DIBLIOTECA PENTRU TOTI

--

ANDRE THEURIET

DIN TINERETE

..',,

TATA

'

PIPITA SI MITU-PISU
MANUNCHIUL
Traductie de
-;

DUMITRU STANCESCU

-"
tr,-

1;1111..11,1

111111111,1,1111

10111111114,1,11111111

BIJCURETI
EDITURA LIBRARIEI CAROL MULLER
No. 53, CALEA VICTORIET, No. 53
(COLTUL PASAGIULT2I ROMAN)

www.dacoromanica.ro

Andre Theuriet, autorul din ale cgrui

nuvele publicam de data asta un volum in
Biblioteca pentru toy, este unul dintre
nuvelistii eel mai simpatici. Niel unul si
niei odatA n'a stiut sa descrie ca dansul ce
e pe la Ora si prin provincie cu asa multa
si asa delicat6 simtire, cu culori mai variate si in acelas limp mai adevarate.
Jules Lemaitre, eel mai insemnat critic

literar de acurn, si de cite -va zile ales

membru al Academia franceze , zice de
scrierile lui Theuriet :
Opera sa toata mi se pare o bucata ne.
marginita de lard, cu riuri, cu coline, cu
paduri, cu gradini, cu case, cu sate , si
sic : Ah ! ce bine e aids !

www.dacoromanica.ro

IV

Si bine e , mai cu seama in nuvelele

sale , care sent niste colturi rAcoroase ,
Aline de umbra
de:lumina' dulce ce se

strecoara prin perdelegratioase de frunzis-

Andre Theuriet e si poet si romancier

de frunte. Operele sale au fost de mai
multe on Incoronate de Academia franceza, si cele mai inseminate reviste literare

isi fac o falg

avea printre colabora-

torii lor.
Theuriet e acum de saizeci si doi de ani
si publica regulat cel iutin doua volume
romane sail nuvele, pe fiecare an.

www.dacoromanica.ro

RETE

DIN TI

dtc,
e'
J. POPESCIJ B cIENARIJ
AUTO R

VOL. P47,..-6,--&y./..fA
NU

DIN TINERETE
1.

Fie ea mull eram stangaci si nevinovat,

and am venit in Paris la varsta de optsprezece
ani, sirmi fail bacalaureatul, imi zise Evonyine,
scuturanduV scrumul din lulea; dar cat de bucuros as da cunVintele mele de om in toata firea ca sa me mai aflu data in ciarsta aceea, sand
trepadam de cold pawl colo pe caldaramul nepotrivit din curtea cea mare a Sorbonei , ateptand sa vie vremea sl'mi dad examenul
oral! In vreme ce raspundeam cand mai bine,
cand mai rail intrebarilor viclene ale unui profesor cu toane, o flaneta canta pe strada SaintJacques: IF place, Marco, frumoasa ?... din

www.dacoromanica.ro

ANDRE THEURIET

Fete le de marmora; 6i and mai indrug, azi

ace$ eantec uitat, imi pare demi vad sperantele de alta data, pe care abia le mai cunosc,
ridicandu-se ca ni;te vedenii in negura deasa.
Asemenea unui erou al lui Jean-Paul Richter,
me cufund in amintiri Tca in fundul unei vai
din Arcadia acoperita de potopul anilor trecuti
$ji me zaresc pe mine insu'ini in 6iroi cu poftele mele tinere in florae de curand in mijlocul

gramezii prietenilor mei raposati acum, deschizand nite ochi increzatori , ca sa privesc
toate lucrurile.... Viata fierbea atunci in mine
ca .ampania in sticla al ca'rui dop va sa sari;
cugetarile inalte, iluziile , planurile pline de
inchipuiri zadarnice, se urcai in b4icute de
aur; n'apuca sa se spar it una cand ajungea
d'asupra, ti o suta altele se formai' in fund i
incepeafi din noti jocul for zburdalnic.
Pare ca me vad coborand in cartierul Latin,
slab i aproape span, afara de o umbra de mus-

t* pe marginile buzii de d'asupra, imbracat

cu o redingote cafenie croita de croitorul fami
lief dintr'o haina a. tali, care imi venea asa rae,
In cat de la spate paream un stramog ; dar
eram tot-d'odata foarte putin indraznet 6i foarte

mandru. Mirosind a provincie tale d'o povta,

me sileam din rdsputeri sa nu am infalkarea

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

provincials gi de fricd ce 'mi era sa nu Breese,

o scranteam mai red.

Dupe examen studentii, compatriotil mei, me

duserd la un birt din strada La Harpe, uncle

puteal manta foarte eftin. Atunci intral pentru
prima oars intr'un birt parizian; mi se peril
mai frumos de cat sala de mancare a celui mai
mare otel din ortigelul med.
Toate imi pareati noi, incentatoare ai plecute:
veselia tinerilor cari obicinuiati se vie p'acolo
;i cari, mai toll., bead numai ape, fracurile negre
gi indemenarea chelnerilor cari se incrucigaii
fa'ra se se izbeasca, multimea de feluri de bucate, 01160 comptuarul de alaturi de uge, unde

sotia gi flea birtaului punead poame ip farfurii, numerati bucatelele de zahar bi feceati socotelile mugteriilor zimbind.
Cu ochil zgaiti, priveam toate lucrurile, silindu-me sa'mi dad socoteala de toate acele
fleacuri ale vietei pariziene in care me amestecam pentru intdia data. Cand and sculaiti de la

masa ca sa platesc ce mencasem fi bdusem :

doue feluri de bucate, poame i o sticla cu
begaiti de seams un amenunt care me
apa
cam puse pe ganduri ; toti cei cari mance', se.
apropiad de comptuar gi aruncad bani Intr'o
cutie de tinichea. Ed de oarece nu egisem nici

www.dacoromanica.ro

ATU)RE THEUR1ET

odata din casa parinteasee, nu .;tiam nici obiceiurile bac;iplui, nici ale vietei de cafenea or
de birt. Ce me gandii ? La Paris unde nu 'se
face nimie ca aiurea, se vede ca asa e la mode
sa plate6t1. She ! imi nisei eii, sa nu me arra

prost ! Apoi me duc la comptuor i zic sa'mi

face socoteala. Aveam sa daii un lee ;i nouazeci.

Scot din punga o bancuta 6i marunti;, salut

;i del drumul banilor in cutia de tinichea....
Nu voie uita cat voie trai mutra mirata a ehelnerului i zimbetele batjocoritoare ale celor
douit femei de la case. Cannarazii mei pufnira

de ris gi .me tarira afarrt deslusindu'mi neahiobia ce facusem. Simtiie.ca me roesc, ei

ca me treceail sudorile, 6i 'mi parea ca de pe
ulita and pe toata lumea rizind in socoteala
mea. Lucre Asia imi strica tot cheful, dar la
varsta in care eram eu, supiiriirile tree repede,
;i a doua zi uitasem tot.
Nu aveam bacalaureatul, prin urmare nu sedpasem de toate? Nu eram sa fac o calatorie departata prin locuri nol? Familia hotarise, dace

vol lua bacalaureatul, sa me due sa stall vr'o

trel luni la un unchie al mee care era perceptor
la Saint-Clementin, in fundul Poitiersului; i

tend me asezai, dimineata intr'un vagon de

clasa III cu care eram sa me duc pans la Poi-.

www.dacoromanica.ro

IIIN TINERETE

tiers, aveam infakarea triumfatoar e a unui am

care pleca sa cucereasca lumea. Si cum sa nu
fie ap? Paull la optsprezece ani nu me depar-

tasem nice d'o pota de oraul in care me nascusem Si acum eram stapan pe mine, cu punga
plinuta ;i pe drum spre necunoscut. Eram ca
soarecele fa.ra minteD al lui La Fontaine:
Or care muurol mie ?ml parea un munte.

Gaud imi aruncai ochii pe geam si vazuifi

Loara, riul regesc, curgand mareata: Intre doua
maluri de gradini s i de locuintse spoite cu alb,
cu apasa albastrie fii trandava, din care intr'unele locuri qeati gramezi de nisip auriu, i cu

ostroave in care tremurat pleopii, mi se intunecara vederile. Apoi me uitai mirat la legaturile
ce acopereaii capetele larancelor, la panzele luntrilor, la turnurile acoperite cu piaci ale castele-

lor pedute printre copaci, la gramezile de ostroave de nod albi cari pIuteaii pe albastrul
cerului, i cu o pornire a sufietulul pe care alta
data n'am mai simtit'o, val imi fauream nite
fericiri, nice poeme de dragoste , pline de
mirosul de curpene albe fii de iasomie pe care
'I respiram pe tale ; astfel fu Oa la Poitiers
unde cazul in bratele unchiului Desbordes care
me ntepta la gard.

www.dacoromanica.ro

ANDRE T I1EURIET

10

II

Unchiul Desbordes era o pilda de becher fericit si cuminte, vrednic sa fie eantat de Oratiu..
De cincizeci de ani, bine croit si sprinten, cu
toate, ea incepuse a se cam ingrosa, avea o infatisare care placea cul it vedea; fruntea 'I era
larga si incoronata cu o padure de par carunt ;
chit' ii zirnb,>ail; avea barba de asemenea carunta, bine peptanata si o gura cu di ntii albi si
neatinsi din care esea un glas placut. Imbracamintea ii era ingrijita; vesel si zdraviin cu bin ba0Y, curtenitor cu femeile, tainuitor si mode-

rat in toate, era si la trup si la suflet minunat

de potrivit. Ii placea sa stea in Saint-Clementin, cad acolo 4 Y putea multumi gusturile
sale de a fi pururea, indestulat $i de a vana. Pe
vremea aceea via.ta era dulce i eftina pe acolo.

Ggila era piing de peste, livnile pline de rod,

bucatele minunate. In piata se gaseail raci,

potarnichi si fel de fel de lucruri bune, cu
gra mad a .

Dragutul de Saint-Clementin ! par'crt vaz sI

acurn campul stralucind sub razele soarelul si
calea marginita de amandoua pantile cu frasini,
tie pe care unchiu-meti imi aritta oraselul zicand : eUite'l, ala en.

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

II

Atunci ii zarii inconjurat de toate partile de

copaci intr'un verzi uncle garla facea o cofitura. Conductorul sufla intr'un corn, trasura,
cobora repede coasta, o lua pe dupl un zid acoperit cu iasomie de Virginia, Bi IntraKa'm in
Saint- Clomentin. 0 strada lunga, intortochiata,
linistita, fara caldaram i cu brazde de iarba in

loc de trotuar; pe la porti eateva femei care

torceart isi aruncard oehii auzind zg,tmotul tra-

suril; apoi la o cotitura daduram de hanul la

stejarul verde.
Da-te jos, zise unchiu-mert, sarind din
trasura.
Mai umblaram ce umblarrtm, trecand pe
nite uliti stramte i adormite, taiaram drumul
prin piata i ajunserdm in strada cea mare inaintea unei case spoita cu var. Aceasta era locuinta din care unchiu-mcil inchiriase o partedin catul de jos i alta din eel de sus, dupa pilda
celor mai multifunctionari din Saint- Clementin,
care se credead ca nite pasari calatoare.

Intraram intr'un gang intunecos si friguros

din care &deal in oda& din catul de ,jos i Ia
capaul caruia printr'o use deschisa se vedea
verdeaia unei gradini. Cand trecurarn pragul,
printr'o ue marginae deschisa nitel, din care
eea o dunga alba i se aeza pe lespezi, zarii

www.dacoromanica.ro

12

ANDRE THEURIET

in fundul odeii o roche rosie cu bobite albe si

un cap frumos, caches ; apoi usa se tranti cu
putere pi gangul 'lame in intunerec. Ne urea-

rem sus si unthiu-med me baga intr'o odae

mare, pline cu certi, dar foarte modest mobilata.
Asta

odaia, 'mi zi,se el zimbind ; nu e

grozave, dare curalice Si vei avea o vecina

boboc!

A cu rochia ro0e! intrebai repede.

Ai si vazut'o? Bravo ! Dar baga de seamy
LA are berbat; e nevasla stepenului casii, d-nu
Haudart, secretarul primaries.

In odae erail scaune de pale, un biroe de

lemn vopsit cu negru, perdelele eras de percal
galben cu merg,ini rosii, dar find -ca fereastra'i
.lain spre grading -, era luminoasa si vesela. Un
singur lucru nu'mi plecea : certile alea gre'ma(lite unele peste altele. Citil titlurile unora din

ele: Buletin de legi, Mareade..:

Asta e biblioteca d-lui de Pressac, substitutul, 'mi spuse unchiu-mefi...E Meat' ;i I -am
inchiriat odaia asta find -ca nu'mi trebuia...
Acum nu e aids, dar dace o veni s'o duce la
han... Vezi de te mai arunce: nitel pe pat, &di fi
ostenit.
Ce e drept diligenta me cam zdruncinase si

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

I3

me simteam prapadit de osteneala. Dar dupa

masa , cand mb aduse unchiu-mefi acasa ca
me lasa singur, hind -ca el
pleca la cafenea, nu vruseie sa me cult. Dupa
ce
desficuii cufarul, me nezai la geam i in
vreme ce se intuneca, me uitaI prin gradina cu
mancam la

gand ca poate vol vedea pe femeia cu rochia rovie... Era in grading, I i uda florae. Printre ver-

deala, vedearn cum aluneca sprintena, cum se

apleca spre affii goli udatoarea si cum se ducea
apoi d'o umplea iar cu apa dintr'o tocitoare mare

din fundul gradinii. Ast-fel ne prinse noaptea

pe arnandol: pe mine la geam, pedinsa ratacind
incet d'a lungul aleelor tacute. Auzeam cum i
se freca rochia de plantele umede.
Pe la zece, de cea-l'alta parte a easel', se deschise b,fereastra, Si un glas de kirbat, ciudat,
sublirel Si ascutit ca un finer, striga :
Aide sus Rose-Lise.
0 chema Rose-Lise. Numele asta indoitul imi
paru foarte duke.
Musa ridica capul i raspunse scurt :
Viu acum.
Apoi pleca din grading, dar incet si ca si cum,
'i-ar fi facut raft Peste cateva minute, auzil
cum tragea zavoarele 1i un pas usor pe scarar

apoi cheia de la up dip faca odaii mete se in-

www.dacoromanica.ro

14

ANDRE T HEURIET

toarse in broasca si se facu tacere. Oraselul

adormea si nu mai auzii decat oracaitul brota,e.eilor printre nuferii garlei.

III
Cele d'intaiii zile pe Are le petrecul la SaintClementin fury o incantare. De Ale on plecam

sa rn6 plimb prin imprejurimi, de atatea on

dadeam de Ale ceva not. si frumoS. In fiecare
.dimineaVa faceam Cate o baie de natura verde si

inflorita. La noi, in Lorena, peizagele de obicei

searnana unele cu altEle : campiile sunt goale,

pomii sunt rari in livezi, viile sunt pline de

pietre si lipsite de umbra; numai in priduri gasesti verdea-ta, in colo, neam. Valea Charentei,
din potriva, toatil*e acoperita, peste tot e umbra
si racoare. Mie mi se parea o naturd plina de fel
de fel de lucruri la care nu m'as fi asteptat. Nu
era casa, nu era zid s nu fie inecat in gramezi
de frunzis: smochini marit deli, bolte lungi de
vita, nuci cu foile verzi inchise si castani bondoci cu cradle intinse.
Cararile au pe rrargini merisori si alte felurite neamuri de pomi, apkcati d'asupra tigaselor
umede , gradinile de prin prejurul Charentei
stint ing,radite cu garduri vii inalte si foarte

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

15

stufoase, pline de aluni, de meri ai alte feluri

de pomi pe care se IncolAceste , de care se
prinde cu carcei p]ante si fled ce respandesc
prin prej u r un parfum deosebit si salbatic. Garla,

cu apa oachese si lenese, and se ascunde pe

Sub brAdisul verzui, cand mangaie cu valurile
sAlciile de pe marginea ostrovului in care toata
ziva se invartesc rotile morii.

In locul acesta asa de bine udat, asa de fc_

lurit la vedere, asa de verde, in care lumina si
umbra, livezile si copacii, cerul albastru si apa
oachese se impreuna asa de armonios, in care
garla trandava si parfumata te face sa privqti
inteuna, Ara sa te mai saturi, si sa visezi, me
simleam coprins incet-incet de o be0e placutri,
o desfatare pagana. Farmecul acestei naturi imbelsugate me patrundea prin to poril si in
schimb ii dAdeam fraLeste gandirile si sim%irea
mea. Me pomeneam ca zmulg pumni cue flori-

cele si le puneam pe buze ca sa me imbat de

suflarea tor, or ca imbratiseam cu dragoste vr'un
strangeam la pept, nadajduind
castan tanar

ca scoarta sa era sa inceapa sa bata si sa itspunza 'stransoarei mele.

