1 Noiunea

Cunoscut i incriminat inc din cele mai vechi timpuri, tlhria constituie n prezent una dintre cele
mai frecvente categorii de infraciuni cu un pericol social ridicat, deoarece pe lng pagubele
pricinuite patrimoniului public sau privat, lezeaz i relaiile sociale care ocrotesc viaa, integritatea
corporal i sntatea persoanelor. Infraciunea de tlhrie face parte din categoria infraciunilor
contra patrimoniului. n Constituie se spune c, proprietatea este public sau privat ea fiind
garantat i ocrotit prin lege i aparine statului sau unitilor administrativ-teritoriale. Sigurana
persoanei i proprietatea privat este garantat i ocrotit n mod egal de lege, indifferent de titular.
Noiunea de patrimoniu are o sfera mai larg dect noiunea de proprietate, pentru c patrimoniul
include att proprietatea ct i totalitatea drepturilor i obligaiilor care au valoare economic. Dup
cum se tie, ocrotirea patrimoniului i a tuturor relaiilor patrimoniale este asigurat, n principal, de
dreptul civil, dreptul administrativ, dreptul muncii i n subsidiar de dreptul penal. Aceasta nu
nseamn c ocrotirea penal are o nsemntate mai redus numai doar faptul c intervine numai
atunci cnd se dovedesc ineficiente celelalte mijloace juridice nepenale sau extrajudiciare.
In actualul Cod Penal infraciunea de tlhrie este prevzuta in Capitolul VI (Infraciuni contra
patrimoniului) art.188 si consta in Tlhria, adic atacul svrit asupra unei persoane n scopul
sustragerii bunurilor, nsoit de violen periculoas pentru viaa sau sntatea persoanei agresate ori
de ameninarea cu aplicarea unei asemenea violene.Pe cnd Conform art.187 Cod Penal
1. Gradul prejudiciabil al infraciunilor contra patrimoniului decurge din nsi
natura valorilor sociale vtmate sau periclitate. Mecanismul determinrii
gradului prejudiciabil al infraciunii este stipulat n art.15 CP.
2. Obiectul juridic nemijlocit l constituie relaiile sociale a cror existen i
desfurare normal sunt condiionate de ocrotirea relaiilor patrimoniale.
3. Latura obiectiv a tlhriei se realizeaz printr-un atac svrit asupra unei
persoane n scopul sustragerii bunurilor, nsoit de violen periculoas pentru
viaa sau sntatea persoanei agresate ori de ameninarea cu aplicarea unei
asemenea violene.
4. Atacul n scopul svririi unei tlhrii se manifest prin aciuni agresive
active cu caracter surprinztor pentru victim, care creeaz un pericol real
nsoit de aplicarea imediat i nemijlocit a unei violene periculoase pentru
viaa ori sntatea persoanei sau de ameninarea cu aplicarea unei asemenea
violene n scopul nsuirii avutului proprietarului. El poate avea un caracter
deschis, ns n unele cazuri poate fi svrit pe neateptate i pe neobservate
(pe ascuns): o lovitur de dup col, o mpuctur din ambuscad, atacul unui
paznic care dormea etc.
5. Doctrina penal i practica judiciar recunosc drept atac i aducerea victimei
n stare de incontien sau imposibilitate de a se apra ca rezultat al
introducerii, contrar voinei ei (inclusiv prin nelciune), n organism a unor
substane narcotice, cu efect puternic sau otrvitoare, periculoase pentru via
i sntate. Altfel trebuie calificate cazurile n care drept rezultat al "cinstirii" cu
buturi alcoolice sau cu alte substane, caracterul aciunii crora este cunoscut
victimei, victima se pomenete ntr-o stare de incontien, iar infractorii,

