Sunteți pe pagina 1din 15

ENERGIA EOLIAN

Tehnologia producerii energiei eoliene


O turbina eoliana lucreaza ntr-un mod opus celui al unui ventilator. n loc
de a folosi energie electric pentru a face vnt, o turbina eoliana folosete
vntul
pentru
a
produce
electricitate.
Vntul ntoarce paletele, care acioneaz un arbore, care se conecteaz la un
generator de energie electric i produce electricitate. Energia electric este
trimis prin linii de transport i distribuie la o staie.
Diagrama de mai jos arat o parte din piesele i componente din
interiorul unei turbine eoliene:

1- palete 2- rotor 3- instalatie de


acordare a unghiului paletelor cu
vntul (pitch) 4- frn 5- ax cu
vitez mic 6- cutie de viteze

7- generator 8- unitate de control 9anemometru 10- palete de vnt 11- nacela


12- ax cu vitez mare 13- unitate giraie
14- motor giraie 15- turn

Imbinarea armonioasa a progreselor tehnice cu cele informatice a


condus la cresterea spectaculoasa a utilizarii energiei eoliene.
Un asemenea progres a fost posibil atat prin inbunatatirile tehnologice
aduse instalatiilor, cat si printr-o mai buna cunoastere a comportarii si
caracteristicilor curentilor de aer utilizati ca sursa de actionare.
Implantarea unei instalatii eoliene de mare putere necesita raspunsuri la
intrebari legate de directia, viteza si regularitatea curentilor de aer in locul
respectiv, dar si de distributia pe verticala a temperaturilor aerului si de
vegetatia locala (generatoare de turbulente) s. a. Toate aceste probleme isi
gasesc astazi un raspuns sigur multumita unor programe informative puse la
punct de cadrele Universitatii daneze RISCE in modelul fizic WASP. Metodele
cuprinse in acest program de calculator au devenit elemente-cheie in
standardul international pentru evaluarea unui potential eolian. In scopul
analizarii mai fine a previziunilor eoliene s-a utilizat si un sondor acustic
denumit sodar, care poate cartografia in 3D vantul pe o retea locala
distribuita vertical de la 5m la 300m inaltime. La randul sau, societatea francogermana EOLE RES a dezvoltat un program de calculator care simuleaza
cresterea arborilor. Aceasta problema este legata atat de durata de viata a
unei instalatii eoliene, apreciata la minimum 25 de ani, cat si de faptul ca in
acest interval de timp arborii plantati la sol isi pot dubla, prin crestere, atat
inaltimea cat si volumul, influentand, prin perturbatiile produse, curentii de aer
din zona.
Progresele tehnologice n domeniile aerodinamic, chimic i mecanic
O lege specifica energiei eoliene spune c puterea instalata a unei surse
eoliene este proportionala cu patratul razei elicei. Aceasta nseamn c prin
multiplicarea cu doi a lungimii palei elicei, puterea obtinuta creste de patru ori.
Ecuatia este simpla si cunoscuta de mult timp, ns nu a putut fi aplicata
cu succes decat in ultima perioada. Pentru aceasta s-a apelat la cunostinte si
materiale folosite curent in aeronautica. In acest fel, metalul utilizat initial la
confectionarea elicelor a fost inlocuit cu materiale compozite usoare precum
fibra de sticla si, mai nou, fibra de carbon. In acest fel castigul in greutate si in
rigiditate a permis construirea de pale din ce in ce mai lungi si mai rezistente.
Un alt factor important de progres a fost acela al adaptarii sistemului cu
pas variabil. Instalatiile vechi aveau elicea fixata pe un ax orizontal care, in
functie de viteza vantului, cupla ansamblul la viteza minima utilizabila si il
decupla cand vantul, devenind prea puternic, periclita stabilitatea instalatiei.

