Sunteți pe pagina 1din 18

2.

MIJLOACELE DE REGLEMENTARE A
CIRCULAIEI RUTIERE
Circulatia rutiera, fiind un sistem foarte complex, la care participa cei trei factori rutier, tehnic si uman, trebuie reglementat foarte strict, pentru a se putea desfasura.
Mijloacele de reglementare a circulatiei rutiere (mijloace de semnalizare rutiera) sunt:
Indicatoare rutiere
Marcaje rutiere
Semnalele semaforului electric , ale lmpii cu lumin galben intermitent
Semnalele agentului de circulaie
Mijloace speciale de avertizare
Mijloacele de semnalizare rutiera se constituie intr-un sistem unitar, se realizeaza si
se instaleaza astfel incit sa fie observate cu usurinta si de la o distanta adecvata, atit pe timp
de zi, cit si de noapte, de cei carora li se adreseaza si trebuie sa fie in deplina concordanta
intre ele precum si intr-o stare tehnica corespunzatoare.
Ordinea de prioritate intre diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutiera sau de
mijloace de reglementare este:
1) Semnalele, indicatiile si dispozitiile politistului rutier;
2) Semnale speciale de avertizare (girofar +sirena ale autovehiculelor cu prioritate
speciala in misiune);
3) Semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei;
4) Semnale luminoase sau sonore;
5) Indicatoarele;
6) Marcajele;
7) Regulile de circulatie
Indicatoare rutiere
Ce rol au
indicatoarele
rutiere ?

Unde se
instaleaz
indicatoarele
rutiere ?

Care sunt
indicatoarele
rutiere ?

Indicatoarele rutiere au rolul de a avertiza , reglementa, orienta i informa


pe participanii la trafic n vederea desfurrii n deplin siguran a
traficului .
Indicatoarele rutiere sunt instalate pe partea dreapt a drumului n sensul
de mers . Ele pot fi amplasate sau repetate i deasupra drumului sau pe
partea opus, atunci cnd prin natura condiiilor concrete prezena lor pe
partea dreapt ar putea trece neobservat sau ar putea fi greu sesizabil.
Se observa faptul ca indicatoarele rutiere sunt impartite pe trei categorii:
de avertizare, de reglementare si de orientare informare !

AVERTIZARE

REGLEMENTARE

INFORMARE
ORIENTARE

Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:


a) de avertizare;
b) de reglementare, care pot fi:
1. de prioritate;
2. de interzicere sau restricie;
3. de obligare;
c) de orientare i informare, care pot fi:
1. de orientare;
2. de informare;
3. de informare turistic;
4. panouri adiionale;
5. indicatoare kilometrice i hectometrice;
d) mijloace de semnalizare a lucrrilor, care cuprind:
1. indicatoare rutiere temporare;
2. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrrilor.
Indicatoare de avertizare
Indicatoarele de avertizare avertizeaz conductorii de vehicule despre existena pe
drumul public a unui pericol , indicndu-le natura acestuia. Atrage atenia asupra unor
situaii periculoase urmnd ca la ntlnirea acestor indicatoare conductorii de vehicule s
reduc viteza i s sporeasc atenia .
Indicatoarele de avertizare se instaleaz naintea locului periculos, la o distan de maximum
50 m n localiti, ntre 100 m i 250 m n afara localitilor, respectiv ntre 500 m i 1000 m pe
autostrzi i drumuri expres. Cnd condiiile din teren impun amplasarea la o distan mai mare,
sub indicator se instaleaz un panou adiional Distana ntre indicator i nceputul locului
periculos.
Pe autostrzi i drumuri expres, n toate cazurile, sub indicator este obligatoriu s se instaleze
un panou adiional Distana ntre indicator i nceputul locului periculos. n situaia cnd
lungimea sectorului periculos depete 1000 m, sub indicator se monteaz panoul adiional
Lungimea sectorului periculos la care se refer indicatorul.
Semnificaia indicatorului de avertizare ncepe din locul unde este amplasat. n cazul
indicatoarelor care avertizeaz sectoare periculoase, zona de aciune a indicatoarelor este
reglementat prin plcue adiionale.
Explicaii!

Curba la stinga (sau la dreapta), se instaleaza naintea curbelor cu raza sub 160m sau cu
vizibilitatea sub 150m i ne atrage atentia ca drumul executa un viraj. Virajul este considerat un
loc periculos, datorit posibilitii apariiei derapajului (alunecarea necontrolata a mainii), mai
ales in condiii meteo nefavorabile sau la rularea cu viteze sporite. Atrage obligaia de conduita
preventiva, de reducere a vitezei. Daca insa vizibilitatea este redusa sub 50m, atunci atrage
obligatia legala de reducere a vitezei! In plus in viraj, se va rula pastrind sensul si nu se vor
executa manevre (acest lucru este intrit si de existena marcajului cu linie continua din aceste
locuri).
Daca sectorul de drum respectiv, prezinta mai multe curbe care se succed, se va instala
indicatorul succesiune de mai multe curbe, prima fiind la stinga (sau la dreapta), eventual
indicindu-se printr-un panou adiional, distanta pe care se intinde acest sector de drum cu curbe.
Obligaiile sunt aceleai ca in cazul unei singure curbe!
n cazul in care curba este cu raza sub 100m sau cu vizibilitatea sub 50m se considera a fi
o curba deosebit de periculoasa i va fi indicat prin indicatorul curba deosebit de
periculoasa. Atrage obligatia legala de a reduce viteza, cu atragerea atentiei ca reducerea de
viteza trebuie sa fie mai intensa, datorita razei mai reduse a curbei.