folosindu-se de aceasta, sustrag averea ei. Atare aciuni sunt calificate drept
furt.
6. Drept violen periculoas pentru viaa ori sntatea victimei, prevzut de
alin.1 din art.188 CP, trebuie considerat vtmarea uoar a integritii
corporale sau a sntii (noiunea este explicat n art.153 CP) sau medie a
integritii corporale sau a sntii (noiunea este stipulat n art.152 CP),
precum i alte aciuni care, dei nu au pricinuit vtmrile menionate, au creat
la momentul aplicrii lor un pericol real pentru viaa i sntatea victimei. De
exemplu, aruncarea victimei din tren, automobil, de la etaj, strangularea
(sugrumarea) ei, reinerea ndelungat a capului victimei n ap etc. Cauzarea
vtmrilor grave ale integritii corporale sau ale sntii este considerat
circumstan agravant, prevzut la alin.3 din art.188 CP, i nu un semn
constitutiv al tlhriei.
7. Ameninarea cu aplicarea violenei periculoase pentru viaa i sntatea
victimei trebuie s aib un caracter real, adic vinovatul poate imediat s
transforme ameninarea n acte de violen fizic. Pentru constatarea acestui
semn constitutiv al tlhriei trebuie s inem cont de toate circumstanele
cauzei: caracterul ameninrii, al obiectelor sau armelor cu care amenina
infractorul, locul i timpul svririi infraciunii, numrul infractorilor etc. Forma
de manifestare a ameninrii poate fi diferit: prin cuvinte, gesturi, demonstrare
a armei, a cuitului i a altor obiecte a cror folosire poate cauza daune vieii ori
sntii persoanei atacate. Ameninarea cu aplicarea violenei, dar nu imediat,
ci n viitor, sau ameninarea cu rspndirea unor tiri defimtoare, cu
deteriorarea sau distrugerea bunurilor proprietarului ori cu rpirea victimei, nu
constituie tlhrie, ci antaj (art.189 CP).
8. Potrivit p.16 al HP CSJ din 6 iulie 1992, tlhria se consider consumat din
momentul atacului, nsoit de aplicarea sau ameninarea de aplicare a violenei
periculoase pentru viaa sau sntatea victimei, indiferent de faptul dac a fost
sau nu nsuit averea proprietarului. Lund n consideraie c tlhria svrit
n scopul sustragerii averii proprietarului n proporii mari sau deosebit de mari
trebuie ncadrat potrivit art.195 CP, precum i construcia material a
agravantei la lit.f) alin.2 art.188 CP, consecinele tlhriei prevzute de alin.1
art.188 CP pot fi un atac n scopul sustragerii bunurilor proprietarului n proporii
mici, eseniale sau considerabile, dac din cauze indiferente de voina
fptuitorului nu s-a realizat, precum i producerea daunei materiale
proprietarului n proporii mici sau eseniale, valoarea crora este determinat
de alin.1 art.126 CP.
9. Latura subiectiv a tlhriei este identic cu cea a infraciunii de furt. (A se
vedea explicaiile de la art.186.)
10. Tlhria svrit n mod repetat, de dou sau mai multe persoane, prin
ptrundere n ncpere, n alt loc pentru depozitare sau n locuin, cu cauzarea
de daune n proporii considerabile, n timpul unei calamiti, de un grup criminal
organizat sau de o organizaie criminal este identic cu furtul, iar tlhria
svrit de o persoan mascat, deghizat sau travestit este identic cu jaful.

(A se vedea explicaiile corespunztoare de la art.186 i 187 CP.) Aici vom

analiza doar agravantele specifice tlhriei.
11. Tlhria svrit cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite n calitate
de arm. Potrivit lit.a) p.1 al HP CSJ din 9 noiembrie 1998 Cu privire la practica
judiciar n cauzele penale despre purtarea, pstrarea, transportarea, fabricarea,
comercializarea, sustragerea armelor de foc, a muniiilor sau a substanelor
explozive, pstrarea neglijent a armelor de foc i a muniiilor, prin arm de foc
se nelege arma a crei funcionare determin aruncarea unuia sau a mai
multor proiectile, datorit forei de expansiune a gazelor provenite din
detonarea unei capse ori prin explozia unei ncrcturi. Conform lit.b) p.1 al
aceleiai hotrri, arm alb se consider cea destinat i adaptat pentru a
vtma, a omor fiine umane cu aplicarea forei musculare prin contact
nemijlocit cu tiere (sbii, tesace etc.), nepare (baionete unghiulare, pumnale,
stilete etc.), prin nepare-tiere (baionete plate, cuite, arcuri, arbalete,
pumnale cu ti etc.), prin spargere-frmiare (box, buzdugan, mlaciu, nunciaki
etc.). Prin alte obiecte folosite n calitate de arm se neleg orice obiecte care
pot cauza daune considerabile sntii sau vieii persoanei (topor, cuit, brici,
coas, furc sau orice obiect metalic etc.). Prin aplicarea armei sau a altor
obiecte folosite n calitate de arm se nelege utilizarea lor n timpul actelor de
violen fizic sau ameninarea cu aplicarea acestor arme, care creeaz un
pericol real pentru viaa sau sntatea persoanei. Potrivit p.27 al HP CSJ din 6
iulie 1992, dac infractorul n timpul tlhriei a ameninat cu o arm cu buntiin imposibil de a fi folosit sau cu o imitaie a armei, de exemplu - un
machet de pistolet, un pumnal-jucrie etc., neavnd intenia s foloseasc
aceste obiecte pentru cauzarea vtmrilor integritii corporale sau sntii
periculoase pentru via i sntate, chiar dac victima a perceput-o drept
arm, aciunile lui (n lipsa altor circumstane agravante) trebuie ncadrate n
baza alin.1 art.188 CP.
12. n cazul tlhriei svrite cu vtmarea grav a integritii corporale sau a
sntii noiunea vtmrii grave a integritii corporale sau a sntii este
determinat de alin.1 art.151 CP. Potrivit p.7 al HP CSJ din 6 iulie 1992, atacul n
scopul nsuirii averii, nsoit de violen, care a atras dup sine cauzarea unor
vtmri grave a integritii corporale sau a sntii victimei trebuie ncadrat n
baza lit.c), alin.3 din art.188 CP fr ncadrarea suplimentar n baza alin.1
art.151 CP. Dac n urma vtmrilor integritii corporale sau a sntii a
survenit moartea victimei, cele svrite trebuie s fie ncadrate prin concurs de
infraciuni prevzute de lit.c) alin.3 art.188 CP i alin.4 art.151 CP. Tlhria
svrit cu un omor intenionat trebuie s fie ncadrat conform concursului de
infraciuni, prevzute de lit.c) alin.3 art.188 CP i lit.b) alin.2 art.145 CP.
Deoarece agravanta n cauz, spre deosebire de componena de baz din alin.1
art.188 CP, este formulat ca o componen material, n cazurile n care
intenia fptuitorului este ndreptat spre cauzarea vtmrilor grave, dar de
fapt el a pricinuit numai vtmri uoare sau medii integritii corporale, cele
svrite trebuie calificate ca tentativ de infraciune (art.27 i lit.c) alin.3
art.188 CP). n cazul tlhriei prevzute de alin.1 art.188 CP tentativa de tlhrie
se exclude; pn la nceperea atacului poate fi vorba numai de o pregtire de