Acest sistem, cu decuplare aerodinamica (denumit si Stall ) era un sistem


robust, sigur, dar cu o eficienta redusa, mai ales in zonele unde vanturile nu
aveau
o
buna
regularitate.
Si in acest caz inginerii au gasit o solutie mai buna apeland tot la tehnicile
folosite in aeronautica. Astfel, cu ajutorul unui surub special conceput si
judicios amplasat (pitch in engleza, de unde si numele procedeului), o pala
este orientata optim fata de directia si forta vantului, prin schimbarea unghiului
de atac. La un vant foarte slab, pala este dispusa aproape perpendicular pe
directia curentului de aer, iar la un vant foarte puternic, pala pivoteaza in lagar
oferind o suprafata de impact din ce in ce mai mica, pana la pozitia paralela
(in cazul furtunilor foarte puternice ).
In sistemul Stall, cu cativa ani in urma, plaja de functionare a unei
instalatii eoliene se situa la viteze ale vantului cuprinse intre 14 si 79 km/h.
Astazi, folosind sistemul cu pas variabil, rotorul unei instaltii eoliene incepe
sa se roteasca la 8 km/h si functioneaza eficace pana la viteze ale vantului de
120
km/h.
Acest progres tehnic a permis amplasarea instalatiilor eoliene in locuri dintre
cele mai diferite, asigurand functionari eficiente de peste 2400 ore/an, fata de
maximum 1600 ore/an in urma cu 15 ani. Mai mult, instalatii foarte recente si
foarte moderne depasesc in prezent o functionare eficienta de peste 3000
ore/an, cu un factor de sarcina mai mare de 40%. Se mentioneaza ca prin
factor de sarcina se intelege perioada de-a lungul careia energia este produsa
intr-o centrala.
Progresele tehnologice n domeniile electrotehnic i electronic
Progresele tehnologice realizate in ultimii ani nu au fost doar de ordin
aerodinamic, chimic si mecanic, pentru c i electrotehnica si electronica,
ajutate de calculator, au venit si ele cu o serie de contributii importante. Astfel,
generatoarele de curent electric situate in nacela instalatiei eoliene au fost
trecute de la 4 la 50 de poli (cu electromagneti), fapt ce a marit foarte mult
eficienta transformarii energiei mecanice de rotatie in energie electrica, mult
mai usor de stabilizat ca fercventa si intensitate. De asemenea, inginerii
grupului german Enercon au reusit o cuplare directa a celor doua agregate,
evitandu-se astfel instalatiile greoaie si nefiabile necesare pentru
demultiplicare (folosite pana de curand), care aveau ca scop convertirea
vitezei de rotatie clasice de 40 ture/minut ale rotorului la mai mult de 1000 de
ture/minut ale generatorului in turatie minima, pentru inducerea curentului
electric. Aceasta rezolvare tehnologica elimina mecanismele intermediare (un
fel de cutie de viteza automata) care necesitau operatii dese si dificile de

intretinere (schimbarea periodica a lichidului de racire, eliminarea deselor


defecte
mecanice
s.
a.).
Electronica, la randul ei, a contribuit si ea din plin la progresul tehnologic
global prezentat in ultimii ani de instalatiile eoliene, printr-un control al
comenzilor mai rapid, cu o reactie mult mai scurta la variatiile de viteze ale
vantului si, implicit, o calitate superioara a curentului electric produs. Se pot
evita astfel in prezent cu usurinta perturbatiile din retelele electrice
comerciale.
Avantajele i dezavantajele utilizrii energiei eoliene
Avantaje
- Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante
poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili.
- Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica
producerea
nici
a
unui
fel
de
deseuri.
- Costuri reduse pe unitate de energie produsa. Costul energiei electrice
produse in centralele eoliene moderne a scazut substantial in ultimii ani,
ajungand in S.U.A. sa fie chiar mai mici decat in cazul energiei generate din
combustibili, chiar daca nu se iau in considerare externalitatile negative
inerente
utilizarii
combustibililor
clasici
In 2004, pretul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fata de cel din anii
80, iar previziunile sunt de continuare a scaderii acestora, deoarece se pun in
functiuni tot mai multe unitati eoliene cu putere instalata de mai multi
megawati.
- Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele
nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de
cateva ori mai mare decat costurile centralei, in cazul generatoarelor eoliene,
costurile de scoatere din functiune, la capatul perioadei normale de
functionare, sunt minime, acestea putand fi integral reciclate.
Dezavantaje
- Principalele dezavantaje sunt resursa energetica relativ limitata, inconstanta
datorita variatiei vitezei vantului si numarului redus de amplasamente posibile.
Putine locuri pe Pamant ofera posibilitatea producerii a suficienta electricitate
folosind
energia
vantului.
- La inceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana a fost
pretul destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redusa a
turbinelor. In ultimii ani, insa, pretul de productie pe unitate de energie
electrica a scazut drastic, ajungand, prin imbunatatirea parametrilor tehnici ai
turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocenti pe kilowatt ora.

