1.Codul genetic i caracteristicile sale.

Codul genetic este succesiunea

tripleilor de nucleotide (ARN) alctuind un codon cu un lan de
aminoacizi, aceste combinaii transmitand mai departe informaia genetic,
activnd sinteza proteinelor. Prin fenomenul de translaie din
interiorul celulei va lua natere o legtur specific de aminoacizi, deci
fiecare molecul de ARN (acid ribonucleic) con ine o structur anumit de
aminoacizi (cod).
Acest lan de aminoacizi ncepe sinteza corespunztoare a lanului
de ADN -lui care determin succesiunea i natura sintezei proteice.
Ca condiie pentru aceast sintez e necesar fenomenul de transcriere a
informaie ARN -> ADN.
2.Argumentele anatomiei comparate i ale embriologiei n evoluia
lumii organice. Arg. anatomiei: 1) Prezenta organelor omoloage- org.
omoloage au origine comuna, pplan unic de organizare, dar functii diferite;
evolutie divergenta (mina omului) 2) Prezenta org. analoage- origine
diferita, pland diferit de organizare, aceiasi functie; evolutie convergenta
(aripi la insect si pasari) 3) Prezenta org. rudimentare- si-au pierdut
functia,indica asemanarea grupelor de organisme (apendice viermiform la
om, maseua de minte) 4) Prezenta atavismelor org. ccaracteristice
stramosilor, au disparut; indica asemanarea dintre diferite grupe de
organisme (coada, mai multe mameloane la om).Embriologiei: 1) Legea
embriologica embrionii animalelor din grupe diferite se aseamana intre
ei; emnbrionii animalelor superioare se asemana cu cele ale animalelor
inferioare. 2) Legea embriologica dezvoltarea individuala a organismului
(ontogeneza) reprezinta o succinta recapitulare a dezvoltariii istorice a
specie (filogenezei) ex. mormolocul la amfibieni, larvele la fluturi. 3)
Legea filembrioegenezei-ontogeneza poate influenta particularitatile
dexvoltarii fologenezei, ca urmare a schimbarilor in structura si functia
organelor (diferentierea solzilor la pesti si reptile: se dezv. initial din
ectoderm, apoi se dif. in solzi ososi pesti si cornosi - reptile)
3.Ameliorarea microorganismelor (m/o). (particularitile seleciei,
metodele, aplicarea noilor tehnologii). Proces de obtinere a sushelor de
m/o cu productivitate sporita de produse utile. Metode: 1) Selectia naturala
a formelor valoroase-se testeaza un grup de m/o si se selecteaza formele cu
potential biosintetic sporit (ex. sinteza de antibiotice). 2) Selectia artificiala
a formelor mutante se izoleaza formele cu caractere valoroase din gama de
mutatii obtinute pec ale naturala. 3) Selectia asrtificiala prin inducerea
mutatiilor-se obtine noi sushi de m/o cu productivitate inalta cu ajutorul
factorilor mutageni chimici (ex etilenamina), fizici (radiatia). 4) Selectia
prin hibridare sau cu ADN recombinant- hibridarea se utilizeaza pt
obtinerea a noi sushi de drojdii; tehnical ADN recombinant se utilizeaza pt
obtinerea unor produse utile sau transformarea bacteriilor. Particularitati:
predomina caile de inmultire asexuata; nr. foarte mare de indivizi (viteza
mare de multiplicare); nr. foarte mare de generatii; exista posibilitatea
obtinerii dirijate a suselor cu productivitate sporita; variabilitatea inalta
pune in pericol pastrarea caracterului selectat ( se utilizeaza sushi
catalogate). Cerinte pt m/o: productivitate inalta, rezistenta sporita la
virusuri, dezvolt. pe medii nutritive ieftine, conservare productivitatii in
cadrul cultivarii, inoffensive pt mediu.
4.Cariotipul uman normal. Structura morfologic i biochimic a unui
cromozom metacentric. Totalitate cromozomilor individului formeaza
cariotipul lui. Cariotipul uman normal include 46 cromozomi: 44 autozomi
si 2 cromozomi sexuali (XX sau XY). Cromozomii se clasifica in 7 grupe:
Gr. A perechile cele mai mari; 1 si 3 metacentrici, 2 submetacentrici;
Gr. B-perechile 4 si 5 , submetacentrici; Gr. C-perechile 6-12; marime
medie, metacentrici, acestei grupe apartine si cromozomul X. Gr. Dperechile 13-15, mai mici, acrocentrice, cu satelir pe brate scurte. Gr. E
perechile 16 metacentrici, 17 si 18 submetacentrici; Gr. F- perechile 19,
20, scurte, metacentrice. Gr. G perechile 21, 22 acrocentrice, acestei gr. ii
apartine cromozomul Y. Metacentric Submetacentric
Acrocentric -

Telocentric

5.Ameliorarea organismelor vegetale (legea seriilor omoloage a lui

Vavilov, metodele aplicate). Proces de creare a noilor soiuri de plante cu
productivitate sporita, rezistenta.1) Utilizarea centrelor de origine
(Vavilov): Centrul mediteranean-leguminoasea, furajere; Abisinian-cereale,
cafea, pepene verde; Central-american- porumb, dovleac; Sud-americantutun, cartof; Sud-asiatic-orez, citrice; Est-asiatic- meiul, hrisca, mar, prun;
Sed-vest-asiatic griu, leguminoase. 2) Tehnica de hibridizare 1) In vivoincrucisare org. genetic diferite, stud. mecanismele incompatibilitatii,
imbinarea caracterelor diferinte intr-un organism, indica metode de obtinere
a noi soiuri. Varza+ridiche, griu+secara. P.Lukianenko obtine soiuri de griu

Aurora, Caucaz 2) In vitro fuzionarea unor celule genetice diferite in afara

org., permite stud. imcompatibilitatii si inlaturarea lor, transfer de organite
celulare, metode de obtinere a noi soiuri. Tomate+Cartof, tomate+tutun. 3)
Mutageneza experimentala- ofera material necesar pt selectie; obtinerea
formelor mai productive. Fcatori mutageni-radiatia, subst. chimice. 4)
Heterozis: Pe parcursul mai multor generatii, in aurma autopolenizarii, se
reuseste obtinerea liniiilor pure, homozygote fara caractere valoroase. Se
obtin hibrizi cu productivitate sporita (esenta heterozisului). 5)Utilizare
dirijata a factorilor selectivi- obt. soiuri cu anumite calitati, metode dde
obt. a noi soiuri; cultivare pe t0 scazute, soluri sarace. 6)Metode
netraditionale de selectie S. Gametica-la niv, graunciorului de polen.
extinderea spectrului de material implicat in selectie, noi cai de obt. a
soiurilor productive. S. Celulara- Asupra culturilor de cellule isolate, reduce
durata obtinerii soiuri noi, perfectioneaza metodele de ameliorare.
6.Diviziunea celular. Mitoza. Ciclul celular al mitozei. Importana
diviziunii mitotice. Aciunea factorilor de dereglare a procesului mitotic.
Mitoza sau diviziunea reductionala cuprinde 4 faze. 1) Profaza(50 %)- se
mareste volumul nucleului si celulei; se reduce active. fucntionala;
centriolii migreaza spre poli; cromozomii se spiralizeaza; se resoarbe
nucleolul, membr. nucleara; se form. firele fusului de diviziune;
cromozomii migreaza in citoplasma. 2) Metafaza (13 %) cromozomii
spiralizati migreaza spre ecuatorul celulei (placa metafazica); centromerii se
unesc cu firele fusului de diviziune. 3) Anafaza (3 %)- se diminueaza
viscozitatea citoplasmei, se divid centromerii, cromatidele migreaza spre
poli. 4) Telofaza (30 %)- cromozomii se despiralizeaza; se form. membrane
nucleara; se restabilesc nucleoli. Importanta: stabilitatea nr. de cromozomi
in procesul diviziunii celuleor somatice; substituirea celuleor si regenerarea
tesuturilor si organelor; cresterea si dezvoltarea organismului pluricelular.
7.Legile lui Mendel.Metoda hibridologic. Importana legilor. Metoda
hibridologica-incrucisarea formelor parentale (linii pure), analizarea
descendentei. Rezultatetele au permis:cunoasterea mecanismelor
transmiterii caracterelor ereditare; prognozarea rezultatelor incrucisarii;
obtinerea a noi rase de animale si soiuri de plante. Incrucisarea
monohibrida: 2 forme de mazare, se deosebesc dupa un caarcter. In baza
acestuia au fost formate: Legea uniformitatii primei generatii-la
incrucisarea liniilor pure (indivizi homozigoti), ce se deosebesc dupa un
caracter (sau mai multe), in prima generatie descendenta e uniforma dupa
carcterul dominant; Legea segregarii la incrucisarea hibrizilor primei
generatiii, in generatia a doua se obtine o segregare dupa fenotip in raport
de 3:1. Incrucisarea dihibrida, polihibrida- mazare cu boabe glabene
netede+boabe verzi zbircite. A fost dedusa Legea segregarii independentela incrucisarea formelor parentale, ce se deosebesc dupa mai multe
caractere, segregarea dupa fenotip in generatia 2 se produce independent de
fiecare pereche in raport de (3:1) n , n-tipul incrucisarii.
8.Legea a III a lui G. Mendel. Bazele citologice ale ereditii.
Interpretarea matematic a legii a III-a a lui G. Mendel. Legea
segregarii independente a perechilor de caractere a fost elaborata in urma
studiului incrucisarii intre organisme diferite intre ele prin doua cupluri de
caractere (dihibridare).
Se sustine faptul ca mostenirea unui caracter nu influenteaza mostenirea
altui caracter, acestea transmitandu-se independent.
Mendel a observat ca prin incrucisarea organismelor diferite printr-un
singur caracter (monohibridare) rezulta intotdeauna un raport de 3:1 intre
fenotipurile dominant si recesiv, in generatia doi, iar in cazul incrucisarii
organismelor cu doua caractere diferite se obtine o segregare 9:3:3:1.
9.Noiunea de lan trofic i reea trofic. Clasificarea lanurilor trofice.
Reprezentarea grafic a lanurilor i reelelor trofice. Fluxul de energie
n ecosistem i lan trofic. Lant trofic-un ir care enumer relaiile de
hrnire dintre organismele componente ale unui anumit ecosistem. Este o
unitate funcional de transformare a substanei i de transfer de energie,
alctuit dintr-un ir de specii, pornind de la o baz trofic i sfrind cu un
rpitor de vrf. 3 tipuri: Lanul prdtorilor (fitofag-carnivor) se
caracterizeaz prin faptul c talia organismelor crete de la verigile
inferioare spre cele superioare. Lanul saprofagelor este alctuit din
organismele saprofage care consum materialul vegetal sau animal mort.
Lanul paraziilor prezint un numr redus de verigi, de obicei 2 sau 3:
gazd parazit i, uneori, hiperparazit. Retea trofica- reprezint un sistem
de lanuri trofice unite ntre ele i interdependente, care rezult din
interconectarea lanurilor trofice ntr-o biocenoz.Transferul de energie dea lungul diferitelor lanturi trofice decurge astfel: a) Producatorii primari
capteaza energia de la radiatiile solare. O parte din productia bruta se pierde
prin respiratie, la dispozitia celui de-al doilea nivel trofic ramanand
productia neta; b) O parte a productiei primare nete serveste ca aliment
animalelor erbivore (consumatori primari) care, absorb cantitatea de
energie constitutiva a hranei. Cealalta parte a productivitatii primare, care
nu este utilizata, va reprezenta prada pentru bacterii. Fractiunea asimilata
corespunde productiei secundare si ea reprezinta fluxul de energie care
traverseaza nivelul trofic al erbivorelor; c) Pentru cel de-al treilea nivel
nivelul trofic al carnivorelor de ordinul I (consumatori secundari) fluxul

de energie este reprezentat de biomasa totala a productiei secundare a

erbivorelor, din care se scade materia consumata prin respiratie.

10.Gametogeneza.Importanta reproducerii organismelor.Inmultirea

asexuata,Tipurile de inmultire asexuata.Importanta. Gametogeneza la
alge,multe ciuperci si plantele superioare se desfasoara pe calea mitozei sau
meiozei in organe special pentru reproducerea sexuata:ovule-in
gametangii,oogonii sau arhegonii si spermatozoizi-in anteridii.La animalele
pluricelulare dezvoltarea ovulelor(ovogeneza) si spermatozoizilor se
realizeaza in glandele sexuale ovare si testicule.In procesul de formare a
celulelor sexuale se disting trei
stadii:inmultirea,cresterea,maturatia.Celulele sexuale primare se divid pe
calea mitozei.In consecinta numarul lor creste semnificativ,apoi dividerea
lor inceteaza si ele incep sa creasca intensiv.Ovulele cresc in marime
datorita acumularii in citoplasma a substantelor de rezerva.Gametii
masculini cresc nesemnificativ.Apoi urmeaza dividerea meiotica,in urma
careia se formeaza patru celule haploide. Reproducerea asexuata:aceasta
are loc fara formarea gametilor.Ca urmare a reproducerii asexuate,se
formeaza urmasi identici si unica sursa a variabilitatii e
mutatia.Reproducerea asexuata mentine existenta speciei,pastrand
proprietatile ereditare.Varietati:diviziunea,formarea sporilor,fragmentarea
vegetativa si inmugurirea.In toate cazurile acestui tip de reproducere,la ea
participa un singur individ.Urmasii identici proveniti de la o forma
parentala se numesc clone.