Indicatorul drum ingustat, pentru ambele sensuri, sensul drept sau cel sting, se instaleaza
pe sectoarele de drum la care partea carosabila este ingustata si circulaia vehiculelor pe cele doua
sensuri este ingreunat de acest lucru, existnd pericolul acroarii.
Obligatii: micorarea vitezei; interziceri - toate manevrele cu exceptia depasirii.

Pod mobil, atrage obligaia de conduita preventiva de a reduce viteza, anunnd


existena pe drumul pe care ne deplasm, a unui pod mobil (care se ridic la trecerea unor
ambarcaiuni i in msura n care acesta ar fi in curs de ridicare, coborire sau ridicat i ar trebui sa
ne oprim). Este caracteristic zonelor in care se gsesc canale de navigaie sau riuri.
Ieire spre un chei sau mal abrubt se instaleaza in fata intersectiilor in forma de T, fie
pentru faleze, fie pentru zone montane, atunci cind drumul este construit in rembleu si diferenta
intre partea carosabila si zona de siguranta este mare. Atrage obligatia de conduita preventiva,
de a reduce viteza.
Drum alunecos, se instaleaza pe sectoarele de drum care sunt sau pot deveni alunecoase
in anumite condiii - ploaie, ninsoare, mizga, mai ales in zone rurale, unde pe partea carosabila se
deplaseaza si vehicule ce intra venind din cimp (si lasa noroi pe carosabil) sau in zone deluroase
unde in condiii de ploaie, curg ape noroioase ce ajung pe partea carosabila. Obligatia legala este
aceea de a reduce viteza.

Improcare cu pietris, anuna acoperirea prii carosabile cu criblura (pietris foarte fin,
care are rolul sa protejeze asfaltul, impregnindu-se in acesta in sezonul cald, presat fiind de
autovehicule) si exista pericolul improcrii acesteia, la rularea cu viteze mari i spargerea
parbrizelor celorlali participani la trafic. Obligaii (de conduita preventiva)- reducerea vitezei,
rularea cit mai pe partea dreapt si mrirea distanei intre vehicule. Recomandari - evitarea
depirilor si a opririi sau staionarii pe aceste sectoare de drum.
Cderi de pietre, se instaleaza pe sectoarele de drum ce strabat zonele montane, unde
exista pericolul caderilor de pietre. Obligatii (de conduita preventiva) - sporirea atentiei.
Recomandari - evitarea claxonarii (atunci cind nu se interzice prin indicator), precum si a
stationarii in aceste zone.
Presemnalizarea trecerii de pietoni, este indicatorul care anunta existenta pe drumul
public a unei treceri de pietoni (semnalizata corespunzator), mai ales acolo unde acest lucru ar
putea sa surprinda (mai ales in mediu rural). Obligatie legala - reducerea vitezei.
Drum cu denivelari, ne avertizeaza de faptul ca pe drumul public pe care ne deplasm

apar pe carosabil, in profil longitudinal, deformaii (valuri, hopuri), care ar putea duce la
pierderea controlului autovehiculului, mai ales la rularea cu viteze mari. Obligatie legala reducerea vitezei.
Urcare cu inclinare mare, avertizeaza ca drumul are o declivitate, rampa, diferenta de
nivel fiind de 10m la 100m parcursi. Drum cu declivitate pronunat este recunoscut si semnalizat
ca atare, ca fiind drumul la care diferenta de nivel depaseste 7%. Pe un astfel de drum cel care
urca are prioritate fata de cel care coboara. La virf de rampa se interzic toate manevrele si pe
toata lungimea se interzice stationarea. Nu avem obligatia sa reducem viteza.
Coborire periculoasa anunta o panta pronuntata. Nici aici nu avem obligaia sa
reducem viteza. Se recomanda doar ca sa folosim aceeasi treapta de viteza ca la urcare si sa

nu rulam pe "liber"sau cu motorul oprit!


Atenie copii, se instaleaz pe sectoarele de drum care au in vecinatate coli, gradinie,
terenuri de sport etc. si pe care este posibil apariia surprinztoare a copiilor n carosabil.
Oblig legal, la reducerea de viteza in intervalul orar 7,00 22,00! (dupa aceasta ora,
copii, nu ar mai trebui sa se gaseasca in aceste locuri)
Bicicliti, anunt existena unei piste pentru bicicliti, in paralel cu drumul pe care ne
deplasam si ne oblig conformm normelor de conduita preventiva la reducerea de viteza, in
eventualitatea n care pista intersecteaza drumul. n acest caz biciclitii pierd prioritatea fat de
vehiculele care se deplaseaza pe drumul public, dar ei, neavind o pregtire rutiera, pot prezenta
un pericol pentru conductorii de autovehicule, acestia trebuind sa fie prevazatori.

Animale, ne anunta de faptul ca pe drumul public pot fi intilnite animale domestice. Este specific
zonelor rurale. Obliga din perspectiva conduitei preventive la reducerea de viteza.