- Un alt dezavantaj este si poluarea vizuala adica, au o aparitie neplacuta


si de asemenea produc poluare sonora (sunt prea galagioase). De
asemenea, se afirma ca turbinele afecteaza mediul si ecosistemele din
imprejurimi, omorand pasari si necesitand terenuri mari virane pentru
instalarea lor. Argumente impotriva acestora sunt ca turbinele moderne de
vant au o aparitie atractiva stilizata, si ca alte surse de energie, precum
generarea de electricitate folosind carbunele, sunt cu mult mai daunatoare
pentru mediu, deoarece creeaza poluare si duc la efectul de sera.
- Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere in cazul furtunilor, daca
viteza vantului depaseste limitele admise la proiectare.
Tipuri

de

instalatii

eoliene

Turbinele eoliene se pot roti orizontal sau vertical

Trei tipuri de turbine eoliene: turbin vertical Savonius, turbin


orizontal moddern i turbin vertical Darrieus.

Turbinele eoliene cu ax orizontal


Turbinele cu ax orizontal au axul rotorului principal i generator electric la
partea de sus a unui turn, i trebuie s se poziioneze n vnt. Turbinele mici
sunt poziionate printr-o simpl palet de vnt, n timp ce turbinele mari, n
general, utilizeaz un senzor de vnt cuplat cu un motor servo. Cele mai
multe au o cutie de viteze, care transform rotaia lent a paletelor ntr-o
rotaie mai rapid care este mai potrivit pentru un generator electric.
Deoarece un turn produce turbulene n spatele lui, turbina este de obicei
poziionat n direcia opus vntului fa de turnul su de sprijin. Palete de
turbine sunt rigide pentru a preveni ca ele s fie mpinse n turn de vnturile
puternice. n plus, paletele sunt amplasate la o distan considerabil n faa
turnului i, uneori, sunt nclinate uor spre nainte n vnt.

au fost construite i turbine n direcia vntului, n ciuda problemelor de


turbulen, deoarece ele nu au nevoie de un mecanism suplimentar pentru
pstrarea lor n linie cu vntul, i deoarece, n vnturile puternice paletor li se
poate permite s fie ndoite, ceea ce reduce zona pe care o mtur i, astfel,
rezistena lor la vnt. ntruct turbulenele ciclice pot duce la oboseala
structurilor, cele mai multe turbine orizontale sunt proiectate n direcia opus
vntului.
Turbine utilizate n ferme eoliene pentru producerea comercial a
energiei electrice sunt, de obicei, cu trei palete i sunt poziionate n vnt de
motoare controlate de computer. Acestea au viteze mari de peste 320 de
kilometri pe or (200 mph), au nalt eficien, i riplul cuplului mic, care
contribuie la buna fiabilitate. Paletele sunt colorate, de obicei, gri, i au o
lungime de 20-40 de metri sau mai mult. Turnurile de susinere sunt din oel
tubular de 60 - 90 de metri nlime. Paletele se rotesc cu 10 - 22 rotaii pe
minut. La 22 de rotaii pe minut viteza de vrf este mai mare de 91 de metri pe
secund. O cutie de viteze este frecvent utilizat pentru accelerarea vitezei
generatorului, dei se poate utiliza, de asemenea, o conducere direct a unui
generator inelar. Unele modele funcioneaz la o vitez constant, dar mai
mult energie poate fi colectat de turbine cu vitez variabil care utilizeaz
un convertor de putere n stare solid pentru interfaa cu sistemul de
transmisie. Toate turbinele sunt echipate cu caracteristici de protecie pentru a
evita deteriorarea la viteze ale vntului ridicate, prin nclinarea paletelor n
vnt care ncetinete rotaia lor, completate de frne.

