrotehnice Internationale
7 Proiectul de executie al unui produs
Documentul de baza pentru elaborarea procesului tehnologic este proiectul de
executie al produsului, care trebuie sa cuprinda desenul de ansamblu, desenele de
subansablu pentru fiecare reper, caietul de sarcin, memorial ethnic, etc.
8 Intocmirea documentatiei tehnologice
Prin documentatie tehnologica se intelege totalitatea decoumentelor de uz intern
ale unei intreprinderi prin care se sistematizeaza elementele procesului tehnologic.
Obs: este specifica fiecarei intreprinderi.
9 Flux tehnologic
Fluxul tehnologic fiecare unitate de productie are un anumit plan de amplasare
a utilajelor. In functie de acest plan si de operatiile la care sunt supuse piesele,
subansablele se stabileste in ordine cronologica drumul pe care trebuie sa-l urmeze
fiecare reper de la material , semifabricat pana la iesire. Acest drum este chiar fluxul
tehnologic.
10 Flux tehnologic in banda
Forma de organizare a productiei in banda specializata pe produse este cea mai
inalta; astefel se reduce circuitul in gol al produsului , al obiectelor muncii si se asigura o
incarcare foarte buna a utilajului. In functie de fluxul in care se succed diferitele tipuri de
obiecte ale muncii avem linii tehnologice cu flux continuu si linii tehnologice cu flux
intermitent.

11 Controlul tehnic de calitate

In paralel cu planul de operatii se elaboreaza documentatia de control (parte
integrate a documentatiei tehnice). CTC se compune din totalitatea verificarilor care se
efectueaza asupra pieselor, subansamblelor si produselor finite si prin care se stabileste
concordanta parametriclor obtinuti in procesu de fabricatie cu parametrii proiectati ,
ceruti prin proiectare.
Operatiile de control se executa conform fiselor tehnologice prevazute sau
stabilite de tehnologi pe baza desenelor de executie si a caracteristicilor tehnice impuse.
Regula: Tehnologul trebuie sa prevada operatiile de control astfel incat sa se poata
releva eventualele defecte survenite in procesul tehnologic.
Operatiile de control se prevad dupa cele mai importanta operatii in procesul de
productie astfel incat sa se respecte dimensiunile si parametrii de baza pentru a putea
continua fluxul de productie.
Dupa operatiile finale acestea pot fi verificari electrice sau mecanice.
Deoarece costul produsului in procesul fabricatiei creste continuu probabilitatea
admisa ale rebutului spre sfarsitul procesului tehnologic trebuie sa fie minima. De aceea
cat si in scopul minimizarii cheltuielilor operatiilor de control se aplica controlul statistic
si selective in stadiile intermediare ale productiei si controlul total spre sfarsitul
procesului tehnologic.
Avem control de receptie, cotrolul operatiilor si a pieselor prelucrate, control fina.
12 Alegerea variantei optime a proc tehnologice
Pornind de la conditiile impuse procesului de productie si de la cerintele care
determina scopul acestuia se intocmesc mai multe variante tehnologice capabile sa
asigura calitatea. Dintre acestea se allege pentru aplicare procesul tehnologic cel mai
economic care comporta cu un minim de cheltuieli cu materiile prime materii auxiliare,
etc.
13 Norma tehnica de timp
Norma tehnica de timp reprezinta timpul necesar pentru executarea unui anumit
produs in anumite conditii tehnico-economice.
Compunere:
- timpul de pregatire incheiere (timpul in care operatorul se documenteaza
asupra proiectului , desenului de executie si pregateste conditiile necesare
executarii acesteia: reglarea masinilor, pregateste dispozitivele, adduce
echipamentul la stadiul de reincepere a lucrarii). Lansarea pe loturi optime
astfel incat acest timp sa reflecte reimpartirea.