infraciune, iar din primul act de atac tlhria se consider consumat

(componen formal redus).
13. n cazul tlhriei svrite prin schingiuire, tortur, tratament inuman sau
degradant, prin schingiuire se neleg nite aciuni care provoac victimei
suferine prin lipsirea de hran, de butur sau de cldur ori prin abandonarea
victimei n condiii nocive pentru via etc. Torturarea se manifest prin aciuni
care produc dureri acute repetate sau ndelungate (prin picturi, biciuire,
mpunsturi cu obiecte neptoare, cauterizri cu ageni termici sau chimici
etc.). Prin tratamente inumane sau degradante se nelege supunerea victimei la
experiene medicale sau tiinifice nejustificate de un tratament medical n
interesul lor sau obligarea victimei la condiii de hran, locuin, mbrcminte,
de igien, asisten medical etc. greu de suportat fizic i umilitoare din punct
de vedere moral.
14. Subiect al infraciunii este persoana fizic responsabil, care a atins vrsta
de 14 ani.
Jaful const n sustragerea deschis a bunurilor altei persoane, potrivit comentariului codului penal
al RM despre jaf putem spune :
1. Gradul prejudiciabil al infraciunilor contra patrimoniului decurge din nsi
natura valorilor sociale vtmate sau periclitate. Mecanismul determinrii
gradului prejudiciabil al infraciunii este stipulat n art.15 CP.
2. Obiectul juridic nemijlocit l constituie relaiile sociale a cror existen i
desfurare normal sunt condiionate de ocrotirea relaiilor patrimoniale.
3. Latura obiectiv a jafului se realizeaz prin sustragerea deschis a bunurilor
altei persoane.
4. Noiunile de sustragere i bunuri sunt identice cu cele folosite la explicarea
noiunii de furt. (A se vedea explicaiile date la p.2 i 3 ale art.186 CP.)
5. Potrivit p.3 al HP CSJ din 6 iulie 1992, sustragerea averii se consider
efectuat n mod deschis dac a fost svrit cu bun-tiin n prezena
victimelor sau a altor persoane care i ddeau seama de caracterul aciunilor
fptuitorului, dar el a ignorat aceast circumstan. Nu poate fi considerat
deschis sustragerea averii proprietarului n prezena complicilor sau a
persoanelor care nu-i ddeau seama de caracterul faptei svrite. Aciunile
ncepute ca un furt, dar care nu au fost duse pn la capt din cauz c au fost
descoperite de ctre victim sau de alte persoane, dar neinndu-se cont de
aceasta, au fost prelungite de ctre infractor cu scopul nsuirii averii sau
reinerii ei, se ncadreaz n infraciunea de jaf, iar n cazul aplicrii unei violene
periculoase pentru via i sntate sau al ameninrii cu o astfel de violen - n
cea de tlhrie.
6. Drept consecine ale infraciunii de jaf prevzute de alin.1 din art.187 CP pot
aprea daunele materiale att n proporii eseniale, ct i n proporii mici.