11.Tipuri de cromozomi la eucariote.Functiile cromozilor. Autozomiicromozomii tipici normali ai unui organism,in afara cromozomilor
sexuali.Cromozii sexuali sint cromozii care sint implicati in determinarea
sexului la animale si plantele dioice.In mod normal,cei doi cromozomi
sexuali sint denumiti X si Y. Cromozomii polieteni(uriasi) sint cromozomii
specifici intalniti la unele plante si animale.ei apar in urma replicarii
repetate a cromatidelor fara dividerea nucleului. Cromozomii lampbrushcromozomi lungi,prezenti in nucleul ovocitelor primare la pesti,la
amfibieni,reptile si pasari.au un ax central de la care pornesc bucle
filiforme. Cromozomii accesori(suplimentari) sint cromozomii
neesentiali,prezenti in plus la cariotipul normal al unei specii.sint alcatuiti
din heterocromatina.prezenta lor nu modifica fenotipul organismelor
respective.Numarul,forma si dimensiunile cromozomilor din celulele unui
oranism determina un anumit cariotip,caracteristic pentru fiecare specie de
vietuitoare si constituind un criteriu de identificare a taxonomiei acestora.
12.Nivelurile de integrare si organizare a materiei vii.
(individual,populational,biocenotic,biosferic) Materia in natura nu e
distribuita la intamplare,ci e organizata in corpuri materiale.
Particularitati:organizare-construirea unui ansamblu de elemente si
fenomene ce se afla in strinsa interactiune si se subordoneaza
intregului,structura-mod de organizare interna,in care se stabilesc relatii
spatiale interdependente intre componentii sai,functie-activitatea
desfasurata de un element ce duce la mentinerea intregului.Nivelul de
integrare reflecta o anumita calitate a materiei.la aceste niveluri viata poate
fi investigata,dar nu poate exista propriu-zis,deoarece nu sunt valide toate
insusirile viului.printre aceste niveluri pot fi mentionate:nivelul
molecular,celular,tisular,de organe.Niveluri de organizare sunt alcatuite din
nivelurile ce poseda un caracter de universalitate.Tipuri: nivelul individualreprezentat prin anumiti indivizi,fie monocelulari(amiba,parameciul)fie
pluricelulari(mazarea,cartoful)*nivelul populational(sau al speciei)reprezentat prin populatii de indivizi sau prin alte forme de existenta a
speciei.*nivelul biocenotic-reprezentat prin diferite biocenoze(acvatice,de
uscat)*nivelul biosferic-reprezentat prin biosfera Terrei,ce exista gratie
circuitelor biogeochimice ale materiei si energiei.

13.Meioza.semnificatia biologica,descrierea mecanismului.Compararea

meiozei si mitozei.Meioza reprezinta tipul de diviziune a celulelor in urma
caruia are loc reductia numarului de cromozomi si trecerea celulelor din
starea diploida in cea haploida.Are loc o singura data replicarea ADNului.in urma meiozei,dintro celula diploida initial rezulta patru
celule.PROFAZA I-se constituie cromozomii omologi;conjugarea
cromozomilor are loc treptat;intre cromatide se evidentiaza chiasmele prin
care are loc crosing-overul; cromozomii max spiralati,scurtati, ingrosati.
METAFAZA I-crmozomii(bivalenti)se aliniaza in zona ecuatoriala,formand
placa metafazica,au pozitie simetrica. ANAFAZA I-cromozomii omologi se
separa, migreaza la polii celulei;se deplaseaza in perechi deoarece nu a avut
loc divizarea centromerului.TELOFAZA I-se restabileste membrana
nucleara,apoi urmeaza dividerea celulei in 2 celule fiice.PROFAZA II-are
loc degradarea membranei nucleare,a nucleolilor si condensarea
cromozomilor;apare fusul de diviziune.METAFAZA II-se ordoneaza
cromozomii omologi in zona ecuatoriala,placa metafazica.ANAFAZA II-

centromerii se divid si fiece cromatida devine un cromozom.Cromatidele

surori migreaza spre poli.TELOFAZA II-cromozomii se
despiralizeaza,fibrele fusului dispar,centriolii se divid;in jurul fiecarui
nucleu se formeaza membrana nucleara.DEOSEBIRI:Fazele mitozei:*se
desfasoara cu formarea celulelor somatice.*e prezenta in celulele haploide
diploide si poliploide*se compune din o diviziune*in profaza crosing
overul lipseste*in celulele fice e acelasi nr de cromozomi ca in celulele
paterne*se obtin 2 celule diploide.Fazele meiozei*se desfasoara la
gametogeneza sau sporogeneza*e prezent doar in celulele diploide si
poliploide*e format din 2 diviziuni*in profaza I se formeaza
chiasme,crosing overul*in celulele fiice nr de cromozomi e de 2 ori mai
mic decit in celulele paterne.*se obtin 4 celule haploide

14.Interpretarea matematica a legii I si II a lui Mendel.Importanta lor.

Legea I-legea uniformitatii hibrizilor din prima generatie.Daca se
incruciseaza 2 indivizi ai unei specii ce se deosebesc dupa o pereche de
caractere, descendentii lor din prima generatie sint identici dupa caracterul
dominant. Mendel a incrucisat 2 soiuri de mazare:unul cu bobul neted,si alt
soi cu bob zbircit.hibrizii din 1 generatie erau uniformi toate boabele fiind
netede.Legea II-legea segregarii hibrizilor in a doua generatie.daka indivizii
apartinind primei generatii se incruciseaza intre ei,atunci caracterele
parentale segrega in generatia a doua intro rata bine determinata(dupa
genotip 1:2:1,dupa fenotip 3:1).Experientele lui Mendel au servit ca baza
pentru dezvoltarea geneticii,determinind principiile ereditatii prin abordari
metodologice noi.In fiecare generatie se tinea separat evidenta dupa fiecare
pereche de caractere
15.Mecanismul determinarii genetice a sexului.Tipul Drosophyla si
subtipurile ei.Tipul Abraxas si subtipurile ei.Tipul Protenor.Cromatina
sexuala. Particularitatile de sex ale organismelor sint determinate
genetic.Fenotipic,sexul reprezinta un ansamblu de insusiri
morfofiziologice,structuri,functii... in baza carora un animal sau o planta se
considera femela sau mascul. Sexul individului e determinat de tipul
gametilor ce participa la fecundatie.Exista diferite tipuri de determinism
cromozomial al sexelor: Tipul DROSOPHYLA*e caracteristic
mamiferelor,amfibienilor,pestilor*femela este homogametica(XX)si
formeaza un tip de gameti.*masculul este heterogametic(XY)si formeaza 2
tipuri de gameti(22+X,22+Y,la om)*sexul viitorului organism e determinat
de mascul.Tipul ABRAXAS*e caracteristic unor specii de
pasari,amfibieni,reptile,fluturi.*femela este heterogametica*masculul e
homogametic*sexul viitorului organism e determinat de femela.Tipul
PROTENOR*e caracteristic unor insecte(ortoptere,hemiptere)*femela e
homogametica*masculul e heterogametic dar nu poseda cromozomul
Y*sexul viitorului organism e determinat de mascul.Descoperirea
mecanismului cromozomial de determinare a sexelor a demonstrat ca o
serie de caractere se transmit cuplate cu un anumit sex.Caracterele ale caror
gene sint localizate in cromozomul X se transmit de la mama la fiu sau fiica
si de la tata la fiica.Caracterele ale caror gene sint localizate in cromozomul
Y se transmit de la tata la fiu.Manifestarea unor caractere e dirijata de sex.
16.Ameliorarea
animalelor(particularitati,metode,importanta).Alegerea formelor
parentale:se tine cont de nr de indivizi implicati,reproducerea indivizilor
valorosi,genealogia producatorului,particularitatile aspectului animalului.
Utilizarea metodelor de incrucisare:Incrucisarea inrudita-pt obtinerea
liniilor pure,si evidentierea caracterelor determinate de genele
recesive.Incrucisarea neinrudita-pt transmiterea unor caractere de la
animalele ce participa la formarea hibridului.se utilizeaza pt a imbina intrun
organism animal,trasaturile valoroase ale altor rase,specii sau genuri
diverse.Aprecierea producatorului dupa descendenta: presupune existenta
unui program special de incrucisare si selectie.Reproducatorii analizeaza

caracterele selective(cantit de oua,lapte).Utilizarea dirijata a factorilor

selectivi:calitatile avantajoase ale raselor de animale pot fi conservate doar
daca sint mentinute conditiile optime de intretinere a animalelor.Utilizarea
metodelor avansate de ameliorare:-crioconversarea gametilor si
embrionilor producatorilor,pt protectia genofondului;-fecundatia
artificiala,pt obtinerea in serie a animalelor de elita.se efectueaza pentru
obtinerea unei descendente mult mai numeroase,si mai valoroase.
17.Mostenirea Rh factorului.Incompatibilitatea feto-materna in
sistemul Rh.
85% dintre indivizii populatiei umane contin un antigen in eritrocite numit
factor Rh.Acesti indivizi se numesc Rh pozitivi,spre deosebire de Rh
negativi,ce alcatuiesc 15%.Daca mama e cu Rh negativ,iar fatul Rh
pozitiv,antigenii acestuia strabat placenta,ajung in circuitul sangvin
matern,unde produc anticorpi.Acesti anticorpi formati in sangele mamei
Rh-,la o noua sarcina Rh+,pot provoca boala hemolitica la nou-nascut.

18.Ecosistemul.Elementele ecosistemului.Fluxul de energie intr-un

ecosistem.
Ecosistemul cuprinde atit componentele biotice,( populatiile diferitor
specii),cit si componentele abiotice ale mediului natural.Partea vie a
ecosistemului se numeste biocenoza,iar cea nevie-biotop.Biotopul e spatiul
ocupat de biocenoza. Biotopul serveste drept spatiu vital si sursa alimentara
a unei anumite biocenoze.El cuprinde intr-un sistem fizic toti factorii
naturali,de clima,sol. Biocenoza e formata din populatiile diferitor
specii,legate nu doar teritorial dar si prin relatii de interdependenta.Partile
componente:fitocenoza,zoocenoza,microbiocenoza. Principala sursa de
energie pe terra e soarele.Organismele ce fotosintetizeaza folosesc energia
luminii solare.Din CO2 si apa se formeaza subst. organice compuse si
energie chimica.subst. organice pot servi ca sursa de energie si pentru alte
organisme.Eliberarea energiei ce e stocata in hrana are loc in timpul
respiratiei.produsii respiratiei-CO2,apa si subst neorganice-pot fi iar
utilizate de plante verzi.Dar energia ce se contine in hrana nu realizeaza
circuitul,ci se transforma treptat in energie termica.de aceea,o conditie
obligatorie pentru existenta ecosistemului e fluxul continuu de enrgie din
afara.
19. Mecanismul de apariie a bolilor ereditar-cromozomiale. Exemple.
Clasificarea, descrierea bolilor autozomale i heterozomale.
Boli ale organismului aprute ca rezultat al mutaiilor, dereglrilor la
pstrarea, transmiterea i realizarea informaiei genetice. Genele (purttorii
materiali ai ereditii) conin informa ia despre dezvoltarea caracterelor
normale i a celor patologice. n afar de aceasta, genotipul se afl ntr-o
permanent interaciune cu mediul extern, de aceea la apariia i
dezvoltarea diverselor afeciuni rolul factorilor ereditari i al mediului este
diferit. Bolile ereditare: autozomale(genele sint localizate in cromozomii
nesexuali)sau heterozomale(genele sint localizate in cromozomii sexuali).
Bolile autozomale se mostenesc dominant :Acondroplazia-dereglari de
crestere a oaselor lungi,nanism;Brahidactilia-scurtarea degetelor;
Sindactilia se manifesta prin unirea degetelor de la maini si/sau de la
picioare.Polidactilia se manifesta prin aparitia degetelor suplimentare la
maini si/sau la picioare. Si recesiv:Albinismul-depigmentarea
pielii;Fenilcetonuria-dereglari metabolice,inapoiere mintala;Galactozemiatulburari functionale ale ficatului si rinichilor ) Cele heterozomale se
transmit cu frecventa diferita la cele doua sexe si sunt determinate de
mutatii ale unor gene din heterozomi.Hemofilia-lipsa factorului de
coagulare a singelui;Daltonismul-abateri in diferentierea culorilor;Miopia
Ducheme-distrofie muscular progresiva .
20. Ipotezele apariiei vieii pe pmnt. Noiune de evoluie, teoriile
evoluioniste de apariie a vieii pe pmnt. Evolutia e un process al
dezvoltarii continue,atit in natura,cit si in societate,care prin schimbari
cantitative,insesizabile la prima vedere,asigura transformari calitative
radicale. Teoria creationista: viata a fost creata de o forta suprema.La baza
- adevarul teologic absolute,care nu necesita dovezi experimentale.
T.Generatiei spontane: viata a aparut din materie nevie,ca rezultat al
actiunii fortelor mecanice ale naturii,fie prin abiogeneza / heterogeneza
.Helmont descrie o experienta in care,dupa spusele lui ,in decurs de 3
saptamini,a creat soareci din rufe murdare si seminte de graminee. Factor
primordial - considerat transpiratia corpului uman. T. panspermiei :potrivit
acestei teorii viata este eternal ca si material.Ea este de natura extraterestra
si a aparut o data sau de mai multe ori in diferite parti ale galaxiei.Germenii
vietii au fost transportati pe pamint de catre meteoritii pietrosi sau de
corpuri ceresti dotate cu viata.Arhenius afirma ca in spatiul cosmic exista
viata pretutindeni.Aceasta se datoreaza presiunii razelor de lumina care
transporta germenii vietii de la alte corpuri ceresti spre cele lipsite de
viata,,fecundindu-le. T.Biogenezei sau evolutiei chimice:A fost lansata de
Oparin si Haldane si sustine ca viata a aparut ca rezultat al sintezei
abiogene a substantelor organice in conditii special.Conform acestei