Turbinele eoliene cu ax vertical


Asemenea instalatii sunt legate de constructii civile individuale inalte,
blocuri etc. Ele pot fi montate pe partea superioara a unor asemenea cladiri,
reusind sa acopere in buna masura consumul de energie electrica al acesteia.
Turbinele eoliene cu ax vertical sunt un tip de turbine eoliene unde
arborele rotorului principal este aezat pe vertical. Printre avantajele acestui
aranjament, sunt c generatoare si cutiile de viteze poate fi plasat aproape de
sol, i c turbinele nu trebuie s se poziioneze n vnt.
Inconveniente majore pentru modele timpurii (Savonius, Darrieus, giromill
i cycloturbine) includ cuplul pulsator care poate fi produs n timpul fiecrei
revoluii i momentele imense de flexiune pe palete. Proiecte mai recente au
rezolvat problema folosind un cuplu de torsiune de lame elicoidale aproape
similare cu turbinele de ap Gorlov.

Cea mai nalt turbin eolian cu ax vertical, de la Cap-Chat, Quebec


Turbinele verticale ofer o serie de avantaje fa de turbine eoliene
tradiionale cu ax orizontal. Ele pot fi grupate mpreun mai aproape n ferme
eoliene, fcndu-se economie de spaiu. Acest lucru nu se produce datorit
faptului c aceste turbine sunt mai mici, ci mai degrab din cauza efectului de
ncetinire a aerului pe care le au turbinele orizontale, fornd designerii s le
separe cu de zece ori limea lor.
Turbinele verticale sunt robuste, linitite, omni-directionale, i ele nu
creaz aa mult stres pe structura de sprijin. Ele nu au nevoie de aa mult
vnt pentru a genera energie, astfel c se permite ca ele s fie mai aproape
de sol. Fiind mai aproape de sol sunt uor de ntreinut i pot fi instalate pe
couri de fum i structuri similare nalte.
Daca pentru instalatiile eoliene cu ax orizontal industria germana si-a
dovedit prioritatea, francezii se pot lauda cu realizari de varf in grupa
eolienelor cu ax vertical. Astfel, firma Gual Industrie din Perpignan a dat in
exploatare cateva turbine cu ax vertical care asigura o serie de caracteristici
importante:
- randamente superioare cu aproape 30% fata de turbinele cu ax vertical
cunoscute;
- viteza maxima a vantului pana la care sunt eficiente este de 150km/h;
- rotorul se prezinta ca o roata de moara prevazuta cu un numar determinat
de
cupe;
- la un ax vertical inalt de 3m, rotorul are un diametru maxim de 8m, putand
asigura
o
putere
instalata
efectiva
de
pana
la
55
kW.
Pentru alimentarea rotorului cu un flux de aer constant, acesta este canalizat
intr-o coroana cu pale fixe, adica un stator, de unde si numele suplimentar de
statoeoliana. Profilul palelor rotorului si ale statorului au fost definite in
Laboratorul de modelare pentru mecanica fluidelor din Marsilia.

Sisteme eoliene la scar mic


Energia eoliana este printre formele de energie regenerabila care se
preteaza aplicatiilor la scara redusa.
Instalaiile eoliene la scar mic sunt sisteme de generare a curentului cu
o capacitate de producie de pn la 50 kW. Comunitile izolate, care altfel
se pot baza doar pe generatoare diesel pot folosi turbine eoliene pentru a
nlocui consumul de combustibil diesel. Persoanele fizice pot achiziiona

aceste sisteme pentru a reduce sau elimina dependena lor de reea de


energie electric pentru motive economice sau de alt natur.

Turbin cu ax vertical 5 kw Turbin cu ax orizontal 3 kw Turbin cu ax


vertical 10 kw
Turbinele eoliene au fost utilizate pentru producerea de energie electric
de uz casnic n special prin depozitarea acesteia n acumulatoare n zone
izolate.
Turbinele eoliene conectate la reea pot folosi sisteme de stocare a energiei
de tip acumulatoare sau pot s introduc energia produs n reea. Turbinele
eoliene care nu sunt conectate la reea nu produc energie tot timpul astfel c
utilizatorii trebuie s fie adaptai la utilizarea energiei intermitent, s
acumuleze energia n acumulatori sau s utilizeze alternativ i alte surse de
energie (generatoare diesel, energie fotovoltaic, etc).
Un nou studiu Carbon Trustdespre potenialul energiei eoliene de mici dimensiuni
a descoperit c turbinele eoliene mici ar putea oferi pn la 1.5 terawatt or (TWh)
pe an de energie electric (0,4% din consumul total de energie electric din Regatul
Unit), reducnd emisiile de dioxid de carbon cu 0,6 milioane de tone.Interfeele
electronice necesare pentru conectarea unitilor de producie din surse

regenerabile cu sistemul de utilitate poate include funcii suplimentare, cum ar fi


filtrarea activ pentru a mbunti calitatea energiei electrice.