- Timpul ioerativ (timpul in care executantul modifica cantitativ si calitativ
obiectul muncii)
- Timpul de de service a locului de munca este timpul in care operatorul asigura
intr-un schimb de munca mentinerea in stare de functionare a masinilor , a
sculelor , aprovizionarea, curatenia la locul de munca.
- Timpul de intreruperi regulamentare respective timpul in care procesul de
productie este interrupt din considerente tehnologice.
14 Reprezentati grafic corelatia cost-precizie
Corelatia-cost precizie nu e o functie liniara.
In zona I la o mica crestere a preciziei pretul creste semnificativ.
In zona II corelatia cost precizie o consideram liniara iar in zona III nu mai avem o
proportionalitate intre cost precizie (oricat ar scadea precizia costul nu mai scade).
Exista o concluzie: exista o prezicie economica de prelucrare.
Exista o zona optima de lucru aceasta fiind zona II. (vezi desen)
15 Definiti dimensiunea nominala, efectiva, abateri, toleranta, jocul, strangerea, ajustaje
Dimensiunea nominala este determinata de proiectant din calcule sau aleasa din
considerente constructive. Este o valoare de baza in caracterizarea unei anumite
dimensiuni si este o valoare independenta de abaterile premise si de conditiile tehnice. In
raport cu dimensiunea nominala se definesc dimensiunile limita. Sunt scrise de proiectant
pe desenul de executie sub forma abaterilor.
Dimensiunea efectiva este realizata prin executie.
Abaterea este diferenta dintre o dimensiune efectiva si dimensiunea nominala corespunzatoare.
A = E N
Abaterea superioara AS este diferenta dintre dimesiunea maxima dimensiunea
nominala. As = dmax N. Ai = dmin N.
Aceste abateri pot fi positive , negative, nule.
Toleranta este valoarea dinainte stabilita a intervalului de variatie a dimensunilor
limita. T = dmax-dmin. T = Dmax Dmin.
Este intotdeauna o marime pozitiva.
Camp de toleranta reprezinta zona cuprinsa intre dimensiunea maxima si
dimensiunea minima
Jocuri si ajustaje. Dupa raportul in care se gasesc diametrul alezajului si a
arborelui avem asamblari cu joc cand diametrul alezajului este mai mare decat a
arborelui; cu strangere cand diametrul arborelui este mai mare decat diamentrul
alezajului.
Jocul este diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului si diamentrul efectiv al
arborelui. Cand primul este mai mare decat al doilea.
Strangerea este diferenta dintre diamentrul efectiv a arborelui si dimanetrul
efectiv al alezajului cand primul este mia mare decat al doilea.
Ajustajul reprezinta ansamblul arbore alezaj din punct de vedere al raportului in
care se gasesc cele doua piese montate una in cealalta privitor la valoarea jocului sau a
strungerii cand piesele sunt asamblate.

Din punct de vedere a suprafetelor ajustajului avem ajustaje cilindrice cand cele
doua suprafete saunt cilindrice.
Ajustaje conice cand fiecare dintre suprafete sunt conice
Din punct de vedere al campului de toleranta exista 3 tipuri de ajustaje:
- ajustaje cu joc cand alezajul este > decat arboreal
- ajustaje cu strangere cand d > D.
Intermediara cand intalnim si ajustaje cu joc si cu strangere.
16 Abateri de forma si de pozitie. Exemple de reprezentare
Abateri de forma reprezinta abaterea unui element (dreapta, suprafata, profil) fata de cea a elementului adiacent corespunzator. Suprafata adiacenta este
suprafata ideala de aceasi forma cu cea reala tangenta cu suprafata data.
Cazuri particulare de abateri:
-de la rectilinitate (se manifesta prin forme simple, concavitate, inclinare, convexitate)
-de la planitate (sub forma de concavitate, convexitate, inclinare)
-cilindricitate (cu forme simple, conice, de butoi)
Abaterea de pozitie este abaterea de la pozitia nominala a unui element (suprafata, axa, plana) fata de o baza de referinta sau abaterea de la pozitia nominala
reciproca elementelor. Pozitia nominala este pozitia elem geometrice determinata prin cote nominale fata de forma de relief sau de alte elemente geometrice(liniare,
unghiulare).