Purtam cu mine, ca tovara's de plimbare, o

carte: le Lys darts la vallee, i citeam, culcat
sub frunzisul morii, in vreme ce prinprejur

www.dacoromanica.ro

16

ANDRE TI{EURIET

cantaii i sareati la soare greeril. i lacusteie.

Acest roman al iubirii platonico me inilacara

foile lui pline de desfatari tainice, zugraveala
4ceea aa colorata, aka de vie a locurilor dm Tu-

rena, acea cantare frageda i mangaioasa imi

pareall minunate i 'ml umpleaii ochii cu lacrami dulci. Cele cinclzed de foi de la Inceputul carp sunt un cap de opera de poezie pi
de bagare de seams. Toate le gase01: adevarul
arnanuntului i mareVa trasurilor marl, zborul
cantarii i calda i intocmal zugraveala realifatil. Insusirile de culoare i de adevar, analiza
suiletului adanca 'Ana la cele mai mid amanunte, studiul migalos al celor mai mid deosebiri ale simtului de care ne minunam acu
ca de ni0e noutati ale unora dintre poe%ii sail
prozatorii din timpurile noastre, toate descoperirile artistice pe care le dam drept ale noastre,
acum, Balzac le-a gasit si le-a cercetat inteuti
chip fora cusur hiaintea noastrA ; cararile not
pe care ne inchipuim ca not le-am croit cei dintaia, au fost calcate de oatre un picior Invingator cu multi vreme Inainte de noi.
Pe vremea de care vorbesc gustam le Lys dans
la vallee nu ca un literal ci ca un cititor necunoscator si inflacarat care nu'O stie limit in fritt
admiralia. Cartea acea 'ml arata mai de aproape

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

17

peizagiul ce aveam sub ochi, i tot in vremea

aceea imbaia intr'o lumina ]impede o lume

intreaga de pofte i de desfata'ri care pang atunci
fierbeat in mine neintelese gi dadeaa nehotara-

telor mete credinie de dragoste o cale ma! hotarifa.

Pana atunci petrecusem singuratic ; cand

eram la .coals in oraplul mea, parinfil nu me
la'saa sa me depgrtez de casa nici de cum. Ajunsesem la varsta de optsprezece ani cu un fel de
pofte necunoscute. Dragostea imI coprinsese
mintea, dar nu putuse nici data sa se avante in
realitate. Cand insa me vazui slobod, cand fuse!
de capul mea cu totul, sub puter. a atmosfere!
aceleia, i multumita citirel, sim ii o fierbere
mare in mine. Poftele care piroteati ca o crisalida in ghioace incepura a zbura. lubirea era in
vazduh, era in fiecare rand din romanul meti ;
numal sa fi respirat i s fi deschis ochi! i a
fi simtit ea era de fala.
Or cat de platonice sa fie aste indeletniciri,

cand au apucat sa se detepte in capul unui

bliat de optsprezece ani, nu pot rgmane multi
vreme in stare de inchipuire, trebue sa cads
asupra unel fiinte de came i de case. Me tot
gandeam, la Saint-Clementin pe cine sa gasesc
7 ea ca sa fie mai bung i mai ingaduitoare cu un

www.dacoromanica.ro

IS

ANDlit TiTEURIET

incepator ca mine? De ce n'ar fi D-na Haudart

aleasa inimel mele , floarea .dregalap asupra
careia se las sa cada iubirea mea cea d'intai?
Din ce cautam, s'o ved seara de la fereastra gi
din ce treceam ziva pe dinaintea odail In care
cosea la gherghef, din aia me coprindea mai
mult dorul s'o vaz bine de aproape. Gael nu tiam
Inca cum ii erail ochii ; abia iI zarisem o data
; dar ii cuno0eam glasul rasunator i auzisem la birt unde mancam j unde

haina

adesea se vorbea det dansa, ca era foarte nostima.

Am mai auzit asemenea ca barbatu-sae, d-nul

Silvestru Haudart, nu era dintre modelele barba-

flor iubili i iubitori, cu toate ca era un model

de secretar de primarie. Mai in varste cu douazeci de ani de cat nevasta-sa, plepv, rau imbracat in totdeauna, inzestrat cu un glas asculit i
neplacut, n'avea de cat o pasiune: pescuitul cu

undila ; cand n'avea treaba 1si lua undila la

spinare ai pleca la garla. Copii n'avusesera gi
limbele rele .optea ca d-na Haudart nu era de
vine* intru nimic. Se mai zicea iar, a6a printre
picaturi, i aceasta fu un punct negru care imi
pate* ca o picatura de cerneala, albastrul cerului
meii dragestos se zicea, cu rautate, ca dra-via. de Rose-Lise cauta sa se mangaie aiurea, gi

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

19

placea domnului Pressac, substitutul in a

earui odaie stam eh.

Oare de aceea cauta Rose-Lise sa nu se in

talneasca cu mine? Avea oare necaz pe mine ca
venisem i luasem odaia substitutului ? Or cum
de la sosirea mea nu ne intalnisem Inca fata in
fats.

Intr'o dumineca, cand me Intorceam de la

plimbare de dimineata cu un brat de florI de
camp, o vazui in capul scaril. NuStiu ce poruncea unel slujnici. Nu se mira din loe pentru
ca.* nu me auzise venind i me opra o clipa in
umbra gangului ca sa o privesc. 0 vedeam de
sus papa jos. Privirile mele se oprira cu drag
asupra genelor sale lungi, asupra parulul situ
negru 6i incretit de pe frunte i pang pe grumaji. Admiram in tacere figura sa rotunda fora

cusur, gura sa trandafirie de copil, mkcarile

pline de gratie ale gatului sau gol, rotunjimile
sanuluI , indoiturile rochei de pichet , cam
scurta, descoperind natterea a doud pulpe potrivite cu metqugul. Me vazu indata 6i se dadu
langa 21d, ca sa me lase sa tree. Inaintal foarte
micat. Scara era ata de stramta in cat me atinseI de rochia sa, ei salutand'o, vazul de aproape

ochii de fecioara albntri, dar de un albastru

.na de inchis in cat pareaii negri. Baga de seamy

www.dacoromanica.ro

20

ANDRE THEUBJET

ca eram turburat, si and trecui pe dinaintea ei

imi dadu build ziva. In momentul acela asi fi
vrut sa puiii la picioarele sale toate florile gi
toate adorarile mele. Trebue sa fi ghicit ea ceva,
cad femeile sunt grozav de patrunzatoare in ase-

menea lucruri. Se rqi nitel ji genele sale cele

ungi se plecard asupra privirilor sale zimbitoare. Acestea toate se Savaqird intr'o clipa,
peste cloud secunde me pomenii in odaia mea
strangand nervos florile la peptu'mi care batea
cu tarie.

Nu, ziseitt, e peste putinta! Are infatiprea ass de nevinovata, fala aka de fecioreasca7
purtarea aka. de cum se cade in cat nu se poate
sa fie amanta lui de Pressac.
Sirup ca un picde nadejde gonqte punctele
negre ce me nelinktisera gi ca orizontul iubiril
se lumina cu o.lumina trandafirie de aurora.
IV.

De ate on plecam se me plimb prin imprejurimile Saint-Clementinului, de atatea ori me

duceam mai departe , ea sd descoper peizage
nol. Inteo zi din luna lul August, dupg pranz,

o luai pe coasta care desparte Saint-Pierre

d'Excideiul de Saint-Saviol. Gandindu-me me-

www.dacoromanica.ro

DIN T1NERETE

2I

reit la d-na Haudart, care imi calauzea cugetilrile ca o zeita in fruntea unul cor de nimfe antice, urmam un drum plin de fligap pe marginele caruia .crqteati pomi can se impreunaii
d'asupra capului meii. De o data cotind la un

loc, me pomenesc in fala unei case de tara a

caret' curte, plina de iarba era umbrita de

nuci. Mai inaintai cdp-va pagi gi zaril sub
pomi cloud femei. Una era gatita cu o roche de

panza cenuOe i cu o palarie de paie cu panglice rorodane ; vederea mea cea scurta, nu me
ingtidui sit mai deosebesc ceva. Me gandii ca
trebuia sa fie stapana locului gi temandu-me sa
nu se supere ca inaintasem na de mult, me intorsel inapoi; dar &Ansa me vazuse gi me po,
menil ca me striga :
Domnule Evonyme !
MP intorsei gi inima incepu sremi bata. Sub

marginele cele marl ale pala'rieI, vazui fala incantatoare gi ochiul albastru-negrift al RoseLizei.

Bine, domnule' Evonyme , se poate sa vii

papa aici, i apoI sa to intorci inapoi, fara sa
intri sa 'ml dai o buna-ziva?
Nu indraznii ra't' marturisese ca nu o cunoscusem gi it raspunsei ca 'ml era ca poate s'o
supara.

www.dacoromanica.ro

22

ANDRE THEURIET

Sa me supdr ! zise dansa, vai de mine !...

Dar chiar barbatu-meil m'ar fi certat data a fi
ldsat pe Depotul d-lui Desbordes sd treaca pe la
not fdra sal rog sa pofteasca induntru
Si se dddu la o parte ca sa me lase sa
tree.
Patrunsei intr'o curte plind de iarbd in care
nucii rdspandead o umbra umedd. Casele se
aflad in fund. Langd scara era un smochin sc
pe trepte vedea o femeie intre cloud conuri i se
uita la noi.
Am venit cu dumneaei sd euleg prunele,.
'mi zise d-na Haudart, aratanda'mi femeia....
Brirbatu-med are o grdmadd treabd la primiirie
0 nu poate vedea de recoltd.... Dar trebue say
fie sete.... e o cAldurd azi 1.... 11-ao da ceva sa
to racore0i, dar nu prea am.... iv place zmantana.... am o nip:inland !... azi am facut'o.
VC multumese, irni place mult, rdspunsei ed.

EI, staff sa me due still aduc.

Si plecd in fugd, intra in casd ; apoi eei Intel>
mans cu un castron alb zmaltuit plin de zman--

land, i in cealaltd cu un tel de batut, iar de

brad I I prinsese un Qervet.
Am sa'll dad zmantandbiltutit ; vino 'ncoa..
0 urmai supus. Trecuram printr'o said Si epi-

www.dacoromanica.ro

DIN TT NERETE

23

ram in grading, o grading mare, plina de tlori

0 de legume. Pe id pe colea.cate un porn roditor 11 intindea cradle stufoase; printr'unele locurl se mica sub adierea calda a vantului cate
un trandafir inflorit.
Ne opriram langa un put perasit, uncle o vita
salbatica se incolacise pe lantul ruginit, aggtandu-se de pomil de prin prejur,si raspandind o
umbra imbelsamata.
Asa f... zise Rose-Lise rezemandu-se de
ghizduri i punandu's1 castronul pe genuchi,
aid e racoare.
Apoi puse mana pe telul de batut oi incepu
a bate zmantana. Batea din toga inima, cu manieele sumese in asa chip ca I i arata pans la
cot bratele albe pe care soarele nu le sarutase
nici data. Eft, in picioare, alaturi, nesimtin-

du-me de loc la largul meg, me uitam la ea

fara sa rostesc un cuvant. Miscarea ce facea
batand cu telul zmantana, II puse pe obrajl o
rovatil usoara ; din cand in cand 41 ridipa
spre mine zambind ochii, ale caror lumin1 pareag inbaiate in albul alba'strig de prin.pr jur.
0 multime de albine aduse de rnirosul zmantanei , zbarnaiati .prin prejurul capului sag
oaches, eg rupsesem o coarda de vita si le gc-

neam cu ea cand se apropriag prea mult de

www.dacoromanica.ro

24

ANDRE THEURIET

obrajil or de brgele d-nei Haudard.

i dansa

ridea ; i mie mi se parea ca'ml punea Dumne-

zeil mana in cap, itnbatandu'ml ochii in privirea

dragalasel sale fiit4e.
Am ispravit zise dansa cand sfarsi; acum
ai in casa ; aici prea sunt albine multe.
Intraram intr'o odaie boltita ; trdnsparentele
neinchise bine, lasail sa intre raze de soare, ce
c5deati asupra unui ceanac plin cu apa proas!

path'.

Pun'te la masa, zise dansa scotand din

dulap farfurii Ii tacamuri, ai gusts -din zmantana mea.
Cu draga inima, darsa gusti ai dumneata.
Vezi bine.... Dar intai shim, var mainile
In apa nitel.
Ingenuche Tanga ceanac, I T viri mainele si le
scoase lasand sa curga' de pe ele apa in picaturi.
Imi dal voie sa flu $i eu bun la ceva ? in-

trebai eu mai pierzand nilel din sfiiciune.

pusei mana pe servetul pe bare it pusese pe
mana ail lual mainele ude, sa i le sterg. and
sfarsii me aplecai asupra uneia pe care o ;ineam
intr 'ale mele si o sarutai din plin.
Ce va sa zica asta ?
In acelas timp ochil sal imi aruncara o privire suparata,"care me viri in pamant.

www.dacoromanica.ro

25

DIN TINERETE

farth-me I bolborosii ed.

Poftim la mash, domnule, relud ea cu asprime, si nu me sili sd diem pe femeia de afara.
Incepuram sa mancam din zmantand. Lucru
Asta imi stricase pofta de mancare. Abia bdgam
in gura.' ; dansa, din potrivd, manta cu poftd 5i

nu 'Area asa turburata. Apoi incepu sa vorbeasca ea intai.

0 sa stai mult la Saint-Clementin? me

intreba.
Cel putin trei luni.
Vdzui ca fats sa cea drAgAlase se
Ah I
intunecd. P'aici nu petreci bine ; locurile
nu sunt frumoase de loc., urind &Ansa.
Ba imi place mult, din potriva ; locurile
sunt incantaloare.
Cum fad de nu ti se uraste
Me plimb, citesc, fac si nitica botanica.
Ah! esti invatat
ca d-nul de Pressac.
Domnul de ,Pressac ! ziseitt eft
me
rosil domnul in a carui odaie stair ed ?
Da, rdspunse dansa, sand. Il cunosti ?
Nu; dar am mare necaz pe el.
Incepu s 1.12a cu pofti:
Null* ajunge c& '1 -at 'hat odaia? Apoi

si

tdcu; dar peste o clips adtiogd: uncle st'ateg

pang n'ai vent aid?

www.dacoromanica.ro

26

ANDRE THEURIET

La Juvigny, in Lorena._ Acolo 'mi-am

sfirsit studiile anul acesta si calatoria la Saint
Clementin e cea d'intaia calatorie ce fac.
Al fost crescut de mama, se intelege....
Me prinz ca esti unicul copil ai CA esti rasfatat.

Unic, da; dar rasfatat, nu prea.... Din

potriva me Linea prea strans.

Ha! Ha! erai legat de rochea mamil....

Dar tot scapal asa ate data ; cad cum se vede
nu esti vr'un sfant.... La Juvigny ai invatat sa
saruti mama femeilor ?

N'am mai Sarutat nisi data, raspunsei,

rosindu-me, iii jur ca acum am sarutat pentru
intala oars I
zati 9
El atunci al inceput minunat ,
zise dansa, plecandusi ochii.
Glasul sAti frumoq, limpede al rasunator avea

niste intonari dulci si mangaioase de mums

cand me intreba despre copilaria mea, despre
viata mea de scoala ti despre gusturile ce aveam.
Eram lingusit si atins de grija ce parea ca are
pentru mine. De n'as fi fost incepator si asa de
nevinovat cum eram, as fi priceput ca ea cauta
sa vaza cu ce fel de baiat avea aface.
Cu toate acestea pirtin cite putin, se departs
de convorbirea inceputa. Era tarziti ai se astepta
de sigur, sa plec ; dar eu eram asa de bine in

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

27

odaia acea inchisa si aproape in intuneric, alaturi

de fiinta gandurilor mele, in cat nice gand n'ayearn sa m6 d uc. Rose-Lise se hotari sa se scoale.