teorii,material nevie este transformata in materie vie in 3 etape:1.Etapa

Anorganica-formarea abiogena a celor m simple substante organice,fara
participarea organismelor vii.2.Etapa organica-formarea compusilor
organic complecsi(aminoacizi,glucide,proteine)3. Etapa biologica-formarea
primelor sisteme vii din substante proteice si din alti polimetri
organic,capabili de metabolism.
21. Dovezile evoluiei lumii organice. (paleontologice, embriologice,
anatomiei comparate, biochimice, citologice, experimentale,
biogeografice).
Dovezile anatomiei comparate: Org. omoloage(ele au origine comuna si un
plan unic de organizare,dar indeplinesc functii diferite;Org. analoage(au
origine diferita si un plan diferit de organizare,dar indeplinesc aceeasi
functie)Org. rudimentare(sunt org.care si-au pierdut semnificatia
anterioara ;ele indica asemanarea dintre diferite grupe de organism spre
ex:apendicile vermiform la om,maseaua de minte,muschii urechii
etc.Atavismele reprezinta niste organe care au fost caracteristice stramosilor
si au disparut ,ele indicaasemanarea ditre diferite grupe de organisme.
Dovezi ale embriologiei:Legea embriologica(embrionii animalelor diferitor
grupe de organism se aseamana intre ei;embrionii animalelor superioare se
aseamana cu embrionii animalelor inferioare,si nu cu formele
adulte;Particularitatile dezvoltarii embrionare a organismelor si
diferentierea succesiva a caracterelor indica o origine comuna a
organismelor.
Dovezi ale paleontologiei:Resturile fosile(diverse oase au amprente in
piatra gasite in rocile pamintului.Formele fosile de trecere sint reprezentate
de organism care poseda trasaturi distinct pentru diferite grupe system.;ind.
legaturile de rudenie dintre diferite grupe sistematice de org.Seriile
filogenetice sint diferite grupe de organism fosile care au menirea sa
elucideze evolutia uncei specii actuale,arata calea evolutiva posibila a unei
specii. Dovezile biochimice: Biochimia, numit i chimie biologic, este
tiina care aplic metodele chimice de investigaie n studierea tuturor
manifestrilor vieii, cercetnd compoziia chimic a organismelor vii i
procesele chimice care au loc n cadrul acestora .Este cunoscut faptul c
biosinteza oricrui tip de molecul proteic se efectueaz sub controlul unei
gene. Analiznd duplicarea genelor care codificnd proteinele de tip
globinic ajungem la concluzia c proteinele din grupa globinelor
(mioglobina, hemoglobina ) au structuri similare. Dovezile
biogeografice:Studiul diferitelor arii geografice -> suprafaa planetei
noastre s-a schimbat n timp iar continentele cu toate florele i faunele lor
au efectuat micri destul de complexe care le-au adus fie n situaia de a
se uni, fie de a se separa. Acelai lucru se poate spune i despre bazinele
oceanice sau marine. Dac se compar diferitele tipuri de organisme de pe
continentele actuale, e clar faptul c tectonica plcilor i-a spus un cuvnt
hotrtor n evoluie. Modificarea poziiei geografice a continentelor s-a
produs treptat, s-au creat toate premizele pentru ca speciile s se modifice,
evolund ntr-o direcie sau alta.
22. Acizii nucleici ADN i ARN.Structura i tipurile de ARN. Acidul
nucleic - macromolecul complex, conine informaia genetic. Acizi
dezoxiribonucleici: ADN (format din dou lanuri de polynucleotide)
Bazele azotate:adenine;timina;guanine;citozina. Acizi ribonucleici: ARN
(format dintr-un singur lan de polinucleotide).Bazele azotate care intra in
component nucleotidelor:guanine;adenine;citozina;uracilul.
Tipuri de ARN:ARN-mesager (ARNm): copiaz informaia genetic de pe
ADN i o transmite n citoplasma celulei la locul sintezei proteice (n
ribozomi);ARN de transport (ARNt): transport aminoacizi la locul sintezei
proteice;ARN ribozomal (ARNr): intr n alctuirea ribozomilor;ARN viral
(ARNv): este material genetic la unele virusuri. Structura:Acizii nucleici
reprezint lanuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rndul lor
sunt formate dintr-un radical fosforic, o pentoz i o baz azotat. n cadrul
acidului nucleic sunt prezente legturi covalente (n cadrul nucleotidelor
ntre bazele azotate i pentoze) i legturi de hidrogen (ntre bazele azotate
a 2 nucleotide diferite, de ex.: ntre adenin i timin/uracil sau ntre
citozin i guanin).Rolul: Pstrarea informaiei genetice (att ADN-ul, ct
i ARN-ul);Sinteza proteinelor (numai ARN-ul).Acizii nucleici reprezint
substratul ereditii. Ei au nscris, sub form de codificare biochimic
informaia ereditar n catena polinucleotidic.

23. Metodele de cercetare a geneticii umane. Metoda genealogica, consta

in inregistrarea si analiza datelor privind relatiile dintre indivizi intr-o
succesiune de generatii. Prin utilizarea acestei metode se poate stabili
modul de transmitere ereditara a caracterelor, precum si modul de

manifestare. Metoda hibridologica,consta in incrucisarea unor organisme

cu ereditate diferita si analiza statistica-matematica a mostenirii caracterelor
la urmasi. Prin intermediul ei se poate urmari modul de transmitere
ereditara a caracterelor, a actiunii genelor si a grupelor de linkage ale
acestora s.a. Cu ajutorul acestei metode au fost descoperite primele legi ale
ereditatii de catre G. MENDEL si T.H. MORGAN. Metoda
biometrica, consta in studierea diferitelor caracteristici cantitative si
stabilirea corelatiilor dintre diferite caractere. Aceasta metoda ofera
informatii asupra variabilitatii diferitelor caractere si corelatiilor existente
intre ele, gradul de mentinere si imbunatatirea caracterelor si a insusirilor
obtinute prin selectie s.a.
Metoda citogenetica, este utilizata pentru studiul structurilor celulare cu rol
genetic, cu ajutorul aparaturii de laborator specifice (microscoape, tehnici
cromatografice, difractie cu raze X s.a.). Cu ajutorul ei s-au studiat
caracteristicile cromozomilor si a altor structuri cu rol genetic. Metoda
radiatiilor, permite utilizarea diferitelor tipuri de radiatii pentru modificarea
ereditatii organismelor.
Metode biochimice si biofizice, contribuie la cunoasterea structurii
materialului genetic la nivel molecular.
24. Caracterele cuplate cu sexul (dominante i recesive). Importana
studierii geneticii omului.Diagnosticul prenatal.Prin sex se nelege un
oarecare genotip din cadrul unei populaii (specii), care se caracterizeaz
prin reproducerea gameilor de un anumit tip, capabili s formeze un zigot
prin fuziunea cu un alt gamet complementar. La nivel de fenotip, sexul
reprezint un ansamblu de trsturi morfo-fiziologice, structuri, funcii etc.,
pe baza crora un animal sau o plant este considerat ca femel sau
mascul. Sexul individului e determinat de tipul gametilor care participa la
fecundatie, care se caracterizeaza printr-un anumit numar si tip de
cromozomi (autozomi si heterozomi).n prezent, se deosebesc cteva tipuri
de determinism cromozomial al sexelor:1.Tipul Drosophila Acest tip se
ntlnete la numeroase specii de animale i plante (mamifere, inclusiv la
om, batracieni, peti, arahnide, molute, viermi; cnep, asparagus).2 Tipul
Protenor:Acest tip se ntlnete la unele specii de insecte (ortoptere,
hemiptere.3.Tipul Abraxas :Acest tip se ntlnete la unele specii de fluturi,
peti, amfibii, reptile, psri (gin, vrabie).Descoperirea mecanismului
cromozomial al determinrii sexelor a condus la ideea c unele caractere se
transmit legate(cuplate) de un anumit sex. Legitile motenirii caracterelor
cuplate cu sexul au fost descoperite de ctre T.Morgan i colaboratorii
si,folosind ca obiect de studio musculitele de otet. Concluzii:1.Caracterele
ale caror gene sint localizate in cromozomul X se transmit de la mama la
fiu sau fiica si de la tata la fiica (ereditare in cruce) 2.Caracterele ale caror
gene sint localizate in cromozomul Y se transmit de la tata la fiu (drept
ex:hipertricoza-prezenta din abundenta a parului pe corp)3.Manifestarea
unor caractere este dirijata de sex (chelia la barbati se manifesta atit la
homozigoti cit si la heterozigoti deoarece modificarea dominatiei genei este
determinate de hormonii sexuali ) Diagnosticul prenatal (DPN) este un act
medical complex, nalt informativ, care permite depistarea a numeroase
anomalii congenitale i boli genetice n cursul vieii
fetale.Indicaiile:prezena unei anomalii cromozomiale de structur la unul
din prini; existena unui copil cu o anomalie cromozomial; vrsta
reproductiv avansat a prinilor: femeile de peste 35 de ani i brbaii de
peste 55;agresiuni ce pot produce maloformaii n cursul sarcinii, afectiuni
materne (diabet zaharat, epilepsie tratat cu anticonvulsivante,
fenilcetonurie);istoricul obstretical pozitiv (avorturi spontane i/sau nounscui mori).

25. Noiuni de biotehnologie. Biotehnologiile moderne. Importana

biotehnologizrii organismelor Biotehnologia e stiinta care se ocupa de
obtinerea industrial a produselor utile omului pe contul organismelor vii,al
tesuturilor sau al celulelor.de asemenea urmareste perfectionarea genetic,
obtinerea a noi suse de m/o,soiuri de plante,rase de animale.
Biotehnologiile moderne au o istorie de circa 50-100 de ani;ele utilizeaza
metode modern(tehnica AND-ul recombinant,culturile celulare
etc)Ingineria genica-asigura obtinerea produselor in baza AND
recombinant;Ingineria celulara-asigura obtinerea produselor in baza
culturilor de cellule vegetale sau animale. Biotehnologiile permit obtiinerea
unei game de produse utile omului,din diferite domenii;realizarile
biotehnologiilor contribuie la solutionarea problemelor globale.
26. Scopurile consultului medico-genetic.Indicaiile.Consultul medicogenetic reprezinta un tip de asistenta medicala specializata si este cea mai
raspindita metoda de profilaxie a patologiei ereditare.Scopul:determinarea
riscului genetic ;formarea grupelor de risc pentru aparitia patologiei
genetice la urmasi;elaborarea planului de profilaxie a palogiei ereditare in

familie.Indicatiile:Prezenta in familie a unor copii cu anomalii de

dezvoltare/patologii ereditare;Nasterea copiilor cu malformatii congenital
defecte de tub neural;Copii cu deficient mentale,retardate in dezvoltarea
psihomotorie ,cognitive-verbala si sociala;Retinerea in dezvoltare fizica,
sexual a copilului;Casatoriile consangvine;Avort spontan repetat ,sarcini
stagnate in evolutie,deces perinatal;Sterilitate primara a cuplului;Nasterea
copilului cu patologie recesiva grava;Actiunea radiatiei ionizate in timpul
sarcinii;Virsta avansata a parintilor (materna peste-35 ani si paterna peste
-40 de ani );Cazuri de patologii ce prezinta o evolutie lent progresiva si
rezistenta la tratament.
27. Originea omului. Antropogeneza. Etapele evoluiei speciei umane.
Prin antropogenez se nelege pr ocesul apar iie i i dez volt rii
omului. Ct privete or iginea omului, exist difer ite concepii
i teorii (creaionist, a evoluiei biologice, a evoluiei sociale) .Evoluia
uman esenial se deosebete de celelalte linii evolutive. F.biologici
(ereditatea,variabilitatea,selectia naturala,lupta pentru existenta,selectia
sexual,inmultirea;F.Sociali (capacitatea de a produce unelte de
munca;organizarea sociala;limbajul articular;constiinta).Evolutia specie
umane are un curs stabilizator,evolutia fizica fiind in linii mari incheiata,dar
mai este poisibila evolutia pe plan social,economic,si cultural,datorita
nivelului sau de inteligenta.
28. Forele motrice ale evoluiei. (ereditate, variabilitate, selecia
natural, lupta pentru exizisten) Prima teorie tiinific asupra
evoluiei vieuitoarelor a fost elaborat de naturalistul englez Charles
Darwin. Aceasta este considerat teoria clasic a evoluiei vieuitoarelor i a
fost prezentat n lucrarea ,,Originea speciilor(1859) Factorii darwiniti ai
evoluiei: 1.Ereditatea: Este proprietatea organismelor de a avea informaie
genetic, pe baza creia sunt transmise la descendeni caractere
morfologice,fiziologice, biochimice i comportamentale - asigur
asemnarea dintre indivizii care aparin aceleiai specii (O pisic va nate
totdeauna tot pisici) 2.Variabilitatea: Este proprietatea organismelor de a se
deosebi unele de altele prin nsuiri ereditare i neereditare, astfel nct s
nu existe copii identice Ex. forma ciocului la psri,dungile zebrelor
3.Suprapopulaia 4.Lupta pentru existen: Lupta intraspecific -se
desfoar ntre indivizii aceleai specii, - are rolul cel mai important n
evoluie. Lupta interspecific: -se desfoar ntre indivizi din specii
diferite -factor limitativ n nmulirea i rspndirea speciilor. Lupta cu
condiiile de mediu: rol important n delimitarea numrului de indivizi
dintr-o specie -speciile defavorizate de mediu sunt eliminate. 5.Selecia
natural Reprezint ansamblul de mecanisme ce asigur meninerea
indivizilor care au variaii utile, favorabile, n condiiile de mediu date, i
eliminarea indivizilor cu variaii nefavorabile.Variabilitatea spontan a
naturii reprezint sursa evoluiei. Lupta pentru existen este consecin a
suprapopulaiei, dar i a presiunii mediului nconjurtor. Selecia natural
menine i favorizeaz variaia cea mai apt, care va deveni specie nou.
Evoluia speciilor este procesul permanent de adaptare ct mai bun la
mediu.