Cele mai dese abateri de pozitii sunt:
-coaxialitate
-concentritate
-paralelisme
-simetrie
-perpendicularitate
17 Rugozitatea suprafetelor
Caracterizeaza starea reala a unei suprafete si reprezinta ansamblul neregularitatilor acestei suprafete.Aceste abateri sunt rizuri,smulgeri de material,urme
de scule,goluri din turnare.Existenta neregularitatilor pe suprafata pieselor prezinta, in conditii de functionare mai severa, anumite dezavantaje:
micsorarea suprafetei efective de contact
rezistenta la coroziune
considerentele estetice
Un criteriu de apreciere a rugozitatii este abaterea medie.O suprafata este cu atat
neteda cu cat Ra este mai mic.Exista 14 clase de ru gozitate, notate cu N1-N14.
Factorii care influenteaza rugozitatea suprafetelor prelucrate sunt paramentrii geometrici ai sculei, procedeul de prelucrare(cald,rece), uzura sculei,
vibratiile masinii, caracteristicile materialului de prelucrat, lichidele de ungere.\
18 .Prelucrari prin aschiere
Din categoria prelucrarilor prin aschiere cele mai de baza sunt strunjirea, frezarea
, gaurirea, rabotarea, rectificarea, brosarea, polizarea.
Prelucrarea prin aschiere presupune indepartarea de pe suprafata semifabricatului
a adaousului de material sub forma de aschii/
Desprinderea presupune o miscare relative intre semifabricat si scula. Parametrii
principalicare caracterizeaza prelucrarea prin aschiere sunt adancimea de aschiere,
avansul, turatia. O masina unealta are urmatoarele parti componente:
- batiul (partea dixa, masiva care sustine toate elementele)
- una sau mai multe coloane pe care culiseaza sani purtatoare de dispozitive
pentru fixarea sculelor, semifabricatelor
- motor de actionare care este electric , hydraulic sau pneumatic.
- Mese pe care se aseaza piesele de prelucrat sau sculele
Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor interioare sau
exterioare a pieselor ce reprezinta in general corpuri de rotatie. Cu ajutorul cutitelor pe
masini unelte din categoria strungurilor.
Piesa de prelucrat executa miscarea principala, cutitul executa miscarea de avand.
Prin strunjire putem efectua degrosare, finisare, filetare, gaurire.
Forma cutitelor de strung corespunde operatiei care trebuie sa o realizeze. Pentru
prelucrare piesa de prelucrat se fixeaza in universal cu 3-4 bacuri de prins in papusa
mobile. Intre varfuri de antrenare. Parametrii principali ai strungului sunt diametrul
maxm de prelucrare, lungimea maxima de prelucrare, viteza maxima de prelucrare.
Frezarea este procesul tehnologic de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane,cilindrice, profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite
freze pe masini
unelte numite tot freze.
Miscarea principala este executata de scula (rotatia frezei iar miscarea de avans este
executata de piesa.
Sunt freze cu coada, cu alezaj, cilindrice, unghiulare, conice.
Dupa forma dintilor avem freze cu dinti triunghiulari, trapezoidali, rotunzi, freze dese.
Rabotarea este procesul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane.
Miscarea principala este o miscare de translatie si poate fi executata de scula la
seping fie de piesa. Aceasta miscare este o miscare rectilinie alternative formata din doua
cursa. Cursa active in care cutitul executa prelucrarea materialelor si o cursa in gol in care
cutitul revine la pozitia initiala.
Rectificarea este procesul de prelucrare prin aschiere care asigura o precizie
dimensionala ridicata si o netezire cat mai buna a suprafetelor. Miscarea principala este
executata de pieatra abraziva aceasta fiind de diferite duritati si granulatii ele alegandu-se
in functie de materialul prelucrat si de rugozitate.