A f.,.. Apune soarele! zise dansa ridicancl.

transparentele ; peste o jumatate de teas o sa se
intunece, trebue sa m6 intorc acasa..
ImI dal voe sa to insotesc ? intrebai eit cu
sfiiciune.
Intal se cam codea, dar apoi zise zimbind :
De ce nu ? Aidem mai lute.
Chernd pe femeia cu care venise, inchise usileni ferestrele ; apoi femeia o lua inainte cu cosurile cu prune si not o urmaram. Cand ajunseram p'aproape de moara, soarele se facuse ne-

vazut dupd pleopl. Zgomotul garld se auzea

deosebit in tacerea serei.
I'auzi ; sunt sapte ceasuri si jumatate !

murmurd Rose-Lise auzind cd bate Angelus

la Saint-Pierre.
'Ti-e teams sa nu se ingrijeasca domnu.
Haudard?
Incepu sa riza si dadu din umeri
Sd se ingrijeasca ? zise dansa cu un glas
despretuitor ; nu se ingrijeste de cat de un lucru:
sa no se intoarca ftira peste... Scoate'l dintre har
tii, ia'l de la pescuit i nu mai e bun de nimic.
Ce rea esti cu dansul!

www.dacoromanica.ro

28

ANDIi THEURIET

Cum e si el cu mine Ah! de-asI fi stiut

ce e maritisul, as fi ramas fats mare!
ApoI intreband'o cum petrecea cand era fata
gi cum o durea acum, intraram sub o alee de
castani, unde era intuneric oral -oral ca noaptea.
Se intampla de se impedica de o piatra si me
folosii de aceasta spre a ruga sa me is de bras.
PrimiI $i simIii pe pieptul meti caldura braSulul eI pe jurnatate got, pe care II rezima de al

meu cu un fel de uitare de sine. Umblaram

astfel incet pe sub castani, pe rand ici si colo
prin iarba deasa de pe marginile drurnulul,
straluceal licuricil ca niste scantel.
SimSeam cum Imi batea inima si pe' buze awarn o destainuire gata, dar nu indraziaeam s'o
clezvaluiesc.

Ah! inal zisel in sine, data ar sti &Ansa

ce iubire arzatoare e in inima care II bate langa

brat dad ar sti cu cats dragoste as invalui-o,

spar invoi, poate, s'a me iubeasca flind-ca pe
Dar dansa nu ghibarbatu sailLnul iubqte !
ceste si afurisita mea de sfliciune nu'm'f da pas
sa vorbesc.

Oftal; sa vede ca auzi, cad braSul eI mi'l

stranse p'al meil mai tare, dar nu me intreba.
nimic. Din ,potriva, isi grabi pasul si. ne apropiaram de Saint-Clementin. Imi lass bratul.

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

29

Trebue sa_ ne desprirtim de-aici, domnuleEvonyme, imi zise.

De ce ? Intrebal eu mAhnit.
Fiind-ca...
Auzind acest raspuns cu dou'd intelesuri, imr
trecu o banuiall prin cap si me gandil numai de
cat la substitut.

--`Null place sa umbli eu mine ?

Ba din potriva, dar in Clementin sunt o
gramada de limbi rele ; de ne-ar vedea venind
impreuna....
"fi-e teams sa ,nu spuie cul-va... domnului de ,Pressac, de pild'a ? zisei cu obrknicie,
Nu e de domnu de Pressac. Ce zor are
dumnealui ? Dar nu vreati sa intru in gura lumei... Aide, fil cuminte... Buna seara.
Imi fAcu un semn prietenesc, isi ridica rochia
cu miina i incepu a alerga dup6 femeia cu pru_
nele care se departase bine.

Ramasel nemiseat, privind'o cum fugea.

Cand n'o mai putui vedea plecai, facul un
ocol prin campie i luai drumul Ruffecului.
'MI-era inima asa de plink in cat nu'mi mar
veni sa me due la birt, sa mananc. ML intorser
acasa noaptea tarziii si me culcal nemancat.
Gaud adorml cu stomacul gol, 41-e somnul
usurel si plin de vise. at visam un visincanta-

www.dacoromanica.ro

30

ANDRE THEURIET

Etor, in care erail mirosuri de floe, sarutari ti

-ochl frumosi albastri zambitori, and pe la

miezul noptii fur desteptat din sown de niste
Mtn in poarta, cArora, find-ca nu le raspunse
nimeni, le ',Irma sunetul clopotelului. In sf4r.sit se desehise o fereasta de la catul intdi si
auzii glasul cel subtirel al d-lui Haudart, intreband ce e si de nu cum va s'a aprins casa.
Era substitutul, d-nul de Pressac, care se intoycea din calltorie si care, ne mar aducandu'si
-aminte,,de invoiala cu unchiul-meti , vrea sa
intre in casa. Pana nu'l deslusi ca odaia 11 era
prinsa de un nepot venit de curand, si ca prin
urmare n'are ce cata, nu se hotari sa se dud la
han.
A doua zi de, dimineata, ma tot invarteam pe
-scary gi prin gradina, nadajduind ca voi intalni pe Rose-Lise, ca voit schimba cu ea vr'o

privire prieteneasca,
Dar de geaba, cad dansa nu esi din odaie nice
de L'um. In schimb, la mass avul prea neinsem-

nata multumire sa fac cunostinta cu d-nul de

Pressae. Nu'ml placu de loc. halt si croit zdraNan, in virsta de vr'o treizeci ei trei pana la trelzeci si patru de afil, imbracat in negru de sus

pand jos, cu vesta incheiata pana la gat, cu

laina falfaind, parea mar mult un eclesiastic de

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

31

cat un magistrat. PAru II era tuns m&runt, pe

fata rasa de tot, i se vedea incretiturile batjocoritoare ale buzelor.
Ochil ii ere' viol. Parea tacut si nu se amesteca nici o data in vorba celoralti conmeseni, dar

trebuie sa spun ca era foarte placut cand vorbea. Imi placea all, contrazic cu indrazneala
unui scapat din liceil, caruia nu'i pasa de nimic:

Dansul bine-voia sa'mi raspunza, dar de sus,

cum se cade sa faca un magistrat, 3i cu bunatatea despretuitoare cu care se slujeste cine-va ca
sa scape de un strengar obraznic; mila baijocoritoare cu care me cinstea me prapadea de necaz. Nu mai puteam sine, II ziceam cite o pro-

she si el cu sange rece,

mereu ironic, dar

politicos, Imi taia nasul cu cloud trei vorbe, earl

Imi parea ca un pahar cu apa rece azvarlit in

fata unui copil Infuriat.
Venirea lul imi stricase tot cheful ; dansul
intuneca chiar i luminoasele peizage ale vaei
Charentei.
Eram posomorat , plictisit si plictisitor ; unchiul Desbordes, care bagase de seamy schimbarea, hnI Iua socoteala de vr'o doua trei orl,
dar de giaba.
Ceea ce 'ml ma'rea i mai mult necazul era

ca de cand venise substitutul Rose-Lice 0-

www.dacoromanica.ro

32

ANDRE THBURIE7'

rea ea iar fuge de mine. Ep din cash mai des

ca de obiceiti, gi se intorcea tocrnal pe vremea
cand se intorcea d-nul Haudart de la pescuit. Me-

gandii ca poate o fi culegend poamele la Fuie,

gi crezand ea voiti mai putea sorbi placerea c&
sorbisem la umbra vitii sillbatice, langti pulul partisit, me duseih. de ()cola casa de o gramade de
ori ; dar in zadar chci nu vazui in curte nici ro-

chia de panel, nici palaria de paie cu panglici

rocodane. Transparentele de la feerstre erati
lasate, ingrijitorii ere' la camp ; numal gainile
racaiati pamantul si cainii iml aratati coltil, clan-

iiu-se la mine.
Me intorsei inapoi, ganditor pe aceleag earari pe care le strabatusem alTa de vesel, cu cateva zile mai nainte insotit de Rose-Lise, eugetand

la nenorocirea mea, punandu'mi o multime de

Intrebari asupra putintii legaturilor ei cu d-nul
de Pressac.
Nu cumva dansa iubete pe omul acela intunecat gi nesuferit? Nu era cu putinta. Sa iubeasca
dansa aka de dragula, aka de vesela, aka de to -.
nary pe un om rau croit posomorat, gi aproape
trecut? Mi se parea ingrozitor ca d-nu de Pi 1..ssac
un magistrat,
sa indrazneasca sa tur-

bure o caznicie; dar nu ziceam ca acest fapt

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

33

ar fi fost tot atat de inp,Tozitor de ar fi fost savaqit de nepotul unchiului amt.

Ea, eram cu totul altceva ; ei itibeam pe d-na
Haudart cu o iubire infkicarata, nu me gandeam
la necinstea d-lui Haudart, nu vream sa put la
picioarele nevestel sale, de cat adorarea mea respectuoasa. Toll, la toate varste le j udecam ast fel,

nu vedem de cat barna din ochil altuia, clinteal

nostru, nu. In sfirit credeam ca Rose-Lise nu

putea sa simla nici un pie de iubire pentru

substit.

Cu toate astea, intr'o seara, inoptat, intrand

in coridor, pe cand dibuiam prin in tuneric, vazul

o umbra, care din sala de jos se indrepta spre

use; and o desilise mi s.e pa'ru ca seamand
mult cu d-nu de Pressac. 'MI paru ca 'mi a dat
cineva un pumn in stomac. Me intorseia inapoi,

cercetai cu ochil, dar nu putui vedea nirnic.

Peste o jumatate de ceas auzii pasul si vocea lui
Silvestru Haudart, care se intorcea acasa, diipa
ce jucase obicinuita partida de table la cafened.
Asta intamplare me fdcu mai posomorat de
cum eram, i nu me mangaial de cat, cand auziiu eldar din gura d-lui de Pressac ca era sa

piece tar la Poitiers, pe la sfireitut sapta'manei.

Nu avui odihna pang nu'l vazuia aptat in delige*" ei pane cand nu porni. Atunci me mai

www.dacoromanica.ro

ANDRE THEURIET

31.

inveselii i 'mi pare ca mi se is o greutate de

pe inima. Chiar in seara aceea, dupg masa me

intorseiil indatr. acasa. Era tocmai vremea, cand
d-nu Haudart juca table la cafenea, 6i me hotil-

rai, cum vol vedea pe Rose-Lise sa me arunc

la picioarele sale. UOle de jos erau inchise ei
casa parea pustie. Numai Mugu ulucile gradinei

tgcute, se lingea pisica pe labe. In seara acea

calda de August, Rose-Lise se dusese, de sigur
sa se racoreasca.

El! cugetaia eu trist, sa me duc sus. Incepui sa urc scara incet i ca Si cum 'ml ar fi
parut rail.
Dar suindu-me mai sus auzii un glas femeesc
inganand un inceput de romanta. Incepu sremi
bata inima. Ajung sus, imping up ce era nitel
deschisa si

ce fericire !

Urcata pe un scaun, Rose-Lise, arza nkte

petdele la fereastra mea. Cand auzi up inchizandu-se, intoarse capul, me vazu s i se dadu jos
indata.
Ah ! zise punandu-se pe scaun, dumneata
et,ti d-le Evonyme?... Cum m'am speriat... 'MI
se bate inima grozay. *i 'el puse mana la piept.

Adevilrat? intrebal eu apropiindu-me de

dansa, incurcat.

Zau ! rgspunse dansa, is pune mana. Si

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

35

imi lua mana ;i 'ffli-o puse pe inima sa. Maurisese ca nu simtii nimic. Eram sea de_turburat,
in cat mi se pilrea ca genunchil or sa mi se indo-

iasca sub mine. Dansa bags de seams ei imi

zise dandu'mi la o parte mana pe care nu o mai
trageam de pe sanul el:
Ce to -al facut zilele astea ? nu te-am mai
vazut de and ai venit la Fuie.

Cu toate astea m'am mai dus de trei on

pe acolo, dar nu te-am mai intalnit nici o data.
Dansa incepu sa raza.
Si, urma dansa, tot nu i s'a urit la SaintClementin ?
Ba ce lungi ;i goale mi s'afi pa-ut zilele de

atunci incoal raspunsel oftand.

De and ? me intreba, pe cand ochii sai

albatri rizatori, me invaluiaa cu privirea.
De cand a venit d-nul de Pressac.
Se cam incrunta.
Pentru ce 'ml vorbeti totdauna de d-nul
de Pressac?... Sunt sigura ca flecarii de la birt
au vorbit eeva in socoteala noastra.

Ii spusei ca se inl,eald, dar fara siguranla.

Imi ta'ia vovba Si 'mi zise amenintandu-me cu
(legetul :

Vezi ca nu spusei adevdrul !... El, aide

pune tot ce stil.

www.dacoromanica.ro

36

ANDRE TITEURIET

La ce sd mai spui? n'o sa me crezi.

te crez biliat deftept bi cu mai
Te
multi" judecata de cat are cineva la virsta dumitale... Am, din potrivii, multi" incredere in dumneata ;i-d at '11* dovedesc...Ti s'a spus ca iubesc
pe d-nul de Pressac, nu e
?
Da, rdspunsei, ro,findu-me, dar iii jur ca
n'am crezut.
De ce? Adevarat ca nu'i put nice la degetul Al mi... al d-lui de Pressac, pe top' gdgiiutii
ilia, dar aci nu s'afi in6etat, ii iubesc, e un om
1

cu inimT i meriti" s fie iubit !

Se opri vrtAnd cat eram de turburat. Par'ci

me strangea cineva degat 6i ochii imi eraii plini
de Iacrdmi.
Dar ce ai? me intrebd dansa, nu cumva?...
Da, zisel, te iubesc Si cele ce'mi spusql m6
fac semi vie nebunie I
D.,,ticopil. La varsta dumitale .tie-oare omu
ce e iubirea ? Linitqte-te, teiubesc ;i pe dumDacd ai ;It ce via
neata, nu me judeca
duc mitritatil fart" voia mea cu o fianta ca d-nu
Haudart. Nu vreaii sa'l vorbesc de MO, dar nu
1.iut line locul in inima mea ;i de !..,
inima cand e goald...
Ah !

strigaiu eu, iubirea mea e a.Fa de

mare. Ar umplea-o toald!

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

37

Copil ce e;ti! repeta dansa, luandu'mi

mainile.

i ramaseram catva asa. Cu toata mahnirea

mea, sorbeam acele minute dulcI ;i m6 entusiazmarn privindu'i ochiI marl albastri. Si clopotele de la Sfantul Nicolae bateau rar.
Ce frumos sun a clopotele alea! murmurai.

Maine e sarbatoare, zise dansa. Sfanta

Maria, ziva mea, dar nimeni n'o sa'nni ureze ;i
mie ceva.

Ba da, eu !
Dadui fuga Ia fereastra, culesei cateva fire de
iasomie inflorita care se urcafi pang in dreptul
ferestrei Si unu date unu le vardifi in parul ei eel

negru, le pusei la piept.... Ia braid sal, dan,a.

me Lisa ;i zimbea. Apoi nn trecu oclipa ;i pusei
buzele mele arTritoare peste tot pe uncle semanasem flori, cand auziram de odata pafi in co-

ridor ;i glasul d-lui Haudart, care Wi ocarea

pisica.

Silit ! film Rose-Lice, punand un degetpe

buze, s'a tutors... Maine ne mai vedem, sa ;Stiff
ea stag dup.i pranz mereti in odaia de jos.
i ridicandu';i rochia deschise u;a, cu bagare
de seamy lasandu-m6 tntr'o uirnire desfatatoare
legrinata, incetinel, de glasul murind at elopetelor.

www.dacoromanica.ro

38

ANDRE THEURIET

VI

Imprejurul Fuiei aproape de catunul Dalidend

care tine de comuna Saint Sabiol, Chareanta ficea o cotitura. Acolo '1 placea d -lui Haudart sa

pescuiasca. Dincolo de puntea de lemn se intindea o livede largo udata de un parain gi mar-

ginita cu paduri. In fats era un ostrov mic

foarte verde i foarte stufos, in care tine vrea,
putea trece intr'o luntre veche. Locul era umbros

Si dupil cat parea plin de pqte. D-nu Haudart

m6 pofti intr'o duminica s merg si eil acolo im-

preuna cu nevasta-sa. Plecaram dupa masa.