29. Obiectul de studiu al geneticii. Metodele de cercetare a geneticii.

Savanii geneticieni din RM. Importana practic a geneticii.
Genetica studiaz fenomenele i legile ereditii i ale variabilit ii
organismelor. Genetica studiaz structura molecular i funcional a
genelor, comportamentul genelor n contextul unei celule sau organism (de
exemplu dominana i epigenetica), modul de transmitere a caracterelor de
la prini la urmai, distribuirea genelor i variaia i schimbarea
populaiilor. tiind faptul c genele sunt universale pentru organismele vii,
genetica poate fi aplicat la studiul tuturor sistemelor vii, de la virusuri i
bacterii la plante i animale domestice i apoi la om (n genetica medical).
Genetica fiind o disciplina experimentala, dezvoltarea ei a fost conditionata
de metodele si posibilitatile de cercetare proprii, dar si de altele specifice
altor discipline, de care genetica se poate folosi pentru intelegerea si
explicarea legitatilor si fenomenelor sale. Metoda genealogica, consta in
inregistrarea si analiza datelor privind relatiile dintre indivizi intr-o
succesiune de generatii. Prin utilizarea acestei metode se poate stabili
modul de transmitere ereditara a caracterelor, precum si modul de
manifestare. Metoda hibridologica, consta in incrucisarea unor organisme
cu ereditate diferita si analiza statistica-matematica a mostenirii caracterelor
la urmasi. Prin intermediul ei se poate urmari modul de transmitere
ereditara a caracterelor, a actiunii genelor si a grupelor de linkage ale
acestora s.a. Cu ajutorul acestei metode au fost descoperite primele legi ale
ereditatii de catre G. MENDEL si T.H. MORGAN. Metoda biometrica,
consta in studierea diferitelor caracteristici cantitative si stabilirea
corelatiilor dintre diferite caractere. Aceasta metoda ofera informatii asupra
variabilitatii diferitelor caractere si corelatiilor existente intre ele, gradul de

mentinere si imbunatatirea caracterelor si a insusirilor obtinute prin

selectie .Metoda citogenetica, este utilizata pentru studiul structurilor
celulare cu rol genetic, cu ajutorul aparaturii de laborator specifice
(microscoape, tehnici cromatografice, difractie cu raze X s.a.). Cu ajutorul
ei s-au studiat caracteristicile cromozomilor si a altor structuri cu rol
genetic. Metoda radiatiilor, permite utilizarea diferitelor tipuri de radiatii
pentru modificarea ereditatii organismelor. Metode biochimice si biofizice,
contribuie la cunoasterea structurii materialului genetic la nivel molecular.
Savanti : VALENTIN RODION CELAC Genetica devine nu numai o parte
integrant a medicinii moderne ci i o componentde rutin a ngrijirii
bolnavilor i familiilor lor. Se produce astfel o modificare important n
relaia "medic-pacient". Este important s reamintim c practica medicinei
se bazeaz pe abordarea unui individ cu o Problem de sntate. Confruntat
cu pacientul bolnav medicul trebuie s adune datele necesare pentru a
rspunde la dou ntrebri specifice: 1. Care este problema?(ce are
bolnavul?) 2. Ce se poate face pentru rezolvarea acestei probleme? n
esen, rspunsul la cele dou ntrebrinseamn diagnostic i tratament,
elemente tradiionale i eseniale pentru practica medical.Totui, alte dou
ntrebri adiionale au devenit importante odat cu dezvoltarea geneticii: 3.
Dece aceast persoan are aceast problem (afeciune) acum? 4. Exist
ci / mijloace pentru a preveni sau reduce o problem viitoare (pentru
aceast persoan sau familia sa)? Aceste dountrebri necesit cunotine
sporite de fiziopatologie i genetic. Aa cum am artat, abordarea/
gndirea genetic se bazeaz pe trei principiifundamentale: 1)
individualitatea (unicitatea) genetic a fiecrei persoae ; 2)rolul important al
factorilor genetici n producerea bolilor sau a predispoziiei la
diferitembolnviri; 3) transmiterea genelor mutante la ali membri ai
familiei, ceea ce face ca familia s fie o unitate de interes i aciune . Cele
trei componente majore ale abordrii(gndirii) genetice se pot rezuma n
sintagme cunoscute:
nu exist boli ci numai bolnavi; aproape
orice boal are o component genetic; nu exist boli ci familii de
bolnavi.

30. Definitie: Genom reprezinta un segment din molecula deADN

(cromozomial sau mitocondrial) sauADN (cromozomial sau mitocondrial)
sauARN (la retrovirusuri) ce detine informatia ARN (la retrovirusuri) ce
detine informatia genetica necesara sintezei unui polipeptid.genetica
necesara sintezei unui polipeptid. Structura genei: Genele sunt redate prin
simboluri din 1-5 litere, care desemneaz succint caracterul afectat n
limbile latin sau englez. Tipul normal (slbatic) al caracterului respectiv
se noteaz cu semnul +. Genele aprute prin modificarea genelor normale
sunt numite gene mutante. De regul, genele slbatice sunt dominante
(predomin n prima generaie).n rezultatul procesului de mutaie, una si
aceeasi gen poate aprea sub mai multe forme discrete, cunoscute sub
denumirea de alele. Alelele sunt expresii difereniate ale unui caracter. n
fiecare cromozom exist doar o singur gen alel. n organismele diploide,
fiecare gen se afl n doz dubl n cei doi cromozomi omologi, ocupnd
acelasi locus si fiind gene identice (alele). n cazul n care gena a suferit
mai multe procese mutaionale n aceti loci se pot gsi gene polialele.n
funcie de plasarea lor n autozomi sau heterozomi, genele pot fi
autozomale sau heterozomale. n cazul plasrii lor n heterozomi, genele
manifest fenomenul de sex-linkage, transmindu-se cu frecven mai
mare la unul dintre sexe.Genele structurale codific diferite proteine cu rol
structural sau enzimatic. Cele operatoare declanseaz sau nu activitatea
genelor structurale. Genele reglatoare controleaz si dirijeaz activitatea
genei operatoare si a genei structurale.Proprieti: 1. Se replica; 2.E
specific: - codific o molecul polipeptidic; - determin un caracter; 3.
Are o aciune dozat asupra fenotipului - posibilitatea sintezei unei anumite
cantiti de produs genic (ARNm i molecule polipeptidice); 4. Este stabil
de-a lungul mai multor generaii: - dar exist - gene nestabile genele pentru
Ig.; genele pentru receptorii olfactivi, genele pentru diveri xenobiotici. 5.
Este n relaie cu factorii de mediu (interni (ne)genetici, i externi): factorii de mediu pot modula (mri sau micora expresia genei); - factorii
de mediu pot modifica expresia genei (expresie patologic, nonexpresie) !!! determin expresivitatea variabil a unui caracter n la diferite
persoane n diverse condiii de mediu. 6. Poate avea aciune pleiotrop
Pleiotropia primar (ex. s. Marfan) - determinat de aciunea multipl a
produsului genei proteinei; Pleiotropia secundar (ex. anemia cu HbS)
determinat de consecinele secundare ale aciunii proteinei. 7. Variabilitate
G. poate exista n m. m. forme moleculare polialelism: - prin mutaii
modificarea secvenei nucleotidice apar variante noi ale genei alele Ex.
gr sanguin AB0 este controlat de o pereche de loci de pe crs 9 cu mai
multe variante alelice A1, A2, B i O - alelele multiple controleaz
diferite stri sau forme alternative ale unui caracter; - caracterul controlat de

o serie de alele multiple - caracter polimorf; - 25% din genele umane au

variante alelice multiple. Clasificare:1. n dependen de produsul genic:
gene de cl.I pentru ARNr gene de cl. II pentru ARNm i proteine
gene de cl.III pentru ARNt, ARNr, ARNsn 2. n dependen de locul
activitii:
gene active n toate celulele/anumite celule, esuturi 3. n dependen de
perioada ontogenetic gene active pe tot parcursul vieii/prenatal/la
pubertate/ adult
4. n dependen de interaciunea cu factorii de mediu gene stabile/plastice
5. n dependen de gradul de expresie: gene normomorfe/izomorfe
/hipomorfe/ hipermorfe/amorfe/neomorf 6. n dependen de numrul de
copii n genom;
gene unice/repetate n tandem sau dispersate 7. n dependen de funcia
produilor genici: enzime ; modulatori ai proteinelor sintetizate
receptori; fact. de transcripie; proteinele matricei intracelulare,
extracelulare; transportori membranari i proteine ; molecule de
semnalizare celular; hormoni; Ig.

31. Principalele probleme ecologice n Republica Moldova.APA:Rul

Bc continua - pericol ecologic, iar pe zi cetrece el se transforma ntr-un
depozit de deeuri menajere. n prezent, dei se ntreprindactiuni pentru
solutionarea problemelor salubrizarii capitalei, situatia n domeniu ramnea
fi alarmanta, iar gunoitile neautorizate nu reprezinta altceva dect
adevarate focare aleunor eventuale explozii ecologice.Deseori, n
apropierea rului Bc se creeaza adevarate depozite de deeuri din sticle i
pungi de plastic, sticle de bere, anvelope i legume stricate, lasate de agentii
economici care activeaza n apropiere. Toate acestea duc la poluarea albiei
rului Bc.Potrivit locuitorilor din zona rului Bc, dei sunt revoltati de
starea acestui ru, vina pentru situatia creata o poarta oamenii i agentii
economici din preajma rului. Spatiile terestre, dupa 1990 s-au conturat
urmatoarele tendinte: diminuarea eruptiilor de gaze n atmosfera de la surse
stationare, fapt determinat de micorarea volumelor de productie
industriala, n primul rnd la marile ntreprinderi industriale,
majorareaeruptiilor de gaze n atmosfera datorita unei sporiri simtitoare a
numarului de unitati detransport; extinderea zonelor de disconfort acustic ca
urmare a creterii intensitatiicirculatiei transportului i parcarii neorganizate
a automobilelor n curti, precum iefectuarii constructiilor n zonele
rezidentiale; nrautatirea calitatii de curatare a apelor desuprafata pe
teritoriul tarii; restrngerea suprafetelor verzi, determinata de
preluareaterenurilor pentru constructii, degradarea masivelor verzi sub
influenta poluarii aerului isolurilor.Aerul: Prezenta poluantilor organici
persistenti n aer se datoreaza emisiilor de la ntrepr. chimice si fabricile de
ardere a deseurilor, tratamentului chimic al plantelor agricole si al
suprafetelor de padure contra bolilor si daunatorilor, evaporarii sisublimarii
lor de pe nvelisul solului etc.Aerul din zonele cu utilizare intensa a
pesticidelor sau din preajma fabricilor deincinerare a deseurilor contine
substante clororganice persistente. n cazurile dispersarii intentionate a
pesticidelor (contra bolilor si daunatorilor culturilor agricole) se simte
unmiros puternic ce irita organele respiratori, cefalee. n Moldova s-au
nregistrat mai multe cazuri, inclusiv n vara anului 2003, cnd unele
persoane au avutde suferit din cauza aflarii n zona cu aer poluat. Se
observa o acumulare sporita a pesticidelor n praful degajat. Masuri:
extinderea participarii cetatenilor la managementul mediului
ambiant,asigurarea educatiei i contientizarii ecologice a populatiei;
zonarea eco-teritoriala, determinarea zonelor eco-antropogene
conformgradului de poluare a ecosistemelor; organizarea carcasei
naturale unitare din punct de vedere ecologic al oraului; recultivarea
terenurilor epuizate;diminuarea deversarii deeurilor
nocive;introducerea tehnologiilor moderne de filtrare a apei potabile,
utilizareaaprovizionarii derivate i repetate cu apa;elaborarea unor masuri
de stimulare a aplicarii unor noi tehnologii n domeniulconservarii
energiei;sustinerea i stimularea mijloacelor de transport sigure i
inofensive pentrumediul ambiant;perfectionarea organizarii circulatiei
rutiere, extinderea capacitatii de trafic amagistralelor, reglementarea
riguroasa a parcarilor auto, construirea ireconstruirea intersectiilor rutiere
i ncruciarilor de trafic;

35.Noiune de ecologie. Obiectul de studiu al ecologiei. tiine ecologice

(autecologie, demecologia,sinecologia). Importana studiului ecologic.

