Ma?

ina Enigma
De la Wikipedia, enciclopedia libera
Prizele, tastatura, lampile si controalele rotoarelor asa cum se vad pe capacul
interior al unei masini militare germane Enigma cu trei rotoare
Ma?ina Enigma este numele unei familii de ma?ini electromecanice criptografice c
u rotoare utilizate pentru a genera cifruri pentru criptarea ?i decriptarea de m
esaje secrete. Enigma a fost folosita comercial de la nceputul anilor 1920, fiind
adoptata ?i de armatele ?i serviciile guvernamentale ale mai multor ?ari cel mai
celebru caz fiind cel al Germaniei naziste nainte de ?i n timpul celui de-al Doile
a Razboi Mondial.[1] Au fost produse, de-a lungul timpului, o varietate de model
e diferite de Enigma, dar modelul armatei germane, Wehrmacht Enigma, este versiu
nea cel mai adesea studiata.
Ma?ina a capatat notorietate deoarece criptologii Alia?ilor au reu?it sa decript
eze un mare numar de mesaje care fusesera cifrate cu aceasta ma?ina. Decriptarea
a devenit posibila n 1932 datorita criptografilor polonezi Marian Rejewski, Jerz
y Rzycki ?i Henryk Zygalski de la Biroul de Cifruri. La jumatatea lui 1939, metod
ele de reconstruc?ie ?i descifrare au fost prezentate de Polonia Regatului Unit
?i Fran?ei. Informa?iile ob?inute din aceasta sursa, denumite Ultra, au reprezen
tat un ajutor semnificativ pentru efortul de razboi al Alia?ilor. Influen?a exac
ta a Ultra nu este ?tiuta cu exactitate, dar o evaluare des ntlnita este cea ca sfr
?itul razboiului din Europa a venit cu doi ani mai devreme datorita decriptarii
cifrurilor germane.[2][3]
De?i cifrurile Enigma au slabiciuni criptografice, n practica, doar n combina?ie c
u al?i factori semnificativi (gre?eli de operare, defecte procedurale, o ma?ina
sau un caiet de coduri capturate ocazional) criptografii Alia?ilor au reu?it sa
descifreze mesajele.[4]
Ma?ina este dotata cu o tastatura prin care se introduce textul clar simbol cu s
imbol, iar la capatul celalalt (imprimanta sau tablou cu becuri) rezulta simbolu
rile criptate. Acestea sunt calculate n func?ie de starea rotoarelor (care se act
ualizeaza cu fiecare tasta apasata), rotoare care controleaza traseele circuitel
or electrice de la intrare la ie?ire. Versiunile ini?iale au fost simple, dar n m
od constant s-au adaugat complica?ii la mecanism, pentru cre?terea securita?ii c
ifrului, cum ar fi cre?terea numarului de rotoare ?i adaugarea unui tablou de pr
ize prin care se puteau substitui suplimentar perechi de simboluri.
Se mai pastreaza nca ma?ini Enigma func?ionale, n muzee, unele chiar n stare de fun
c?ionare, iar valoarea lor n licita?ii este de ordinul zecilor de mii de dolari.
Rolul istoric al acestor ma?ini ?i al criptanalizei lor a fost reflectat n unele
lucrari artistice, mai ales n Polonia, ?ara care a avut o contribu?ie semnificati
va la descifrarea mesajelor Enigma.
Cuprins
1
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
2
2.1
2.2
3
3.1
3.2

[ascunde]
Descriere
Rotoarele
Schimbarea de stare
Roata de intrare
Reflectorul
Tabloul de prize
Accesorii
Descrierea matematica
Proceduri de utilizare a ma?inii Enigma
Indicatorul
Abrevieri ?i moduri de lucru
Istoria ?i dezvoltarea ma?inii
Modelul comercial
Ma?ina Enigma militara

4
Ma?ini Enigma ramase
4.1
Ma?ini derivate din Enigma
5
n fic?iune
6
Note
7
Bibliografie
Descriere[modificare | modificare sursa]
Diagrama de cablaje a unei masini Enigma, aratnd calea curentului electric. Cheia
A este codificata n lampa D. D produce A, dar A nu produce niciodata A.
Actiunea de substitutie de simboluri a rotoarelor Enigma pentru doua litere cons
ecutive curentul trece printr-un set de rotoare, n jurul reflectorului, si napoi pri
n rotoare. Liniile gri reprezinta alte circuite posibile n cadrul fiecarui rotor,
circuite cablate la contactele fiecarui rotor. Litera A este criptata diferit l
a doua apasari consecutive, nti n G, si apoi n C. Aceasta pentru ca rotorul din drea
pta si-a schimbat starea, trimitnd semnalul pe o ruta complet diferita.
Ca ?i alte ma?ini cu rotoare, ma?ina Enigma este o combina?ie de sisteme mecanic
e ?i electrice. Mecanismul mecanic consta dintr-o tastatura; un set de discuri r
otative denumite rotoare aranjate unul lnga altul pe un ax; ?i un mecanism de sch
imbare a starii care rote?te unul sau mai multe rotoare la fiecare apasare a une
i taste. Mecanismul exact variaza de la versiune la versiune, dar cea mai des fo
losita forma este ca rotorul din dreapta sa ?i schimbe starea cu un pas la fiecar
e apasare, ?i ocazional declan?eaza ?i mi?carea rotoarelor nvecinate. Mi?carea co
ntinua a rotoarelor are ca rezultat aplicarea unei transformari criptografice di
ferite la fiecare apasare de tasta.
Par?ile mecanice se comporta n a?a fel nct sa formeze un circuit electric variabil ci
frarea efectiva a unei litere fiind efectuata electric. La apasarea unei taste,
circuitul se nchide; curentul trece prin diferitele componente ?i n cele din urma
aprinde una din numeroasele lampi, indicnd litera de ie?ire. De exemplu, la cifra
rea unui mesaj care ncepe cu ANX..., operatorul ar tasta nti A, avnd ca rezultat apr
inderea, eventual, a lampii Z; n acest caz, Z ar fi prima litera a textului cifra
t. Operatorul ar trece apoi la cifrarea lui N n aceea?i maniera, ?i a?a mai depar
te.
n stnga, este o diagrama de cablaj a ma?inii Enigma. Pentru a simplifica exemplul,
sunt aratate doar patru componente din fiecare. n realitate, existau 26 de lampi
, taste, prize ?i cablaje n interiorul rotoarelor. Curentul trece de la baterie (
1) prin comutatorul bidirec?ional de litere (2) spre tabloul de prize (3). Tablo
ul de prize permite recablarea conexiunilor ntre tastatura (2) ?i roata fixa de i
ntrare (4). Apoi, curentul trece prin priza (3) neutilizata, deci nchisa prin roata d
e intrare (4), prin cablajele celor trei (n cazul Wehrmacht Enigma) sau patru (n c
azul variantelor Kriegsmarine M4 sau Abwehr) rotoare (5) ?i intra n reflector (6)
. Reflector trimite curentul napoi, pe o cale diferita, prin rotoare (5) ?i roata
de intrare (4), ?i apoi prin priza S conectata cu un cablu (8) la priza D, ?i l
a un alt comutator bidirec?ional (9) care aprinde lampa.
Schimbarea continua a caii electrice prin unitate datorata rota?iei rotoarelor (
care cauzeaza schimbarea contactelor la fiecare litera tastata) implementeaza cr
iptarea polialfabetica ce i conferea ma?inii Enigma un nivel nalt de securitate.
Rotoarele[modificare | modificare sursa]
Ansamblul rotoarelor masinii Enigma. Cele trei rotoare mobile sunt plasate ntre d
oua roti fixe: roata de intrare la dreapta si reflectorul (marcat aici cu B) la
stnga.
Rotoarele (numite ?i ro?i sau tamburi Walzen n germana) formeaza inima unei ma?ini
Enigma. De aproximativ 10 cm n diametru, fiecare rotor este un disc din cauciuc t
are sau din bachelita cu o serie de ace de bronz cu arc pe o parte aranjate n cer
c; pe cealalta parte sunt un numar corespunzator de contacte electrice circulare