Dansul o lua inainte cu undita la subt ioara ; noi,
eui cu Rose-Lise, it urmarn mai inapol, ducand
pe rand co;u1 cu de ale mancarii. Cum ajunse in

ostrov secretarul primariei se arza la locul sou

obipuit, momi petele vi arunca undita ; in vre,xnea aceasta noi puseram in apaintunecoasa nite
plase mici pentru prins raci. Din cand in cand
ne duceam de le scoteam afara si gaseam mereu
cite dos trei raci pe care ii aruncam in co ; iar
restul vremei cjteam Rose-Lisel un roman sentimental pe care '1 luasem cu mine. Par'ca vaz
i acum locul acela : apa mangaind malurile
crangoase cu valurile 'I lenese, casele spoite cu
var din Dealident la stanga Si Mal incolo pome-

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

39

turile Saint Saviolului care nu ne lasa sa vedem

satul. D-na Haudart sta jos rezernata de o salcie;

rochia sa rode intinsd-nu lasa sa i se yacht de

cat varfurile ghetelor, care faceaii o pata vesela
pe verdeata. Ed intins pe pantece, cu coatele pe

iarbd, intorceam foile fora sa tia ce citeam,

caci ochii 'mi erati mai ades pe fata Rose - Lisei,

de cat pe carte. La dol pag apa neagra, vijia

printre buturugile de salcil ducand cu dansa
fire de iarba or insecte, care alunecaa dand din
aripi. Nile' mal incolo in apa se oglindea pahlria si fata spina a d-lui Haudart care sta plecat

asupra undilei. Infatiprea lui vazutd in unda

adormita, era na de rabdatoare, asa de increzatoare, in cat me facea stemi fie milk cand me
nitam la el bi pe furi si nu indra'zneam sa ,optesc
Rose-Lisei nici un cuvant de iubire. Nu till dacti
rautacioasa fiinta bagase de seama pricina, care
me Ikea sa fill apa de respectos, dar asigurata
de infatharea mea sfioasa ;i visatoare, se silea
sa me scoata din pepeni miKanduyi merea picioarele sub indoiturile ridicate ale rochiei, ardtandu'O pang la cot bratele'l catifelate facand, cu
ochiul Si toafe acestea Intr'un chip asa de nevi..novat, apa de fecioresc in cat nici prin band nu
imi trecea sa o invinovalesc de cochetarie.
Pe la vase cinaram pe iarba, ascultand de ne-

www.dacoromanica.ro

4o

ANDRE THEURIET

voe pe d-nu Haudart care pe spunea istorii de

pe;01; apoi mai pe inserate pe and strangea undila, Rose-Lise i eu ne urcaratn in luntrea cea
veche pe care dart.sa o dezlega de la mal. Me
slujii de o prajina in loc de Lopata si pornirarn
inset lasandu-ne in voia luntrei s5 ne duca printre cerul pe care rasareail cele dintai stele Si apa
inchisa in care se oglindeail. Luntrea se freca,
facand un zgomol placut de nuferii de pe apa ei
Rose-Lise ws4ezata la carma i7i uda batele goale
in apa caldicica. Err in picioare ;i ap,lecat pulls
d'asupra el, deosibearn in umbra milli sal stralucitori i capul el dat putin pe spate Si forma

frumoasei sale talii. Mai inaznet din pricina

singuratatiii intunericului in care ne gaseam
me simteam gro,av de ispitit. Lasai prajina jos
d'a curmezipl luntrel i me negai la picioarele
tinerei femei. Fiindu'i teama sa nu me fac mai
indraznel, de cat ar E crezut, Si, ridicandu-se
nitel in sus, me int reba de o data: Vrei sa -ti rant
ceva? Inteleseiu ca trehuia sa rupa tacerea primejdioasa, gi Lira sa mai nlepte respunsul, incepu o barcarole foarte la mode pe vremea acea
compusa pP cuvintele lui Theophile Gautier:
Pe asta vreme furtunoasa
Spunem dragh unde mere
C5e1 pe fat to frumnasa
Fragezimed o

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

4r

Glasul sau pulin esercitat dar bine timbrat fii

intins, zbura cu o mirare candentata pe sub

bolta semanatii cu stele ei in loc sa me liniteasca, imi intarata mai rau pofta nebuna ce
aveam sib coprind pe cantareata in brate Bi sa o
aeoper cu sarutarf. N'o lasal Wei sfdrpasca romanta i ii zisel:
Ce mutt to iubesc !
Raga de seams, imi ra'spunse &Ansa, pu-

nandu'mi mina pe brat, stintem langa Mal

ei

poate sa ne auza barliatu-meti.

Eram incepator, ai teama sa nu o fac sib pap
ceva me opri. Me multumii sal iail mina Si s'o

in intr'ale mele, urmand cursul apef inecati

intr'o toropeala dulce.
Ajunseriim Mug& ostrov.

Doamna, striga un glas care venea dinspre

livede, mi se pare ca ve chiama d-nul Haudart.
Scapai mina Rose-Lisel ei me ridical in picioare. Statura inaltd a d-lui. Pressac se zugrayea pe fondul cerului instelat ca o stafie railfacilloare.

Me dusesem sa m6 plimb pe la Dalident,

urma el, ca cum ar Ii vrut sa dea destKiri ;

v'am cunoscut glasul i am venit pang aid uncle

am vazut ca d-nul Haudart era neliniOit de

lipsa dunaitale.... Din pricina aceasta, ada'oga

www.dacoromanica.ro

42

ANbRE THEURIET

cu un pit de ironie, am indraznit sa ye supar.

Eram infuriat. Rose-Lise nu parea mirata de
loc. Ajunseseram la mal ; dansa sari jos din
luntre si ne aflaram langa secretarul primariei,
care nici gand n'avea sa Se neliniteasca. Iei
invaluia perele ce prinsese in iarba. Vrusel sa'l
dau ajutor ca stri plat.
Me credearn, in nevinovillia mea, Bator sa
ajut pe barbat, ca sal* rasplatesc prin munca
raul ce'i pricinuia iubirea ce aveam pentru nevasta sa. Ba Inca it rugaia, sa'ml dea voie sal
due eii pana acasa coririle cu raci, lucrul ce
dansul primi fa'ra multi vorba.

Cqurile Prau strapic de grele, ceea ce me

facea sa nu pot umbia lute, astfel ca Rose-Lise
d-nul de Pressac o luard inainte. Mangaerea
mea fu insolirea d-lui Haudart care vrea sa'ml
descopere cu or ce pret tainele pescuitului cu

undita, pe care abia le ascultam, cad cautam

sa auz ce vorbea d-nul Pressac cu d-na Haudart.
Eram prapadit: gelozia me mura de inima,

coririle imi rupeati mainele si druml mi se

parea nesfarlit.
Cand intraram in oral d-nul de Pressac vrand
s'o is pe strada Ludovic XIII, veni de imi dadu
bung seara cu un ton batjocoritor ; ii intorsei
spatele Si nu mai vorbii nimic tocmai ca pestii

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

43

d-lui Haudart ; apol fa'ra sa ridic ochil asupra

Rose-LiseI, fare sa o siting de mina, cand ajunserAm acasa intrai in odaiP gi me aruncai pe pat
zapacit, prapadit gi plangand de necaz.
VII.

Adoua-zi, cum plecad-nul Haudart la primarie, me coborai la Rose-Lise_ ca sal spui cat
rah' imi facuse cocbetaria Si viclenia sa.
0 gasii in odaia in care lucra i care II slujea
si de salon. Cosea Ia ghers,rhef. Din pricina caldureI celei marl, perdelele erau la'sate, de aceea
nu vazui cand intraii de cat punctele luminoase
ale ochilor sal.
Ah I fAcu (Musa, dumneata eeti, domnule

incruntat? 'Mi pare bine ca te viz, ca sa'mi

spui ce era stipa'rarea aia pe dumneata, erl.
Si zicand aceste cuvinte, ridica spre mine 11gura sa de fecioara ,s4i se uita cu o pri vire made
nevinovata, in cat me imbuna pe loc. Me dadusem ,jos sal vorbesc cu Q,trZeimicie, i sub privirea acelor ochi alba81ri ca cicoarea, mania mi se
topea, ca %a pada la soare,

De ce, zisci, punandu-me jos Tanga ea pe

un scaunn, de ce nu 'mi -al spus ca te-ai Torbit cu d-nul de Pressac, sa te intalnqt1 acolo?

www.dacoromanica.ro

44

ANDRE. TDEURIET

Sil ma intalnesc ? intrebd dansa rizand,

aveam bi unde!... Ce tane'r etl? Cand vrea femeia sit se intalneascd cu cine-va face astfel se'
nu .:tie bdrhatul nimic.... Nu me nteptam se'

vid pe d-nul de Pressac, cum nu te nteptasi

nicl dumneata.... Ba inca mie Imi-a venit cam
peste mane'. Manease la Saint-Saviol gi s'a intalnit cu noi din intamplare.... Acum esti mulOmit ?
Nu 8tiIi, sties'', or nu tiai; dar intalnirea
aceea m'a ficut sa sufer mult. Intr'un chin am
.dus'o, cat al umblat cu el pe calea care nu se
mai sfer0a.
Ti ! nu '11-e ruOne, gelosule ! De ce n'ai
venit se' vorbqt'i cu noi, in loc sa staff inapoi,
imbufnat ?
Cum eram las singur pe d-nul Haudart?
Dense diidu din umeri; apoi
:
De-ai fi venit langd noi, al fi vazut ca vorbeam de dumneata. 'I spunearn d -lui de Pressac ca 'ml piaci mult i ca cunt fericita ca am
-un asemenea prieten... Cel pucin, marturisqte
,ca deed avea tine -ve drript s fie gelos, apoi era
el, caruia te litudam as-sa de mult.

Plecal ochii in jos. Glasul sau mangaios bi

privirea'i dulce, imi gonird cele din urma banueli ii intr'un sfarit, o crecuI.

www.dacoromanica.ro

45

DIN TINERETE

El al' ; to iert, imi zise, mangaindu-mo pe

obraz, dar cu conditie sa nu mai pacaluqt1....
Vrei sa fim prieteni?.. Eii, ca sa'ti dovedesc ca,
it! sunt, iti del vote sa villa mine in toate zileledupd ce pleaca barbatu-mee.
Me folosil de aceasta voie. Oh! Ce incantzltoare erait ceasurile ce petrecearn cu dansa !

ce infatipre primitoare avea odaia in racoarea sa intunecoasil!

Intr'o zi, stand amandoi, .me intreba : data

OM sii fac versuri?

de tot.

Faceam val.! i' proaste

Imi spuse ca ar vrea sin

fac i ei,

i'mi petrecui toata noaptea rimand, iar a doua

zi i le adusei, copiate pe flartie trandafirie.
Din bucata, aceea plina de amintiri din Mus-

set, in care me sileam sa puil tot ce nu inspui in pro/a, nu'mi aduc aminte,
de cat cele din urma strofe:
drazneam

Pe-a dragostel intinsa mare

Sus panzele sa ridicam
Si 'n timpul verei cu infocare
Sa ne iubim si sa zburam;
CacT noapteal plina de pa, fume
Si stelele pe cer vorbese
Sa ne uitam de-aceasta lume
Si de dezgustul omenesc...

www.dacoromanica.ro

46

ANDRE THEURIET

Acnm e timpul de iubire

Oh ! las5-mg pe al tau sin
SA simt intreaga fericire

Un teas cu tine sa rametn,

Un teas

moartea 'n urma vie,

Caci nu voi zice: n'am trait;

Aceia mor cu bucurie

cap au stiut ca s'au iubit.

Lua manuscrisul, it citi rar gi cu acea multumire ce simte o femeid, chiar neliterata, and
citeVe randuri rimate, acute intr'adins pentru
(lansa, i in urma se rcli.
Ce arzatoare sunt! Sopti. Apoi indoi Mr-

tia si o viri in sin, lucru care 'mi paru cea

mai frumoasa lauda ce 'mi -ar fi putut face.

Dar cu bate rimele rude, treburile nu inaintail nici de cum. Rose-Lise me lasa sa joc rolul
de amorezat , asculta zambind declaratiile de
iubire ce'i filceam, dar cum me intindeam mai

mult, cad vream sa ajung la fapte, me oprea

.scurt cu o aruncatura de ochi incruntata, Nu
me foloseam de cat cu cate o strangere de manilla

sosire Si la plecare bi rar cu cate o sarutare grabitd pe bratul s ii got.; Si pentru atata lucru ii

faceam curte cate doua, trei ceasuri! Era o fiinp

ciudatil, inclra'zneata si prudenta; mangaioasa
ti familiara cate o data, dar in stare sa se impotriveasca cu tune ca Id vream sa tree peste mar-

www.dacoromanica.ro

DIN TINED ETE

47

ginele ce hotarase dansa de mai nainte. Marturisesc ca i eii erarn prea stangaci pi nepriceput in asemenea lucruri. Un cuvant mai scurt,
o privire mai rece, 'mi taia indata avantul.
Aveam pentru or ce femeie Uri respect care
me faces sa'rni para nkte siluiri nevrednice de
un om bine crescut, acele prozaice 8i nfinlatu-

rate incercari ce face omul pentru a ajunge sa

alba o femeie. Gel indrazneti vor ride de mine,
dar eil me indrept spre sBoO; coboare-se in fundul inimei lor, aminteascrg faptele tineretei, si

tog vor gasi in ea acelali respect nevinovat.

In felul metit in.sa eram i eil fericit. Sorbeam

incet bautura dulce a iubirei. Toate me incantau : strangerile de /liana pe furk , vremea

and ateptam in gradina sa piece d-nul Haudart de acasa, ba chiar i frica ce simteam vazandu'l cum se nita piezk la mine,

Tntr'o zi dupa pranz, pe cand stam la genuchii Rose-Lizei sfi spuneam ca o iubesc, secretarul primilriei se intoarse acasa ; auziram
prin coridor pa0i si sunetul ce faceati cheile ce

Linea in mana izbindu-se uncle de altele. Nu

mai puteam de frica, si repede me sculai si
me duseiii s m'apz pe un scaun departe de
d-na Haudart, care cosea liniVita la gherghef.
Barbatul deschise ua. Se uita in odaie *i nu

www.dacoromanica.ro

48

ANDRE, THEURIET

zise de cat aceste cuvinte, cand me vazu pe

mine: El, el, d-le Evonyme, iti place sa staff
de vorba cu ferneile; apoi inchise tra. II auzir
umbland prin odaia de alaturi, deschizand un
dulap 6i apoi plecand. Rose-Lise ridica capul,
zambi cu nevinovatie i 'ml facu semn sa me
puiti iar Ia picioarele sale.
N'o fi ascultat Ia ule? intrebal eir ingrijat.

'MI era teams, nu pentru mine, dar pentru

dansa. Dada din cap.
Ea
! raspunse... El.! null' fie teams;
o potrivesc et !
Lucrurile astea me facu sa jail in serios rolul
meil de amorezat. Dar cum facuI, cum dresel,
peste o saptamana tot oraul btia ca iubearn pe

d-na Haudart. Numai d-nul de Pressac parea

ca nu prea bag& de seama. Nu era vina mea;
et, din potriva in tot minutul luam in fata lui
e infatirre ea de coccl. Inter) seara dupa masa

mergand mai multi, intre cad gi dansul

sa se plirnbe la camp, incepui a canta incetinel, umbland inapaia 1111:
Femeia'l schimbacioasa
In ea sa nu to 'patent.

Se Intoarse, se uita la mine zimbind cu ra'utate, gi strangandu-me de Lrat cu degetele lui

osoase, imi zise :

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

49

Mititelule, mi se pare call plat proverbele,

spul &i eu unu : Simliciunea fake a femeil, e semn de rautateD.
Dumneata l'aI plaznuit? 11 intrebai.
Nu, '1-a plazmuit unul Publius Syrus, un
citqtl,
scriitor vechi, pe care to sfatuiesc
cand '1i-or da tuleile.

Iii batea jot de mine! 'Ml venea al der un

pumn, sa me tie minte, dar vazul' pe unchiul
Desbordesi di se uita la mine incruntat gi me
tinui.
Vorbele d-lul de Pressac, insa incepura a me
earn ingrija De cate-va zile, Rose-Lise se purta
cam ciudat. In loc sa stea ,seara acasa, cand se
ducea d-nril Haudart la cafenea , dansa pleca
imbrobodita, i umbla prin '41,e ulitI intortocbiate yi rau luminate pe care nu stateau de
cat saraci, yi, find -ca nu'mi vorbea nici data,
de aceste pli mbari de noapte, incepui a avea hanuieli. Data s'ar intalniunde-va cu substitutul ?
Intr'o noapte, Lira lung, statui afara, i cand
plea, me luaiii dupa ea. IntaI se uita gi in
dreapta gi in stanga sa nu o vaza tine -va, apoi
o lua'. Inainte pe strada Douves. Ducea crlegatura
grea, lucru care o facea pe dansa sa umble 'Meet,

i pe mine sa n'o pierd din ochl. Dupa cat-va

ocol se opri dinaintea unel casuice mici. Batu la

www.dacoromanica.ro

50

ANDRE THEURIET

use si and i se deschise, vazdf cu mullumir'e

ca femeea care deschisese era cea cu care era
la Fuie, calla a cules prunele.
De sigur cal duce niscai-va rufe s le spele

or niscal-va vechiturl pentru copii, m gandil ;

si ruOnat de banuiala'ml neintemeiata, o luai
Inapol, spre casa.
Si la drept vorbind trebuia se am nitica rabdare, cad stiam bine, ca d-nul de Pressac nu
era sa.' mai stea mult la Saint-Clementin. Fusese

chemat de doua on la Poitiers de procurorulgeneral, caci auzise ea nu prea sa poarta bine,

i'l lasasesayi aleaga: or sa treaca in alts parte,
or sa'I dea dimisia. In tot chipul eti tot scapam
de el.
VIII

Peste cateva zile inteadevar noutatea inlocuirei d-lui de Pressac fu intarita intr'un chip official. Jurnalul zicea : Chemat la alte funtiunI
ii toata lumea la Saint-Clementin cata sa
11 scosese de tot, or numai ii mutase. Mie unu
pulin imi pasa ; bine ca pleca. Veni chiar el sa
prevegheze la mutarea ca'rtilor ce umpleatiodaia
i eu ii ajutai din toata inima.
Rose-Lise primi noutatea, care facea pe toata

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

lumea sa vorbeasca cu o lini0e care me mira.