32.Structura cromozomului bacterian. Genomul viral. Hrile

cromozomiale. Genomul viral este reprezentat de o molecula de acid
nucleic ADN sau ARN, niciodata ambele. Genomul viral este caracteristic
fiecarui virus n parte. Masa de material genetic (ADN sau ARN) contine
att gene care codifica sinteza de proteine, ct si segmente de acid nucleic
care nu codifica sinteza de proteine. Genotipul viral este reprezentat de
totalitatea segmentelor de material genetic (gene) care corespund unor
caractere fenotipice manifestate n morfologia virionului matur ca si n
ciclul biologic de infectie si de replicare virala. Hartile cromozomiale
constituie reprezentarea grafica a cromozomi-lor si a genelor care alcatuiesc
diferite grupe de linkage, gene plasate in cromozomi la distante relative,
exprimate in procente de recombinare. Cromozomii uriasi sunt de 150 de
ori mai lungi decat cromozomii metafazici. Ei sunt formati dintr-un mare
numar de cromatide paralele, datorita unei replicari succesive ale
cromozomilor fara ca aceasta sa fie urmata de separarea cromatidelor.
Fenomenul poarta denumirea de politenie. Deci, celulele glandelor salivare
care contin cromozomii politeni raman in profaza si ca urmare nu se mai
divid. Prin colorare, de-a lungul cromozomilor politenici se disting benzi
(intunecate) si interbenzi (luminoase). Primele harti cromozomale au fost
realizate de MORGAN si colab. inca din anul 1920, la Drosophila si la Zea
mays, specii cu insusiri genetice foarte adecvate acestui scop. Rezultatele
notabile in stabilirea grupelor de linkage si constituirea hartilor
cromozomale sunt cunoscute la tomate, grau, orz, gura leului si in ultimul
timp si la om. Prin cunoasterea hartilor cromozomiale, a devenit posibil
transferul anumitor cromozomi sau segmente cromozomiale de la un soi la
altul, sau chiar de la o specie la alta. In acest fel s-au transferat gene utile
pentru procesul de ameliorare a plantelor si animalelor (ex. tranferul
rezistentei la rugini de la speciile salbatice la grau).

34. Teoria cromozomial a ereditii. Principiile teorie cromozomiale

(pe exemplul musculiei Drozophila melanogaster). Teoria cromozomial
a ereditaii a fost elaborat de biologul i geneticianul american Thomas
Hunt Morgan, fiind alctuit din 3 teze: Plasarea linear a genelor pe
cromozomi: conform acestei teze, genele sunt plasate liniar (una dup alta)
pe acelai cromozom; Transmiterea nlnuit sau linkage: conform acestei
teze, n timpul diviziunii celulare, genele din celula mam sunt transmise
celulei fiice n blocuri; astfel, raportul de segregare se modific pentru
genele aflate pe aceiai cromozomi, iar pentru genele aflate pe cromozomi
diferii segregarea decurge dup legile mendeliene; Schimbul reciproc de
gene (crossing-over): conform acestei teze, cromozomii omologi fac
schimb reciproc de gene, formndu-se cromozomi recombinai. In
cercetarile sala experimentale a folosit ca material de studiu musculita de
otet (Drosophila melanogaster).Caracteristici: traieste pe medii ieftine de
laborator (fructe aflate in fermentatie); numarul de cromozomi este mic :
2n=8;cromozomii sunt mari,vizibili la microscop ; in glandele salivare ale
larvei musculitei de otet se gasesc cromozomi uriasi (politeni); prezinta un
numar mare de mutatii pentru caractere distincte; Metoda de lucru folosita
este hibridarea.Th.Morgan a incrucisat musculite normale cu cele mutatnte
sau cele mutante intre ele,pentru a demonstra modul de transmitere a
caracterelor ereditare prin intermediul genelor plasate in cromozomi.
Importanta : elaborarea tezelor teoriei cromozomiale a ereditatii.Pe baza
experientelor de hibridare, a constatat ca unii hibrizi in generatia F2 nu se
supun legii segregarii independente a perechilor de caractere,deoarece apar
si alte tipuri de segregare.Termenul de recombinare genetica a fost introdus
in stiinta de Th.Morgan.recombinarea intercromozomiala se realizeaza prin
crossing-over.Morganismul absolutizeaza rolul cromozomilor in
transmiterea caracterelor ereditare si ignora ereditatea
extranucleara,realizata prin plasmagene

Ecologia este o tiin biologic de sintez ce studiaz interaciunea dintre

organisme, plante i mediul n care ele triesc (abiotici i biotici). Pentru
aceasta ecologia analizeaz ndeaproape structura, func ia i productivitatea
sistemelor biologice supraindividuale (populaii, biocenoze) i a sistemelor
mixte (ecosisteme). Primul savant care a reliefat principiul interaciunii n
lumea vie a fost Charles Darwin. Darwin a observat c diferitele specii se
influeneaz reciproc prin activitile lor i c de aceste interac iuni
reciproce depinde succesul unei specii n lupta pentru existen. Ideile lui
Darwin au fost dezvoltate de zoologul Ernst Haeckel care a fost primul care
a formulat termenul de ecologie n anul 1866. Ecologia dup Ernst Heinrich
Haeckel (1866): Studiul interaciunilor dintre organismele vii i ambient i
organismele vii ntre ele n condiii naturale Autecologia: ecologia
speciilor individuale, rspunsul acestora la stimuli, adaptarea. Sinecologia:
ecologia ansamblului speciilor; Demecologia: ramura a ecologiei , caract.
schimbri de studiu n mrime populaiilor , relaia dintre grupuri din cadrul
ei, sub influena factorilor de mediu i a cauzelor acestora.
36. Niveluri de organizare a materiei vii (molecular, celular, esut i
organe, organism). Caracteristica acestor niveluri.Molecular
reprezentat de moleculele din care sunt formate organismele. n compoziia
materiei vii sunt prezente att substane anorganice (apa, ioni anorganici),
ct i substane organice. Dintre acestea o importan decisiv o au
biopolimerii (acizi nucleici, proteine, polizaharide), dar i substanele mai
simple, cum ar fi mono-, di-, oligozaharidele i lipidele. Celular
reprezentat de celule att procariote, ct i eucariote; att cele ce duc o via
solitar, ct i cele din componena organismelor pluricelulare. Scara
obiectelor biologice Tisular - celulele specializate cu funcii i structur
similare formeaz esuturi. Prin asocierea programat a diferitor esuturi se
formeaz organe i sisteme de organe ce asigur fiziologia organismului
pluricelular. Organe reprezentat prin diferite organe in cadrul unui
organism. Culturile izolate de celula, tesuturi sau organe pot fi mentinute in
afara organismului(in vitro) timp indelungat. Insa aceste sisteme nu se pot
dezvolta independent, deoarece nu poseda toate insusirile viului (de
exemplu autoreglarea, autoreproducerea) Nivelurile de integrare contribue
la organizarea vierii. Insa doar acele niveluri care poseda un caracter de
universalitate alcatuesc niveluri de organizare. Ele au o organizare
specifica, proprie numai sistemelor logice, in cadrul carora se realizeaza
toate insusirile viului.

37.Direciile i cile evoluiei lumii organice. Progresul i regresul

biologic. Corelaia dintre cile i direciile evoluiei lumii organice.
Pe parcursul istoriei naturii vii, dezvoltarea ei sa realizat de la simplu la
compus, de la organisme primitive, la cele desavirsite.Procesul evolutiei se
desfasoara neintrerupt in directia adaptarii maxime a organismelor vii la
conditiile mediului ambiant(creste adaptibilitatea urmasilor in comparatiecu
parintii). Progresul biologic asigura cresterea numarului si o raspindire mai
larga a speciei date. Se deosebesc trei cai ale progresului biologic:
Aromorfoza-este dezvoltarea grupelor de organisme cu iesire in alta zona
adaptiva dobindind noi adaptari. dezvoltarea acomodarilor,largirea mediului
de trai. De ex in evolutia mammiferelor au fost identificate urmatoarele
aromorfoze: aparitia invelisului pilos, nasterea de pui viu, hranirea puilor cu
lapte, dezvoltarea plaminilor etc.,la plante intilnim urmatoarele aromorfoze:
aparitia epidemiei, stomatelor,floriloretc. aromorfoza este un proces
indelungat, ce are loc pe baza variabilitatii ereditare si a selectiei naturale.
Ideoadaptarea-adaptarea organismelor vii la mediul extern, permitind
organismelor dezvoltarea progresiva fara restructurari principale a
organismelor lor biologice. Degenerarea-cale a evolutiei legate de
patrunderea organismelor vii intrun mediu de viata mai simplu,cu
simplificarea structurii si modului lor de viata.Ex la speciile care traiesc in
pesteri are loc reducerea organelor de vaz, depigmentarea, ele
devinmaiputin active.Ideoadaptarea poate fi rezultatul schimbarii nivelului
de organizare odata cu pastrarea legaturilor tipice cu mediul sau rezultatul
adaptarilor la conditiile inguste de viata. Organismele vii le sint
caracteristice diferite tipuri de specializare. 1.specializarea dupa tipul de
nutritie(crabii)2.specializarea prin super dezvoltare si obtinerea marimilor
gigante(dinozaurii)3.specializare prin pierderea aromorfozelor
stramosilor(viermii paraziti)4.specializarea dupa conditiile specifice de
trai(structura radacinii, florii, structura membrelor la animale).Caile
progresului biologic se afla intro interdependenta reciproca, deoarece:
1.fiecare specie in limitele ei de existenta, determinata de factorii mediului
inconjurator, se adapteaza la anumite conditii de trai, 2.reorganizarea
formelor deja existente poate fi rezultatul atit al progresolor, cit si al
regreselor morfofiziologice.3.organismele, o data pasind pe o cale noua de
dezvoltare, de asemenea se adapteaza la noiile conditii de viata.Evolutia
biologica se caracterizeaza prin caracterul nespecializat al grupelor de
origine.Liniile evolutive noi iau nastere din taxoni, care nu au un caracter
profund specializat, ci se deosebesc prin trasaturi cu valoare generala,
universala si primitiva. Dupa particularitatile sale de dezvoltare putem
distinge evolutie monofilectica,parafilectica si polifilectica.

38. Motenirea grupelor sangvine la om. Noiune de codominan.

Motenirea grupelor sangvine la om se caracterizeaz printr-o complexitate
deosebit. Sistemul de grupe sangvine implic peste 60 de grupe de gene
(ex: sistemele Lewis, Kell, Duffy, Kidd, Hg etc). Unul dintre cel mai
important sistem de clasificare a grupelor sangvine este AB0. Acest sistem
se bazeaz pe prezena sau absena antigenelor A i B pe suprafa a
eritrocitelor i a anticorpilor alfa i beta n serul sangvin. Grupa noastr
sangvina este o caracteristic motenit de la prinii notri. Antigenii
sistemului A, B, 0 sunt transmisi datorita genelor. Copilul primete doua

gene (una mostenita de la tata si una de la mama) care codeaza grupa

sanguina.
Grupa sanguina este formata la rndul ei din gene alele (alele = versiuni
diferite ale unei gene). A si B sunt dominante, iar 0 este recesiva. O
persoana din grupa A poate avea genotipic: AA sau A0. A fiind dominant i
0 recesiva, se va exprima grupa sanguin A. In cazul grupei AB, ambele
fiind dominante este vroba doar de grupa sanguina AB. Codominan tip
de interaciune intergenic n care ambele gene ale unui organism
heterozigot snt dominante i se exprim n fenotip (ex: sistemul AB al
grupelor de snge)
Ce grupa de sange poti avea

Daca parintii au grupa A& A, copilul poate avea grupa de sange

A sau 0;

Daca parintii au grupa A& B, copilul poate avea gurpa de sange

A, B, AB sau 0;

Daca parintii au grupa A & AB, copilul poate avea grupa de

sange A, B, AB;

Daca parintii au grupa A & 0, copilul poate avea grupa de sange

A sau 0;

Daca parintii au grupa B & B, copilul poate avea grupa de sange

B sau 0;

Daca parintii au grupa B & AB, copilul poate avea grupa de

sange A, B si AB;

Daca parintii au grupa B & 0, copilul poate avea grupa de sange

B sau 0;

Daca parintii au grupa AB & AB, copilul poate avea grupa de

sange A, B sau AB;

Daca parintii au grupa AB & 0, copilul poate avea grupa de

sange A sau B;

Daca parintii au grupa 0 & 0, copilul poate avea grupa 0.