. Acele ?i contactele reprezinta alfabetul de regula cele 26 de litere A Z. Cnd sunt

plasate unul lnga altul, acele unui rotor se sprijina pe contactele rotorului vec
in, formnd o conexiune electrica. nauntrul unui rotor, un set de 26 de fire conect
eaza fiecare ac de pe o parte cu un contact din partea cealalta ntr-un ?ablon com
plex. Cablajele difera pentru fiecare tablou.
Structura unui rotor Enigma:
1. Inel cu marcaje
2. Punctul de marcaj pentru contactul A
3. Roata alfabetica
4. Contacte pe placa
5. Conexiuni cu fire
6. Conectoare n forma de ac cu arc
7. Inel de ajustare cu prghie
8. nveli?ul metalic prin care trece axul central
9. Roata de ajustare manuala
10. Roata clichetului
Individual, un rotor efectueaza doar un tip foarte simplu de criptare un cifru cu
substitu?ie simplu. De exemplu, acul corespunzator literei E ar putea fi cablat
cu contactul pentru litera T de pe partea opusa. Complexitatea provine de la uti
lizarea mai multor rotoare n serie de regula trei sau patru ?i de mi?carea regulata a
rotoarelor; aceasta furnizeaza un tip de criptare mult mai puternic.
n cadrul unei ma?ini, un rotor poate fi setat pe una din 26 de pozi?ii. Aceasta s
e poate face manual cu ajutorul unui poten?iometru, a?a cum se arata n figura 2.
Ca operatorul sa cunoasca pozi?ia, fiecare rotor are un inel alfabetic ata?at pe
exteriorul discului, cu 26 de litere sau numere; una dintre acestea se vede pri
ntr-o fereastra, indicnd operatorului pozi?ia rotorului. La primele modele Enigma
, inelul alfabetic era fix; o complica?ie introdusa n versiunile ulterioare o rep
rezinta facilitatea de a ajusta inelul alfabetic relativ la cablarea din centru.
Pozi?ia inelului este cunoscuta sub denumirea de Ringstellung ( setarea inelului ).
Rotoarele con?in fiecare unul sau mai multe marcaje, utilizate pentru a controla
succesiunea de stari ale rotoarelor. n versiunile militare, marcajele se afla pe
inelul alfabetic.
Enigma Armatei ?i a For?elor Aeriene erau echipate cu cteva rotoare; la nceput au
fost doar trei. la 15 decembrie 1938 numarul a crescut la cinci, dintre care tre
i erau alese pentru introducerea n ma?ina. Acestea erau marcate cu cifre romane:
I, II, III, IV ?i V, fiecare cu cte un singur marcaj aflat n diferite puncte ale i
nelului alfabetic. Inten?ia a fost ca aceasta sa fie o masura de securitate, dar
n cele din urma s-a dovedit a fi o slabiciune ce a permis atacurile ceasului (ef
ectuat de polonezi) ?i Banburismus (al britanicilor).
Trei rotoare Enigma si arborele pe care sunt ele plasate n timpul functionarii.
Versiunea navala a ma?inii Enigma utilizata de Wehrmacht a avut mereu mai multe
rotoare dect celelalte servicii: la nceput, ?ase, apoi ?apte ?i n cele din urma opt
. Rotoarele suplimentare, numerotate VI, VII ?i VIII, aveau toate cablaje diferi
te, ?i doua marcaje taiate n ele la N ?i A, avnd ca rezultat o modificare mai frec
venta.
Ma?ina Enigma cu patru rotoare (M4) a Marinei Germane avea un rotor n plus ntr-un
volum egal cu cel din versiunea cu trei rotoare. Aceasta s-a realizat prin nlocui
rea reflectorului original cu unul mai sub?ire ?i adaugarea unui al patrulea rot
or special. Al patrulea rotor poate fi unul din doua tipuri, Beta sau Gamma , ?i nu ?i
schimba niciodata starea, putnd fi pus manual n oricare din cele 26 de pozi?ii.
Schimbarea de stare[modificare | modificare sursa]

Schimbarea starilor masinii Enigma.