Gaud 11 vorbii despre asta 'ml zise :
Stiam. Si'0 numara puntele la gherghef.
Si ce ai zis ?
Nimic; ce'mi pasal Plecarea luI nu schimba

nici inima sa, nici p'a mea.

Si ed asigurat ca plecarea substitutulul va
schimba multe lucruri , Ingenuchial Inaintea
d-nei Haudart.
Or cum, 111 remane un prieten devotat,
foc pentru
care te'adora i care s'ar arunca
dumneata.
Dansa 10 lntoarse capul i strangendu-me de
mana nervos, 'ml zise faro sa se uite la mine.
Stitt ca e9ti baiat bun.
A doua zi, pe un sore stralucitor, fuseid fala
la incarcarea calabalacului d-lui de Pressac, pe
care 11 vazifi apol intrand ci aezandu-se in de-

lijenta. Vizitiul trade un bicl tailor i cu un

zgomot de geamurl i de ferarie &Ansa piece,
coti pe ulia cea mare, apoi se facu sevazuta intr'un nor de praf pe drumul Niortulul.
In i paru ca acel nor de praf ducea cu dansul
toate piedicele ce se pusera dezvaluiril iubirei
mele. Orizontul mi se lumina. Acum eram din
nod stapan pe peizagele Saint-Clementinului ei
pe toate frumuselile ce m6 facusera
iubesc

www.dacoromanica.ro

52

ANDRE TIIEURIET

cand sosisem. Magnoliile I i aratail pe d'asupra

2idurilor grading, frunzele for lueioase i marelele for corole albe ca zmantana, garla invaluia
In bralele, sale argintii, ostroavele stufoase in
care tremurail salciile, nucil 6i eastanii se ridicati pe dupa coline, Coate imi pareaa din noil
desfiltatoare, luminoase si imbalsamate; 6i salutam florile, eopacii, cerul... Suntetl al mei, be
zieeam ; veti.Fi podoaba linktita i fermecatoare

in care Rose-Lise bi ea ne vom canta idila de

iubire I

Pentru a incepe sarbatoarea, imi pusei in

gand sa nu me intOre in ora;; papa nu s'o insera,
sa umblu pe camp si sa mananc lavr'o eareiuma

din sat, ca sa me pot gandi in lini0e.

Luai calea morii Agilor. Calcam inor pe

iarba de pe lunca garlei uda Inc a de roua; intram
pana la genunehi prin bala'riile de pe caosta, me

intindeam la umbra castanilor, ascultand viersul botgrcTilor Si cantecul pitpalacilor. In acest

chip, me imbatal pana seara de verdeala si de
soare.

Pe la aapte, intrai in banul de la Savigne,

unde mancaia imparate0e j marl 1i branza ; si
haul un fel de vin de Angoumois care mirosea
a zmeura. Cand e6ii din han, vazul ea era intuneric, macar ca abia sunase Angelus; ridical

www.dacoromanica.ro

DIN TIN ERETE

53

nasul si vazui apusul acoperit de nori groi aramil.

0 furtuna venea repede asupra Saint-Clementinului. Din cand in cand fulgera in fundul norilor i rostogoleala tunetului urma de
aproape zigzagul luminos. Vantul sufla cu mare
tarie, indoia varfurile copacilor pi ridica nori
de praf pe cale. 0 lual mai repede, dar Mara sii
imi fie teama. Cu toate amenintarile cerului me
simteam upr ; vinul de Ang,oumois imi daduse
eura.j. Me gandea'm ca d-nul de Pressac se departa
pe drumul Bordoului; ca d -nu Haudart, care ple-

case de dimineata la Ruffec, se va intoarce tocmai peste cloud zile; cal a doua Zi voi putea sta
singur cu Rose-Lize, i imi bateam joc de urletul furtunel. Cu toate astea cerul se intuneca mai
rAii, si insfir7it incepurd sacadd picaturi marl :;3i

rare de ploaie. Norocul mei ca taman intram in

Saint-Clementin pi n'apucai sil puff bine piciorul pe pragul easel, i incepu o ploae cu blpicl,
d'alea bataioasele insotita de tunete i fulgere.
Cand ajunsei sus, dupa ce urcal scara, o maul
tremuratoare me aptica de brat i o voce tremuratoare, vocea Rose-Lisei imi zise :
Ah I ce furtuna, d-le Evonyme, si ce bine
imi pare c'ai venit I... Sunt singura si nu mai
pot de fried Staff cu pine, to rog !... Vrei?...

www.dacoromanica.ro

54

ANDRE. THEURIET

Tremura i vedeam bine ca 'I era frica, caci nu

me slabi de bras si me trase intr'o odaie a carer
use era pe jumatate deschisa. La lumina a doua
lumina'ri ce aprinsese pentru ca lumina fulgerelor sa nu para na mare, vazui ca eram in odaia
el de culcare. Bine-cuvintam furtuna, privind

altarul in care nu patrunsesem Did odata..

Patul hivelit in perdele era intr'un colt; intr'un
dulap cu oglinda se vedeall luminarile. Un miros

de brebenel plutea in atmosferq. caldicica a

odaii in care totul era inchis i usi 6i transparente. Respiram cu pofta mirosul femeesc care

se raspandea din hainele risipite pe scaune.

Rose-Lise nu mai me rasa ; cand tuna se lipea
de mine si 'gi la'sa capul pe umarul met'.
Nu'll fie teama ! '1 zisel sarutandu'i mainele, nu e nimic.
La fie-care fulger iii facea cruce, inchidea
Dchii Si nu'i ridica capul de at cand tuna.
Doamne, optea dansa, de n'ai fi venit, nu
Stilt ce m'ag fi facut! .... Intai me inchisesem
intr'o odaie intunecoasa, dar fulgerele patrundeaf]. g'acolo i me speriai i mai raft Dumitale, nu 1.1-e frica de tunete, d-le Evonyme.
De roc f raspunsel vitejqte.
Ce fericit eti ! Pe mine, numal vederea.
fulgerului me inspaimanta.
Maid Precista,

www.dacoromanica.ro

DINTINERETE

55

inc a unu I i din nal capul sau mi se lasa pe

piept. Ramaseram cat-va nemicati ,i sorbirdm

cu pofta minutul acela, pe rand afara ploaia

turna cu galeata.
Dar toate tree i furtunele cele tari mai repede ca or ce. Peste o jumatate de teas fulgerele
se rarira, apol tunetele departandu-se din ce in

ce , aratara ca furtuna era pe sfarit. Chiar

ploaia mai statu nitel i nu se mai auzea de cat
apa din straini care curgea pe caldaramul din
curte.

S'a ispravit! ziseiu oftand cu parere de

rail. Dansa I I ridica in spre mine ochil sal albatri asigurall :
Crezi? me Intrebil sfioasa.
Privete !.
Deschisei fereastra, ridicai
transparentul i'l arataiii cerul plin de stele.
Oita uurata, apoi intinse /liana afard.

Asa e,... a slat ploaia.... El, acum, zi'mI

noapte buna i du-te de to culca, urma luandume de mana.

Passato it periglio, gabbato it santo , zic

Italienii. Furtuna se departa; nu mai avea trebuinta de mine i me dadea frumos afara ; dar

mie nu'mi venea la socoteala lucrul asta. 0

stransei mai tare de mina, pe care vroia sa 'I-o
traga, i cu un ton rugator o intrebai:

www.dacoromanica.ro

56

ANDRE THEURIET,

De ce me gone ti
De ce? rdspunse rizind, flind-ca e tarziit
domnule ! De-ar auzi cine-va ea am slat Sin-

gura in odaie cu un Macau ca dumneata pana

is unsprezece

noaptea!

De unde sa auza? Nu mai e nimeni in

casa, afara de unchiu-meii, care sforaie de tuna.
Poate c'al spune-o cel d'intai... Tineril de
varsta dumitale se lauda cu astfel de lucruri.
Al putea sa me crezi in stare sa fac aceasta?
Rose-Lise te iubesc mult de tot bi te respect de
asemenea.... Cum a0 savar0i o asemenea miKeLash-me set stall Tanga dumneata, am
lie9
atatea lucruri salt spui!

Mi le vet' spune, maine.... Aide, fit cu

minte... dute de te culca.
Nu! strigai, nu plec pana nu'tl of deschide inima pana nu 11 of spune de mii de ori ca
te slavesc Bi ca toate gandurile mele, toatrt iubirea mea sunt ale dumitale.
Jai cuprinsesem mijlocul cu mainele.
RS mai aid ca adineauri, II optii la ureche,
mai puneli o clipa capul pe uma'rul meil... Iti
fa'griduiesc sa fill cu mute i sa nu fac nimic
ce nu 'ti -ar placea.
Nu ! lacu dansa, uitandu-se drept in ochil

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

57

mei incercand sa is acea infatipre asprii cu

care me supunea intotdeauna... du-te !
Nu vreati! goptii strangand'o mai mult,
nu me duc, !Ana' nu te of saruta.
Dansa se zbateai se incovoia in bratele mele.

dar atingerea corpului sac mladios, me lutarata, me imb5ta si mai mult.

Domnule Evonyme,... te rog !... Me supar... Laa-me.... me striingi prea tare!
Ochil el rugatori se intalnied cu al mei 0
temandu-me cu nevinovglie s nu'l fi facut vr'un
ra6, imi destkui bratele... Dansa alunedi ca o
oparla dintre mainele mele si cdzu pe scanduri
in genuchi.
Auzisem ea in asemenea ocazii, femeile, chiar
cele care iubesc, vor ca harbatii srt amestice cu
iubirea *i nitica siluire i tin, Inainte de a cadea, sti se lupte vitejqte, ca sA dea aceslei din

urma lupte, acestui semn de dragoste, un pret

mai mare. Citisem uncle-va, di de aceea, barbaiii

indrazneti ajung mai r.-pede de cat cei stioSh_

macar ca sunt mai putini delicall. Vedeam pe
Rose-Lise la picioarele mele, invinsa pe jumatate, cu peptul svknindul, intorcand spre mine
printre parul despletit, ochii sal marl' alb4tri
sarsiti. Nu stifi ce' mi soptea la creche ail indraznet i al pus rnana pe ea !... Au trecut trei-

www.dacoromanica.ro

58

ANDRE THEURIET

zeci de an!, dar tot vad aceasta scena zugravita

inaintea ochilor me!, tocmai asa cum era atunci.

Vad in umbra acel cap dragalas rasturnat pespate, picioarele incaltate cu pantofi negri esind

afara din volanele mototolite ale rochei ; auz

scurgerea ape! de pe acoperis, zaresc sclipitul.

stelelor care panel ca'mi striga; oDar indraz

neste ! In acelas timp insa, in fundul inimer
mele, nu still ce respect tavaleresc pentru slabiciunea femeiasca, protesta in potriva vointei
mele indraznete. Nu voeam sa incep in iubirecu o mojicie, sa pui prin sila buzele mele pe acea

gura curata de copil, sa daft la o parte dobitoceste rochea, care invaluia pe acea fiinta.' asa de
nevinovata, asa de Wanda in parasirea sa.
De ce femeile pe care le iubim la optsprezece

an!, nu still sa citeasca mai bine in fundul

nostru? De ce nu ghicesc comorile de adorare-

neprefacuta si ferbinte, ce zac ca aurul curat

in fundul unel inimi ce se deschide dragostel.
pentru intaia oars ? De-ar cunoaste parfumul
iubirei si al pasiune!, ce tainueste aceasta floare
imbobocita a tineretei cum ar da la o parte sin-

gure, fuile strinse cu sfiiciune; cum ar ajuta

aceasta desfacere a care! belie le-ar resplati insutit de cazna for ! Tocmai cand imbatranesc vad
ce au perdut ; atunci se gandesc cu o parere de

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

59'

rau trista

pi larzie, la acel ceas scurt i duke incare li se dadea iuhirea neinteresata si in care ele-

au lasat'o s se vestejasca pe ramura, fara s se

bucure de acel parfum care se preface in aburl
asa de repede pi pe care nu'l mai gaseste' nici o
data.
Cazui in genuchi Tanga Rose-Lise i luand'o.
de malni ii zisei cu glas sugru mat :

Null fie teams..,. dovezile dumitale de

dragoste vreail sa le datoresc numal unel mip-earl repezi a inimei ; nu vreall sa fie iubit fara
voie... 'Mi-ar fi rusine sali zmulg prin siluire
niste mingaieri pP care de build voie nu mi le-af
fi dat
'1V1i-as taia mai bine mana de cat sa a
intinz dobitoceste asupra dumitale.
Dansa se uita la mine mai Inuit cu mirare de
cat cu recunoslinta, si ma intrebam in mine, data
nu era anngita ca me vedea asa de repede dezarmat.... Zarii un zimbet enigmatic fluturand.
pe buzele el.
Asa vezi I zise dansa netezindu'si rocbia,
to -al incumintit.

0 ajutai sa se ridice si tot Ainind'o de main!,

urmai :
Rose-Lise, iubeste-me nitel !... Dug. ai sti
cat 'mr-al fi de drags si cum m'as da cu totul
dumitale !

www.dacoromanica.ro

-6o

ANDRE THEURTET

Cum sa mi te dai cu totul?... Peste Base

-saptamani, te intorci acasa.

Nu, nu, raspunsel, dad me iubesti reman

-aci si nu te mai parasesc nici o data 1

Vorbesti ca un copil, si nu vezi cum e

viata... Aide, noapte buns.
cand zicea aceste cuvinte, imi Linea mai =nele intr'ale sale si mi lP strangea tare ; si de
as fi avut mai mutts experientri, a fi inteles ca
ii parea rail, fara sa stie de cP, ca plecam cum
venisem... Dar eram mai nepriceput si mai zapacit ca in totdeauna; in loc sa mC folosesc de
aceasta parere de raft, imi trasei ca un neghiob
znainele si zisei ;
Noapte buns !

Dar nu me miscai din loc.

Rose-Lise, urmai apol, sa nu fil suparata
Pe mine.
EC? din potriva, iti rnultumesc...
Atunci, dovedeste'mi-o dandu'mi vne sa
te s4rut... numal o data 1... Colea I... adaogai
aratand buzele sale.
Din nenorocire avusese vreme sa judece, se

.gandea, fitra indoiala, ca de geaba ar mai fi

aprins un al doilea foe de pae, care s'ar stinge
intr'un chip tot atat de vrednic de mild ca cel

distil.
www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

61

Nu, imi rdspunse dandusi capul inapoi

astd sears nu... dar inteo ei.... parka n'oi piece...
iii fdgddiiesc sa to sdrut.
Imi juri !

Iii jur

Dansa decchisese nitel usa, gi eti me duceara,

cu aLeasta fagaduiala in vreme ce ea trdgea za-voarele.
IX.

Me desteptal nemultumit de felul cum sfir

sisem seara. Cam bAgasem de seams ca fusesem
prost si imi pusel in land sa slarsesc altfel,

thnd m'oi mai intampla vr'o data singur cu

Rose-Lis.. Dar 'lint va mai da intdmplarea o a
doua ocnie asa de frumoasd, ca aceea pe care o
scapasem?

Ifni veni in minte minut cu minut, tot ce fd-cusem de cu seara, i tremuram numai cand
imi ad uceam aminte de acea jumdtate de ceas
dulce, intovardsi La de biibuiturile furtunei. Ihi
imi ziceam in mine : Asa trebuia sa fac, asa
trebuia sa vorbes,;. 'MI blestemarn stangricia si

cugetarile respi-ctoase ce'mi venisera, jurand

ca alta data nu voi mai face astfel.

Din nenorocire nu se mai intdmpla ce se in

www.dacoromanica.ro

4.2

ANDRE THEURIET

tamplase. Rose-Lise lipsi toata ziva de acasa.