Operaia de mortezare se aplic, n special, pentru prelucrarea canalelor interioare. Operaia cea mai important din acest punct de vedere, este prelucrarea canalelor de
pan din butucul roilor dinate.
La aceast prelucrare, micarea principal de achiere este rectilinie alternativ, fiind executat de scula achietoare, iar micarea de avans II este rectilinie sau de
rotaie intermitent.
Deosebirile eseniale ntre rabotare i mortezare constau n faptul c la mainile de mortezat micarea principal de achiere i se execut pe vertical
19. Avantajele proceselor tehnologice de stantare si matritare.
Operatiile de stantare se executa pe prese, tehnologia de stantare prezentand avantaje precum:
- Viteza sporita de lucru

- Putere si precizie mare

- Mecanisme automatizate
- Siguranta si protectie a muncii asigurate
. Avantajele proceselor tehnologice de stantare si matritare:
simplitatea in procesul de lucru
durata redusa de prelucrare
precizie mare a dimensiunilor
calitate superioara a suprafetelor prelucrate, productivitate mare
productivitate mare
pierderi de material prin deseuri mici, minime
piesele obtinute sunt interschimbabile
20. Forfecarea este operatia tehnologica de taiere prin care se obtine suprafata de rupere cu ajutorul a doua taisuri asociate.
21. tanarea este operaia tehnologica de prelucrare mecanica prin care semifabricatul este taiat in doua sau mai multe parti distincte cu ajutorul stantelor.
22. Ambutisarea este procedeul de deformare la rece, prin care semifabricatele plane se transforma in piese cave printr-una sau mai multe operatii succesive de
presare.
23. ndoirea este procedeul de deformare la rece a semifabricatelor plane, prin ncovoiere n jurul unei muchii. n timpul ndoirii straturile din interiorul materialului
ndoit sunt comprimate, iar cele din exterior sunt ntinse.
24. Trefilarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic la rece ce const n trecerea forat a materialului sub aciunea unei fore de traciune prin
deschiderea unei matrie sau filiere de seciune transversal mai mic dect cea a semifabricatului iniial.
25. . Ecruisarea: prelucrarea prin deformare plastica este insotita de o serie de fenomene care afecteaza materialul supus prelucrarii, modificandu-i in mod substantial
comportarea in timpul solicitarilor sau prelucrarii. In timpul prelucrarilor, prin deformare plastica la rece se constata o modificare a proprietatilor mecanice ale
materialului in sensul cresterii rezistentei la rupere (cresterea duritatii) si scaderea proprietatii ce oglindesc plasticitatea.
26. Laminarea este procedeul tehnologic de prelucrare prin deformare plastica (la cald sau la rece) caracterizat prin aceea ca materialul este obligat sa treaca fortat
printre doi cilindri aflati in miscare de rotatie.
27. Extrudarea - procesul de prelucrare prin deformare plastica care consta in trecerea fortata a materialului, datorita unei forte de compresiune, printr-o matrita a
carei deschidere este profilata si de sectiune mai mica decat a materialului semifabricat.
28.Turnarea in cochila -Turnarea in forme metalice permanente prezinta avantajul ca rezista la un numar foarte mare de turnari (mii, zeci de mii). Formele metalice
se numesc cochilii sau matrite. Se confectioneaza in scularii si au un pret ridicat, avand in vedere precizia dimensionala si calificarea inalta folosita.
29. Principiul procesarii prin electroeroziune cu eletrod masiv
Electroeroziunea sau eroziunea electrica este un procedeu de prelucrare in care materialul ce trebuie indepartat de pe obiectul de prelucrat este indepartat prin repetata
a unor descarcari electrice.In procesul de electroeroziune, piesa de prelucrat trebuie sa fie conductoare electric. Ea este conectata la una din bornele sursei de
alimentare, formand electrodul-piesa. Cealalta borna a sursei de alimentare este conectata la cealalta a bornei de alimentare, numita scula.Cei 2 electrozi sunt cufundati
intr-un mediu electric lichid.Intre cei 2 electrozi se creaza un camp electric a carui intensitate creste in timp.