Cand viteza vantului este suficienta, turbina eoliana produce energie


electrica care poate fi utilizata pt. alimentarea sistemului sau incarcarea
bateriilor. Cand nu bate vantul, sistemul este alimentat de energia stocata in
baterii. Modulele fotovoltaice pot fi utilizate in combinatie cu generatorul eolian
sau ca surse individuale. Utilizand astfel de sisteme, se poate produce
propria energie in mod gratuit si absolut ecologic in orice loc!
Sistemele eoliene sunt proiectate in jurul unei magistrale de curent
continuu care formeaza punctul comun de conectare pentru toate sursele si
sarcinile de curent continuu.
Controlul pe curent continuu este format dintr-un Centru de Putere de
curent continuu care include sigurane electrice de protectie, sisteme de
control, supraveghere si monitorizare a instalaiei. Turbinele de vant i
modulele fotovoltaice sunt conectate la Centrul de Putere prin regulatoare de
incarcare separate. Tot la Centrul de Putere sunt conectate o baterie sau grup
de baterii ce asigura pe termen scurt stocarea de energie (de obicei 0,5 2
zile).
Invertorul sau orice sarcina electrica consumatoare de curent continuu
sunt si ele conectate tot la Centrul de
Putere. Generatorul de rezerva diesel incarca bateriile printr-un regulator
de incarcare. Generatorul de avarie poate fi comandat sa porneasca si sa se
opreasca automat de catre Centrul de Putere.
Sistemul de generare de energie electrica pentru zone izolate
incorporeaza una sau mai multe turbine de puteri diferite. Turbinele furnizeaz

putere variabila care se transforma in invertor, in tensiune alternativa


constanta 230 V si frecventa constanta 50 Hz, folosita pentru alimentarea
consumatorilor de curent alternativ. Excesul de putere se acumuleaza in
baterii pana ce acestea sunt ncrcate. In perioadele cu vant slab, energia
acumulata in baterii alimenteaza consumatorii via invertor.
Daca tensiunea din baterii scade sub un anumit nivel, porneste automat
generatorul Diesel de rezerva, care functioneaza pana ce bateriile sunt
incarcate. Incarcarea bateriilor este controlata de proprietatea acestui tip de
invertor de a fi bi-modal. In sistemele mai mari, invertorul se poate
sincroniza cu generatorul de rezerva pentru preluarea varfurilor de sarcina
mari. In acest fel, timpul de functionare al generatorului este mentinut la
minimum si combustibilul este folosit optim in timpul functionarii generatorului
de rezerva. Tensiunile alternative de iesire pot fi monofazate de 230V AC sau
trifazate 380 V AC si 50 Hz.
Exemple de turbine verticale i orizontale de putere mic SunAir
SunAir-(vertical)-5kw SunAir-(orizontal)-5kw
model
diametrul exterior al rotii
cu pale
numar de pale
lungimea palei
turatie nominala rotor
viteza vant la puterea
nominala
viteza vantului la pornire
viteza vant de operare
viteza vant de siguranta
puterea nominala
puterea maxima
tensiune la iesire curent
continuu
inaltimea stalpului de
sustinere
greutatea la partea
superioara

SunAir 5 Kw

SunAir 5 kw

6.0m

6.0m

220(r/min)

220(r/min)

11m/s

11m/s

3m/s
3-25(m/s)
50(m/s)
5000 Wati
6.5KW

3m/s
3-25(m/s)
50(m/s)
5000 Wati
6.5KW

220V

220V

9m

9m

260kg

260kg

203*6
203*6
cablu de ancorare stalp
sistemul de control al
incarcator controler
incarcator
controler
tensiunii
invertor
invertor
Acumulatori necesari
12V150ah, 18pcs
12V150ah, 18pc
SunAir-(vertical)-5kw SunAir-(orizontal)-5kw