Animale, caracteristic zonelor mpadurite, anun posibila prezen a animalelor salbatice


pe carosabil. Obliga din perspectiva conduitei preventive la reducerea de viteza.
Lucrri, ne avertizeaza ca pe carosabil se executa lucrari. Oblig la reducerea de viteza
din perspectiva conduitei preventive. Zona in care se executa lucrarile poate fi si ingustata si
eventual pot exista si restrictii de viteza.
Semafoare, anun trecerea printr-o intersectie in form de T, reglementat prin
semafoare, pentru a nu fi surprinsi de acest lucru. Oblig la sporirea ateniei.
Aeroport, ne informeaza despre faptul ca rulam in apropierea unui aeroport si nu trebuie
sa fim surprinsi de zgomotul pe care l-ar putea produce un avion care decoleaza sau aterizeaza zboara la joasa altitudine. Recomandare - nu privii dup avioane cind conducei autovehiculul.
Vint lateral, se instaleaza pe sectoarele de drum pe care ruleaza frecvent camioane de
mare tonaj, care dislocuiesc importante volume de aer, impingind sau absorbind autoturismele.
Obliga din perspectiva conduitei preventive la sporirea ateniei si evitarea fenomenului de
absorbie.
Circulaie in ambele sensuri, se instaleaza pe sectoarele de drum cu sens unic, inainte
de sfirsitul acestuia, anuntind ca circulatia revine la normal (sens dublu) si se vor aplica din nou
regulile drumului cu dublu sens de circulatie.
Alte pericole, se instaleaza pe sectoarele de drum periculoase, locul periculos respectiv,
nebeneficiind de un indicator special pentru a-l desemna. Din perspectiva conduitei preventive
se recomanda reducerea vitezei si sporirea atentiei.
Intersecie de drumuri, se instaleaza in afara localitilor, pentru a semnaliza o
intersectie de drumuri de aceeasi categorie, intersectie nedirijata, in care se va aplica regula
prioritaii de dreapta. Oblig din perspectiva conduitei preventive la reducerea de viteza,
deoarece s-ar putea sa fie nevoie s ne oprim pentru a acorda prioritate de dreapta.

Intersecie cu un drum fr prioritate, se instaleaza pe drumul cu prioritate in afara


localitatilor, inaintea unei intersectii dirijate. Confirma pentru cel care -l intilneste, faptul ca prin
intersectia respectiva, el este cel care are prioritate. Recomandare - deoarece la acea intersectia
s-ar putea prezenta un vehicul cu tractiune aanimala, conducatorul acestuia nefiind educat in
domeniul legislatiei rutiere, circulati cu atentie sporita.

Presemnalizare intersectie cu sens giratoriu, se instaleaza inaintea intersectiilor dirijate


cu sens giratoriu, avertizindu-ne de faptul ca trebuie sa dm prioritate vehiculelor care circula
prin interiorul intersectiei si ca in intersectie vom circula ocolind centrul acesteia. Obliga din
perspectiva conduitei preventive, la reducerea vitezei.
Trecere la nivel cu linii de tramvai, se instaleaza inaintea intersectiilor prin care circula
si tramvaie si liniile acestuia fac viraj, fie la dreapta, fie la stinga. Obliga din perspectiva
conduitei preventive la reducerea vitezei, deoarece in intersectii nedirijate tramvaiul in mers are
prioritate cind merge inainte sau vireaza la dreapta, precum si datorita faptului ca drumul este
denivelat din cauza liniilor.
Trecere la nivel cu o cale ferata pazit, avertizeaz c ne apropiem de o trecere la nivel
prevazuta cu bariere, semibariere sau instalatie luminoasa i acustica. Oblig la reducerea de
viteza, asigurindu-ne de faptul ca barierele sau instalaia, nu sunt pe cale de a intra in functiune,
dar si datorit denivelarilor de la trecerea peste liniile de cale ferata (asa numitul "spate de magar"
la platformele amenajate necorespunzator).
Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferata, se instaleaza din 50 in
50 m, incepind de la 150m, anuntind apropierea de o cale ferata (pazita sau nepazita). In
localitati, din raiuni de spatiu se poate monta un singur panou - cel cu o singura dunga.
Dupa ultimul panou, adica la mai putin de 50m de calea ferata sunt interzise toate
manevrele.

Indicatoare de reglementare a prioritii


Indicatoare de reglementare

Ce rol au
indicatoarele de
reglementare i
care sunt ele ?

Indicatoarele de reglementare ntiineaza participanii la trafic


despre obligaiile , restriciile i interzicerile pe care trebuie s le
respecte .
Indicatoarele de reglementare pot fi :
indicatoare de prioritate
indicatoare de interzicere sau restricie
indicatoare de obligare

Indicatoarele de prioritate reglementeaz ordinea de trecere n intersecii (Drum cu

prioritate , Cedeaz trecerea , Oprire ) , pe sectoarele de drum ngustat (Prioritate pentru


circulaia din sens invers , Prioritate fa de circulaia din sens invers ) , precum i n alte
situaii cum ar fi trecerile la nivel cu calea ferat , (Trecerea la nivel cu cale ferat simpl ,
fr bariere sau Trecere la nivet cu cale ferat dubl fr bariere )
Drum cu prioritate, este indicatorul care se instaleaz la inceputul sectorului de drum cu
prioritate, anuntnd conductorii care circula pe acesta, c vor avea prioritate in interseciile pe
care acest drum le face cu alte drumuri (de regula drumul de categorie superioara este cel cu
prioritate). Acest indicator se poate repeta inaintea intersectiilor - dar nu este obligatoriu, in cazul
in care un conducator a intrat pe drumul cu prioritate si nu stie ca circula pe drumul cu prioritate,
cind ajunge la o intersectie si nu observa nici un indicator de reglementare, va trage concluzia ca
este pe drumul cu prioritate, dar are obligatia sa priveasca colturile celuilalt drum care intra in
intersectie, pentru a recunoaaste din spate ce indicatoare de reglementare sunt pe acesta - Oprire
sau Cedeaza trecerea. Dac nu observa nici la colturile celuilalt drum, nici un indicator de
reglementare, inseamna ca intersectia nu este dirijata si va aplica "prioritatea de dreapta". Are
valabilitate pina la aparitia indicatorului "Sfirsitul drumului cu prioritate".
Oprire, se instaleaza obligatoriu inaintea intersectiilor dirijate, pe drumul fara prioritate,
la care asigurarea nu se poate face din mers si este necesara oprirea pentru asigurare. Este
inndicatorul care ne anunta ca nu avem prioritate de trecere prin intersectia respectiva si ca va
trebui sa acordam prioritate tuturor vehiculelor care circula in acel moment pe drumul cu
prioritate, indiferent de directia din care vin acestea.
Cedeaza trecerea, este si el un indicator care se instaleaza in fata intersectiei, pe frumul
fara prioritate si care obliga ca si "Oprire"la cedarea trecerii tuturor vehiculelor care circula in
acel moment pe drumul cu prioritate. Diferenta intre el si "Oprire" tine de faptul ca la "Cedeaza
trecerea" nu suntem obligai s ne oprim pentru asigurare, acest lucru putind sa-l facem din mers,
avind vizibilitate, insa suntem obligati sa oprim pentru a acorda prioritate.