39.Noiune de populaie. Clasificarea populaiilor dup diverse criterii

Populaie toi indivizii unei specii care aparin aceleiai biocenoze, adic
care triesc pe un areal bine determinat. Populaia reprezint o unitate
reproductiv, n care membri ei sunt legai prin schimb permanent de gene.
Orice populaie poart anumii parametri biostatici: dimensiunea populaiei,
densitatea populaiei, rata natalitii, rata mortalitii, structura pe vrste i
raportul ntre sexe.
Clasificarea populaiei:
Dup mrimea teritoriului ocupat
populaii geografice grupri ce ocup teritorii mari, determinate de
adaptri la clim i landaft
populaii ecologice grupri ce ocup teritorii mai mici, influenai de
anumii factori (de regul, factori poluani)
populaii biotopice grupri ce ocup teritorii mici, influenate de
populaiile vecine
Dup modul de reproducere
populaii panmictice se reproduc sexuat,n rezultatul ncrucirii libere

populaii clonate se reproduc asexuat

populaii clonopanmictice se pot reproduce att sexuat ct i asexuat
Dup capacitatea de autoreproducere:
populaii permanente durata lor nu depinde de fluxul indivizilor din
exterior
populaii temporare durata lor depinde de fluxul migraiilor de indivizi
Dup mrime:
populaii mici
populaii mari
suprapopulaii
Dup structura spaial:
populaii difuze animalele sunt dispersate, nu formeaz colonii delimitate,
graie prezenei surselor suficiente de hran i a condi iilor de
reproducere
populaii mozaice animalele sunt dispersate pe teritoriul arealului n
funcie de sursa de hran, adpost. Populaiile pot evolua de la cele
mozaice spre cele difuze i invers.
Populaii pulsative repartizarea animalelor depinde de numrul de indivizi
n populaie, acesta fiind determinat de condiiile de trai
Populaii ciclice repartizarea animalelor depinde de anotimp, care
determin migraia lor (unii peti, psri, mamifere)
40. Explic importana practic a utilizrii celulelor stem.
Celulele stem au captat interesul oamenilor de stiinta si al publicului
datorita potentialei capacitati de a inlocui unele celule bolnave. In prezent
stem sunt folosite in transplantul de maduva hematopoietica, in leucemie,
limfoame, anemie aplastica sau unele afectiuni imune ereditare. Maduva
hematopoietica, ca si sangele, contine celule stem sangvine capabile sa
produca leucocite, eritrocite si trombocite noi si sanatoase. In 1998,
cercetatorii au facut un pas inainte prin izolarea celulelor stem embrionare
si cresterea lor in laborator. Ei au descoperit cum sa stopeze specializarea
acestor celule si cum sa le mentina la un potential maxim pentru
diferentiere. Aceasta descoperire a deschis calea cercetarii unor modalitati
in care aceste celule sa fie directionate pentru a trata boli- de exemplu, cum
pot fi stimulate pentru a produce celule nervoase sau renale noi. Asemenea
celule este posibil sa fie utilizate in tratarea unor afectiuni ca boala
Alzheimer, Parkinson sau insuficienta renala, boli care in prezent nu au
vindecare. O alta descoperire importanta facuta de curand releva faptul ca
celulele stem adulte au fost gasite intr-un numar de tesuturi care nu ar trebui
sa le contina de exemplu in ficat, creier, muschii scheletici, pancreas sau
cornee. Daca aceste celule au fost izolate si crescute in cultura, pot fi
utilizate pentru a forma tesut sanatos acolo unde este nevoie. In plus, unele
cercetari sugereaza ca celulele stem adulte pot fi stimulate sa formeze un
tesut diferentiat, nu neaparat ca cel de origine. Culturile de celule stem pot
fi utilizate, de asemenea, pentru a testa efectele anumitor medicamente pe
diferite tipuri de celule. Daca celulele testate arata ca medicamentele sunt
sigure si eficiente, acestea pot fi ulterior testate pe animale si pe oameni.

41. Ecosistemele naturale i artificiale

Ecosistemul reprezinta un complex ecologic unitar,rezultat din interactiunea
organismelor vii si a factorilor abiotici(temperatura.precipitatii
atmosferice,radiatii naturale,vintetc.).Astfel Pentru modul de viata sedentar
al omului,domesticirea animalelor,necesitatea solului pentru culturile
agricole au determinat substituirea ecosistemelor naturale,care se
caracterizau printro capacitate de autoreglare sporita,cu ecosistemele
artificiale(agroecosisteme).Agroecosistemele sint create si mentinute de
om.Aceste ecosisteme se caracterizeaza printrun sir de particularitati:
1)omogenitatea sporita; 2)capacitatea de autoreglare scazuta; 3)interventia
activa a omului; 4)simplitatea relativa a lanturilor trofice; 5)selectia
naturala.Strategia principala in crearea si valorificarea ecosistemelor
artificiale consta in asigurarea dezvoltarii unei agriculturi
durabile.Exploatind agroecosistemele se urmareste obtinerea unor recolte
mari.Exploatarea ecosistemelor naturale de catre om nu trebuie sa
influenteze capacitatea lor de autoreglare,iar agroecosistemele trebuie sa fie
variate,pentru a exclude formarea deserturilor,solurilor saline sau
acide,eroziunea solului.
42.Noiunea de mutaie. Clasificarea mutaiilor. Factorii mutageni.
Mutaie Modificare ntmptoare n materialul eriditar al celulelor
somatice sau sexuale i care se transmite generaiilor urmtoare. Termenul
de mutaie a fost introdus de Hugo de Vries n 1901.
Factorii mutageni - Factorii mutageni sunt acei factori care determin
producerea de mutaii. Dup natura lor factorii mutageni se clasific n trei
categorii: fizici (diferite radiaii), chimici (diferite substane chimice ca
iperita, emulgatori, substanele cu o structur asemntoare ADN-ului)
i biologici (virusuri, viroizi etc).
Clasificarea
Dupa tipul substratului afectat:
1)Mutatii genice-Substitutii-Deletii-Aditii..
2)Mutatii cromozomiale:-Structurale-Numerice..,,Dupa origine:

I)Mutatii spontane(naturale)
II)Mutatii induse(expirimentale)
1)Factorii mutogeni fizici(radiatia,temperaturile
extreme,ultrasunetul).Dintre factorii mutageni fizici,radiatiile au o
deosebita influenta.Exista radiatii neionizate si ionizate.Radiatiile
neionizate determina reactiile fotochimice,provoaca modificari genetice la
nivelul AND-ului.Radiatiile ionizate afecteaza tesuturile vegetale si
animale,provocind modificari in materialul ereditar,inhiba diviziunea
celulara.
2)Factorii mutageni chimici(agentii alchilanti,analogii purinelor si
pirimidenelor,alte substante chimice mutagene).Agentii alchilanti stagneaza
diviziunea celulara,determina eliminarea bazelor purinice.Analogii
purinelor si piramidinelor provoaca erori de inlocuire in molecula de
ADN.Alte substante chimice mutagene poseda o actiune mutagena mai
pronuntata,au un mecanism specific de actiune.
3)Factorii mutageni biologici(virusuri,micoplasme),provoace diverse
mutatii la nivelul AND-ului sau cromozomilor,afecteaza diferite grupe de
organisme(plante,animale,microorganisme).
43. Noiune de crossing-over. Tipurile de crosiing-over. Motenirea criscros.
Intre doua cromatide-nesurori ce nu apartin aceluiasi cromozom are loc
procesul numit crossing-over-schimbul reciproc de segmente intre
cromatidele-nesurori ale cromozomilor omologi.Tipurile de crossingover:1)Dupa tipul de diviziune celulara:-crossing-over meiotic;-crossingover mitotic sau somatic.2)Dupa nivelul la care are loc ruperea si schimbul
de segmente cromozomiale:-crossing-over inegal;-crossing-over
nelegitim;,3)Dupa complexitatea materialului genetic implicat:-crossingover intergenic;-crossing-over intragenic
44. Variabilitatea genomic (Poliploidia, heteroploidia).
Poliploidia- Cretere a numrului de cromozomi n celulele organismelor
animale sau vegetale fa de numrul obinuit, avnd ca rezultat mrirea
taliei sau a unor organe ale individului respectiv.
Heteroploidia- modificare n plus sau n minus a numrului de cromozomi
caracteristic unei specii.
45. Starea mediului nconjurator n RM. Factorii care provoac efectul
de ser.
Activitatea de prevenire i de refacere a degradrii mediului n Republica
Moldova este un proces continuu, dar eficiena ei presupune o evaluare
sistematic a strii mediului. Iar evaluarea strii mediului este o parte
integrant a procesului de luare a deciziilor.Raportul privind starea
mediului n Republica Moldova are scopul de a oferi acces n timp util la
informaii relevante cu privire la starea actual a mediului n republic i a
tendinelor lui de modificare; a identifica soluiile care ar influena
schimbarea n direcie pozitiv a calitii mediului; a asista luarea deciziilor
n politica de dezvoltare, de management de mediu i de utilizare raional a
resurselor; a sensibiliza opinia public n problemele de mediu n scopul de
a mbunti modul de utilizare, gestionare i evaluare a lui. Una dintre cele
mai importante probleme ecologice globale este efectul de ser. Cauza
principal a acestui efect const n acea cantitate enorma de dioxid de
carbon i altor substane cu efect de ser ce se acumuleaz n stratul aerian
formnd o plapum. Substanele care acioneaz: freonii, metanul, etanul,
oxizii de azot, hidrogenul, apa. Proprietile acestor substane sunt n a a fel
c, ele prin sine dau posibilitate razelor ultraviolete s treac foarte uor
,ajungnd la suprafaa solului ,aceste raze se transform n energie termic,
iar energia termic de la suprafaa solului prin acest strat trece mult mai
greu n aa fel incat se creeaz situaia cu ct plapuma este mai groas cu
att sub ea este mai cald. Acest efect, numit efect de ser, determin
schimbri climatice globale.

46.Reproducerea la plantele cu flori. nmulirea vegetativ la plante

(altoirea, butirea, prin organe metamorfizate).
Angiospermele se reproduc atit sexuat cit si asexuat. Reproducerea sexuat
la plante este realizat prin organul de reproducere specializat numit floare.
O floare hermafrodita confine atat structuri care produc elementele sexuale
masculine, ct i pe cele care conin elementele sexuale feminine.
Mecanismul fecundaiei la angiosperme se desfasoar dup polenizare i
are loc n sacul embrionar. Dup polenizare, grunciorul de polen
germineaz i formeaz tubul polinic care nainteaz spre sacul embrionar.
Nucleul generativ se divide i se formeaz doi nuclei spermatid. Inmultirea
prin butasi se bazeaza pe insusirea pe care o au unele specii de a reconstitui
plante noi din organe sau portiuni de organe, atunci cand sunt detasate de
planta mama si sunt puse in conditii optime de mediu. Partile folosite la
butasire difera de la specie la specie; pot fi butasi din lastari, din tulpini,
frunze, muguri si radacini. Altoire-A introduce o rmuric (anume aleas) a
unei plante n esutul alteia, stabilind n modul acesta un contact ntre

esuturile lor generatoare, cu scopul de a da plantei altoite nsuirile (mai

valoroase) ale altoiului.
47. Procesul de transcripie i translaie. Transcripia reprezint procesul
prin care este obinut ARN pe baza unei matrie de ADN. Civa factori
eseniali sunt parte integrant a acestui proces. Printre acetia se regsesc:
ADN-ul, factorii de transcripie, polimeraza ARN i ATP-ul. Transcripia
ncepe cu o caten de ADN. Aceasta este divizat n cteva regiuni
importante. Cea mai mare dintre acestea este unitatea de transcripie.
Aceast poriune a ADN-ului va fi utilizat efectiv pentru producerea ARNului. Translaia = traducerea informaiei m-ARN n informaie de
constituire a proteinelor. Traducerea lui m-ARN n limbaj proteic este
guvernat de codul genetic, care a fost pusa n eviden n 1964. Exist 43 =
64 triplei de baze diferii, numii codoni. Translatia are loc n ribozomi:
structuri submicroscopice din citoplasm. n timpul translatiei, ribozomul
se mic de-a lungul moleculei m_ARN adaugnd cte un amino acid la
lanul polipeptidic pentru fiecare codon citit.

48.Teoriile evoluioniste. Evolutia este un proces al dezvoltarii continue

,atit in natura cit si in societate. Prima teorie despre evolutie a fost elaborata
de Lamarck care a formulat 2 legi. 1.Modificarea organelor are loc prin
utilizarea
sau
neutilizarea
sub
influienta
conditiilor
de
mediu.2.Transmiterea pe cale ereditara a caracterelor dobindite.cu conditia
mentinerii acelorasi factori de mediu.In cazul utilizarii ,eficacitatea si
marimea organului va creste,iar in caz de neutilizare poate surveni
degenerarea si atrofia.Ex.La girafa s-a marit gitul in urma efortului de a
ajunge la crengile copacilor. Meritul demonstrarii procesului de evolutie ii
apartine lui Dawin.Conform teoriei lui ,speciile lumii contemporane au
provenit pe cale naturala de la unele mai vechi si mai simple.Teoria lui
Darwin constituie un domeniu al stiintei despre caile si legitatile
evolutiei,variabilitatea si ereditatea si selectia naturala.Variabilitatea este
baza aparitiei caracterelor noi,ereditatea este consolidarea
acestor
caractere.Esenta acestei teorii este ca toate organismele descind din unul
sau citva stramosi comuni.