Perspective tehnologice
Unde se va opri aceasta cursa a noutatilor tehnice din domeniul
instalatiilor
eoliene?
Un prim raspuns poate fi adus de premisa ca nu poate fi nelimitat acest
progres tehnologic. Teoretic vorbind, exista un prag fizic fata de capacitatile
productiei de energie eoliana, fapt definit chiar de legea lui Betz formulata in
1919 de fizicianul german Albert Betz. Conform acesteia, doar 59% din
energia cinetica adusa de curentii de aer poate fi recuperata maximal, spre a
fi convertita in energie mecanica primara. Avand in vedere ca instalatiile
moderne, de ultima generatie (care beneficiaza de modernizarile deosebite
mentionate mai sus) se apropie deja de 50%, marja de manevra a
cercetatorilor ramane inca importanta, dar nu infinita. Pentru obtinerea, in
continuare, de noi performante, cele mai multe idei converg tot catre
ameliorari aerodinamice. Astfel, cercetarile actuale vizeaza nu numai
caracteristicile palelor, ci rotorul in ansamblul sau. Modelarea acestuia poate
aduce noi progrese si, implicit, noi performante. Mai bine utilizat, fluxul de aer
din jurul nacelei poate conduce, intr-un viitor apropiat, la cresterea de la 10%
la 20% a randamentului local de curgere si la o mai mare reducere a
zgomotului produs de intreaga instalatie. Fata de vacarmul pe care il
produceau cu 20 de ani in urma, instalatiile moderne aduc o poluare sonora
de numai 44 dB la 250 m distanta de piciorul stalpului, nu mai mult decat
zgomotul dintr-o sala de mese. Pentru aceasta nacela a fost capitonata
interior cu materiale fonoabsorbante, cutia de viteze a disparut, iar
multiplicatoarele
freaca
mai
putin.
Ramane insa un deziderat aproape imposibil de realizat de catre cercetatorii
care lucreaza in domeniul instalatiilor de produs energie eoliana, anume acela
de a face ca acestea sa se incadreze in peisajul ambiant. Numai ca
gigantismul la care s-a ajuns in prezent ofera ca singura solutie posibila aceea
de a le transporta in afara localitatilor si deci a vizualizarii de catre cetateni.
De aici a aparut si posibilitatea, pentru tarile limitrofe marilor si oceanelor, de a
amplasa grupe de asemenea instalatii gigantice, dincolo de tarm (asa-numitul
offshore), realizandu-se astfel adevarate ferme eoliene marine.

Energia eoliana n Romnia


Energia eoliana reprezinta "domeniul cel mai exploziv" din punct de
vedere al investitiilor in Romania, a declarat Ionel David, public affairs
manager la Asociatia Romana pentru Energie Eoliana. Potrivit acestuia, in
urmatorii ani, Romania are sanse sa ajunga pe primul loc in Europa Centrala
si de Est in privinta capacitatii de productie a energiei eoliane. Insa exista o
problema. Cererile de racordare din partea investitorilor depasesc de aproape
patru ori capacitatea sistemului energetic national de preluare a energiei
eoliene. Cererile de racordare din partea investitorilor la Sistemul Energetic
National insumeaza o putere de peste 11.000 megawatti (MW), potrivit unei
informatii transmise de compania de transport electricitate Transelectrica.
In situatia actuala, sistemul energetic national poate prelua aproximativ
3.000 MW putere instalata. Practic, doar un sfert din cererile de racordare din
acest moment ar avea sanse sa se concretizeze. Potrivit Transelectrica, se
fac eforturi pentru cresterea capacitatii de transport a energiei. Pana in
prezent, Transelectrica a semnat contracte de racordare pentru o putere de
3559,2 MW si avize tehnice de racodare pentru o putere de 4.850 MW. Pentru
racordarea la retea, au fost semnate peste 100 de contracte.
Chiar daca potentialul este mare, deocamdata, investitiile realizate efectiv in
acest sector sunt inca reduse. La inceputul anului 2010, erau instalati doar
14,1 megawati de energie produsa de turbine eoliane. Cu cei 14 MW,
Romania se situa in 2009 pe locul 23 in Uniunea Europeana in ceea ce
priveste energia produsa de vant, potrivit unui un studiu realizat de Asociatia
Europeana a Energiei Eoliene (EWEA). Insa, exista proiecte in stare avansata
si pana la sfarsitul anului 2010 se estimeaz c puterea instalata in centralele
eoliene ar putea ajunge la 650 MW. Capacitatea instalata ar putea creste in
fiecare an cu cate 500-600 MW. Pentru o comparatie, mentionam ca
reactoarele 1 si 2 de la Cernavoda au fiecare instalata o putere de circa 700
MW.
Pentru fiecare MW, sumele necesare sunt cuprinse intre 1,6 si 1,8
milioane de euro. Astfel, in 2010, investitiile ar putea depasi un miliard de euro
in cazul in care fi puse in functiune centrale cu o capacitate de 650 MW.
In Romania, zonele cele mai vanate de investitori sunt cele din Dobrogea. Mai
sunt cateva zone potrivite care sunt cutate n afara de Dobrogea: partea de
est a Moldovei (Iasi, Vaslui, Galati) si n Caras-Severin. Trebuie sa existe
cateva caracteristici: vant, retele electrice apropiate si teren plat.