Dac doi conducatori circula pe drumul fara prioritate, din direcii diferite (pe
drumuri diferite) i ajung la intersectie, unul intilnind "Oprire" iar celalalt "Cedeaza
trecerea", acetia vor fi intr-o situatie de "egalitate", primul dintre ei trecind cel care vine
dinspre partea dreapta !
Autocamionul si autoturismul galben se gasesc in situatia
de egalitate descrisa mai sus. Primul va trece
autoturismul - chiar daca intilneste "Oprire", deoarece
circula venind din partea dreapta!
Prioritate pentru circulatia din sens invers si
Prioritate fata de circulatia din sens invers, sunt
indicatoarele care dirijeaza circulatia in locurile inguste,
permanente sau temporare, unde nu pot trece doua
vehicule unul pe linga altul. Cel care intilneste indicatorul
rotund (Prioritate pentru circulatia din sens invers) cedeaza trecerea celuilalt, care intilneste
indicatorul patrat (Prioritate fata de circulatia din sens invers). Sub indicatorul care nu permite
trecerea, se poate instala un panou aditional cu silueta unui camion sau autobuz si va indica faptul
ca acesta se refera doar la ele (ele trebuind sa cedeze trecerea) si nu la autoturisme, care fiind mai
mici pot trece simultan cu celalalt vehicul prin locul ingustat.
Trecere la nivel cu o cale ferata simpla sau dubla, fara bariere, obliga conducatorii
tuturor vehiculelor, sa se opreasca inaintea indicatorului si sa se asigure daca in acel moment nu
circula un vehicul feroviar sau un tren iar daca da, se va ceda prioritatea de trecere acestuia.

Indicatoare de interzicere restrictie


Aceste indicatoare, au o semnificatie
foarte clara, aceea care este inscrisa pe el,
interzicind accesul, intoarcerea, virajul,
oprirea, rularea cu o viteza mai mare decit este
inscris pe indicator, oprirea, stationarea etc. In
general este suficienta simpla cunoastere a
semnificatiei indicatoarelor (si bineinteles
respectarea acestora), nefiind nevoie de
explicatii. Asa incit, in prezentul curs, nu ne
vom opri decit asupra indicatoarelor care pot
ridica problemme de intelegere a semnificaiei.
Accesul interzis - este instalat pe sensul
desfiintat al drumului cu sens unic. Interzice
accesul tuturor vehiculelor.
Circulaia interzis in ambele sensuri - se
instaleaza in piete sau la capetele sectorului de
drum pe care se interzice accesul si dintr-o parte
si din alta, tuturor vehiculelor.
Accesul interzis autovehiculelor cu exceptia
motocicletelor fara atas - se refera la toate
autovehiculele
(autoturisme,
camioane,
autobuze), cu exceptia motocicletei fara atas, dar
permite accesul vehiculelor simple (cu tractiune
animaala, impinse sau trase cu bratele, biciclete).
Depairea autovehiculelor interzisa, cu
exceptia motocicletei fara atas - interzice

tuturor autovehiculelor, depasirea altor autovehicule, cu exceptia motocicletei fara atas, care
poate fi depasita. Bineinteles ca vehiculele simple (carute, biciclete, etc) pot fi depasite.
Depasirea interzisa pentru autovehiculele grele destinate transportului de marfuri interzice doar acestor autovehicule (camioane), sa depaseasca alte autovehicule. Autoturismele,
in zona de valabilitate al acestui indicator, pot sa depaseasca, pentru ca indicatorul nu se refera la
autoturism.
Zona de actiune ine pin la intilnirea
indicatorului care semnifica sfirsitul acestei zone
(acelasi indicator dar taiat cu o linie, oblica, de la
stinga la dreapta), sau pina la intilnirea
indicatorului "Sfirsitul tuturor restrictiilor"..
In zona de actiune a acestor indicatoare se
interzic - oprirea, stationarea, intoarcerea si
mersul inapoi!
Accesul interzis autovehiculelor - se refera la
toate tipurile de autovehicule, inclusiv
motocicletele fara atas. Vehiculele simple, pot
circula.
Accesul interzis autovehiculelor si vehiculelor
cu tractiune animala - interzice accesul
autovehiculelor si accesul carutelor.
(Pe un acelasi indicator nu pot fi inscrise mai
mult de 3 simboluri)
Indicatoarele care interzic, virajul, la stinga sau
la dreapta, au valabilitate doar in prima
intersectie, ele fiind instalate in fata
intersectiilor.
Indicatoarele, vama, taxa, politia - interzic
trecerea fara o prealabila oprire, pentru control
vamal, taxare sau verificarea identitatii si a
dreptului de a trece (acolo unde se afla
indicatorul Politia).
Claxonatul interzis - este indicatorul care
interzice conducatorilor de autovehicule sa
foloseasca avertizorul sonor. Daca indicatorul
insoteste indicatorul de localitate, aceasta
interdictie se intinde pe tot cuprinsul acelei
localitati. In masura in care trebuie evitat un
pericol imediat, avertizorul sonor poate fi
folosit (dar nu este obligatoriu), chiar si in zona
de actiune a indicatorului de interzicere.
Oprirea interzis, interzice oprirea i
staionarea pe sectorul de drum pe care a fost
instalat. Are o zona de valabilitate ce ine din
dreptul indicatorului i pina la prima
intersectie, daca este fara panou aditional care
s-i precizeze zona de valabilitate. Cind este
insotit si de panourile aditionale cu sageti,
valabilitatea incepe de la sageata cu virful in