49. Ingineria genetic. Rolul ei n crearea speciilor noi i tulpini de

microorganisme.Ingineria genetica reprezinta un compartiment al
biotehnologiilor moderne ,ce are drept scop valorificarea moleculelor
recombinate de ADN .Moleculele recombinate de ADN sint niste molecule
autonome de ADN ce contin fragmente straine.Ingineria include 3
etape.1.Extragerea chimica a ADN-ului din diferite specii2.Obtinerea unei
molecule recombinate de ADN.3.Transferul si manifestarea molecului
recombinate de ADN in celula gazda.Cu ajutorul tehnicilor ingineriei
genetice s-a obtinut diferiti hormoni a interferonului si plantelor
trangenice.Rolul:S-a reusit obtinerea moleculei recombinate de ADN ce
contine insulina.Ingineria gen.permite obtinerea aproximativ 200 g insulina
pe 1 m3. Ing.genetica permite transferul genelor importante in celulele
vegtale si obtinerea plantelor genetice modificate.Prin aceasta metoda s-au
obtinut plante de cartof,tomate rezistente la patogeni.Se presupune ca va fi
posibil eliminarea anumitor gene mutante din organism(ex anemie).

50.Ecosisteme naturale. Ecosistemul acvatic. Ecosistemul acvatic este un

ecosistem al crui biotop este strns legat de mediul acvatic. Ecosistemele
acvatice sunt clasificate n:ecosisteme acvatice cu ap dulce (lacuri,
iazuri);ecosisteme acvatice cu ap srat (mri).Particularitati :1.densitatea
inalta a apei si variatia preciunii 2.continutul redus de oxigen reducerea
concentratiei de o2 in apa pina la 3 mg/l este un factor de pericol pt
animalele acvatice3.repartizarea diferentiata a luminii in straturile de
apa.Cantitatea luminii se reduce odata cu cresterea adincimii.4.regim salin

specific-speciile de apa dulce nu pot exista in mari ,iar cele marine nu

suporta apa dulce 5.variatia temperaturii-temperatura influienteaza
diversitatea animalelor si plantelor ce populeaza bazinul.Lacurile iarna sint
sarace in vegetatie,dar primavera se dezvolta rapid plante si animale
microscopic.6.viteza curentilor de apa si aciditatea mediului -apa naturala
nepoluata are pH 5-6. Valoarea pH din lacuri si riuri este de 6,5-8,5
7.transparenta apei-scade odata cu marirea concentratiei de subst ce
coloreaza .(ex.alge).In cadrul ecosistemului se pot distinge stratul de
apa(pelagiu) si fundul bazinului(bental).Pelagiul se divizeaza in
epipelagial-adincimea peste 200 m;batipelagial-apa semiobscur lipsit de
plante verzi;abisopelagial-strat intunecos.Bentalul se divizeaza
in:litoral;sublitoral;zona batiala-reg.pantelor abrupt;zona abisala-reg.lejei
bazinului.

51.Noiune de organe omoloage i analoage, convergen, divergen,

progres i regres biologic.Org. omolage au origine comuna ,un plan unic
de organizare ,dar indeplinesc functii diferite.ele indica evolutia
divergenta(de la unstramos comun se diferentiaza mai multe organisme-ex
paleta delfinului,aripa liliacului,piciorul calului,mina omului)Org. analoage
au orgine diferita si un plan diferit de organizare,dar indeplinesc aceeasi
functie,ele indica evolutia convergenta(asemanarea organizarii diferitor
organisme care locuiesc in conditii similare ex inotatoarea pestelui si
paleta delfinului,aripile insectelor si mamefeelor zburatoare.Progres
biologic-asigura dezvoltarea continua,cresterea numarului si o raspandire
mai larga a speciei date.Criterii:1.marirea numarului de indivizi,avind ca
urmare cresterea densitatii.2.largirea arealului.3.diferentierea
progresiva.Extensia arealului duce la aceea ca specia intalneste,la
separare,noi factori ai mediului la care e nevoit sa se adapteze.Regres
biologic-fenomen invers progresului.se caracterizeaza prin micsorarea
diversitatii numarului de indivizi si ingustarea arealului.Regresul biologic
poate duce la disparitia speciei.Cauza generala a regresului e intarzierea
tempoului evolutiei grupei date de organisme fata de viteza cu care se
schimba in mediul inconjurator.Cind conditiile de mediu se schimba prea
rapid,speciile nu reusesc sa se asigure cu adaptari respective.

52.Profilaxia bolilor ereditare i consultaiile medico-genetice.Profilaxia

bolilor genetice include un ansamblu de masuri ce urmaresc cunoasterea si
evitarea cauzelor bolilor genetice, depistarea persoanelor si familiilor cu
risc genetic crescut si diagnosticul precoce al persoanelor afectate.
Profilaxia primara a bolilor genetice urmareste evitarea aparitiei acestor
afectiuni si se realizeaza prin doua mari directii de actiune:1. Prevenirea
aparitiei si/sau transmiterii mutatiilor. Cunoasterea si evitarea agentilor
mutageni din mediu ar putea preveni producerea unor mutatii. Identificarea
agentilor mutageni este posibila prin intermediul unor teste de mutageneza
si aceasta permite evitarea lor prin masuri adecvate de securitate si
educatie; Reducerea varstei reproductive sub 35-38 de ani la femei si 45
de ani la barbati ar putea scadea riscul producerii unor gameti cu anomalii
cromosomice (la femei) sau al unor mutatii genice (la barbati).
Transmiterea mutatiilor la descendenti ar putea fi influentata prin:
diagnosticul presimptomatic al purtatorilor de mutatii dominante (inaintea
reproducerii lor), depistarea heterozigotilor (purtatori de mutatii recesive),
evitarea casatoriilor consanguine (care cresc probabilitatea intalnirii a doi
heterozigoti) .2. Prevenirea aparitiei bolii la persoanele cu predispozitie
genetica poate fi realizata prin: cunoasterea factorilor care determina
predispozitia genetica la boala, identificarea rudelor sanatoase ale
bolnavilor care mostenesc genele de predispozitie, evitarea factorilor de
mediu care determina transformarea predispozitiei genetice in boala.
Profilaxia secundara presupune depistarea precoce a bolii si/sau evitarea
complicatiilor sale. Acest lucru este posibil prin urmatoarele actiuni:
Prevenirea nasterii unui copil cu genotip anormal in cuplurile cu risc
genetic crescut; Contraceptia si/sau fecundarea in vitro. o solutie
alternativa este fecundarea in vitro folosind in locul gametilor persoanei
afectate gameti de la un donator normal. Screeningul si diagnosticul
prenatal. Screeningul prenatal se realizeaza de obicei la 16 saptamani de
gestatie si mai rar in trimestrul I, la 11 saptamani dozand concentratia
unor markeri biochimici in serul matern, care se modifica semnificativ in
sarcinile cu fetusi prezentand defecte de tub neural deschise, sindrom Down
sau alte anomalii congenitale.

53. Maladiile genice legate de dereglri ai metabolismului

(fenilcetonuria, albinismul, alcaptunuria, galactozemia, boala Tay
Sachs). Factorii ce influieneaz asupra apariiei acestor
dereglri.Mutatiile unor gene, la om, pot provoca tulburari grave ale
metabolismului celular, si astfel determina aparitia unor maladii metabolice
ereditare.Fenilcetonuria este provocata de deficienta sau absenta unei
enzime hepatice - fenilalanin-hidroxilaza, care transforma fenilalanina in
tirozina. In aceasta situatie, in organism se acumuleaza acid fenil piruvic,
care se substituie acesteia, degradand metabolismul proteic si afectand
sistemul nervos; acidul fenil piruvic fiind toxic pentru sistemul nervos.
Albinismul este o maladie metabolica ereditara, provocata de o gena
autoosomala-recesiva; maladia apare in marea majoritate a cazurilor la
descendentii indivizilor heterozigoti, aparent sanatosi. Gena mutanta
sintetizeaza enzima tirozinaza care metabolizeaza tirozina in melanina.
Boala se caracterizeaza prin absenta melaninei din piele, par, ochi - boala
este asociata cu tulburari de vedere si sensibilitate la lumina.Alcaptonuria
este o maladie metabolica ereditara, provocata de o mutatie a genei care
blocheaza sinteza enzimei homogenizat-oxidaza din ficat si rinichi. Aceasta
enzima metabolizeaza acidul homo-gentizic (alcaptonul). In lipsa enzimei,
acidul se acumuleaza in sange, trece in urina si, fiind un puternic
reducator, , determinand o coloratie inchisa a urinei.Galactosemia este o
maladie genetica autosomala-recesiva, caracterizata prin incapacitatea de a
metaboliza monozaharidul galactoza. Boala este provocata de absenta unei
enzime, astfel ca monozaharidul galactozo-1 fosfatul nu este metabolizat, el
se acumuleaza in organism avand efecte toxice; apar tulburari
gastrointestinale, deshidratare, retard mintal.Tay Sachs este o tulburare
genetic recesiv autosomal. se prezint o deteriorare neobosite de abiliti
mentale i fizice care ncepe la vrsta de 6 luni i de obicei duce la moartea
pn la vrsta de patru. Aceasta este cauzat de un defect genetic ntr-o
singur gen una defecte copie a genei care motenit de la fiecare printe.
Boala apare atunci cnd cantitile duntoare de gangliosides se
acumuleaz n celulele nervoase ale creierului, n cele din urm duce la
moartea prematur a acele celule.

54.Organizarea materiei vii la nivel de biosferPartea globului pamintesc

care e poluata de organisme vii formeaza biosfera.Majoritatea organismelor
sint concentrate la suprafata pamintului.Se presupune ca biosfera
contemporana contine peste 2 mil.specii de organisme.In componenta
biosferei intra:1.materie vie-biomasa alcatuita din vegetatie si animale.2materie organica biogena-resturile org.moarte .3-materie inerta-subst
anorganica ce formeaza litosfera,hidrosf,atmosf.4-materie bioinertacomplex din materia vie ,organica,biogenica,inerta.5-mat.radioactivaizotopii radioactivi naturali.6-atomi liberi.7-pulbere csmica;8-materie
organica tehnogena.Biosfera se carcter.printrun circuit permanent de
materia si energie cu participarea organismelor vii.Organismele autotrofe
asegura sinteza subst.organice .Pe baza fotosintezei si respiratiei ele mentin
echilibrul dinamic al o2 si co2..Reinoirea biomasei se produce in circa 8
ani.Schimbul de apa in hidrosfera durea circa 2800 ani.In biosfera se realiz
sinteza subst organice si acumularea energiei.

5. Ecosisteme naturale. Ecosistemul terestru aerian (marimea, mediul, originea, structura)

cosistemul reprezinta un complex ecologic unitar rezultat din interactiunea organismelor vii si a factori;pr abiotici. Fiecare ecosistem se caracterizeaza prin elemente constitutive,
ura, marime, functionalitate. Ecosistemele terestre-aeriene sint considerate cele mai diverse dupa componentele lor ecologice. Viata pe uscat a determinat formarea unor adaptari ale
lor si animalelor. La baza diferentierii ecosistemelor terestre se afla diversitatea vegetatiei si prezenta speciilor dominante. Componentele principale ale structurii orizontale a
temelor terestre sint consortiile si sinuziile. Consortiile reprezinta o parte structurala a ecosistemului de dimensiuni mici care reuneste indivizi de diferite specii. Sinuziile reprezinta un
ex de consortii ce intruneste mai multe populatii. Structura verticala a ecosistemelor terestre prezinta o stratificare pronuntata. Ea este determinata de natura vegetatiei, dar include si
cularitatile solului si ale faunei. Fiecare strat reprezinta doar o parte componenta a intregului sitem si nu poate functiona autonom. In cadrul fiecarui strat atit plantele cit si animalele se
eaza la conditiile de trai. Divizarea ecosistemelor in straturi este in mare masura conventionala, deoarece intre ele exista un schimb permanent de materie si energie.