Pentru a evita implementarea doar a unui simplu (?i slab) cifru cu substitu?ie,
unele rotoare se roteau la apasarile consecutive ale unei taste. Aceasta asigura
ca substitu?ia criptografica va fi diferita la fiecare simbol, avnd ca rezultat
o cifru cu substitu?ie polialfabetica.
Cel mai adesea, acest scop este ndeplinit cu ajutorul unui clichet. Fiecare rotor
are o roata din?ata cu 26 de din?i; un grup de opritoare sprijina ace?ti din?i.
Acestea avansau la unison cu fiecare apasare de tasta. Daca un opritor ajunge l
a un dinte al ro?ii, acel rotor ?i schimba starea.
n Enigma Wehrmacht, fiecare rotor avea un inel ajustabil. Cele cinci rotoare elem
entare (I V) aveau fiecare cte un marcaj, iar cele ale ma?inii navale VI, VII ?i VI
II aveau cte doua. La un anumit moment, marcajul unui rotor ajunge sa fie aliniat
cu opritorul, permi?ndu-i sa ac?ioneze clichetul urmatorului rotor la urmatoarea
apasare de tasta. Cnd un opritor nu este aliniat cu marcajul, el doar aluneca pu
?in pe suprafa?a inelului fara a ac?iona roata din?ata. ntr-un sistem de rotoare
cu un singur marcaj, al doilea rotor avanseaza cu o pozi?ie la fiecare 26 de ava
nsuri ale primului rotor. Analog, al treilea rotor avanseaza cu o pozi?ie la fie
care 26 de avansuri ale celui de-al doilea rotor. Al doilea rotor avanseaza ?i e
l mpreuna cu al treilea, ceea ce nseamna ca al doilea rotor poate face doi pa?i la
apasarea de taste pasul dublu avnd ca rezultat o reducere a perioadei.[5]
Acest pas dublu cauzeaza devierea rotoarelor de comportamentul unui odometru obi
?nuit. Un pas dublu are loc dupa cum urmeaza: primul rotor avanseaza, ?i mpinge a
l doilea rotor un pas mai departe. Daca al doilea rotor se mi?ca la acest pas n p
ozi?ia marcajului sau, al treilea clichet cade. La pasul urmator, acest clichet m
pinge roata din?ata a celui de-al treilea rotor, trecnd n marcajul celui de-al doi
lea rotor, mi?cndu-l ?i pe acesta a doua oara consecutiv.
Cu trei ro?i ?i un singur marcaj n prima ?i a doua roata, ma?ina are o perioada d
e 26 25 26 = 16.900 (n loc de 26 26 26, din cauza pasului dublu al celui de-al do
ilea rotor.[5]) Istoric, dimensiunea mesajelor era limitata la numere de ordinul
sutelor de litere, astfel existnd un risc redus de repetare a unei pozi?ii n cadr
ul unui singur mesaj.
Pentru a face loc pentru rotorul numarul patru, Beta respectiv Gamma , introduse n 194
2, reflectorul a fost schimbat, facndu-l mai sub?ire ?i al patrulea rotor special
, ?i el mai sub?ire, a fost pus lnga el. n restul mecanismului, nu s-a produs nici
o schimbare. Deoarece existau doar trei clichete, al patrulea rotor nu avansa ni
ciodata, dar putea fi pus manual ntr-una din cele 26 de pozi?ii.
La apasarea unei taste, rotoarele avansau nainte de conectarea circuitului electr
ic.
Roata de intrare[modificare | modificare sursa]
Roata de intrare (n germana Eintrittswalze), sau statorul de intrare, conecteaza
tabloul de prize, sau, daca acesta nu exista, tastatura ?i tabloul de tabloul de
lampi, cu ansamblul rotoarelor. De?i cablarea exacta utilizata este de importan
?a redusa pentru nivelul de securitate, s-a dovedit totu?i a fi un obstacol pent
ru criptanalistul polonez Marian Rejewski n ncercarea sa de a deduce cablajul roto
arelor. Ma?ina Enigma comerciala conecteaza tastele n ordinea secven?ei lor pe ta
statura: Q\rightarrowA, W\rightarrowB, E\rightarrowC ?i a?a mai departe. nsa ma?i
na Enigma militara le conecteaza n ordine alfabetica directa: A\rightarrowA, B\ri
ghtarrowB, C\rightarrowC etc. A fost nevoie de o banuiala foarte inspirata a lui
Rejewski pentru a descoperi modificarea, iar dupa aceasta, el a reu?it sa rezol
ve ?i mai inspiratele sale ecua?ii.
Reflectorul[modificare | modificare sursa]