sus si pina la intilnirea indicatorului Oprire interzisa cu panou cu sageata in jos. Acest mod de
semnalizare a opririi interzise se face pe sectoarele de drum pe care se doreste interzicerea opririi
pe o lungime mare, intre indicatorul de inceput si cel de sfirsit existind o serie de indicatoare de
Oprire interzisa insotite de panoul cu sageata dubla, de confirmare a interzicerii opririi.
Stationarea interzisa, interzice stationarea, nu si oprirea. Precizam ca stationarea este practic, o
oprire mai lunga - ce depaseste 5 minute. Stationarea poate fi interzisa si in anumite zile (pare sau
impare), indicatorul fiind marcat cu doua linii sau una singura - verticale. Discuia despre zona de
valabilitate este aceeasi ca la Oprirea interzisa.

Indicatoare de obligare
Indicatoarele care nu au fost explicate au o semnificatie clara, fara alte interziceri sau
restrictii, interzicind intoarcerea, accesul camioanelor, autobuzelor, tractoarelor, a
autovehiculelor cu o lungime mai mare de.., sau mai grele decit, care transporta marfuri
inflamabile sau periculoase, etc.

Indicatoarele de obligare atrag


obligatia impusa de acel indicator,
conducatorii
care
le
intilnesc,
trebuind
sa
execute
obligatia
respectiva - fie sa ocoleasca, fie sa
vireze, fie sa mearga inainte, fie sa
respecte viteza minima prescrisa, etc.
Vom explica in cele ce urmeaza doar
citeva din aceasta categorie de
indicatoare si anume acelea care obliga
conducatorii sa vireze la dreapta sau sa
ocoleasca.
La dreapta, este indicatorul instalat in
fata intersectiei la care se refera si
obliga conducatorii sa vireze pe primul
drum la dreapta. Exista doua indicatoare
cu aceeasi semnificatie, unul drept si
unul curbat, ele instalindu-se in
intersectii diferite, cel drept in intersectii
in forma de T, sau in intersectii
normale, cel curbat, diferenta dintre ele
fiind aceea ca cel drept nu poate fi
depasit, virajul la dreapta se va face
inaintea indicatorului, pe cind la cel
curbat, virajul se va face dupa indicator.
Indicatorul Ocolire, obliga la ocolirea
obstacolului la cer se refera, adica la
trecerea pe linga obstacol, prin dreapta sau prin stinga, dupa aceea circulatia se va face insa tot
inainte. Nu oblig la virarea efectiva la dreapta sau la stinga.

Indicatoare de orientare/informare
Indicatoarele de orientare si
informare n general au rolul de a ndruma
participanii la trafic n timpul deplasrii
sau de furnizarea altor indicaii ce le pot fi
utile. Se gasesc deopotriva in localitati sau
in afara acestora si ajuta la mai buna
folosire a facilitatilor drumului public.
Nu implic obligaii pentru conducatori, ci
doar i ajuta la alegerea traseului, gasirea
unui anumit punct urmarit (turistic sau
util), o anumita directie de urmat!

Nu putem spune decit ca in peisajul rutier


romanesc, nu apar destule indicatoare de
acest fel si ca ar fi util, ca inainte de a face
o cursa mai lunga sau pe un traseu
necunoscut, sa va uitati pe o harta rutiera
pentru a nu va rataci !

Panourile adiionale au rolul sa completeze semnificatia indicatoarelor rutiere (de


avertizare, reglementare, interzicere), referindu-se la distana pna la locul la care se refera
indicatorul, sau categoria de autovehicule care trebuie sa il respecte, directia drumului cu
prioritate, orele intre care este valabil indicatorul, etc., pentru o mai buna intelegere a
semnificatiei indicatorului respectiv.

Marcaje rutiere
Marcajele rutiere sunt reglementate prin STAS 1848/7/1985. Impreun cu indicatoarele rutiere,
contribuie la asigurarea desfaurrii circulaiei rutiere in condiii de siguran si fluen
Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale, care pot fi:
1. de separare a sensurilor de circulaie;
2. de separare a benzilor pe acelai sens;
b) de delimitare a prii carosabile;
c) transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru bicicliti;
d) diverse, care pot fi :
1. de ghidare;
2. pentru spaii interzise ;
3. pentru interzicerea staionrii ;
4. pentru staii de autobuze, troleibuze, taximetre;
5. pentru locuri de parcare;
6. sgei sau inscripii;
e) laterale aplicate pe :
1. lucrri de art (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);
2. parapete ;
3. stlpi i copaci situai pe platforma drumului ;
4. borduri.
Marcajele servesc la organizarea circulaiei, avertizarea sau ndrumarea participanilor la
trafic. Acestea pot fi folosite singure sau mpreun cu alte mijloace de semnalizare rutier pe care
le completeaz sau le precizeaz semnificaia.
Marcajele se aplic pe suprafaa prii carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, pe
lucrri de art, pe accesorii ale drumurilor, precum i pe alte elemente i construcii din zona
drumurilor. Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie s fie reflectorizante sau nsoite de
dispozitive reflectorizante care trebuie s-i pstreze proprietile de reflexie i pe timp de ploaie
sau cea.
Marcajele nu trebuie s incomodeze n nici un fel desfurarea circulaiei, iar suprafaa
acestora nu trebuie s fie lunecoas. Marcajele pe partea carosabil se execut cu microbile de
sticl i pot fi nsoite de butoni cu elemente retroreflectorizante.
Administratorul drumului public este obligat s aplice marcaje cu linii continue sau
discontinue, dup caz, att pentru separarea sensurilor i benzilor de circulaie, ct i pentru
delimitarea prii carosabile.