Me tot gandeam: s'o fi suparat, n'o-fi vrand sa
-se mai intalneasca cu mine de frica sa nu se
crate mai slabs.... A dona zi d-nul Haudart se
intoarse de la Ruffec si dansa se facea ca nu me

vede, de cat cand era si el de fats. In vremea

cand dansul se ducea la primarie, plena si se
Intorcea tocmai seara. Eram nemanaiat, zirele
mai se pareatt lungi de tot si simtkndu-me para.-

sit de cruda urea prietend, eram trist si me

gandeam adesea sa me omor. Pe langa celelalte
toate se stricase si vremea ploua, drumurile
erail o mocirld, sa me plimb pe la camp nu pa-

learn si imi petreceam ceasurile semi pareafi

.ca nu se mai sfirsesc privind ploaia cum batea
in geamuri.
Peste opt zile dupe furtuna, dupe pram citeam Heimkehr de H. Heine. Lirizmul amestecat cu batjocore si -plin de tristeta al poetului
german imi placea, pentru ea gaseam in versurile sale situatil asemenea cu ale mele. Vream
sh traduc o bucata mica, care sfirseste cu

Ach I sennora, ahnung sagt mir...

Ali! senora, o presimtire imi spune intr'o

zi me vei parasi si in valea Salamancei, nu
ne vom mai plimba nici o data. In acelas limp,

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

63

Imi Intorceam ochil spre valea verde a Chatentel; rye gandeam la ostrovul de la Dalident, la
plimbarea cu luntrea printre nuferi ; si o pre sim %ire Imi spunea ca se sfarcise toate....

De o data auzil o bataie ware la use ;

des -

.chid i inima incepu a'mi bate cu tarie. Rose-

Lise era pe prag, cu un deget pe buze ca statuia

tacerel ; RoseLise cu val pe ochi, cu un cal pe
umeri, cu un geamantan rale in luting, ca cum
ar fi fost gata sa plece in vr'o calatorie.
Inchise uca si intrand in odaie, zises
D-le Evonyme, o sa lipsesc cate-va saptamanl si inainte de a pleca...
Ce pled? facuiti, cu durere.
,St! e o taina pe care 'Ii -o incredintez si

pe care to rog sa n'o spur nimanui

Plec
acum si poate mind molt intoarce, n'ai mai fi
In Saint-Clementin.... Se opri un moment,
ca sa rasuile : Inainte de a pleca, am vrut sa
'mi iau ziva buns de la dumneata.
0 sa lipsecti multa vreme?
Dadu din umeri:
Nici eu nu curl sigur.
Si pled singura?
Da... singura.
Lacrimele imi umpleati ochii ci nu mai eram
in stare s zic nimic. Imi Intinse mana :

www.dacoromanica.ro

64-

ANDRE THEURTET

AI fost asa de iubitor pi... asa de delicat

cu mine, d-la,Evonyme, in cat nuvoiit uita nici
o data.
Oh! ne vom mai vedea! Fegadueste'mi ;
cuvintele dumitale imi sfasie inima.
Dace. ne vom mai vedea, poate nu me vei
iubi atat.... De aceea vream salt' spui, aceasta
cat mai suntein prieteni.... i apoi, adaoga
dansa, in vreme ce se rosise la obraz si pe fatal'
gingase 'I trecea un zimbet, vreafi sa'mi #iu faOduiala ce 11-am dat... Ai uital?
Da! raspunseift trist.
Saruta-me, imi zise. ridicandu'si valul.
0 ! Rose-Lise !

Me aruncaift in bratele sale ca sa primesc

prima mea sarutare de iubire pi simtii tremurand pe buzele mele, gura sa micuta

6i

dulce...

chit' mi se inchisera Cand ii deschiseiii,

mainele mise deslantuisera pi dansa pleca.
Adio! imi sopti.
Up se inchise i eii ramaseiil in loc, rezemat
de masa crezand ca tot o Tad pe prag, si asculand zgomotul pasului sail usor pe scars.
Nu stiu cat statui astfel simtind meree pe buzele mele ude fiorul sarutarei el.... Fuiti desteptat din vis de un sunet de clopotei si de zgo-

www.dacoromanica.ro

65

DIN TINDRETE

motul unel trasuri care se departa, se departa

mereii, 'Dana cand se perdu in soptitul ploil.

. .

De-a dragostei intinsa mare

Erail abia opt ore, $i nu me imbracasem Inca,

and a doua zi, unchiu Desbordes intra in odaia
mea.

*tit ce s'a intamplat? me intreba.

Ce? intrebaiii i eii, punandu'mi haina
pe mine.
D-na Haudart a lasat pe barbatu-sail... A
fugit aseara cu d-nul de Pressac, care o astepta
Ia Maisons-Blanches. S'ail urcat intr'o trasura
cu doi cal bunT si ail luat'o spre Paris. Vizitiu
i -a cunoscut, macar ca dansa avea val pe ()chi $i
dansul era InfAsurat intro manta mare ai, vezi
bine, a venit indata de a spusistoria la tejarui

verde. Bietul Haudart, care 'si-a asteptat nevasta toga noaptea, a aflat tocmai dimineata.
Ca un neghiob ce e, a alergat prin tot orasul ai
a spas intamplarea Ia o muttime de oameni
cari 'si bateaii joc de dansul, apol s'a plans parchetutui... Dar amorezatil sunt departe... o
prinza cam grew....
Remasesem cu gura cascata, fara sa pot zice
o vorba, cu gatul uscat ti mainele inghetate.

www.dacoromanica.ro

66

ANDRE: THEURIET

Ce dracoaice era s'aia cu mutra Or a Inge-

reasca, urma unchiul mea De cincisprezece

zile 'el pregatea fuga pe sub ascuns. In toate
serile isl ducea cate ceva pe furi la o femeie de
case, la care gasea $i scrisorile de in Pressac.

Tontu de barbatu-sait n'auzea, nu vedea.... pe

cand dansa fug-ea, el juca table la cafenea.

Unchiu-meti, mirat de tacerea mea, se taa

la mine cu beg,are de seams si me vazu cat eram

de turburat.
Dar ce
EstI galben ca turta de tears I
Aoleo, bine zici, si tie 'tt plgeea.... bietu beiat
'i-a batut jot si de tine ca de Haudart 1... Nu te
da nicI o data pe lenge. d'astea cu infatisarea de
fecioare.... E un proverb de care te sfatuesc se
te folosestl: (Fereste-te de muierea cu paru
negru, fata alba si ochiIalbatri. Aduti aminte
de el, drag., si multumeste-te c'aI scapat numai cu atat...
Toate astea eratt frumoase, dar iubirea mea
-calcata in picioara, era o pricine de suferinta
adance pentru mine. Pupa ce piece unchiu-meil,
me coborai trist in gradina. Casa era tacuta ;

perdelele lasate; florile din ghivece, ude de

ploaie , pareaa ca plang plecarea Rose-Lisel.
Numal pisica, pe o carare, se juca cu un ghem
de lane albastra, care se rostogoli, pane aproape

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

67

.de mine. Era din ale d -nei Haudart; 11 luaie

spre a'l pastra ca pe cea din urine amintire.
Era pfin de norol, printr'unele locuri ghiarele
pisicei, rupsese firu, astfel ca se vedea hArtia
pe, care era infasurat.

Uitanduf-me la ea, culoarea trandafirie me

izbi ; zmulsei lana si desfacui nervos hartia....
Vai! era scrise de mine si putui citi bietel6 mele
'versuri pe care o data le virise in sin :
Pe-a dragostel intinsa mare...

Nu respectase nici area pagina in care imi

pusesem inima toata. Era .adeverat proverbul
.substitutului !
Casa imi facea rail, nu mai vreana se vad fereastra odaii in care cruda de Rose -Lise jucase

.cu mine acea comedie nerusinata. Esii dare

din oras. Nu mai ploua de mult, dar era mare
umezeale. Stoluri de pasarele ciripeati ; in fundul veil, garla abia se mai vedea, inconjurata
de ceata ; pe pennant 2aceail frunze de castani;
o -karca scuturandu'si aripele ude zbura printre
xamuri tipand urat:
Me .puseitt jos pe trunchiul unui c4aci si cu

capul intre main!, incepul sa me gandesc la

prima mea iubire, asa. de Vrednica de mile.
Eram buimdcit de tradarea Rose-Lisei si rusinat

www.dacoromanica.ro

68

ANDRE TIIEURIET

de rolul uracios ce me f::cuse s joc. Slujisein

de paravan ca s acoper intriga sa cu d-nul dePressac ; nimic nu lipsea umilirii mele si d-nul
Haudart putea cu oare-care dreptate sa me invinovateascA ca am fost pada sub.stitutului. Si

cu toate astea, mAcar Ca eram amigit, nu me

puteam gandi fara dragoste la &Ansa. I vedeam
fata a1b5, gura de copil, ochii alba*tri asa de curatl p asa d' inselatori, me gandeam la, acea

noapte furtunoasa in care o tinearn lipita pe

pieptul meA, la acele buze care se atinsese de
ale mele.
Pe cand me gandeam astfel , auzii pasul until
.Aran, care trecea mal incolo nitel, si care
canta un cantec popular. Intinsel urecbea si merosil auzind aceste cloud cuplete ale cAror cuvinte baijocoritoare zburail incet in vAzduhul
tuned:
Cand ai prepelita in mans,
Lon Ion la prepelita, lon Ion la
Gaud al prepelita 'n mama,
Trebue s'o jumulesti,
Trebue s'o jumulesti.

and al prepelita 'n cuib,

Lon Ion la prepelita Ion Ion la
Gaud ai prepelita 'n cuib,Trebue sa stii s'o prinzi,
Trebue sa stiff s'o prinzi.

www.dacoromanica.ro

DIN TINERETE

69

Prietenul mat Evonyme, isi umplu iar luleaua. *i nenorocirea e buna eate o data sfarsi

.dansul aprinzandu'si-o. Cu tot necazul met

aceste cuvinte si acea melodie praneasca imi
parura originale, si de atunci am inceput sa
<culeg cantecele taranesti,

www.dacoromanica.ro

TATAL
NANONW.".......

T AT

A L

Leonce Desnoirels era funclionar 6i se cobora

din neam tot din funclionari. Familia lui era

cinstita dar nu prea bogata i parintil lui aveati
cinci copii, astfel ca pe Leonce, cel mai mare din

ei, cand sfirei liceul, it facura s inteleaga ca

viala este o lupta in care omul izbute.te cu atat
mai bine cu cat are mai multe muniii, 11 mai
spusera ea cu deVeptaciune, pricepere *i dibacie
poll face tot, numai sa asculte mai mult de sfa-

turile mintel de cat de mirarile inimei.

Cu aceste Intelepte poveti i avand cate-va
parale, Leonce intra in ad ministratia financiara,
care '11 trimise intr'un sat departat.

Mai intai cu schimbarea felului de trai, i se

parea cam grew, dar la urma se deprinse, caci

www.dacoromanica.ro

72

ANDRE THEURIET

locurile erad frumoase, slujba tiparti ai buna i

hanul minunat. In ceasuri de odihna se indeletnicea cu pescuitul intr'o Orfila piing de pe 0e,
care Serpuia prin campiele din apropiere, sad
cu vanatul prin padurile din vecintitate ; gazda
II era frumoas5, bine facut5 8i foarte primitoare.
Gaud se intorcea seara la han, g-asea masa

yin bun, ei hangioaca ii zimbea intr'una cu

buna vointa. Dansa era in varsta de 25 ani i
era maritata cu un taran prostonac ; cum vazuse pe Desnoirels cum simtise dragoste pentru
el i ii plticea foarte mult sa stea de vorba cu el
care era frumurl, bine crescut, imbracat bine,
care vorbea cu femeile intr'un fel cu totul atragator. Se vorbea in sat ca intre clan01 lucrurile

ar fi afia de departe in cat parinlii lui Leonce

temandu-se ca aceasta dragoste sa* nu vattime
intru ceva viitorul lui Desnoirels, ceruse 0 dolandise mutarea sa.
Intr'o dimineata, Leonce, in urma unui ordin primit de la administratia centrals, trebui
sa se zmulga din sinul plticerilor 6i sa'0 is un
jalnic rtimas bun de la drilgula lui gazda.
Cate-va s5ptamani fu foarte mahnit, dar fiind
destul de cuminte, nu se Visa in prada intrista-

rei. Fiind crescut intr'o fume de funclionari,

ca i dan01 avea o tinta: sa inainteze.

www.dacoromanica.ro

TATAL

73

Incet-incet, uita hanul mTrandafirului de

yi nu se mai gandi de cat la viitorul sth.

aurD,

Dupa staruinlele ce
dete, inainta indslujha
treptat, fu chemat In capitald i se insurd.
Lua de nevastd o femee, nu prea frumoasa,
slabs Ia trup i la minte, care insa ii aduse o
build zestre insolita de o sumo de calitati cari
de cari mal virtuoase.
Nu trecu multa vreme i bag de seamil ca
soda sa avea o fire nesuferitd, totdeauna inbufnata i phipandd ; el lush' se mangaid de uratul

ce indura in casa cheltuind regulat venitul

zestrel,

gi

inaintand in slujba la fie-care doi ani.

Mahnirea lui cea mare era ca nu putuse sa

aiha copii. In sfarOt iii vazu visul cu ochii.
Pupa cinci ani de casatorie, .d-na Desnoirels
nascu o fatd slabdnoaga i urata ca gi masa.
Aceasta it desnadajdui cu desavarvire. Ca sa
petreaca, se afunda pand in gat in lucrdrile
cancelariei gi asfel ani intregi trecurd, plicticog
bi lungi. Ajunsese la o hung pozilie administrativd, gi era aproape optcprezece ani de cand pa-

rasise satul unde era hanul Trandafirului de

aur, cand ministrul it insdrcina cu o misiune
de incredere in provincie.

www.dacoromanica.ro

ANDRE THEURIET

74

Departamentul unde fu trimis era tocmai acela in care fusese pentru intaia oara slujbn,,
astfel in cat numal de cat, dupa, ce sfarizi lamarile; en care fusese insarcinat la revedinta ace-

lui departament, fu cuprins de o mare pofta

ca sit' mai vaza satul unde petrecuse doi ani yesell' din tineretea sa.
Intr'o dimineata 1ua o trasura gi porni Inteacolo.

Pe drum, recunoscand pozitiele cu earl' odinioara era obipuit, 4i improspata in gand cu,
Intristare vechile amintiri din vremea and era,
neinsurat. I se parea ca vede iar satul deluros,
cu randurile de tei, cu gartita limpede ci punt
de petricele in care petii fugeau ca sage tile,
hanul cel primitor inaintea caruia ciuguleaa
gainele. 0 mai fi hanul 9
Dar draguta de
gazda zambitoare, o mai fi frunioasa ? De cam!

plecase de acolo, nu mai avusese v41 de la,

dansa. Cand o parasise, ea intr'un avant de dragoste increzatoare ca era Insareinata, i dansul,

fiindul teama ea nu cum-va aceasta sa aduca

vr'o vatamare viitorului sail, nu urmase de feL
prin serisori legaturile care puteaa sa ajunga all
fi primejdioase.

Cu cat se apropia de sat eu atat se rnustra.

mai mult pentru aceasta nepa'sare.

www.dacoromanica.ro

TOTAL

75

Trtisura se opri la marginea satului. Hanul

era tot acolo, cu peretii acoperiti de edera gi cu

scara plind de gaini. In prag, hangiul fuma..

Desnoirels se facu cunoscut 6i dupa ce se gandi
mult, hangiul i i aduse aminte eh' statuse la et;
totui nu'! recunoscu ; vazuse atata lume in ha,
nut silt'!" Dar chem6 pe nevasta-sa care se facu
rode ca sfecla (And it zAri.
Ah ! D-ta qt1 domnule Desnoirels! zise-

dansa dupa ce '0 mai veni in fire. Ce vesela

sunt ea te vacl ! nu te ai schimbat nici de cum !
Ea se schimbase : se ingropse, parul incepu
&VI albeascal, doar ochil albastrii, limpezi gilt
mai pastraii i buzele frumoase care zimbeati.

mere'.
Dupti ce dadu lui Leonce cea mai bunk odae,.
se duse in buditurie i pregni nite demancare
vrednicil de gazda si de prietenul din vremuriletreeute.
* * *

Desnoirels mama impreund cu hangiul ca yi

in alte dall, in vreme ce gazda imbracata cu un,
fort alb nal ii slujea, fiind ajutata de un bAiat
de vr'o optsprezece ani, subtirel, oach(=v, cu fata
dqteapta i aproape disting. Vazand pe Des
noirels ca se uita la baiat cu curiozitate, gazda
II zise cu un glas earn incureat :

www.dacoromanica.ro

76

ANDRE THELTRIET

Ce e drept; nu'Il am aratat nici pe fiul

meCt.... art e ea e frumuel?