Cu excep?ia primelor modele A ?i B, ultimul rotor se afla nainte de un reflector

(n germana Umkehrwalze, adica roata de inversare ), o piesa patentata, care deosebea
familia de ma?ini Enigma de diferitele ma?ini cu rotor proiectate n acea perioad
a. Reflectorul conecteaza ie?irile ultimelor rotoare n perechi, redirec?ionnd cure
ntul electric napoi prin rotoare pe un canal diferit. Reflectorul asigura ca tran
sformarea operata de Enigma este propria sa inversa: astfel, criptarea ?i decrip
tarea sunt aceea?i opera?ie ?i este efectuata de acela?i mecanism. Dar reflector
ul i-a dat ma?inii Enigma ?i proprietatea ca nicio litera nu era vreodata transf
ormata n ea nsa?i. Aceasta a reprezentat un defect conceptual grav ?i o gre?eala c
riptografica exploatata ulterior de criptanali?ti.
n modelul C, reflectorul putea fi inserat ntr-una din doua pozi?ii diferite. n mode
lul D, reflectorul putea fi setat n 26 de pozi?ii posibile, de?i nu se putea mi?c
a n timpul criptarii. n Enigma Abwehr, reflectorul ?i schimba starea n timpul cripta
rii, ca ?i celelalte ro?i.
n ma?ina Enigma a armatei germane ?i a for?elor aeriene, reflectorul era fix ?i n
u se rotea; au existat patru versiuni. Cea originala denumita A a fost nlocuita d
e Umkehrwalze B la 1 noiembrie 1937. O a treia versiune, Umkehrwalze C a fost ut
ilizata pentru scurt timp n 1940, probabil din gre?eala, ?i a fost sparta de Hut
6.[6] Cea de-a patra versiune, observata prima oara la 2 ianuarie 1944 avea un r
eflector recablabil, numit Umkehrwalze D, care permitea operatorului ma?inii Eni
gma sa includa modificarea conexiunilor ca parte din cheie.
Tabloul de prize[modificare | modificare sursa]
Tabloul de prize (Steckerbrett) era pozitionat n fata masinii, sub tastatura. La
utilizare, se realizau pna la 13 conexiuni. n imagine, doua perechi de litere au f
ost schimbate (S-O si J-A).
Tabloul de prize (n germana Steckerbrett) permitea o cablare variabila ce putea f
i reconfigurata de operator (dupa cum se vede pe panoul frontal al figurii 1; un
ele din cablurile de conectare se vad n capac). A fost introdus n versiunea armate
i germane n 1930 ?i a fost adoptat ?i de Marina curnd dupa aceea. Tabloul de prize
contribuia semnificativ la puterea criptarii ma?inii, mai mult dect ar fi facuto un rotor suplimentar. Enigma fara tablou de prize poate fi rezolvata relativ u
?or folosind metode manuale; aceste tehnici sunt nsa nvinse prin adaugarea tabloul
ui, iar criptanali?tii Alia?ilor au recurs la ma?ini speciale pentru a rezolva p
roblema.
Un cablu pus pe panoul de prize conecteaza o pereche de litere ntre ele, de exemp
lu, E ?i Q ar putea fi o pereche conectata. Efectul conexiunii era interschimbar
ea celor doua litere nainte ?i dupa unitatea criptografica principala, cu rotoare
. De exemplu, cnd un operator apasa E, semnalul este deviat spre Q nainte de a int
ra n rotoare. Un numar de pna la 13 astfel de perechi puteau fi folosite simultan.
Curentul trecea dinspre tastatura spre tabloul de prize ?i mai departe spre roto
rul de intrare (Eintrittswalze). Fiecare litera de pe tabloul de prize are doua
intrari. Introducerea unei mufe deconecta intrarile superioara (dinspre tastatur
a) ?i cea inferioara (spre rotorul de intrare) ale acelei litere. Mufa de la cel
alalt capat al cablului era introdusa n intrarea altei litere, schimbnd conexiunil
e ntre ele.
Schreibmax era o imprimanta ce putea fi atasata la Enigma, eliminnd necesitatea mun
cii laborioase de notare a literelor indicate de panoul cu lumini.
Accesorii[modificare | modificare sursa]
Atasamentul Uhr
Un accesoriu utilizat de Enigma M4 a fost Schreibmax , o mica imprimanta care tipar
ea cele 26 de litere pe o mica banda de hrtie. Aceasta a eliminat necesitatea ca

un al doilea operator sa citeasca lampile ?i sa noteze literele textului cifrat.

Schreibmax era pus peste ma?ina Enigma ?i era conectat la panoul de lampi. Pent
ru a instala imprimanta, carcasa lampilor ?i toate becurile trebuiau demontate. n
pofida acestui inconventient, ea putea mbunata?i securitatea opera?ionala; impri
manta putea fi instalata la distan?a astfel nct ofi?erul care opera ma?ina nu mai
trebuia sa vada informa?ia decriptata (textul clar).
Un alt accesoriu al ma?inii era panoul de lampi la
ipata cu un panou suplimentar, carcasa de lemn era
?ine. Exista o versiune de panou de lampi ce putea
are necesita, ca ?i Schreibmax, ca panoul de lampi
noul de la distan?a facea posibil ca o persoana sa
a ca operatorul sa-l citeasca.

distan?a. Daca ma?ina era ech

mai mare pentru a-l putea con
fi conectat dupa aceea, dar c
?i becurile sa fie scoase. Pa
citeasca textul decriptat far

n 1944, Luftwaffe a introdus un comutator suplimentar pe tabloul de prize, comuta

tor numit Uhr (ceas). Era o cutie mica ce con?inea un comutator cu 40 de pozi?ii
. El nlocuia prizele ini?iale. Dupa conectarea prizelor, a?a cum se arata n foaia
zilnica de chei, operatorul punea comutatorul ntr-una din cele 40 de pozi?ii, fie
care producnd o alta combina?ie de cablaje. Majoritatea acestor conexiuni nu erau
pe perechi. ntr-o singura pozi?ie a comutatorului, Uhr nu facea dect sa emuleze 9
conexiuni realizate pe panoul de prize.
Descrierea matematica[modificare | modificare sursa]
Transformarea Enigma pentru fiecare litera poate fi specificata matematic ca un
produs de permutari. Presupunnd o ma?ina Enigma a armatei germane sau a for?elor
aeriene, fie P transformarea tabloului de prize, U cea data de reflector, ?i L,
M, R respectiv cele date de cele trei rotoare. Atunci criptarea E poate fi expri
mata ca:
E = PRMLUL^{-1}M^{-1}R^{-1}P^{-1}.
La fiecare apasare de tasta, rotoarele se modifica, schimbnd transformarea. De ex
emplu, daca rotorul din dreapta R este rotit cu i pozi?ii, transformarea devine
\rho^iR\rho^{-i}, unde \rho este permutarea ciclica ce transforma A n B, B n C, ?i
a?a mai departe. Analog, rotoarele stng ?i central pot fi reprezentate ca rota?i
ile de j ?i k ale lui M ?i L. Transformarea de criptare poate fi descrisa ca:
E = P(\rho^iR\rho^{-i})(\rho^{j}M\rho^{-j})(\rho^{k}L\rho^{-k})U(\rho^kL^{-1}\rh
o^{-k})(\rho^{j}M^{-1}\rho^{-j})(\rho^{i}R^{-1}\rho^{-i})P^{-1}.
Proceduri de utilizare a ma?inii Enigma[modificare | modificare sursa]
Utilizarea Enigma necesita o lista de setari zilnice si mai multe documente auxi
liare. Procedurile pentru Enigma marinei germane erau mai elaborate si mai sigur
e dect cele utilizate n alte servicii. Cartile de coduri ale marinei erau tiparite
cu cerneala rosie solubila n apa pe hrtie roz, pentru a fi usor de distrus n cazul
n care ar fi fost n pericol de a fi capturate de inamic. Cartea de coduri de mai
sus a fost luata de pe vasul capturat U-505.
n armata germana, comunica?iile erau mpar?ite ntr-un numar de re?ele diferite, toat
e cu setari diferite pentru ma?inile lor Enigma. Aceste re?ele de comunica?ii er
au numite la Bletchley Park chei, ?i aveau asignate cte un nume de cod, cum ar fi
Red (Ro?u), Chaffinch (Cinteza) ?i Shark (Rechinul). Fiecare unitate care opera
pe o re?ea primea o lista de setari pentru ma?inile Enigma, valabila o perioada
de timp. Pentru ca un mesaj sa fie corect criptat ?i decriptat, att transmi?ator
ul ct ?i receptorul trebuiau sa-?i seteze ma?ina Enigma n acela?i fel; selec?ia ?i
ordinea rotoarelor, pozi?ia de pornire ?i conexiunile de pe tabloul de prize tr
ebuia sa fie identice. Toate aceste setari (care mpreuna formau, n termeni moderni
, cheia) trebuia sa fi fost stabilite anterior, ?i erau distribuite n car?i de co
duri.
Starea ini?iala a unei ma?ini Enigma avea cteva aspecte:

Ordinea ro?ilor (Walzenlage) alegerea rotoarelor ?i ordinea n care sunt ele montate
.
Pozi?ia ini?iala a rotoarelor aleasa de operator, diferita de la mesaj la mesaj.
Setarile inelelor (Ringstellung) pozi?ia inelelor alfabetice relativ la cablarea r
otoarelor.
Setarile prizelor (Steckerverbindungen) conexiunile prizelor de pe tablou.
n versiunile cele mai recente, cablarea reflectorului reconfigurabil.
Enigma a fost proiectata sa fie sigura chiar ?i daca este cunoscuta cablarea rot
oarelor de catre adversar, de?i n practica s-au depus eforturi considerabile pent
ru a o pastra ?i pe aceasta secreta. Daca cablarea e secreta, numarul total de c
onfigura?ii posibile a fost calculat a fi de ordinul a 10114 (aproximativ 380 bi
?i); cnd cablajul este cunoscut ?i cu alte constrngeri opera?ionale, dimensiunea s
pa?iului este redusa la ordinul a 1023 (76 bi?i).[3] Utilizatorii Enigma erau ncr
ezatori n securitatea sa din cauza numarului mare de posibilita?i; la acea vreme,
nu era fezabil ca un adversar sa nceapa macar sa ncerce fiecare configura?ie posi
bila ntr-un atac cu for?a bruta.
Indicatorul[modificare | modificare sursa]
Majoritatea cheilor erau pastrate n vigoare o anumita perioada de timp, de regula
o zi. Totu?i, o pozi?ie ini?iala diferita a rotorului era aleasa pentru fiecare
mesaj, concept similar cu cel de vector de ini?ializare din criptografia modern
a, deoarece daca mai multe mesaje sunt trimise criptat cu setari aproape identic
e, atunci un criptanalist, folosind mai multe mesaje interceptate, ar putea atac
a mesajele folosindu-se de analiza frecven?ei. Pozi?ia ini?iala era transmisa ch
iar nainte de textul cifrat. Metoda exacta utilizata era denumita "procedura de i
ndicator" slabiciunile acestei proceduri au deschis calea primelor spargeri ale ma
?inii Enigma.
Figura 2. Cu capacul interior lasat, Enigma era gata de utilizare. Rotile de reg
laj ale rotoarelor ieseau prin capac, permitnd operatorului sa seteze rotoarele s
i pozitia lor curenta aici, RDKP era vizibila operatorului printr-un grup de geamuri
.
Unele din primele proceduri de indicator a fost utilizata de criptanali?tii polo
nezi pentru a reu?i primele spargeri cu succes ale ma?inii Enigma. Procedura era
ca operatorul sa-?i seteze ma?ina n conformitate cu lista de setari, care includ
ea o pozi?ie ini?iala globala a rotoarelor (Grundstellung), de exemplu AOH. Oper
atorul ntorcea rotoarele pna cnd literele AOH apareau prin geamuri. n acel punct, op
eratorul ?i alegea o pozi?ie de start arbitrara pentru mesajul respectiv. Putea a
lege de exemplu EIN, iar aceasta devenea setarea de mesaj pentru acea sesiune de
criptare. Operatorul scria atunci EIN la tastatura ma?inii, de doua ori, pentru
a permite detec?ia erorilor de transmisie. Rezultatul era un indicator criptat E
IN scris de doua ori s-ar fi putut transforma de exemplu n XHTLOA, care ar fi tra
nsmis mpreuna cu mesajul. n cele din urma, operatorul punea rotorul la setarea de
mesaj, EIN n acest exemplu, ?i scria textul clar al mesajului.
La capatul celalalt, operation era inversata. Operatorul seta ma?ina la valorile
ini?iale ?i scria primele ?ase litere ale mesajului (XHTLOA). n acest exemplu, l
ampile ar fi aratat EINEIN. Mutnd rotoarele pe EIN, operatorul receptor scria apo
i restul textului cifrat, descifrnd mesajul.
Slabiciunea acestei scheme de indicator venea din doua surse. n primul rnd, din ut
ilizarea unei setari globale de ini?ializare aceasta a fost ulterior schimbata, as
tfel nct operatorul ?i selecta valoarea ini?iala pentru a cripta indicatorul, ?i tr
imitea pozi?ia ini?iala n clar. A doua problema era repeti?ia indicatorului, un d
efect grav de securitate. Setarea mesajului era codificata de doua ori, avnd ca r
ezultat o rela?ie ntre prima ?i a patra, a doua ?i a cincea, respectiv a treia ?i
a ?asea litera. Aceasta problema de securitate a permis Biroului de Cifruri din
Polonia spargerea sistemului Enigma dinainte de razboi nca din 1932. Totu?i, dup
a 1940, germanii au schimbat procedurile pentru a mbunata?i securitatea.