Marcajul longitudinal format dintr-o linie continu simpl sau dubl interzice nclcarea
acestuia.
Marcajul format dintr-o linie continu aplicat pe bordura trotuarului sau la marginea
prii carosabile interzice staionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Cnd o
asemenea linie nsoete un indicator de interzicere a staionrii, aceasta precizeaz
lungimea sectorului de drum pe care este valabil interzicerea.
Marcajul longitudinal format din linii continue care delimiteaz banda pe care este aplicat i
un marcaj simboliznd o anumit categorie sau anumite categorii de vehicule, semnific faptul c
banda este rezervat circulaiei acelei sau acelor categorii de vehicule.

Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinu simpl sau dubl permite trecerea peste
acesta, dac manevra sau reglementrile instituite impun acest lucru.
Marcajul cu linie discontinu poate fi simplu sau dublu i se folosete n urmtoarele
situaii:
a) marcajul cu linie discontinu simpl:
1. pentru separarea sensurilor de circulaie, pe drumurile cu dou benzi i circulaie n
ambele sensuri;
2. pentru separarea benzilor de circulaie pe acelai sens, pe drumurile cu cel puin dou
benzi pe sens;
3. pentru marcarea trecerii de la o linie discontinu la una continu. n localiti acest
marcaj nu este obligatoriu;
4. pentru a separa, pe autostrzi, benzile de accelerare sau de decelerare de benzile curente
de circulaie;
5. pentru marcaje de ghidare n intersecii;
b) marcajul cu linie discontinu dubl, pentru delimitarea benzilor reversibile. Pe asemenea
benzi marcajul este nsoit de dispozitive luminoase speciale prevzute la art. 56.
Linia continu se folosete n urmtoarele situaii :
a) linia continu simpl, pentru separarea sensurilor de circulaie, a benzilor de acelai sens la
apropierea de intersecii i n zone periculoase;
b) linia continu dubl, pentru separarea sensurilor de circulaie cu minimum dou benzi pe
fiecare sens, precum i la drumuri cu o band pe sens sau n alte situaii stabilite de
administratorul drumului respectiv, cu acordul poliiei rutiere.
n cazul marcajului longitudinal format dintr-o linie continu i una discontinu
alturate, conductorul de vehicul trebuie s respecte semnificaia liniei celei mai apropiate n
sensul de mers.
Marcajele de delimitare a prii carosabile sunt amplasate n lungul drumului, se execut la
limita din dreapta a prii carosabile n sensul de mers, cu excepia autostrzilor i a drumurilor
expres, unde marcajul se aplic i pe partea stng, lng mijlocul fizic de separare a sensurilor
de circulaie. Aceste marcaje pot fi cu linie continu sau discontinu simpl.
Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie s o
urmeze n traversare unei intersecii ori pentru efectuarea virajului la stnga, fiind obligatoriu a se
realiza n cazul n care axul central ori liniile de separare a benzii de circulaie nu sunt coliniare.
Marcajele pentru interzicerea staionrii se pot realiza:
a) prin linie continu galben aplicat pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a
acostamentului, dublnd marcajul de delimitare a prii carosabile spre exteriorul platformei
drumului;
b) printr-o linie n zig-zag la marginea prii carosabile.
Marcajele prin sgei sunt folosite pentru:
a) selectarea pe benzi ;
b) schimbarea benzii (banda de accelerare, banda suplimentar pentru vehicule lente, banda
care se suprim prin ngustarea prii carosabile);
c) repliere, numai n afara localitilor pe drumuri cu o band pe sens i dublu sens de
circulaie.
Marcajul transversal constnd dintr-o linie continu, aplicat pe limea uneia sau mai multor
benzi, indic linia naintea creia vehiculul trebuie oprit la ntlnirea indicatorului Oprire. Un
asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impus printr-un semnal luminos,
printr-o comand a agentului care dirijeaz circulaia, de prezena unei treceri la nivel cu o cale
ferat, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. naintea marcajului ce nsoete
indicatorul Oprire se poate aplica pe partea carosabil inscripia STOP.
Marcajul transversal constnd dintr-o linie discontinu, aplicat pe limea uneia sau mai
multor benzi, indic linia care nu trebuie depit atunci cnd se impune cedarea trecerii. naintea

unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabil un marcaj sub forma de triunghi avnd o
latur paralel cu linia discontinu, iar vrful ndreptat spre vehiculul care se apropie.
Marcajul transversal constnd din linii paralele cu axul drumului indic locul pe unde pietonii
trebuie s traverseze drumul. Aceste linii au limea mai mare dect a oricror alte marcaje.
Marcajul transversal constnd din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic
fa de axul drumului, indic locul destinat traversrii prii carosabile de ctre bicicliti.
Marcajul format dintr-o linie n zig-zag semnific interzicerea staionrii vehiculelor pe
partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completat cu nscrisul BUS sau TAXI
poate fi folosit pentru semnalizarea staiilor de autobuze i troleibuze, respectiv de taximetre.
Marcajul aplicat n afara benzilor, format din linii paralele, nconjurate sau nu cu o linie de
contur, delimiteaz spaiul interzis circulaiei.
Marcajele se pot aplica i pe ziduri de sprijin, parapete de protecie sau alte amenajri rutiere
laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conductorilor de vehicule.
Marcajele sunt de regul de culoare alb, cu excepia celor ce se aplic pe elementele laterale
drumului care sunt de culoare alb, neagr sau galben i neagr, precum i a celor provizorii,
folosite la organizarea circulaiei n zona lucrrilor, care sunt de culoare galben. n zonele
periculoase sau unde staionarea vehiculelor este limitat n timp, marcajele pot fi i de alte
culori.
Semnalele luminoase
Conform Regulamentului de aplicare a Codului Rutier:
1. Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaiei vehiculelor
.................
Art. 47 (1) Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv,
continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.
(2) Dup numrul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:
a) cu un corp de iluminat, cu lumina intermitent de avertizare;
b) cu dou corpuri de iluminat, pentru pietoni i bicicliti;
c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;
d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.
(3) Semafoarele se monteaz n axul vertical al stlpului sau pe consol, pe portal ori
suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus n jos, fiind urmtoarea:
a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: rou, galben, verde;
b) la semaforul cu dou culori ordinea semnalelor este: rou, verde;
c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontala la partea superioara i unul la
partea inferioar, toate cu lumina alb.
Art. 48. (1) Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaiei n
intersecii se instaleaz obligatoriu nainte de intersecie, astfel nct s fie vizibile de la o distanta
de cel puin 50 m. Acestea pot fi repetate n mijlocul, deasupra ori de cealalt parte a interseciei.
(2) Semnificaia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaiei vehiculelor este valabil pe
ntreaga lime a prii carosabile deschise circulaiei conductorilor crora li se adreseaz. Pe
drumurile cu dou sau mai multe benzi pe sens, pentru direcii diferite, delimitate prin marcaje
longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz n care
semnificaia semnalelor luminoase se limiteaz la banda sau benzile astfel semnalizate.
Art. 49. Semnalele luminoase de culoare roie, galben sau verde pot fi n form de sgei
de aceeai culoare, pe fond negru. n acest caz interdicia sau permisiunea de trecere impus de
semnalul luminos este limitat la direcia sau direciile indicate prin aceste sgei. Aceeai
semnificaie o au i sgeile aplicate pe panourile adiionale ce nsoesc, la partea inferioar,
semafoarele. Sgeata pentru mersul nainte are vrful n sus.

Art. 50. (1) Semafoarele pentru tramvaie au forma de caset cu patru corpuri de iluminat de
culoare alb, dintre care trei sunt poziionate orizontal i una sub cea din mijloc, nsoite de
panouri cu semne adiionale.
(2) Semnalul de liber trecere pentru tramvaie este dat de combinaia luminoas a lmpii
inferioare cu una dintre cele trei lmpi situate la partea superioar pentru indicarea direciei.
(3) Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitenta a celor
trei lumini din partea superioar a casetei.
Art. 51. (1) Semnalul de culoare verde permite trecerea.
(2) Cnd semaforul este nsoit de una sau mai multe lmpi care emit lumina intermitent de
culoare verde sub forma uneia sau unor sgei pe fond negru ctre dreapta, acestea permit trecerea
numai n direcia indicat, oricare ar fi n acel moment semnalul n funciune al semaforului.
Art. 52. (1) Semnalul de culoare roie interzice trecerea.
(2) La semnalul de culoare roie vehiculul trebuie oprit naintea marcajului pentru oprire sau,
dup caz, pentru trecerea pietonilor, iar n lipsa acestuia, n dreptul semaforului. Dac semaforul
este instalat deasupra ori de cealalt parte a interseciei, n lipsa marcajului pentru oprire sau
pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit nainte de marginea prii carosabile a drumului
ce urmeaz a fi intersectat.
(3) Atunci cnd semnalul de culoare roie funcioneaz concomitent cu cel de culoare
galben, acesta anun apariia semnalului de culoare verde.
Art. 53. (1) Cnd semnalul de culoare galben apare dup semnalul de culoare verde,
conductorul vehiculului care se apropie de intersecie nu trebuie s treac de locurile prevzute
la art. 52 alin. (2), cu excepia situaiei n care, la apariia semnalului, se afl att de aproape de
acele locuri, nct nu ar mai putea opri vehiculul n condiii de siguran.
(2) Semnalul de culoare galben intermitent permite trecerea, conductorul de vehicul fiind
obligat s circule cu vitez redus, s respecte semnificaia semnalizrii rutiere i a regulilor de
circulaie aplicabile n acel loc.
Art. 54. n intersecii dirijarea circulaiei tramvaielor se poate realiza i prin semafoare
avnd semnale luminoase de culoare alb, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea
circulaiei celorlalte vehicule.
Art. 55. Semnalul luminos destinat numai dirijrii circulaiei bicicletelor are n cmpul su
imaginea unei biciclete de culoare roie, respectiv verde pe fond negru. Aceeai destinaie o are i
semnalul luminos al unui semafor nsoit de un panou adiional pe care figureaz o biciclet.
Art. 56. (1) Cnd deasupra benzilor de circulaie sunt instalate dispozitive care emit
semnale roii i verzi, acestea sunt destinate semnalizrii benzilor cu circulaie reversibil.
Semnalul rou, avnd forma a dou bare ncruciate, interzice accesul vehiculelor pe banda
deasupra creia se gsete, iar semnalul verde, de forma unei sgei cu vrful n jos, permite
intrarea vehiculelor i circulaia pe acea band.
(2) Semnalul luminos intermediar care are forma unei sau unor sgei de culoare galben ori
alb cu vrful orientat ctre dreapta sau stnga jos, anun schimbarea semnalului verde, n cazul
benzilor cu circulaie reversibil ori faptul c banda deasupra creia se afl este pe punctul de a fi
nchis circulaiei conductorilor crora li se adreseaz, acetia fiind obligai s se deplaseze pe
banda sau benzile indicate de sgei.
Art. 57. Conductorul vehiculului care intr ntr-o intersecie la culoarea verde a
semaforului este obligat s respecte i semnificaia indicatoarelor instalate n interiorul acesteia.
2. Semnalele luminoase pentru pietoni
Art. 58. - (1) Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde i roie. Acestea
funcioneaz corelat cu semnalele pentru dirijarea circulaiei vehiculelor.
(2) Semnalul de culoare verde poate avea n cmpul su imaginea unui pieton n mers, iar cel
rou, imaginea unui pieton oprit.