Marile grupuri energetice din Europa sunt interesate sa construiasca


parcuri eoliene in Romania. Printre companiile mari care au proiecte avansate
n Romnia se numr CEZ, Iberdrola, Enel, Energias de Portugal i Petrom,
investiiile acestora nsumnd aproape patru miliarde de euro. Anul acesta se
ateapt punerea n funciune a unor capaciti eoliene cu puteri ntre 400 i
600 de MW.
Dintre proiectele avansate din Romania putem numi pe cel al grupului
CEZ care investeste 1,1 miliarde Euro in realizarea unui mare parc eolian, cu
o putere totala instalata de 600 MW. Parcul Eolian CEZ de la Fantanele si
Cogealac va avea dublul capacitatii instalate a celui mai mare parc
operational in prezent (Parcul eolian Whitelee, Scotia, 322 MW). Primele 139
turbine eoliene cu o capacitate de 347,5 MW urmeaza sa fie complet puse in
functiune pana la sfarsitul anului 2010.
De asemenea, compania Iberdrola Renovables din Spania a anuntat in
aceasta primavara ca a primit de la transportatorul national de electricitate
Transelectrica drepturile de a dezvolta proiecte de productie energie electrica
din surse eoliene de 1.500 MW, in Dobrogea, compania intentionand sa
dezvolte 50 de ferme eoliene intre 2011 si 2017.
Nici compania Italia nu se lasa mai prejos si va incepe in acest an
constructia unui parc eolian de 140 MW in comuna Valea Nucarilor, din judetul
Tulcea. In 2010, vor fi puse in functiune 40 MW din acest parc eolian.
Romnia va deveni principalul actor din Europa de Sud-Est n domeniul
energiei eoliene, n urmtorii trei ani, cnd vor fi instalate capaciti cuprinse
ntre 1.800 i 3.300 MW.
Costul estimat pentru instalarea unui MW eolian este cuprins ntre 1,6 i
1,8 milioane de euro, ceea ce nseamn c proiectele eoliene pe care le
estimeaz Asociaia pot necesita investiii ntre trei i ase miliarde de euro.
Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), a
autorizat 20 de companii pentru desfasurarea activitatilor de constructii,
montaj si punere in functiune aferente realizarii de noi capacitati energetice
eoliene.