n timpul celui de-al doilea razboi mondial, s-au folosit car?i de coduri doar pen
tru setarea rotoarelor ?i a inelelor. Pentru fiecare mesaj, operatorul alegea o
pozi?ie aleatoare de pornire, sa zicem WZA, ?i o cheie aleatoare de mesaj, de ex
emplu SXT. Apoi muta rotoarele n pozi?ia de start WZA ?i codifica cheia mesajului
SXT. Presupunnd ca mesajul rezultat era UHL, el ?i seta apoi cheia de mesaj SXT c
a pozi?ie de start ?i cripta mesajul. Apoi, transmitea pozi?ia de start WZA, che
ia mesajului UHL ?i apoi textul cifrat. Receptorul seta pozi?ia de start conform
primei trigrame, WZA ?i apoi decodifica a doua trigrama, UHL, pentru a ob?ine s
etarea de mesaj SXT. Apoi, utiliza acest SXT ca pozi?ie de start pentru a decrip
ta mesajul. Astfel, fiecare setare ini?iala era diferita ?i noua procedura evita
defectul de securitate dat de dubla codificare a setarilor de mesaj.
Aceasta procedura a fost utilizata doar de Wehrmacht ?i de Luftwaffe. Proceduril
e Kriegsmarine de la transmiterea mesajelor cu Enigma mult mai elaborate ?i comp
lexe. nainte de criptarea cu Enigma, mesajele erau codificate cu ajutorul car?ii
de coduri Kurzsignalheft. Kurzsignalheft con?inea tabele de conversie ale diferi
telor propozi?ii n grupuri de cte patru litere. Erau incluse numeroase posibilita?
i, cum ar fi chestiuni logistice cum ar fi realimentarea cu combustibil sau ntlnir
ea cu navele de provizii, pozi?ii, nume de porturi, ?ari, arme, starea vremii, p
ozi?iile ?i navele inamice, tabele de date ?i ore. O alta carte de coduri con?in
ea Kenngruppen ?i Spruchschlssel: identificarea cheii ?i cheile de mesaj.
Abrevieri ?i moduri de lucru[modificare | modificare sursa]
Ma?ina Enigma a armatei utiliza doar cele 26 de caractere alfabetice. Semnele er
au nlocuite de combina?ii rare de caractere. Spa?iul era omis ?i nlocuit cu X. X e
ra n general folosit ca punct. Unele semne erau diferite n alte par?i ale armatei.
Wehrmachtul a nlocuit virgula cu ZZ ?i semnul de ntrebare cu FRAGE sau FRAQ. Krie
gsmarine nsa, a nlocuit virgula cu Y ?i semnul de ntrebare cu UD. Combina?ia CH, ca
n cuvntul "acht" (opt) sau "Richtung" (direc?ie) au fost nlocuite cu Q (AQT, RIQTU
NG). Doua, trei sau patru zerouri erau nlocuite cu CENTA, MILLE ?i MYRIA.
Wehrmacht ?i Luftwaffe transmiteau mesajele n grupuri de cte patru caractere. Krie
gsmarine, utiliznd ma?ina Enigma cu patru rotoare, avea grupuri de patru caracter
e. Numele sau cuvintele folosite des erau variate att ct se putea. Cuvinte ca Mine
nsuchboot (detector de mine) puteau fi scrise MINENSUCHBOOT, MINBOOT, MMMBOOT sa
u MMM354. Pentru a ngreuna criptanaliza, era interzisa transmiterea de mesaje de
peste peste 250 de caractere. Mesajele mai lungi erau mpar?ite n mai multe par?i,
fiecare cu propria sa cheie de mesaj. Pentru mai multe detalii, vezi traducerile
lui Tony Sale ale Procedurii generale [7] ?i ale Procedurii pentru ofi?eri ?i perso
nal .[8]
Istoria ?i dezvoltarea ma?inii[modificare | modificare sursa]
Au existat numeroase modele ?i variante ale familiei Enigma. Primele ma?ini Enig
ma erau modele comerciale de la nceputul anilor 1920. ncepnd de la jumatatea acelui
deceniu, diferitele ramuri ale armatei germane au nceput sa foloseasca Enigma, e
fectund un numar de modificari pentru a-i cre?te nivelul de securitate. n plus, ma
i multe alte ?ari au adoptat sau au adaptat designul Enigma pentru propriile lor
ma?ini de cifrare.
O selectie de sapte masini Enigma si echipament auxiliar, expuse la Muzeul Cript
ologic National din SUA. De la stnga la dreapta, modelele sunt: 1) Enigma comerci
ala; 2) Enigma T; 3) Enigma G; 4) Model neidentificat; 5) Enigma Luftwaffe (for?
ele aeriene); 6) Enigma Heer (a armatei); 7) Enigma M4 a Kriegsmarine.
Modelul comercial[modificare | modificare sursa]
Patentul lui Scherbius pentru Enigma U.S. Patent 1657411, acordat n 1928.
La 23 februarie 1918, inginerul german Arthur Scherbius a depus o cerere de pate
nt pentru o ma?ina de cifrare cu rotoare ?i, mpreuna cu E. Richard Ritter, a fond

at firma Scherbius & Ritter. Ei au abordat marina germana ?i ministerul de exter

ne pentru a le prezenta proiectul, dar nu au gasit interes pentru acesta. Apoi e
i au dat drepturile asupra patentului firmei Gewerkschaft Securitas, care a fond
at Chiffriermaschinen Aktien-Gesellschaft (Societatea pe Ac?iuni Ma?ini de Cifra
re) la 9 iulie 1923; Scherbius ?i Ritter faceau parte din consiliul director.
Chiffriermaschinen AG a nceput sa faca reclama unei ma?ini cu rotoare Enigma model
A care a fost expusa la Congresul Uniunii Po?tale Interna?ionale n 1923 ?i n 1924. M
a?ina era grea ?i masiva, ?i con?inea ?i o ma?ina de scris. Masura 654535 cm ?i cnt
area aproximativ 50 kg. A fost introdus ?i un model B, cu o construc?ie similara
.[9] De?i ?i ele au purtat numele de Enigma, att modelul A ct ?i modelul B erau di
ferite de versiunile ulterioare: att forma ?i marimea, ct ?i func?ionalitatea, pri
n aceea ca lor le lipsea reflectorul.
Reflectorul o idee propusa de colegul lui Scherbius Willi Korn a fost introdusa prim
a oara n modelul Enigma C (1926). Reflectorul este o piesa-cheie a ma?inilor Enig
ma.
Exemplar rar de masina Enigma cu 8 rotoare si imprimanta.
Modelul C era mai mic ?i mai portabil dect predecesoarele sale. i lipsa ma?ina de
scris, bazndu-se n schimb pe citirea de catre operator a lampilor; astfel, modelul
a fost numit "Enigma cu lampi" pentru a-l distinge de modelele A ?i B. Enigma C
a disparut rapid, facnd loc modelului Enigma D (1927). Aceasta versiune a fost f
olosita pe scara larga, n Suedia, Olanda, Regatul Unit, Japonia, Italia, Spania,
Statele Unite ?i Polonia.