7. Jaful are acelai moment de consumare ca i furtul. (A se vedea explicaiile la

art.186.)
8. Potrivit p.28 al HP CSJ din 6 iulie 1992, n cazurile n care nsuirea averii a
fost svrit n timpul huliganismului, violului sau al altor aciuni criminale, cele
svrite trebuie s fie ncadrate n funcie de scopul i de metoda nsuirii averii
n concurs de infraciune corespunztoare mpotriva patrimoniului i huliganism,
viol sau alt infraciune.
9. Latura subiectiv a jafului este identic cu cea a furtului. (A se vedea
explicaiile la art.186.)
10. Noiunea i semnele jafului svrit n mod repetat, de dou sau mai multe
persoane, prin ptrunderea n ncpere, n alt loc pentru depozitare sau n
locuin, cu cauzarea de daune n proporii considerabile, n timpul unei
calamiti, de un grup criminal organizat sau de o organizaie criminal sunt
identice cu cele din cazul furtului (a se vedea explicaiile corespunztoare de la
art.186 CP).
11. Jaful svrit de o persoan mascat, deghizat sau travestit are drept
agravant folosirea de ctre infractor a unui anumit procedeu pentru a nu putea
fi recunoscut. n cazul mascrii, fptuitorul i acoper faa cu masc, adic cu o
bucat de stof, de mtase, de dantel, de carton etc., nfind o fa
omeneasc sau figura unui animal, lsnd numai ochii descoperii; obrzar. n
cazul deghizrii sau travestirii, fptuitorul i creeaz o nfiare sau se mbrac
n aa fel nct s nu poat fi recunoscut. De exemplu, i pune barb fals,
ochelari, folosete mbrcmintea sexului opus etc.
12. Jaful cu aplicarea violenei nepericuloase pentru viaa sau sntatea
persoanei ori cu ameninarea aplicrii unei asemenea violene. Potrivit p.4 al HP
CSJ din 6 iulie 1992, violen nepericuloas pentru viaa i sntatea victimei e
considerat cauzarea unei vtmri nensemnate integritii corporale sau
sntii care nu a pricinuit o dereglare de scurt durat sntii sau o pierdere
nensemnat, dar stabil a capacitii de munc, precum i aplicarea
intenionat a loviturilor sau a altor aciuni violente care au cauzat numai dureri
fizice (art.154 CP). n conformitate cu Regulamentul de apreciere medico-legal
a gravitii vtmrilor corporale, prin violen nepericuloas pentru viaa i
sntatea victimei se neleg vtmrile trectoare sub form de zgrieturi,
echimoze (vnti) etc., care se ncheie cu restabilirea complet a sntii ntrun termen de cel mult 6 zile, precum i durerile fizice fr o dereglare pe un
anumit termen a sntii victimei. Prin ameninarea cu aplicarea violenei
nepericuloase pentru viaa ori sntatea persoanei pgubae se nelege un act
de violen psihic care poate paraliza rezistena victimei i nlesni sustragerea
averii proprietarului. Ameninrile nedeterminate de tipul "va fi ru de tine", "iart eu ie", "am s-i dau de cheltuial" i altele sunt considerate ca ameninri
cu aplicarea violenei nepericuloase pentru viaa ori sntatea persoanei n
cazurile n care circumstanele obiective nu mrturisesc intenii mai serioase ale
infractorului. De exemplu, fptuitorul amenin victima c va fi ru de ea,

ncepnd s scoat un pistol din buzunar. Astfel de ameninare se refer la

tlhrie, i nicidecum la jaf.
13. Agravanta n timpul unei calamiti a fost comentat n art.151, iar cea de
un grup criminal organizat sau de o organizaie criminal - la art.46 i 47. 14.
Subiect al infraciunii este persoana fizic responsabil, care a atins vrsta de 14
ani
Aceste infraciuni prezint un grad ridicat de pericol social ntruct violena se poate
manifesta de la simple lovituri pn la moartea victimei. Tocmai acest fapt face necesara cercetarea
infraciunilor de tlhrie i jaf pentru descoperirea si tragerea la rspundere penala a fptuitorilor si
totodat pentru protejarea persoanelor si recuperarea prejudiciului.
Fiind nite infraciuni complexe, tlhria si jaful au doua obiecte juridice, primul prive te
relaiile sociale referitoare la posesia si detenia bunurilor mobile, iar cel de-al doilea atributele
fundamentale ale persoanei (viaa, integritatea corporala, libertatea).