(3) Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi nsoite de semnale acustice pentru a asigura
traversarea drumului de ctre nevztori.
(4) Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu
avizul poliiei, poate amplasa n zona marcajului trecerii pentru pietoni semafoare sau panouri
speciale cu comanda manual a cererii de verde, care se poate face direct de ctre pietoni.
Art. 59. (1) Semnalul de culoare verde permite trecerea.
(2) Cnd semnalul de culoare verde ncepe s funcioneze intermitent nseamn c timpul
afectat traversrii drumului este n curs de epuizare i urmeaz semnalul rou. n acest caz
pietonul surprins n traversarea drumului trebuie s grbeasc trecerea, iar dac drumul este
prevzut cu un refugiu sau spaiu interzis circulaiei vehiculelor, s atepte pe acesta apariia
semnalului de culoare verde.
Art. 60. Semnalul de culoare verde intermitent i semnalul de culoare roie interzic
pietonilor s se angajeze n traversare pe partea carosabil.
3. Alte semnale luminoase
Art. 61. n cazul semaforizrii corelate, n lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de
cronometrare a timpului aferent culorii, precum i dispozitive luminoase care s arate
participanilor la trafic timpii stabilii prin programul de semaforizare, iar pentru conductorii de
autovehicule i viteza de deplasare.
Art. 62. Semaforul de avertizare se instaleaz la ieirea din intersecie i este constituit
dintr-un corp de iluminat cu lumina galben intermitent. Acesta poate avea n cmpul su
imaginea unui pieton n micare, de culoare galben pe fond negru.
Art. 63. Pentru semnalizarea i dirijarea circulaiei pe sectoarele de drumuri unde se
execut lucrri pe partea carosabil, cu excepia autostrzilor, se pot instala temporar semafoare
mobile, cu obligaia presemnalizrii acestora.
Semnalele poliitilor i ale altor persoane care dirijeaz circulaia
Conform Regulamentului de aplicare a Codului Rutier:
.....................
Art. 88. (1) Semnalele poliistului care dirijeaz circulaia au urmtoarele semnificaii:
a) braul ridicat vertical semnific atenie, oprire pentru toi participanii la trafic care se
apropie, cu excepia conductorilor de vehicule care nu ar mai putea opri n condiii de siguran.
Dac semnalul este dat ntr-o intersecie, aceasta nu impune oprirea conductorilor de vehicule
care se afl deja angajai n traversare;
b) braul sau braele ntinse orizontal semnific oprire pentru toi participanii la trafic care,
indiferent de sensul lor de mers, circul din direcia sau direciile intersectate de braul sau braele
ntinse. Dup ce a dat acest semnal, poliistul poate cobor braul sau braele, poziia sa
nsemnnd, de asemenea, oprire pentru participanii la trafic care vin din fa ori din spate;
c) balansarea, pe timp de noapte, n plan vertical, a unui dispozitiv cu lumin roie ori a
bastonului fluorescent-reflectorizant, semnific oprire pentru participanii la trafic, spre care
este ndreptat;
d) balansarea pe vertical a braului, avnd palma orientat ctre sol, semnific reducerea
vitezei;
e) rotirea vioaie a braului semnific mrirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grbirea
traversrii drumului de ctre pietoni.
(2) Poliistul care dirijeaz circulaia poate efectua semnal cu braul ca vehiculul s avanseze,
s depeasc, s treac prin faa ori prin spatele su, s l ocoleasc prin partea sa stng sau
dreapt, iar pietonii s traverseze drumul ori s se opreasc.
(3) La efectuarea comenzilor prevzute la alin. (1) i (2), poliistul poate folosi i fluierul.
Art. 89. (1) Oprirea participanilor la trafic este obligatorie i la semnalele date de:

a) poliitii de frontier;
b) ndrumtorii de circulaie ai Ministerului Aprrii;
c) agenii de cale ferat, la trecerile la nivel;
d) personalul autorizat din zona lucrrilor pe drumurile publice;
e) membrii patrulelor colare de circulaie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unitilor
de nvmnt;
f) nevztori, prin ridicarea bastonului alb, atunci cnd acetia traverseaz strada.
(2) Persoanele prevzute la alin.(1) lit.a) d) pot efectua i urmtoarele semnale:
a) balansarea braului n plan vertical, cu palma minii orientat ctre sol sau cu un mijloc de
semnalizare, care semnific reducerea vitezei;
b) rotirea vioaie a braului, care semnific mrirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv
grbirea traversrii drumului de ctre pietoni;
Art. 90. Persoanele prevzute la art. 88 alin. (1) i art. 89 alin. (1), care dirijeaz circulaia
trebuie s fie echipate i plasate astfel nct s poat fi observate i recunoscute cu uurin de
ctre participanii la trafic.