1.1.

PLANTELE FURAJERE DIN PAJITI nainte de a aciona asupra pajitilor trebuie s

cunoatem compoziia floristic a covorului ierbos care ne dau indicaii sigure
asupra condiiilor de sol, clim, regim hidric, mod de folosin, stare de ntreinere,
nivel de productivitate i multe altele. Gospodarul de pajiti este nevoit s cunoasc
principalele specii de plante furajere, care au fost mprite n graminee,
leguminoase i alte familii botanice, tabelele 1.1. i 1.2. La fiecare plant este
prezentat n primul rnd denumirea tiinific n limba latin, universal valabil n
toate rile de pe glob, urmat de cea popular, care este foarte diferit de la o
regiune la alta sau chiar de la o localitate nvecinat la alta, astfel c nu putem
pune mare baz pe denumirile populare la modul general, dect la cteva specii
consacrate unanim recunoscute sau cultivate. De mare interes sunt datele privind
rspndirea speciei, nsuirile morfologice i biologice, productivitatea i valoarea
furajer. Gramineele perene de pajiti (35 specii) au cel mai important rol n
producerea biomasei vegetale din care cea deasupra solului (suprateran) fitomasa util - se valorific ca furaj n hrana animalelor prin pscut sau cosit i cea
din sol (subteran) - masa de rdcini - elina cu rol suplimentar de restructurarea
solului, estur mpotriva eroziunii solului i a clcrii cu animale i altele.
Gramineele sunt componenta estetic principal n cazul gazoanelor, peluzelor
nierbate i n general al peisajelor cu covor ierbos. Leguminoasele perene din pajiti
(20 specii) au cel mai important rol n producerea unui furaj de o calitate furajer
ridicat, bogat n substane proteice, la GHID DE PRODUCERE ECOLOGIC A
FURAJELOR DE PAJITI MONTANE 10 GHID DE PRODUCERE ECOLOGIC A FURAJELOR
DE PAJITI MONTANE 11 GHID DE PRODUCERE ECOLOGIC A FURAJEL