De asemenea, savarsirea

acesteor infraciuni se realizeaz prin doua aciuni, una principala, corespunztoare furtului si alta
secundara, constnd fie in folosirea violentei sau ameninrii, fie in punerea victimei in stare de
incontienta sau in neputina de a se apra. Violenta trebuie sa aib aptitudinea de a nfrnge
rezistenta victimei1. Astfel ca, in cazul smulgerii bunului prin surprindere, fara ca victima sa opun
vreo rezistenta, nu se aduce cu nimic atingere relaiilor sociale referitoare la viaa persoanei. Violenta
savarsita mpotriva unui bun poate constitui, in anumite situaii, o ameninare, ca de exemplu,
distrugerea instalaiei telefonice pentru ca victima sa nu poat apela la ajutor 2. Infraciunea exista
indiferent daca nsuirea pe nedrept a bunului a fost urmrita nainte sau in timpul exercitrii
violentelor sau ameninrilor. Codul Penal al RM prevede in art.188 formele agravante al infraciunii
de tlhrie. In alin.2 sunt stipulate mprejurri ca talharia savirit de dou sau mai multe persoane
de o persoan mascat, deghizat sau travestit prin ptrundere n ncpere,n alt loc pentru
depozitare sau nlocuin cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite n calitate de arm cu cauzarea
de daune n proporii considerabile . A treia forma agravanta consta in producerea, ca urmare a
savarsirii infraciunii, de consecine deosebit de grave sau moartea victimei.Infraciunea de tlhrie se
considera consumata in momentul in care sunt realizate ambele activitati (principala si secundara)
astfel, exista tentativa cnd s-au executat numai actele de violenta sau ameninare pentru a nlesni
sustragerea bunului. Nu exista tentativa daca actele de violenta sau ameninare au fost savarsite
pentru pstrarea bunului, deoarece infraciunea de tlhrie s-a consumat odat cu furtul bunului.

Tudorel Toader, Drept Penal Roman Partea Speciala, Ediia a3-a, revizuita si actualizata, Ed.
Hamangiu, Bucureti, 2008, p.182;
2
Tudorel Toader, op. cit., p. 181.
3 Comentariu codului penal al RM

2. Probleme pe care trebuie sa le lmureasc

cercetarea infraciunii de tlhrie i jaf
Stabilirea existentei infraciunii prin determinarea concreta a bunurilor mobile luate din posesia sau
detenia legitima a unei persoane cu ntrebuinarea de violente sau ameninri.
Practic, stabilirea existentei infraciunii consta in analizarea sesizrii iniiale in corelaie cu
prevederile legii penale pentru existenta infraciunii.
Stabilirea exacta a locului si momentului savarsirii faptei
Locul si momentul comiterii faptei prezint importanta datorita urmelor ce pot fi descoperite
la fata locului si care pot conduce la identificarea autorului, delimitarea cercului de suspeci prin
verificarea modului in care acetia si-au petrecut timpul la data comiterii faptei si posibilitii
identificrii de martori oculari. Pe de alta parte, cunoaterea acestor aspecte ofer posibilitatea
verificrii daca bunurile despre care victima pretinde ca a fost deposedata se aflau sau nu in
patrimoniul sau.
De asemenea, cunoaterea locul si momentul savarsirii faptei ajuta la ncadrarea juridica a
faptei. De exemplu, savarsirea faptei pe timpul unei calamiti constituie o circumstana
agravanta a infraciunii de tlhrie (alin.3 lit.a) ca si savarsirea acesteia prin ptrundere n
ncpere, n alt loc pentru depozitare sau n locuin (alin. 2 lit.d). Fapta de ptrundere intr-o
locuina urmata de savarsirea unei tlharii constituie un concurs real intre infraciunea de violare
de domiciliu prevzuta de art. 179 Cod Penal si infraciunea de tlhrie prevzuta de art.188
alin.2 lit.d) Cod Penal1.
Modul de operare folosit de fptuitori
Cercetarea trebuie sa lmureasc activitatea prin care fptuitorul a ajuns la locul in care erau
bunurile sau valorile sustrase si in ce au constat violentele sau ameninrile prin care victima a
fost pusa in stare de incontienta sau neputina de a se apra. Anumii infractori s-au specializat
in savarsirea infraciunii de tlhrie si jaf si folosesc de fiecare data aceleai mijloace si metode
dnd posibilitatea organelor de urmrire penala sa alctuiasc un cerc de suspeci. Folosirea de
metode precum mascarea sau deghizarea si de arme sau substane ca mijloace de ameninare sau
de exercitare a violentei constituie circumstane agravante de care se va tine cont pentru o
corecta ncadrare juridica a faptei.
Identificarea fptuitorilor si stabilirea contribuiei fiecruia la savarsirea faptei
Prin cercetarea infraciunii se urmrete tragerea la rspundere penala att a autorilor cat si a
instigatorilor si complicilor la comiterea faptei. Identificarea si pedepsirea infractorilor constituie
si un mod de prevenire a savarsirii de noi tlharii, pentru ca prin aplicarea de sanc iuni se
urmrete ndreptarea acestora. In cazul pluralitii de fptuitori, in funcie de modul de
constituire a grupului, de perioada de cnd acioneaz mpreuna, de scopul pe care l urmresc si
de nelegerile existente intre acetia, se poate retine in concurs cu infraciunea de.
Identificarea parii vatamate si a bunurilor sau valorilor sustrase
Persoana care face sesizarea este, de obicei, aceeai cu persoana prejudiciata. In cazul tlhriei
persoana vatamata poate fi pusa in stare de incontienta sau chiar moare in urma leziunilor
provocate de autor, fapt ce ngreuneaz cercetrile deoarece aceasta poate furniza o serie de
informaii eseniale in ceea ce privete comiterea faptei si bunurile sau valorile de care a fost
deposedata. Persoana prejudiciata este cea in msura sa ofere detalii care ajuta la individualizarea
bunurilor ajutnd astfel la recuperarea prejudiciului. Exista cazuri cnd cercetarea este
ngreunata datorita faptului ca persoana prejudiciata denatureaz in mod intenionat realitatea,
declarnd o cantitate mai mare sau mai mica de bunuri ce i-au fost sustrase. Pentru a creste
posibilitatea recuperrii prejudiciului prin descoperirea eventualilor complici sau tinuitori este