Cand intensitatea campului electric atinge o anumita valoare, rigiditatea dielectrica este strapunsa ceea ce duce la declansarea unei descarcari electrice insotita de
scantei.Descarcarile electrice sunt localizate in spatiul denumit interstitiu activ delimitat de electrodul scula si suprafata piesei de prelucrat.In zona de lucru se dezvolta
temperature ridicate intre 20-30 mii gr. K.Aceste descarcari electrice intre electrod si piesa determina un proces elementar de eroziune in formarea craterelor de
eroziune prin topirea, evaporarea si expulzarea locala a materialului.Descarcarile prin scantei electrice sunt de scurta durata, producandu-se energii mari pe suprafete
foarte mici; sa nu se confunde cu arcul electric care se produce pe suprafete mari cu durate mari de timp.
Alegand in mod corespunzator durata impulsurilor electrice, polaritatea electrozilor se poate dirija procesul astfel incat eroziunea sa fie maxima la electrodul piesa.
31. .Principiul prelucrarii prin electroeroziune cu eletrod filiform
Descarcarile electrice apar intre electrodul filiform si piesa de prelucrare. Pentru a nu se produce eroziunea firului acesta este antrenat pe verticala de un sitem de
siguranta. Pentru a asigura realizarea conturului dorit piesa vca fi dirijata dupa axele x,y.Electrodul filiform este de obicei din cupru cu grosimea de la 0.02 pana la 0.3
mm. Deoarece in interstitiu de lucru taietura este foarte fina este absolute necesar a se evacua materialul prelevat ca urmare lichidul dielectric este introdus in
interstitiu de lucru cu ajutorul unor ajustaje sub forma unui jet de presiune.Din punct de vedereconstructiv un echipament de prelucrare prin electroeroziune cu
electrod filiform are aceleasi componente ca si masina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod maxim.
32. Aplicatii ale electroeroziunii
Dezvoltarea tehnicilor de prelucrareprin electroeroziune a dus la realizarea unor echipamente din ce in ce mai performante.
Prin electroeroziune se pot realiza toate prelucrarile efectuate prin procedee clasice: gaurire, debitare, filetare, rectificare.
Principalele aplicatii:
-fabricarea sculelor, SDU, matritelor, stantelor;
-realizarea de gauri si microgauri, forme si profile;
-realizarea suprafetelor de forme complicate;
-prelucrarea materialelor dure, extradure sau de plasticitate ridicata;
-scoaterea sculelor rupte.
In industria electrotehnica se executa matrite pt. ambutisare, stantare;
-durificare a suprafetelor;
-taierea electroeroziva pt. materiale dure, ultradure.
Aplicatii tehnologice ale electroziunii Dezvoltarea larga a tehnologiei de prelucrare prin electroziune, realizarea de echipamente din ce in ce mai performante a
determinat aplicarea acestei tehnologii in multe domenii. Prin electroziune pot fi realizate f multe din prelucrarile ce se pot executa prin procedeele urmatoare:
debitare, gaurire, filetarea, rectificarea. Principalele aplicatii in care prelucrarea prin electroeroziune este recomandata sunt: fabricarea sculelor, matritelor, stantelor;
realizarea de alezaje de forma si profile diferite; realizarea de suprafete de forme complicate; Posib tehnologice depend in mare masura de parametrii electrice ai
echipamentului, de materialul electrozilor, de prop mediului dielectric utilizat. Cele mai importante aplicatii: prelucrarea de cavitati:toate aplicatiile in care un electrod
scula spatial transpune forma sa intr-o piesa; gaurile executate prin electroziune servesc la o realizare de filiere de toate tipurile; placi de extrudere, stante, pt decuparea
pieselor de tabla; matritele pt injectectarea maselor plastice si a cauciucurilori sistemului d reglare automata a interstitiului active.