Da, zise Desnoirels, to fericesc; de call

-ant e?
Implinqte optsprezece ani la Sfantul Mihal, raspunse hangiul
E baiat bun, nu face
nici o nemullumire.
Si nu aft mai avut alt copil?
Nu! raspunse gazda, oftand i plecand
ochii.

Tilcurd, Desnoirels se uita pe sub ascuns la

Mat. De ce'l privea, de ce vedea mai molt asemanare intre el of baiatul hangiului
Optsprezece ani la Sfantul Mihaiu !
Desnoirels plecase de acolo din sat in luna

lui Aprilie. Inima II zvacnea tare i se ingalbeni putin. Nu mai era indoialti: baiatul
care sem:dna cu el era chiar al lui. Atunci se

gandi la fata lui legitima, de care putea sa

spuie ea e a lui, .Si care era aa de slabanoaga
vi de urata, pe cata vreme copilul dragostei era
frumos voinic si plin de viata!

In aceln timp o micare de dragoste Orinteased it imboldea sa se apropie de biliat i st'l

stranga in brate. Dar nu era cu putinta. Tani

cel legitim era aci, privind cu drag pe rnotenitorul sari, ti de altmintrelea baiatul nu trebuia

www.dacoromanica.ro

TATAL

7T

sa afle nici odata taina nqterel sale. Desnoirels

se simti .coprins de o mare intristare. SuferinWI se prelungi pana seara, caci hangiul mandru
ca gazduia o persoana inalta., nu'l parasea de loc.

Seara, dupa masa*, spuse ca va pleca dis de

dimineata. Ceasurile 'I erad numarate gi'l agtepta in capitala.
Atunci, zise gazda, uitandu-se la el cu ochi.

umezi, o sa zic baiatului sa te dqtepte cum s'o

face ziva si sa te insoteasca pana la diligenta.
Femeile ad in asemenea imprejurari, finete
si delicatete din nqtere. Garda ghicise dorinta
lui Desnoirels i se gandise sa'l preg-ateasca pri-lejul de a ramane singur cu baiatul.
*

Dis de dimineata, baiatul batu la up lui Des-noirels, ii lua geamantanul i'1 duse pana la di-

ligenta. Pe drum, functionarul ii intreba cu

blandete:
Cum te cheamd, bailn ?
Leon, domnule.
Leon 1... Data hangioaica fusese mai cum
se cade de cat el ii botezase pe copil ca pe twin
said, macar ca ar fi putut dqtepta banuefile lui
barbatu-sad. Aceasta spori i mai mull pornirea de dragoste i intristarea lui Desnoirels. Se-

www.dacoromanica.ro

ANDRE THEURIET

78

-intoarse catre baiat, se uita la el cu o privire

Tarinteasea pi II zise :

Asculta, am sa to rog un lucru: semenl

mult de tot cu un copil pe care l'am iubit mult
-care 'rat' -a rnurit..., primepte ceasornicul asta in
,amintirea copilului mei' care ar fi fost acum de
varsta dumitale,
scoase ceasornicul pi'l da'du copilului uimit.
Acum, urma el, saruta-m6 pi fit' Mat cum
-se cade totdeauna.

II stranse cu putere la piept, lud geamantanul pi se, urea in diligenta. Diligenta pleca indata in vreme ce Desnoirels cu ochii phut* de la-

.crimi se uita 'luta la copilul hangioaicei care

rdmase nemipcaf pi uimit cu ceasornicul in
,anana.

www.dacoromanica.ro

PIPITA SI MITU-PISU

PIPITA BSI MITU-PISU

Nu credeti ca e o poveste; e istoria adevarata
a dol prieteni: o catea si un cotoiii, arnandoi pd.rdsitI intr'o casd in care ma duceam adesea,

Pipita era rosie la pdr si cu dune. negre; Miele ii erail moi .i dese; labele subtiri, coada in
chip de covrig si botul lung si. ascutit. Insu0rile bune i se vedeau in ochil negri si stralucitori, in urechile miscatoare, jumatate plecate in
jos cand n'avea ce face, or cand hoindrea, si asclti l e si foarte drepte and simtea ce-va. Mama
sa, dupa ce perduse vr'o opt zile printr'o padure,
se intorsese insarcinatd si in urma nascu acest
animal original, care semana la culoare, la misearl si la la'trat cu vulpea. In schimbul cusu-

rului ca avea un tata paduret, Pipita era eke

www.dacoromanica.ro

8o

ANDRE THEURIET

odata, foarte des, o fiinta simtitoare, vesela se

iubitoare ; foarte legatd de al saisi avand numal
doua cusururf: lacomia si o ura mostenitd in
potriva gainilor si a ratelor dupa care alerga furioasa si pe care le musca fard mild.
Mitu-Pisu era de fel din popor. II gasise un
strangator de oase pe un gunoiii alaturi cu al li
cincl frail si surori si '1 luase un servitor din
casa unde era Pipita. Cateaua tocmai esise din
lauzie, si 'I luasera puii. Cand vazu aceasta star pitura p5rasita, inlaiii o mirosi apor o intoarse

in toate chipurile si in sfarsit intinzandu-se pe

jos II &du tatele pline Inca de lapte, din care
pisoiul flamand supse cu lacomie.

De atunci Pipita It lud de suflet, II lapta, II

netezi, I I Imparii culcusul cu dansul si II in-

griji minunat de bine. Multumita acestel ingrijiri, Mitu-Pisu se mari si se facu foarte dra-galas.

Avea coada lung, urechi marl, pete galbene

albe, mustatl dese i o pats pe barbs. Era de
asemenea foarte destept si cu haz. Misearile ii
eraii foarte iuti si mladioase, blana II era deasa
si moale ca, catifeaua ; din ochil sal galbenl
porneral priviri patrunzateare. Laptele ce supsese II schimbase cu molt firea lul pisiceasca.
Se uita mai drept si mai deschis de cat semenii
el

www.dacoromanica.ro

PIPPO. I MITU -PISU

saY i avea pentru stapana-sa o iubire caineasca.

Pipita, din potriva, incepea sa faca o multime

de lucruri intocmai ca pisicile, iii lingea labele
0 se spala cu ele ca Mitu-Pisu, se strecura ca
dansul cu o indemanare, abia pa0nd printre
se facea de bunavoe partaa hotiilor lui mime

ai Ilea i ei cate o particica.

Mitu-Pisu, ce e drept, pretuia aceaata tovartie

binevoitoare. Gaud se, urea pe masa 0 glsea cate
ce-va de mancare arunca in totdauna i pe jos,
unde sta Pipita supraveghiandu -i faptul. i daca
din intamplare, din prea multa lacomie, 1I uita
aces-W. datorie, Pipita suparata ineepea sa latre,
astfel ca venea cate cineva rsi prindea hatul.
*

Mara de aceste certuri mici can tineau in

totdauna putin, team"' ca fratii. Se jucatt merett,

se luptail cu arme nesupttratoare, cu unghiile

stranse fara sa se mute, se alergall prin odai
pe cand Mitu-Pisu sarea pe vr'o masa, or pe pat
de unde se uita batjocoritor la Pipita, care intaifi
ramanea cu gura cascata, cu limba scoasa la piciorul patulul, apoi maraia ameninta tor ca si
cum ar fi vrut
zica : Las' ca to '1 Ala to
jos! iar Mitu-Pisu nu se mica, el nadajduia sa
'0" plictiseasca protivnicul. Cand clipea Pipita

www.dacoromanica.ro

82

ANDRE THEURIET

din ochii osteniti de prea mull& asteptare, si pd.'-

rea ca mope, pisoiul lungea gatul binisor,

tindea o labs si se pregatea sa se furiseze in tacere, dar nu se &Idea ca Pipita care avea sange
de vulpe in vine dormea numai cu un orhiu, si
maraiala ce auzea, o silea sa'si mute gandul.
Aceasta tinea ceasuri intregi, in urma carora
Mitu-Pisu prinzand curaj sarea jos si trantelile
si jocurile iar ineepeati.
Mancail dintr'un taler si asteptail masa stand

jos unu langa altu si uitandu-se neclintit la

clanta usii. Cum se misca clanja, se sculail, si
cum se deschidea usa plecau cu coadele in sus,
cu urechile drepte. Dupa ce le punea farfuria
inainte, eel care ajungea mai intaia astepta, si
se fereail care sa inceapd mai inlaid, nu din pricina de curtenire, ei de frica. Mitu-Pisu cum
era cu minte se invartea incet imprejurul talerului, inainte de a baga botul, dar cum incepea
Pipita, se repezea si el si alegea ce era mai bun.
Dupa ce se saturau se asezati pe odihnd ; Pipita intinsa pe covor isi desfacea nitel
Mitu-Pisu se vara intre ele si dormea bine la
calcined pe pantecele moale ale catelei care 11 luase de suflet. *,1 'I placea asa de mull, in cat in-

data incepea sa toarca ; din tors pe urma o da

in sfordit si storaia din ce in ce mai tare, pand

www.dacoromanica.ro

PIPII'A SI MITU -PISU

83

is urma urmil Pipita, careia nu'I placeau cel earl

sforie,iiaducea aminte bunacuviintA muscandu-1
incet; atuncea se fAcea lacere.
Nu se mat despirteaii. Cu toate acestea (And

implini un an,,prin Februarie, lui Mitu-Pisu

1ncepu sa nu--1 mat plack jocurile nevinovate,
copilaresti. Cum vedea o fereastra deschisa skrea pe &Ansa, i acolo de la inaltimea catului al
treilea, i,,i lungea gatul sa se uite pe stradA or
pe coperisurile vecine, miorlAind incet si prelung. Firea lui de cotoiil se destepta. Pipita nu
pricepea nimic ; in zadar latra spre a'l pofti la
jocuri, Mitu-Pisu n'auzea. Incepuse sa nu-I mai
placA nici pe fereastra sa. stea. Intr'o sears, se
uitA acolo pans inoptA. Fiindca nu se misca si
fiindca noaptea era foarte intunecoasa, slujnica
inchise geamul pe dinduntru fArk s hanuiasca
mAcar CA e el acolo.

i and se plictisi tot visand, cand vazu luminile de pe strada i coperisurile negre zugravindu-se pe cerul ploios, cand simti mai cu sernA
di li-e foame, iai scuturl urechile, 10 zbarli spinarea i vru sa intre InAuntru... Fereastra era
InchisA! Iii li pi ingrijat botul de geam si se uitA :

in dale era intuneric i tacere; familia era inWalla odaie ce da in curte. De glaha miorlai el
intaiil Incet, in urma mai tare, pe urma cu dez-

www.dacoromanica.ro

ANDRE THEURIET

84-

nadajduire, cad nu'l auzi nimeni. Ceata rece se

ingrop si frigul, foamea munceail pe bietul uitat. Se gandea la soba calda din odaia inghisk

bine, la bucatelele de came gustoase ce va

mama Pipita singura... Incerca din Doti sa deschiza fereastra, incepu iar sa miorlaie, dar prin
odae nu se misca nimic.
Atunci, speriat, se intoarse spre sirada, si 181

intinse capul in golul negru, in fundul caruia

vedea in ceata, luminile fugarnice de la felina,
rele trasurilor, si flacarile galbene ale gazului
de pe la ferestrele pravaliilor. Nestiutor de ale
lumiI, nedandu-si socoteala nici de inaltime,
nici de departare, 41 inchipui ca putea sa salsa
de acolo spre a se duce acasa. Se apleca cu jumatate trupul, puse labele de dinainte pe zid,
apol, ca si cum ar fi presimtitprimejdia, vroi sa

se dea inapol... Era prea tarzia! Perzandu-sI

cumpatul, cazu de sus, din al treilea cat jos pe
pIetre.
sr

In vremea aceasta, in casa toti se intrebafi ce

s'a facut Mitu-Pisu. Pipita '1 cauta prin toate

colturile. Nimic. II strigara de pe scara, se illtara chiar pe fereastra unde stiaa ca 'I placea sa
stea, dar se gandira prea tarziii ; nu mai era

www.dacoromanica.ro

PIPITA I MITU-PISU

85

pe fereastra, nu stia nimeni ce sa creaza gandira ca va fi plecat s se plimbe pe coperisuri.

Batura opt ceasuri pe vremea aceia, Pipita se
ducea in totdeauna de se plimba cu slujnica.
Able ajunsera jos si slujnica vazu cateaua mirosind, ducandu-se 013a la un loc, cherlalaind incet, intorcandu-se Iar ducandu-se dand merea
din coada ; mirata, se duse dap& dansasi plecan-

du-se ca sa vaza mai bine ce mirosea Pipita,

vazu pe Mitu-Pisu intins pe jos.

Il lua in or si se urea cu el sus. Mahnirea

ii coprinse pe toff al easel: Mitu-Pisu isirupsese
doua labe, era plin de salve pe bot, i pe bland
era pfin de noroi, dar traia. Iii intorcea catre

stapana-sa ochii rugatori, cu espresia asa de

omeneasca, i miorlaia cu slabiciune ; Pipita in-

grijita se tot invartea imprejurul lui latrand si

'I lingea ranile...
A doa zi, pana 'n ziva, stapana-sa it muta inteo odae gi trimise dupa veterinar.
v

Pupa ce 'I cerceta bine, si yam ca inauntru

n'are vatamat nimic, veterinarut spuse. cal va
scapa dar sal mute la el acasa unde are un fel
de spital pentru dobitoace si unde it va ingriji
mai bine, find merea aproape de dansul.

www.dacoromanica.ro

86

ANDRE THEURLET

Il duse dar la veterinar acasa si Pipia remase

singura.
Peste opt zile stapana celor dou'd dobitoace nu
mai putu rabda si se duse sa vaza cum ii mai e.
Avea inima bung si iubia animalele cu patima.
Pe drum se gandi:
eVoi fi barbata si nu me void arata prea sim-

titoare... ar rade veterinarul de mine... Cu

toate acestea cu cat se apropia, cu atat II batea
inima mai tare. Cand intra in cabinetul veterinarulul el ii zise cu acea insemnatate ce 'si dais
i doctorii de dobitoace ca si cei de oameni :
Doamna, starea bolnavului e mul %umitoare... Dar nu ye pot da voe sa '1 vedeti... Nu
trebue sa simta nici o emotiune.
Doamna fagadui ca 'I va urma sfatul, dar cum
esi in sale, dadu unul fecior, care era acolo, doi
lei si ii ruga sa deschiza putin usa unde ii e pisoiul ca sal vaza numai nitel, de departe.

El o duse, deschise usa nitel si '1 arata la

dreapta o cusca cu zabrele de fier, in care tris-

tul Mitu-Pisu sta intins pe pale langa o strachini cu ape cu ]abele puse in scoarte. Ridica
capul si isi cunoscu stapana.
Mitule !
Miait !

Dar Doamna aducandu-si de odata aminte de

www.dacoromanica.ro

pimp. sI miTu-pisu

87

sfatul doctorului, si temandu-se, pleca plangand.

Mai trecura zece zile.
Inteo dimineata veterinarul scrise :
(tDoamna, am onoare s& v6 instiintez ca cotolul d-v. e pe deplin insanatosit ; numal moralul

ii mai e bolnav, nu mai are trebuinta de cat de

ingrijirile familiel ; puteti pofti sa '1 luati cat de
curand.

0 birje repede si un cos captusit cu perne

moi si nnank birjar I
De astadata, doamna trecu vesela pragul doe-

torului si se intoarse curand acasa.

Slujnica care pandise intoarcerea, astepta la
scar& cu Pi pita care, cum it mirosipe Mitu-Pisu,
ineepu sa sera si sa cherlaiasca si chiar Mitu sa-

rind jos din cos, en toate ea labele ii erail tot

legate, sui scara alaturi de catea care se oprea
din cared in cand ea sal linga.... Cand ajunsera
in odaie bucuria ajunse la culme. Ce sarbatoare
si ce mancare... ce mancare
1

x-

i,

1,

Cand se facu bine de tot si vru ca sa se urce

iar la locul lui pe fereastra, Pipita it opri scurt,
apucandu'l cu dintii de coada si tragandu'l jos;

www.dacoromanica.ro

88

ANDRE THEURIET

cu chipul acesta ii preintampina caderile dar

nu'l putu tamadui de gustul ce avea sa se duck
sa rataceasca prin imprejurime. Cu cat se apropia prima -vara, cu atit it coprindea pofta si se
plimbe pe coperisuri. Cum prindea usa deschisa
nitel, se furisa frumusel si nu se mai intorcea
cate o saptamina, doua, cand venea slab numai

pelea si oasele, cu botul zgariat si cu blana

srnulsa. Lipsirile ii eraa din ce in ce mai dese

si mai prelungi, pina thud o data nu se mai

intoarse de fel. Va mai fi cazut de pe vr'un co-

peris? II va fi furat or omorat cine-va?...

moartea tot ca si nasterea II ra.'mase nestiuta.
4

Pipita a stat mita vreme trista vazand ea

nu mai vine ; saptamani intregi, la vremea
mancarii, statuse langa farfurie fara s se atinga
de bucate, ca si cum ar fi asteptat pe tine -va.