important ca organul de cercetare penala sa cunoasc destinaia bunurilor sau valorilor sustrase.
Cutarea si ridicarea bunurilor se realizeaz prin efectuarea de percheziii si ridicarea pe baza de
proces-verbal a obiectelor.
Existenta concursului de infraciuni
Infraciunea de tlhrie poate fi savarsita in concurs, pe langa infraciunile anterior precizate,
cu infraciuni la viaa sexuala, la regimul circulaiei , la regimul armelor si muniiilor etc.
Infraciunile cu care intra in concurs tlhria variaz de la caz la caz.

3.Activitati ntreprinse in investigarea infraciunilor de tlhrie

Constatarea infraciunii flagrante
Descoperirea in flagrant a infraciunilor de tlhrie in momentul comiterii acestora sau imediat
dup savarsire presupune ca autorul sa fie prins sau sa fie urmrit de persoana vatamata, de
martori sau de strigatul public. De asemenea, se considera prindere in flagrant daca autorul este
gsit in apropierea locului faptei avnd asupra sa bunuri de natura a-l presupune participant la
comiterea faptei.
Organele de politie pot organiza pe baza datelor si informaiilor existente prinderi in flagrant.
Cercetrile efectuate anterior asupra acelorai moduri de operare pot conduce la intuirea locurilor
pretabile comiterii de infraciuni si astfel la prinderea raufacatorilor.
Constatarea flagranta a infraciunilor previne influenarea martorilor si a parii vatamate,
identificarea si interogarea autorului si apropierea de momentul savarsirii faptei a tragerii la
rspundere penala a fptuitorului.
Cercetarea la fata locului in cazul infraciunii de tlhrie i jaf
Cercetarea la fata locului contribuie in mod esenial la realizarea scopului procesului penal.
Importanta acestei activitati reiese din faptul ca organul de urmrire penala percepe nemijlocit
mprejurrile in care a acionat fptuitorul, obiectele folosite sau cu care a luat contact, crenduse posibilitatea de a obine probe deosebit de preioase in cauza, si a oferi prilejul ca in funcie de
rezultatele obinute, sa se stabileasc direciile ulterioare ale cercetrilor.
Avnd in vedere prevederile legale si practica organelor judiciare, se poate concluziona ca
locul savarsirii infraciunii difer de la caz la caz, in raport cu natura faptei savarsite, cu
multitudinea de metode si mijloace folosite in acest scop, cu urmrile activitati ilicite desf urate
de ctre fptuitori.
Prin locul faptei se nelege suprafaa de teren sau o anumita incinta legata spaial si temporal
cu infraciunea cercetata1. Trebuie avut in vedere ca se poate ntmpla ca infraciunea sa fie
savarsita in alta parte, ca de exemplu, violul a avut loc la domiciliul infractorului, iar cadavrul
fetei a fost gsit intr-o rpa. Acest fapt a determinat sa se fac diferena intre locul savarsirii
faptei (domiciliul infractorului) si locul faptei (rpa). Potrivit normelor legii penale, prin locul
faptei se nelege locul unde s-a desfurat activitatea infracionala in tot sau in parte, ori unde sa produs rezultatul acesteia.
1

Dr. Nicolae Dan, dr. Ion Anghelescu s.a. , Dicionar de criminalistica, Ed. tiinifica si
Enciclopedica, Bucureti, 1984, p.120;