Ma?ina Enigma militara[modificare | modificare sursa]

Marina a fost prima ramura a armatei germane care a adoptat Enigma. Aceasta vers
iune, numita Funkschlssel C (Cifru radio C), a fost pusa n produc?ie pna n 1925 ?i a
fost introdusa n folosin?a n 1926.[10] Tastatura ?i tabloul de lampi con?ineau 29
de litere de la A la Z, , ?i aranjate n ordine alfabetica, ?i nu n ordinea QWERTZU.[1
] Rotoarele aveau 28 de contacte, litera X fiind cablata sa treaca necriptata pr
in rotoare.[12] Trei rotoare erau alese dintr-un set de cinci[13] ?i reflectorul
putea fi introdus n una din patru pozi?ii diferite, notate a, , ? ?i d.[14] Ma?in
a a fost revizuita n iulie 1933.[15]
Pna la 15 iulie 1928,[16] armata germana (Reichswehr) ?i introdusese propria sa ve
rsiune de Enigma Enigma G, urmata de versiunea sa revizuita Enigma I pna n iunie 193
0.[17] Enigma I este numita ?i Enigma Wehrmacht, sau Servicii, ?i a fost utiliza
ta de serviciile militare germane ?i de alte organiza?ii guvernamentale (cum ar
fi caile ferate[18]), naintea ?i n timpul celui de-al doilea razboi mondial. Difer
en?a majora dintre Enigma I ?i modelele comerciale a fost adaugarea tabloului de
prize pentru a schimba ntre ele perechi de litere, marind cu mult puterea cripto
grafica a ma?inii. Printre alte diferen?e se numarau utilizarea unui reflector f
ix, ?i mutarea marcajelor de schimbare a starii de pe corpul rotorului pe inelel
e mobile cu litere.[17] Ma?ina masura 283415 cm ?i cntarea n jur de 12 kg.[12]
O masina Enigma model T (Tirpitz) o masina Enigma K modificatafabricata pentru uti
lizarea de catre japonezi.
Pna n 1930, Armata a sugerat ca ?i Marina Militara sa adopte aceasta ma?ina, aratnd
beneficiile sporului de securitate (cu tabloul de prize) ?i simplificarea comun
ica?iilor ntre servicii.[19] Marina a acceptat n cele din urma ?i n 1934[20] au int
rodus versiunea speciala a ma?inii armatei, denumita Funkschlssel M sau M3. n timp
ce armata folosea doar trei rotoare la acel moment, pentru a cre?te nivelul de
securitate, Marina a decis sa foloseasca trei rotoare din cinci posibile.[21]
n decembrie 1938, Armata a produs doua rotoare suplimentare, astfel nct cele trei r
otoare erau alese dintr-un set de cinci.[17] n 1938, Marina a mai adaugat doua ro

toare, ?i apoi nca unul n 1939 pentru a permite alegerea a trei rotoare dintr-un t
otal de opt posibile.[21] n august 1935, For?ele Aeriene au introdus Wehrmacht En
igma n comunica?ii.[17] Marina a introdus pentru traficul submarinelor o ma?ina E
nigma cu patru rotoare, la 1 februarie 1942. Ma?ina se numea M4 (re?eaua era den
umita de Alia?i Triton, sau Shark). Rotorul suplimentar a fost montat n acela?i s
pa?iu prin reducerea grosimii reflectorului, ceea ce a facut loc pentru un al pa
trulea rotor mai sub?ire.
A existat ?i un model mare, cu opt rotoare ?i imprimanta, numit Enigma II. n 1933
, criptanali?tii polonezi au detectat ca acesta era folosit pentru comunica?iile
militare la nivel nalt, dar ca a fost retrasa din utilizare deoarece a fost cons
iderata nesigura ?i se bloca des.[22]
Enigma G, utilizata de Abwehr, avea patru rotoare cu marcaje multiple, ?i nu ave
a tablou de prize.
Abwehr a utilizat Enigma G (Enigma Abwehr). Aceasta varianta de Enigma era o ma?
ina cu patru rotoare cu marcaje multiple, dar nu avea tablou de prize. Acest mod
el era echipat cu un contor incrementat la fiecare apasare de tasta, fiind astfe
l cunoscut ca ma?ina cu contor sau Zhlwerk Enigma.
Masina Enigma elvetiana, cu patru rotoare recablate, fabricata n Germania.
?i alte ?ari au folosit ma?ini Enigma. Marina italiana a adoptat varianta comerc
iala ca "Cifrul Marinei D"; spaniolii au folosit ma?ina comerciala n timpul razbo
iului civil. Criptanali?tii britanici au reu?it sa sparga aceste ma?ini, carora
le lipsea tabloul de prize. Elve?ienii au utilizat o versiune de Enigma numita m
odel K pentru comunitca?ii militare ?i diplomatice, model foarte similar cu Enig
ma D. Ma?ina a fost sparta de mai multe ?ari, printre care Polonia, Fran?a, Rega
tul Unit ?i Statele Unite (ultima a numit ma?ina INDIGO). Un model Enigma T (cu
numele de cod Tirpitz) a fost fabricat pentru a fi utilizat de catre japonezi.
Criptografia ma?inii Enigma nu era perfecta, mai ales dupa ce alia?ii au captura
t cteva exemplare, permi?ndu-le sa decodifice mesajele germanilor, ceea ce s-a dov
edit a fi vital n Batalia Atlanticului.
S-a estimat ca s-au construit n total aproximativ 100.000 de ma?ini Enigma.[23] D
upa sfr?itul celui de-al doilea razboi mondial, Alia?ii au vndut ma?inile Enigma c
apturate, ?i considerate nca relativ sigure, unui numar de ?ari n curs de dezvolta
re.[23]
Ma?ini Enigma ramase[modificare | modificare sursa]
Replica a unei masini Enigma americane expusa la Muzeul Criptologic National din
Fort Meade, Maryland, SUA.
Efortul de a sparge ma?ina Enigma nu a fost dezvaluit dect n anii 1970. De atunci,
interesul pentru ma?inile Enigma a crescut considerabil ?i mai multe exemplare
sunt expuse astazi n muzee din SUA ?i din Europa. Deutsches Museum din Mnchen are
versiuni militare cu trei ?i patru rotoare, precum ?i alte versiuni civile mai v
echi. O ma?ina Enigma n stare de func?ionare este expusa la Muzeul Criptografic N
a?ional al NSA din Fort Meade, Maryland, unde vizitatorii pot sa ncerce sa cripte
ze mesaje clare ?i sa descifreze mesaje codate. Armmuseum din Stockholm are ?i el
o ma?ina Enigma expusa. Sunt exemplare ?i la Muzeul de Istoria Calculatoarelor
din Statele Unite, la Bletchley Park n Regatul Unit, la Muzeul Armatei Poloneze d
in Polonia, la Australian War Memorial, ?i n foaierul Defence Signals Directorate
, ambele aflate n Canberra n Australia, precum ?i n mai multe alte locuri din Germa
nia, SUA, Regatul Unit ?i n alte ?ari ale lumii. Muzeul Calculatoarelor din San D
iego, astazi nchis, avea n colec?ia sa o ma?ina Enigma, pe care a dat-o apoi bibli
otecii de la Universitatea de Stat San Diego. Altele sunt de?inute de colec?iona
ri particulari. Ocazional, se vnd ma?ini Enigma la licita?ii, la pre?uri care aju