Noua lege a energiei regenerabile din 2010


Directiva european privind promovarea resurselor regenerabile de
energie stabilete o int de 20% pentru ponderea energiei nepoluante n

consumul total de electricitate din anul 2020 la nivel comunitar. Romnia i-a
luat ns angajamentul de a ajunge la o pondere de 24%. Aceasta n condiiile
n care, n 2005, hidrocentralele i biomasa folosit n mediul rural produceau
deja
energie
nepoluant
care
nseamna
17%
din
consum.
Prin legislaia elaborat mai demult, productorii de energie regenerabil
primeau cte un certificat verde pentru fiecare MWh livrat n reea, certificate
pe care le pot valorifica pe o pia specializat. n acelai timp, furnizorii sunt
obligai s cumpere un anumit numr de certificate, proporional cu energia
comercializat.
ns, de atunci, s-au construit doar cteva turbine eoliene i hidrocentrale
mici. Astfel c Romnia a schimbat legislaia care ncuraja investiiile n acest
domeniu, acordnd mai multe certificate verzi productorilor prin Legea 220
din 2008, act normativ care nu a putut fi aplicat din lipsa avizului Comisiei
Europene.
La mijlocul lunii iunie 2010, parlamentarii au aprobat modificarea legii,
clarificnd anumite aspecte care au fcut imposibil aplicarea ei pn acum
i, totodat, majornd numrul certificatelor pe care le primesc investitorii.
Astfel, productorii de energie eolian primesc dou certificate verzi pn n
2017 i unul din 2018 pentru fiecare MWh livrat n reea. Pentru energia
electric produs n microhidrocentralele noi, productorii au dreptul la trei
certificate pentru fiecare MWh, dou certificate dac microhidrocentralele sunt
retehnologizate i un astfel de document pentru 2 MWh, dac centralele nu au
fost
modernizate.
Pentru producerea de energie din biomas, biogaz i surs geotermal se
acord trei certificate. Cele mai multe astfel de documente, respectiv ase,
vor primi productorii de energie electric solar (energie fotovoltaic),
ntruct investiiile n acest fel de centrale sunt foarte mari.
Noul act normativ stabilete i faptul c furnizorii trebuie s achiziioneze
certificate verzi echivalent cu 8,3% din energia comercializat n acest an,
urmnd ca ponderea s creasc la 20% n 2020. Un certificat verde se va
putea tranzaciona la o valoare cuprins ntre 27 i 55 de euro.
Noua lege a energiei regenerabile, Legea 139/2010, reprezentnd o
variant modificat a Legii 220 din 2008, a fost promulgat de preedintele
Traian Bsescu. Prevederile ei vor fi aplicate, ns, abia spre sfritul anului,
dup elaborarea legislaiei secundare i dup avizul Comisiei Europene de

Energie

Regenerabila

Legislaia pe care a pregtit-o Romnia este una dintre cele mai avansate i
atractive din Europa.
ntr-adevr, lund doar exemplul eolienelor, preul obinut de productori
pentru un MWh va fi triplu fa de energia tradiional, ntruct, la preul
propriu-zis al energiei, de circa 35 de euro, se adaug valoarea celor dou
certificate
verzi.
ns i costurile instalrii unui MW eolian sunt duble fa de o central clasic,
ajungnd la 1,6-1,8 milioane de euro. Dac vorbim de energia fotovoltaic,
preul acesteia crete chiar de apte ori fa de energia clasic, ns i
costurile instalrii unui astfel de echipament sunt pe msur.
Cine pltete toate aceste stimulente? Toi consumatorii din Romnia, inclusiv
populaia. Potrivit calculelor din ziarul Adevrul, n momentul n care vor fi
instalate capaciti eoliene de 4.000 de MW, ct este capacitatea de preluare
a actualului sistem energetic naional, suma necesar pentru acordarea
stimulentelor pentru productori va depi 700 de milioane de euro pe an, n
cazul n care certificatele vor fi tranzacionate la valoarea lor maxim. Astfel
c fiecare din cei 8,5 milioane de consumatori de energie din Romnia vor
contribui la susinerea eolienelor cu 80 de euro anual, prin preul final al
energiei.
Noua lege ofer i posibilitatea persoanelor fizice de a beneficia de aceast
schem de sprijin, nu doar firmelor. Orice persoan are posibilitatea, prin
aceast lege, s produc energie i s beneficieze de certificate verzi. Acest
lucru apare ca o compensare a faptului c toi consumatorii vor trebui s
susin
energia
verde.
Chiar i aa, procesul de realizare a unei astfel de investiii este greoi, fiind
necesare 47 de aprobri de la peste 20 de instituii n cazul eolienelor. ntregul
lan de avizare dureaz foarte mult, chiar i 18 luni. Pot trece trei ani pn la
finalizarea proiectului.