In cazul cercetrii locului faptei privind sesizarea unei tlhariiori a unui jaf , in accepiunea de
loc al faptei intra:
-

locuinele, unitile comerciale de stat sau private, mijloacele de transport, spatiile publice
cile de acces folosite de fptuitori pentru a parasi cmpul infracional;
locul sau locurile unde au fost ascunse bunurile de ctre fptuitor, dup comiterea faptei;
locul unde persoana vatamata a fost ameninata, lovita, imobilizata si deposedata de
bunuri.

itinerariul pe care s-a deplasat victima pentru a scpa de agresor;

locul unde a fost transportata si abandonata victima.
Investigarea tehnico-tiinifica a locului faptei, efectuata la timp, atent si calificat, va conduce
la lmurirea numeroaselor probleme ce apar pe parcursul instrumentrii unei cauze penale, cum
ar fi:
- existenta unor urme care sa demonstreze ca s-a savarsit o infraciune;
- cile folosite de autor pentru a ptrunde in locul faptei;
- instrumentele folosite la comiterea infraciunii;
- numrul fptuitorilor.
- existenta unor mprejurri negative.
- persoanele care au perceput sau puteau sa perceap fapta si mprejurrile
savarsirii
acesteia.
- modificrile intervenite in cmpul infracional, persoanele care le-au fcut si scopul
acestora.
- cauzele, condiiile si mprejurrile care au determinat, favorizat sau facilitat savarsirea faptei
si masurile de prevenire ce trebuie luate.
Privita prin prisma celor artate, cercetarea locului faptei se dovedete a fi una din cele mai
complexe activitati desfurate de organele de urmrire penala, importanta acesteia fiind data si
de faptul ca rezultatele ei nu numai ca direcioneaz cercetrile , dar de cele mai multe ori
condiioneaz insasi finalizarea investigaiilor efectuate in cauza.
Pregtirea temeinica a cercetrii la fata locului constituie una dintre condiiile eseniale ale
realizrii scopului acestei activitati si parcurge doua etape principale:
a) activitati premergtoare cercetrii locului faptei:
- primirea, consemnarea si verificarea sesizrii.
- asigurarea cu echipamentul necesar efecturii cercetrii locului faptei.
- asigurarea deplasrii cu operativitate a echipei la fata locului.
- asigurarea prezentei specialitilor si a martorilor asisteni la fata locului.
b) activitati desfurate la fata locului.
- informarea operativa a sefului echipei asupra evenimentului care a avut loc si aspectele
constatate de ctre poliitii care au sosit primii la fata locului.
- documentarea cu privire la modul cum s-a acionat pana la sosirea echipei de cercetare,
rezultatele obinute si dispunerea de masuri corespunztoare.
- determinarea modificrilor care au survenit in aspectul iniial al locului faptei.
- delimitarea corecta a locului ce urmeaz a fi cercetat.
- investigarea tehnico-tiinifica a locului faptei.
In practica judiciara de cercetare a locului faptei, se recomanda ca ntotdeauna limitele
locului de cercetat sa fie mai largi, in aa fel incat sa nu ramana suprafee sau locuri
neexaminate.
Investigarea tehnico-tiinifica a locului faptei
Practic, cercetarea locului faptei parcurge doua faze importante:
A. Faza statica
B. Faza dinamica
In faza STATICA se desfasoara urmtoarele activitati:
- acordarea ajutorului medical imediat victimei, si ndeprtarea pericolelor iminente(surse de
foc, gaze, apa, etc.);
- imbracarea echipamentului de protecie pentru a preveni contaminarea locului faptei;
- delimitarea locului prin mprejmuirea acestuia cu benzi de restricionare a accesului;
- stabilirea drumului de acces in cmpul infracional prin marcarea acestuia;
- folosirea cinelui de urmrire;
- cutarea, descoperirea si marcarea urmelor si mijloacelor materiale de proba;
- efectuarea fotografiilor de ansamblu, schia si obiecte principale si a filmrii.
In faza DINAMICA se desfasoara urmtoarele activitati:
- examinarea atenta a ntregului loc al faptei procednd la manipularea, efectiva a fiecrui
obiect descoperit in locul faptei;

- se examineaz cu precdere victima/victimele in vederea descoperirii pe corpul acestora a