6. Mostenirea caracterelor in cazul interactiunii genelor(dominatia incompleta, alezismul multiplu, pleiotropia, complimentaria, polimeria)Genotipul nu reprezinta o totalitate
a a genelor ci un sistem integral si complicat. In organism functioneaza concomitent o multime de gene localizate intr-o pereche de cromozomi omologi sau in diferiti cromozomi.
ite gene actioneaza asupra manifestarii altor gene. In cadrul ontogenezei, dezvoltarea oricarui caracter al organismului este rezultatul unor interactiuni complexe dintre gene. Tipurile
pale de interactiune a genelor:1. Interactiunea genelor alele. Exista citeva tipuri de interactiune a genelor alele: dominanta incompleta; elelismul multiplu; pleiotropia/ 2.
ctiunea genelor nealele. Exista citeva tipuri de interactiune a genelor nealele: complementaria; epistazia; polimeria. Asadar in cazul interactiunii genelor legii lui Mendel nu sint valide,
gregarile clasice sint modificate: Dominatia incompleta. Dominanta reprezinta predominarea efectului unei gene din perechea de gene alele, manifestindu-se prin faptul ca alela
anta suprima manefestarea alelei recisive. In cazul dominantei incomplete gena dominanta inhiba incomplet actiunea genei alele. La heterozigoti functioneaza ambele gene la nivel de
p, caracterul se manifesta in forma intermediara. Alelismul multiplu/In populatie se intilnesc uneori nu doar doua gene alele ci mai multe, fiecare individ poate avea cel mult 2 gene
Pleiotropia reprezinta determinarea citorva caractere de o singura gena. Complementaria reprezinta un fenomen in cadrul caruia 2 gene nealele, intilnindu-se intr-un genotip, formeaza
acter nou care nu seamana cu nici unul format fara interactiune, acest tip de ereditate este foarte raspindit in natura: culoarea corpului la soareci, forma crestei la gaini, coloritul
ului la papagali

7. Produsele modificate genetic. Avantajele si dezavantajele.Principiul de producere a unui organism modificat genetic consta in prelevarea de material genetic, modificarea acestuia
rocedee de laborator si introducerea intr-un alt organism, in vederea obtinerii de caracteristici noi. Sunt selectate diverse gene de la aceleasi specii, dar si de la specii diferite si
erate de la un organism la altul. Alimentele modificate genetic sunt obtinute din plante care au fost modificate genetic, plante ale caror seminte au fost apoi cultivate. Primele alimentele
icate genetic au aparut in 1990 si au fost obtinute din soia, porumb, seminte de bumbac si canola (rapita). OMG-urile si alimentele obtinute din acestea au fost evaluate pentru a se
determina daca au efecte directe asupra sanatatii.Exista trei aspecte principale si anume: alergenicitatea, transferul genetic si transferul natural al genelor transferate artificial la
lte culturi. In privinta alergenicitatii, nu au fost evidentiate efecte de acest gen care sa fie legate de alimentele modificate genetic. Transferul de gene din alimentele modificate genetic
anismul uman este foarte putin probabil, spun expertii. Acest aspect este foarte important, mai ales pentru genele care induc rezistenta la substantele chimice, adica la antibiotice. Dar
pertii recomanda neutralizarea proceselor de transfer al genelor de rezistenta la antibiotice. Transferul natural in culturi si amestecarea semintelor provenite din culturile naturale cu cele
nite din culturile modificate genetic ar putea afecta siguranta alimentelor. Avantaje: ca avem fructe si legume proaspete pe tot parcursul anului. Dezavantaje: produsele OMG distrug
ii, ficatul, pancreasul i pot provoca impoten. Medicii se confrunt tot mai des cu sindroame alergice noi din cauza creterii toxicitii alimentelor. Genele nou-inserate pot produce
ne la care unii oameni au alergii. Cele mai frecvente alergii sunt fa de lapte, ou, pete, soia, cereale.

8.Asemnrile i deosebirile dintre molecula de ADN i ARN. Structura unui nucleotid de ADN i ARN.Exista doua tipuri de acizi nucleici:ADN si ARN care au un rol important
sinteza proteinelor si in transmiterea informatiei ereditare de la o generatie la alta.Molecula de acid nucleic e formata dintr-un lant de nucleotide.Fiecare nucleotide include trei
ule associate,o baza azotata,o glucida si radicalul acidului fosforic.Molecula de ADN are o structura complexa,fiind formata din 2 catene spiralate una in jurul alteia.Fiecare catena de
e constituita din nucleotide,al caror numar poate ajunge pina la citeva mii sau milioane.Acidul fosforic si glucida(dezoxiriboza sint similar la toate nucleotidele.Bazele azotate sunt de 4
Adenina(A),timina(t),guanine(g) si citozina(c).A+G\T+C=1.Nucleotidele sunt unite in lantul polinucleotidic prin legaturi fosfodiesterice,formate intre 2 pentoze vecine.Cele 2 catene
ND se leaga intre ele prin bazele azotate ale nucleotidelor,ca urmare,catenele au o structura complementara si poseda o orientare spatial opusa.ARN-ul se aseamana cu AND,dar are
particularitati.El e alcatuit dintr-o singura catena,formata dintr-un lant de nucleotide.Fiecare nucleotide e constituita din radicalii a trei molecule:a unei baze azotate,a unei
e(riboza) si a acidului fosforic.Bazele azotate care intra in compozitia nucleotidelor,sint:Adenina(A),guanina(g),citozina(c)si uracilul(U).In celula exista citeva tipuri de ARN:de
ort,mesager si ribosomal.Toate aceste tipuri au forme si dimensiuni diferite si se formeaza pe matricea de AND.Ele participa la transmiterea informatiei ereditare prin biosinteza
nelor.

9. Echilibrul dinamic n cadrul ecosistemului.Mediul cuprinde o diversitate mare de comunitati de plante si animale,care interactioneaza intre ele.In cadrul ecosistemului se
eaza conservarea,gestionarea si exploatarea resurselor proprii-fenomene care asigura mentinerea echilibrului dinamic in ecosistem.Ecosistemele realizeaza un permanent schimb de
e si energie cu mediul inconjurator.Datorita fluxului permanent de materie si energie,ecosistemele se reinnoiesc cu regularitate,isi compenseaza pierderile .Principalii parametric vitali
sistemului sint mentinuti in jurul unor valori medii,asigurind starea de echilibru dynamic.Starea de echilibru dynamic se datoreaza proprietatii de autoreglare a ecosistemului.Intr-un
stem complex fiecare specie e supusa unui control multiplu din partea unui control multiplu din partea unui numar relative mare de specii.Diversitatea speciilor asigura,stabilitatea
nozei in caz de eliminare a uneia sau altei specii.In conditiile natural,intr-un anumit teritoriu seriile de biocenoze se succed,fenomenul dat se numeste succesiune.Natura succesiunilor
fi determinate de un sir de factori,printer care conditiile climatic,natura organismelor,modificarile determinate de activitatea organismelor.Cu timpul ecosisteme ating starea de climax
caracterizeaza printr-o capacitate sporita de autoreglare si mentinere a echilibrului dynamic.In concluzie-e nevoie de multa prudent in interventiile omului la organizarea ecosistemelor
l.

0.Principiile evoluiei biologice (microevoluia i macroevoluia)Evolutia e un proces al dezvoltarii continue,atit in natura cit si in societate,care prin schimbari cantitative asigura
ormari calitative radical.Ea influenteaza toate nivelurile de organizare supraindividuala-de la populatie si specie pina la increngatura si regn.Evolutia grupelor mari taxonomice(de
plu,ordin,clasa,increngatura)e desemnata prin termenul macroevolutie,iar evolutia grupelor mici(ex:specie)-microevolutie.Microevolutia reprezinta procesul de reorganizare adaptive a
atiilor,ce include aparitia de noi variatii sub actiunea selectiei natural,pina la formarea de noi specii.Aparitia unei specii noi reprezinta procesul essential al evolutiei biologice.Prin
se intelege totalitatea de indivizi genetic asemanatori dupa caractere morfologice,fiziologice,biochimice,ce se pot incrucisa liber si da urmasi fecunzi,sint supusi acelorasi factori ai
lui si ocupa un anumit areal.Criteriile speciei:1.criteriul morphologic-presupune asemanarea morfologica a indivizilor unor specii.2.criteriul
ogic(metabolismul,reproducerea)3.criteriul biochimic,4.criteriul genetic-asemanarea dupa cariotip,5.criteriul ecologic,6.criteriul geographic.Stiinta care se ocupa cu studiul evolutiei
organice se numeste evolutionism.

1. Screeningul neonatal.Screening-ul neonatal permite depistarea precoce, imediat dupa nastere, a unor bolicongenitale rare, dar grave.Testarea nou nascutilor se face n maternitate de
personalul specializat in a doua sau a treia de viata (la 36-72 de ore dupa nastere) si, optional, n a doua saptamana de viata. Nou nascutul este testat prin colectarea ctorva picaturi de
de la nivelul calciului pe un card special ce contine un filtru. Dupa uscare (2-4 ore), proba se trimite la laborator. Pentru detectarea bolilor congenitale grave ale inimii se poate efectua
cardiograma sau, in absenta unui specialist si a ecografului, se poate efectua un test simplu cu ajutorul unui pulsoximetru.

2.Bazele citologice ale ereditii. Ciclul celular. Eucromatina i heterocromatina. Cromozomii sunt elemente dinamice si constante ale celulei cu functii genetice esentiale.
erea dintre AND si proteine se numeste cromatina. Prezinta diferite grade de condensare si se prezinta sub doua tipuri morfofunctionale distincte : eucromatina si heterocromatina
ficare facuta de E.Heitz in 1928).Eucromatina:este putin condensata si slab colorata prezinta mult AND nerepetitiv bogat in perechi de baze G-C si proteine nonhistonice reprezinta
activa genetic a cromatinei se replica precoce la inceputul fazei S alcatuieste benzile R din cromozomi Heterocromatina-este puternic condensata si intens colorata prezinta AND
iv bogat in A-T si histone desi inactiva genetic indeplineste anumite functii celulare precum : stabilizeaza centromerul si telomerele cromozomului, intervine in desfasurarea meiozei
napsa cromozomilor omologi) si probabil in diferentierea celulara este de doua feluri : constitutiva si facultativa ( clasificare facuta de S.Brown in 1975).Ciclul celular este perioada de
dintre apariia unei celule i ncheierea propriei sale diviziuni.Reproducerea celulelor asigura procesul de crestere,si de regenerare a tesuturilor.Exista 2 tipuri de reproducere
ra;prin diviziune directa-amitoza,prin diviziune indirecta-mitoza(la celulele somatice)si meioza(la celule specializate).Interfaza n interfaz celula continu s creasc , timp n care i
az mrimea i i replic ADN-ul. Aceast etap a ciclului celular poate fi mprit n trei faze (faza G1,faza S i faza G2) Faza G1: este perioada de cretere celular. n aceast faza

lula sintetizeaz i acumuleaz ARN pentru sinteza proteic, i proteine reglatoare, enzime pentru sinteza ADN.
G1 are o durat variabil, chiar cea mai variabil a ciclului celular, astfel:
S:: n aceast perioad are loc sinteza ADN-ului, ce dureaz n mod normal 6-12 ore. n acest rstimp se produce replicarea genomului i continu sinteza proteic i sinteza ARN..
G2: este etapa dintre sinteza ADN i mitoz, unde celula continu s sintetizeze ARN i proteine, astfel pregtinduse pentru diviziunea celular.
a cuprinde dou mari grupe de fenomene:
iunea nucleului (cariokinaza);
iunea citoplasmei (citokineza). Anafaza
za ncepe n momentul cnd cromozomi sunt desprii, permind fiecrei cromatide s fie tras spre polul fusului mitotic. n anafaz cromatidele sunt considerate cromozomi. Aceast
dureaz cteva minute. Telofaza
t etap ncepe n momentul cnd cromozomi separai ajung n polii fusului mitotic.
ofaz se produc mai multe modificri, acestea fiind:
zasambleaz microtubuli kinetocorici i se formeaz microtubuli interfazici;
ambleaz un nou nveli nuclear n jurul fiecrui set de cromozomi, care ncep apoi s disperseze;
oni ce au disprut n profaz reapar;
ii celulelor fiice sunt observabili, la sfritul mitozei, iar formarea celulelor fiice separate are loc numai odat cu citokinaza(diviziunea plasmei).

3. Cartea Roie a RM. Exemple de specii de plante i animale pe cale de dispariie.

roblema proteciei florei i faunei Republicii Moldova este astzi la scar naional o chestiune de prim-ordin, ntruct exist o tendin de reducere sau chiar de dispariie a mai multor
de plante i animale.Cartea Roie a Republicii Moldova cuprinde specii de organisme pe cale de dispariie: 126 specii de plante, dintre care:81 specii de angiosperme,1 specie de
sperme,9 specii de pteridofite,10 specii de briofite,16 specii de lichenofite,9 specii de micofite;116 specii de animale, dintre care:14 specii de mamifere,39 specii de psri,8 specii de
,1 specie de amfibieni,12 specii de peti,1 specie de ciclostomate,37 specii de insecte,1 specie de crustacee,3 specii de molu te.
omparnd numrul actual al speciilor de animale si plante vulnerabile, periclitate si critic periclitate cu cel de acum 15-20 de ani, putem ajunge cu facilitate la concluzia c starea
gic a multora a devenit critic. Dac prima ediie a Crii Roii includea 29 specii de animale si 26 specii de plante, apoi ediia de fat cuprinde 126 specii de plante si 116 de animale
ia respectiv reprezint un semnal alarmant si demonstreaz necesitatea ntreprinderii unor aciuni urgente si eficiente n scopul conservrii, protejrii si restabilirii ecosistemelor si, n
l a speciilor de plante si animale rare ameninate cu dispariia sau pe cale de dispariie