Une on and se plimba si Area vr'o pisica galbena. la usa vre unei pravalii, o mirosea ; apoi
vazand ca se inselase pleca dezamagita, cu urechile in jos si cu coada intre picioare.
Da atunci au trecut multi ani.
Acum, Pipita e batrana, si cam surda, dar
isi aduce aminte de Mitu-Pisu, si in amintirea

www.dacoromanica.ro

PIPITA I MITU-PISU

89

WI, a pastrat o memarginitA dragoste pisoilor

mid; cand dl de vre unu it hinge, se intinde

pe jos, hi desface labele i II (la talele pe care
varsta vai! le-a vetejit i in earl' nu mai e .nici
picatura de lapte.

www.dacoromanica.ro

MANUNCHIUL

MANUNCHIUL
Ali fost vr'o data la Talloires? Daca geniul
eel bun v'a dus la Anecy i data a i ocolit lacul,
ai vazut, fArd indoiald, coltul fericit, verde i

tacut in care dormiteaza acest sat la poalele

muntilor. Stanca Chere care I i intinde parka in
mijlocul lacului promontoriul sail crapat, ocro-

tete de vantul de miazanoapte cele cinci sail

ease vile, cele trei -zeci de case i schitul eel
vechia prefacut in han : toate cladirile din Talloires. Satul se respandete printre vii, in din,
la adapostul nucilor.

Inapol se ridica cele dintaia culmi de mu*

acoperite cu stejari i cu fagi ; apoi d'asupra
unui deal pe care se intind tarine de secara i
de ovaz, padurile de brazi gi paiunile covorase

www.dacoromanica.ro

92

ANDRE THEURIET

cu verdeata for mai intunecata or mai deschisa,

-stancile in varful carora Lanfont i Tournette
dpi zug-ravesc pe cer piscurile aurite de soare.

Jos lacul iii intinde apa albastra i neteda pe

care se incurs cate-va bard cu panze in trei

colturi gi in earl se oglindesc pleopii de pe
.amandour malurile ;i se oglindesc ;i povarniuYile repeal oi piscurile colturoase de pe malul
de dincolo. Lumina cernutii prin sita de nori
frumoi, coloreazA intr'un chip minunat circul
de munti earl inconjura capcitul lacului.

Verde le inchis, albastrul intunecat, cenuiul

Arg1ntid se amesteca prin treceri nesimtite, cu
.albastrul ca peruzeaua al apei ..i cu verdele fosforescent al viilor. Asupra acestui peisagird ma-

ret i inteaceeag vreme intim, domnete o

liniV.e mare neturburata de cat de sunetele
elopotelor din sate, de ciripitul prsArilor 4i de
trecerea unui car tras incet de doi bol.
Acolo sr vie cine-va sa guste bucuria iubirilor
fericite, 6i tot acolo s se ascunza daca are vr'o
.durere mare de alinat. Mirosul de izma ;i de
iarba cosita, pe care '1 aduce vintul de la munte
to man* cu dragoste, iti alma jalea amintiri-

lor amare, iti vindecr, ca un balsam, ranile

pricinuitoare de moarte.

www.dacoromanica.ro

N CNUNCHLUL

93:

Mai alaltaeri am intalnit pe drumul Tournettei trei turi01 earl se coborail cu alpenstockuri in main, cu sacurile la spinarei cu
palariile impodobite cu cate un manunchiri de
cyclamene. Erati ulori, viol i tineri : cel mai in
varsta sa tot fi fost de doua-zeci i cinci de ani.
M'am uitat cu duiosie la el cum treceati, i la
vederea tineretii for vesele toate amintirile din

vremea cand eram si eft de douazeci de ani.

imi venira in minte. Paeca me vedeam coborand vesel acelas drum, cu flori la palarie, intovara0t de dol camarazi voiosi, si tot ca fii piscurile muntilor care se resfringeati in lac, amintirea vremurilor trecute mi se intinse inaintea
ochilor ca un miragie cu formele sale hotarite,.
cu culorile, cu parfumurile, cu pornirile de odinioara.
*

Intr'o seara, acum douazeci si cinci de ani,.

tot in satul in care eram sa poposim acum noap-

tea, dupa ce ne coborisem din virfurile muntilor abia intrasem in frumoasa alee de castani
din fats schitului, cand vazurem ridicgndu-se
de pe o banca Vii, umbland incet inaintea noastra, sub verziv, o fat frumoasa, care nu putea
fi mai mare de optsprezece ant Alba, minunat

www.dacoromanica.ro

94

ANDRE THEURIET

Skutt'', cu par balaiu, des, care): cadea in inele

pe umerii sai de zinc. Rochia de culoare deschisa cu cute lungi, matura iarba cu coada,
arata de minune subtirithea mijlocului i rotunjimea Boldurilor. Mersul sail era falnic i cand
se intoarse, auzindu-ne oaptele de admiratie,
zariram un profil de patricians, cu buze ro01 si
dis.pretuitoare, cu nasul nitel ridicat in sus, cu
ochii frumoI si mandri.
Ne sfaraira inirnile la cate trel si ui land os-

teneala, o urmam de departe, d'alungul unei

poteci, care_serpuia printre vii. La niste rascruci,

dada brand unei usi ascunse de verdeata si se

tacu nevazuta. Cand ne intoarseram la schit,
in trebaram tine era fermecatoarea fiinta ce intalniserarn : Era printesa V., o rusoaica si sta
cu familia intr'o vila pe malul laculul. Rusoaica,
printesa si frumoasa... Avea tot ce trebue ca sa

ne intoarca capul si di nu vorbim de cat de

dansa. Cu toate acestea, la sfarsitul mesei, osteneala, vinul cel bun din Talloires facura pe
tovarasil mei s se simta cam greoi si conte-

nind'o din vorba, se dusera sa se culce. Eu

n'aveam de fel pofta de somn si plecai cu gand
sa ma: vad o data aristocratica si alba vedenie.
,Seara era minunata. Din partea despre Annecy,
..soarele pierise intr'o glorie de nor: purpuril.

www.dacoromanica.ro

MXNUNCHFUL

95

Inapoia stancilor Tournettel luna plina se ridica

si lumina povarnisurile intunecoase ale muntelui cu Cele dintai raze earl gaureatt ca nista sagetl negura rapelor. In toate parlile, in campia
adormita, se auzeati cantezte de green amestecate

cu notele limpez1 ale brotaceilor. La picioarele

mele apa lacului clepcaia molatic. Umblam pe
marginea unef livezi careia apa II mangaia malul, vi tot punind un picior inaintea celui-lalt,
cu ochil in sus, visam o noun intalnire cu tanara
rusoaica, nascoceam intamplarl romantice, cari

ne-or fi adus pe unul in fata altuia, incepeam

cu dansa o convorbire inchipuita in care spuneam lucruri foarte de spirit si foarte alese. In
vreme ce inar treceafi prin cap aceste inchipuirI
netemeinice, auzii subt o salcie zgomotul unui
lant de luntre zguduit gi apol la cinci pall vazui miscandu-se o forma alba...
Era printesa.
*

Se silea sa desnoade lantul care lega luntrea

de un par batut bine in pamant dar nu putea.
In zadar iii zdrobea degetele-I mid de lantul
ruginit. De necaz batea cu piciorul in pamant
ci din buzele sale de copil, cutate i imbufnate
eseaii exclamatil de ciuda.

www.dacoromanica.ro

96

ANDRE THNURIET

Ah I Doamne, ce plicticos lucru! zicea.

Dati-mi voie; zisef eu, Inaintand repede

ingenuchind desnodal lantul macar ca ImI

zdrelii nitel degetele.

Musa si sarise in luntre i ma masura cu

ochii din cap pins in picioare.

Petrecusem opt zile in munti umbIand pe

soare i pe ploae, culcandu-ma pe fan, 0 gateala nu prea iml era ingrijita : barba prea lungs,
i nepieptanatd, paldria de pasla moale, pleofita, hainele mototolite, ghetele pline de pamint.
Crezu de sigur ca sunt vre-un luntra.2.
Iti Multumesc, iml zise scurt ; acum du-rnd
pand la Duingt, vrel?

Cu drags inima, raspunsei cu inima batandu-rni de bucurie.

Sara i eu in luntre i dintr'o dataturd de lo-

peti, Impingind'o departe de mal, incepui sa

vdslesc, in vreme ce dinsa, in fata mea, manuia
carma. Luna, care se urca, imi arata acum mai
deosebit dragalma el figura vioae i mandra in

care luceaa doi ochi negri, intunecati gi mai

mult de umbra ce le facea genele cele lungi. La
braii avea un manuchi markor de cyclamene al
caror miros patrunzator, asemenea cu al margaritarului, ajungea pang la mine.

www.dacoromanica.ro

MANUNCHItJL

97

Eu vream sa fac mai de mull plimbarea

aceasta, crezu dinsa de cuviinta sremi spue in
chip de desluOre, dar matuvImei II era frica de
apa, vi miss Gray e o curca ploata; m'am hota-

rit deci sa es singura, si de nu era ap de rail

innodat lantul, acurfi eram departe.
Vorbea frantuzete foarte curat, cu un accent
strain, care ii marea farmecul cuvintarii.
Dat cu totul admiratiei in care eram cufundat, nu me gandeam
raspunz i me multumeam sa vislesc cu putere ca sa ajungem mai
repedela mijlocul lacului. s

Dar, in sfirOt, al venit la vreme, urma

dinsa, i bind -c3 11-al perdut vremea, e drept
sa to multumesc cu ceva...

Vorbind scoase din buzunar o pungulifa pe

care luceaii doua litere de argint i era s'o deschida cand o oprii c'o micare de mana.
- ItI multuriaesc, d-ra, nu sunt luntrq t;i

sunt ra'splatit in deajuns, si cu prisos chiar,

prin 'placerea de a ye intovara0 aceasta plimbare.

Ridica repaae capul ; fruntaa i se increti, sr

se uita la mine suparata ;i oarecum speriata.
Atunci cine WI? 'ml zise ea.
Un turist, prea fericit ca intimplarea '1-a
facut sa ye poata face un servicifi.

www.dacoromanica.ro

ANDRA THEURIET

98

Fa la i se insenina putin si se hotari sa zlmbeasca.

A facu dinsa, atunci frame WIT cer ertare ; am fa'cut o fapta nesocotita... Daca nu te
superi sa ne intoarcem la Talloires...
'

fi

Carmi 6i ea incepui sa vislesc, dar de asta.data mult mat incet. Luna, care se urea merea, arunca o raza larga pe toata lungimea laculut ; muntil acoperiti de aburi argintil aveati
o inglipre feerica i departe, in spre Doussard,
un foe aprins de vr'un cioban pe o culme, ne
trimetea lumina sa roie.
Al fost dumneata la Mont-Blanc? me intreba tiara priritesa, care incredintata Para indoiala, de purtarea mea, judeca ca ar fi cuviincios sa vorbeasca ceva cu mine.

Acum via d'acolo... Am ajuns la lacul

Anecyului, trecInd prin gaturile Aravisulul,
Thonului i Tournettei.
Va sa zica ne cunoqtelI bine lacul!... Nu
e asa ca e frumos?
Da, mat cu seama acum.
E frumos totd'auna, respunse repede; cite
()data e na de limpedeSi de stravezia in cat iji

vine sa te arunci

Ah I

www.dacoromanica.ro

apa... imi

M XNUNCH1UL

99

place apa Ia nebunie !... zise ea virindu-0 cu

poftil maim in urma argintie ce lasa luntrea.
Poate ca esti vr'o zinc d'a lacului acesta,
zisei eu i privind'o minunat.
Ag vrea sil flu... Se nice ca lacul are zine,
cad
qti pe un lac cu legende.
Adevdrat?
Da, oamenii de pe aid povestesc ca chiar
in locul unde suntem not acum s'a cufundat un

sat, fiindcd locuitorii nu ail vrut sa ilea salad

unei cerrtoare latrine care era zinc.
In noptile chid e lund plina, eoco ii satului
cufundat cAnta in fundul lacului ai clopotele bat
ca pentru slujba... Asculta... nu auzi un sunet
departat de clopote?
Sta aplecatd pe marginea luntrel` i asculta
razand i litsdnd sal picure printre degete piedturf care scanteiad la lumina lunii.
Auzi? me intrebd iar.
Me apropiasern. Capetele noastre mai-mai
se atingead gi ascultam cu supunere. Ca sa ritman acolo, a6 fi crezut 6i marturisit tot ce ar fi
dorit dansa,Si chiar in realitate mi se parea ca

and o muzica nehotiirdta vi dezmierdatoare.

Poate ca erail bdtdile inimei mete, cadi eram
tare micat langit printesa aceea dragalae, cu
mitlocul sublire, en pdrul bAlaiti

ochii ferme-

www.dacoromanica.ro

I 00

ANDRE THEURIET

critorI. Apo! mirosul Imbatator al cyclamenelor

mi se urea la cap.
*HA!... urma dansa cu o infalipre tainuitoare, punandull degetul ud pe buze, ne cbiam a
zana lacului.
In tiicerea noptil se auzea in departare sune-

tul unui corn i printr'un ciudat elect de acustica, fanfara departata 'Area ca ese din fundul
lacului.
Ba mi se pare ca e un corn de vanatoare,
relua dansa Incepand sa razd cand imT vazu fata
incremenita, ochii deschisI i gura cascatd.

Dumneata, zisei atunci cu o pornire de

dragoste, dumneata e01 gala care impart4et1
lacului toate farmecele d-tale.
Incepu sa riza jar si fiindca acum vaslam, traserarn curand la mallanga o vie dincolo de care,
la lumina lunil, o vila frumoasa 41 arata acoper4urile de lane, cu doua foisoare inapol, unite

printr'o loggia italieneasca pe care se ditarail

plante suitoare.
De odata o forma neagra aplecandu-se peste
parmaclacul loggei zise fete!:
Nadia, Nadia... sue-te sus, sa nu race:JI!
E miltue:mea, opti Nadia... Ip mull.mesc, domnule, i noapte buna... Fil bun de
leaga gi luntrea... Fiindca nu qtiluntrq nu II

www.dacoromanica.ro

MANUNCHIUL

IOI

pot plati trecerea ei du toate astea, az vrea sa7mi

platese datoria ce am care d-ta.
Paru ea se gandete putin, apol luand repecle
de la brat"' manunchiul de cyclamene, i aruncandu-mi'l zise:
Adio ; pastreaza florile acestea in amintirea zanei lacului
0 porni pe mal inainte i in curAnda vreme
pieri sub platinil vilei.
A doua zi de dimineata eti i cutovarkii mei,.
plecaseram i de atunci n'am mai vazut pe dra-

galna printesa.

sSi iacil-me peste douazeci i cinci de ani iar pe

malul acestui lac fermecat. Vila se vede i acum

intre vii cu fokorurile ei, cu acoperiprile de

olane si loggia verde.. Cyclamele deschid merest
pe marginea pa'durilor de brazi florile for roil,
imbalsamate. Turktil tineri, euragioi i sprinteni tot coboard, cantand, povarniprile rapoase

ale Tournettei...
M'am dus cu barca pe lac la locul unde s'a
cufundat lacul legendar... Dar de geaba am ascultat !... n'am mai auzit nici glasul zanei, nici

clopotele batand N'am mai auzit batand de

www.dacoromanica.ro

102

ANDRE THEW:LIU

cat numarul celor cincizeci de and al mel, in

vreme ce notele melancolice ale brotaceilor pareat ca duc cernirea tinerelei mele care a zi)u-

rat si a tovar4ilor mei, earl au murit.

srA.urf

www.dacoromanica.ro

COPRINSUL
FAG.

Din Tinerete
Tat51

Pipita i Mitu-Pisu
Milnunchiul

www.dacoromanica.ro

71
79
91

.:

Becontandam cititorilor nogri :

VIEATA"
X=IL

x X'

"67 i S -x- A

23A. srm.

SUB DIRECTIUNEA

D-Lu'
.41. 3E.

A. VLAHUTA

.A. IF?. 1E 31C:1 LT IVY

rT 32M Cry

NUMERUL 20 BANI
x

ABONAMENTU: LEI 10 PE AN
e

ANUL II
110-4P-4-

REDACTIA $I ADMINISTRATIA

BULEVA MAUL ACADEMIEI No. 4.

www.dacoromanica.ro