urmelor biologice create de autor in urma contactului fizic ( celule epiteliale, saliva, snge, fire
de par);
- examinarea pardoselilor in vederea descoperirii urmelor de incaltaminte,
fibrelor textile si firelor de par;
- tratarea suprafeelor cu pulberi relevante in vederea descoperirii urmelor papilare
- examinarea instrumentelor folosite la agresiunea fizica ( bte, cuite, legturi de sirma sau
textile, etc.);
- examinarea obiectelor abandonate sau pierdute de agresori(leviere, bte, etc.);
- efectuarea fotografiilor de detaliu si a filmrii.
Categorii de urme si mijloace materiale de proba frecvent ntlnite:
- urme papilare(digitale si palmare);
- urme biologice(snge, saliva, fire de par);
- resturi de igara arsa si guma de mestecat;
- fire si fibre textile;
- urme de incaltaminte si pneuri auto;
- urme forma ce provin de la instrumentele de forare;
- obiecte contondente folosite la agresiune (bte, cuite);
- diverse legturi folosite pentru imobilizarea victimei (sfori, legturi de sirma si cablu, banda
scotch, curele, cordoane, etc.);
- urme de sol.
Activitatea de cercetare a locului faptei, in esena, este o constatare directa si nemijlocita
asupra mediului ambiental si modificrilor survenite in interiorul acestuia ca urmare a
desfasurarii activitatii infracionale.
Toate constatrile efectuate vor fi consemnate la final intr-un act redactat de ctre membrii
echipei de cercetare, cu participarea specialitilor si a martorilor asisteni. Acesta va fi ntocmit
imediat dup terminarea cercetrii si numai la fata locului.
Pe ling regulile generale de ntocmire prevzute de legea procesual penala, procesul verbal
va cuprinde toate constatrile efectuate, consemnate in amnunt, fiind prezentate poziia si locul
descoperirii urmelor si mijloacelor materiale de proba. De asemeni, vor fi menionate metodele si
procedeele folosite la examinarea urmelor descoperite.
In finalul procesului verbal se vor consemna categoriile de urme si mijloace materiale de
proba ridicate, masurile luate, aparatura folosita.
Descoperirea, ridicarea, ambalarea si conservarea urmelor si mijloacelor materiale de
proba, se va face in conformitate cu procedurile specifice de lucru.
In concluzie, se impune elaborarea de msuri la nivel statal pentru eradicarea acestor
infraciuni, nu numai prin intervenia organelor de ordine i a justiiei pentru sancionarea
corespunztoare i rapid a acestor fapte. O atenie deosebit trebuie acordat minorilor care pot
fi atrai mai uor la comiterea acestor fapte i mai ales la formarea de grupuri infracionale.
Acetia acioneaz fr a discerne faptele i condiiile pe care le genereaz.
Un rol deosebit de important revine i mass-mediei, care trebuie s cunoasc manifestrile
de acest gen, s ia poziie fa de acestea pentru a crea o atitudine colectiv a cetenilor fa de
fptuitori i faptele lor.
Este, de asemenea, necesar luarea de msuri pentru ca pedeapsa s asigure reeducarea
fptuitorilor n locurile de detenie, precum i observarea acestora i dup executarea pedepsei.

Este inutil mrirea cuantumului pedepsei pentru infraciunea de tlhrie, dac n timpul
deteniei nu se iau msuri ca pedeapsa s constituie un mijloc real de reeducare a fptuitorului.
Se observ c infraciunile de tlhrie i, n general, toate infraciunile se comit de persoane cu
un grad sczut de pregtire colar i cu mari carene educative. Penitenciarele trebuie s asigure
o continuare a pregtirii profesionale a deinuilor, n scopul de a-i scoate din sfera i nivelul de
cunotine la care se afl, contientizndu-i n acest fel de necesitatea reintegrrii n societate.

4.Ca o delimitare ntre infracunea de jaf prevazut la art 187 CP al RM

i Talharie prevazut la art 188 CP al RM putem spune :
1.La infraciunea de jaf se comite infraciunea prin aplicarea violenei ne periculoase pentru viaa
i sntatea persoanei cum ar fi ameninarea pe cind la infraciunea de tlhrie se comite
infraciunea prin violena periculoas cum ar fi de un grup criminal organizat sau de o
organizaie criminal ori cu vtmarea grav a integritii corporale sau a sntii
2.Pedeapsa pentru aceste infraciuni este diferita cum ar fi pentru Jaf se pedepsete cu amend n
mrime de la 200 la 500 uniti convenionale sau cu munc neremunerat n folosul
comunitii de la 180 la 240 de ore, sau cu nchisoare de la 2 la 5 ani iar Tlhria se pedepsete
cu nchisoare de la 5 la 8 ani cu (sau fr) amend n mrime de la 600 la 1000 uniti
convenionale.
3.Jaful are o componen material iar talharia are o componenta formal redusa .
4.Tlhria se svrete printrun atac ce trebuie sa aiba un caracter real i imediat .

Bibliografie:
-Cri
Codul Penal al RM din 18.04.2002
Sergiu Brnz Drept penal partea special volumul II ediia 2
Emilian Stancu Tratat de criminalistica, Editura ACTAMI, Bucureti, 2001;
Comentariul Codului penal al RM
-Web
https://ru.scribd.com/doc/254224435/Infractiuni-Contra-Patrimoniului
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=331268
http://cj.md/uploads/CPRM_Partea_Speciala.pdf