33. Principiile prelucararii electrochimice
Prelucrarea electrochimica a metalelor se bazeaza pe fenomenul de electroliza ce apare la trecerea curentului electric printr-o solutie apoasa de saruri intre 2 electrozi.
-electrozii sunt cuplati la sursa de curent continuu.
Prin trecerea curentului electric are loc fenomenul de eroziune electrochimica asupra anodului si depunerea de metal pe catod.
Prelucrarea prin eroziune electrochimica se bazeaza pe fenomenul de dizolvare anodica adica indepartat de matal prin actiunea curentului electric piesa de prelucrat
fiind anodul.
Aceasta metoda de prelucrare se foloseste pt. prelucrarea unor metale cu rezistenta mecanica mare apoi realizarea unor echipamente complexe care nu se pot realiza
prin procedee clasice; -lipsa tensiunilor interne.
ANOD
A-e=A
OH-e=OH
Me-e=Me+
OH+OH=H2O+O
CATOD
B++e=B

H++e=H
H+H=H2 se evapora
Me++e=Me se depune
Conductivitatea electrica a solutiei electrolitice se datoreaza asocierii electrolitice si aparitiei de sarcini electrice sub forma de ion negativ si ion pozitiv.
A si B+ sub influenta campului electric ce se stabileste in baie ionii se vor deplasa spre electrozii de semn contrar unde vor pierde sarcinile electrice, neutralizandu-se,
solutia fiind apoasa se disociaza si molecule de apa cu ionii H si ion de OH la fiecare electrod se pot desfasura simultan 3 tipuri de reactii.
Pt. utilitate practica, procesul de electroliza este astfel condus incat sa fie favorizate numai acele reactii care corespund scopului propriu.
Ex: Pt. efectuarea de prelucrari prin eroziune electrochimica pt. acoperiri galvanice favorizand reactia de depunere.
34. Aplicatii tehnologice ale prelucrari electrochimice
Se caracterizeaza prin productivitate ridicata ,insa precizia de prelucrare nu este determinata numai de precizia utilajelor tehnologice si este determinata si de
modul de elaborare a procesului de prelucrare.
In precizia de prelucrare poate fi redusa prin viteza de prelucrare a electrodului,timp de lucru,procesarea cu valori reduse a interstitiului de lucru,adoptarea
controlului tensiunii si utilizarea unor forme adecvate ale curbei curentului de prelucrare.
Domenii principale in care se utilizeaza:
-constructia masiniilor hidraulice;
-constructia masinii aerospatiala;
-realizarea matritilor,a stantelor;
Principalele operatii:
1)GAURIREA,se utilizeaza pt.executarea de alezaje fine,profile de diverse forme in care tehnologiile clasice nu fac fata.Alezaje:conice,alte profile,electrodul scula
avand forma cavitatii ce se doreste obtinuta.
UTILIZARE
Matritele de extrudere,obtinerea gauriilor in palete de turbina,erodarea sculelor rupte la prelucrare.
2)STRUNJIREA electrochimica se aplica pieselor cu suprafata revolutiei
la exterior.Piesa care trebuie prelucrata se roteste in jurul axei si prelucrarea se face
printr-un electrod exterior.Acesta se aplica la materialele dure,extradure si la magnetii permanenti.
Obt.suprafetei complexe=>obt.......... electrodului si imprimarea piesei dorite.
Matritele de stantat,insigne,rectificare electrochimica=>atunci cand urmarim obtinerea unor rugozitati bune(0,1-0,5mium)
=>rectificarea suprafetelor plane ,profilate;
=>debitarea electrochimica;
=>
electrochimica=>pt.eliminarea stranturiilor de oxizi.In acest caz putem face o...........anodica,catodica