ng deseori la 20.000 de dolari.[24][25]

Replici ale ma?inilor sunt disponibile n diverse forme, inclusiv o copie exacta r
econstituita a modelului naval M4, o Enigma implementata cu circuite electronice
(Enigma-E), precum ?i diferite simulatoare software.
O ma?ina rara Enigma Abwehr, denumita G312, a fost furata de la muzeul Bletchley
Park la 1 aprilie 2000. n septembrie, o persoana ce se autodenumea The Master a tr
ansmis o nota prin care cerea 25.000 de lire sterline ?i a amenin?at ca va distr
uge ma?ina daca nu se plate?te rascumpararea. La nceputul lui octombrie 2000, ofi
cialii Bletchley Park au anun?at ca vor plati rascumpararea dar termenul limita
trecuse ?i nu se auzise nimic de la ?antajist. La scurt timp, ma?ina a fost trim
isa anonim ziaristului BBC Jeremy Paxman, dar cu trei rotoare lipsa. n noiembrie
2000, un negustor de antichita?i pe nume Dennis Yates a fost arestat dupa ce a s
unat la The Sunday Times pentru a face aranjamente pentru returnarea pieselor li
psa. Ma?ina Enigma a fost returnata la Bletchley Park dupa incident. n octobrie 2
001, Yates a fost condamnat la zece luni nchisoare dupa ce a recunoscut ca a de?i
nut ma?ina furata ?i ca a cerut rascumparare pentru returnarea ei, dar a continu
at sa sus?ina ca era doar un intermediar pentru un ter?.[26] Yates a fost eliber
at din nchisoare dupa trei luni.
Ma?ini derivate din Enigma[modificare | modificare sursa]
O clona japoneza de Enigma, denumita de criptografii americani GREEN.
Masina cu rotoare a Tatjanei van Vark inspirata din Enigma.
Enigma a avut o puternica influen?a n domeniul proiectarii ma?inilor de cifrare,
?i mai multe ma?ini cu rotoare deriva din ea. Ma?ina britanica Typex a fost ini?
ial derivata din patentele Enigma; Typex include chiar ?i caracteristici din des
crierile patentului care au fost omise la realizarea practica a ma?inilor Enigma
. Din cauza nevoii de a pastra secretul asupra sistemului de cifrare, nu s-au pl
atit drepturi de autor pentru utilizarea patentului de catre guvernul britanic.
O clona japoneza de Enigma a primit numele de cod GREEN de la criptografii ameri
cani. Folosita rareori, ea con?inea patru rotoare montate vertical. n SUA, cripto
logul William Friedman a proiectat M-325, o ma?ina similara cu Enigma din punct
de vedere al func?ionalita?ii, dar nu ?i din cel al structurii.
O ma?ina cu rotoare unica a fost construita n 2002 de Tatjana van Vark din Olanda
. Acest dispozitiv neobi?nuit a fost inspirat din Enigma dar utilizeaza rotoare
cu 40 de puncte, permi?nd utilizarea de cifre, litere ?i unele caractere de punct
ua?ie; fiecare rotor con?ine 509 piese.[27]
n fic?iune[modificare | modificare sursa]
Piesa Breaking the Code (Spargerea codului), de Hugh Whitemore, este bazata pe v
ia?a ?i moartea lui Alan Turing, care a fost for?a centrala n spargerea Enigma n R
egatul Unit n timpul celui de-al doilea razboi mondial. Rolul lui Turing a fost j
ucat de Derek Jacobi, care l-a jucat pe Turing ?i n 1996 ntr-o adaptare la televiz
iune a piesei.
Ac?iunea romanului din 1996 al lui Robert Harris Enigma se desfa?oara n contextul
celui de-al doilea razboi mondial ?i al criptologilor care lucrau la Bletchley
Park ncercnd sa citeasca mesajele cifrate de Enigma navala n Hut 8. Cartea, care fa
ce cteva modificari n ac?iune, a fost ecranizata n 2001, filmul omonim fiind regiza
t de Michael Apted ?i avndu-i n rolurile principale pe Kate Winslet ?i Dougray Sco
tt; filmul a fost criticat pentru multe date istorice imprecise ?i pentru neglij
area rolului jucat de Biuro Szyfrw la spargerea codului Enigma. Un film polonez a
nterior care trateaza aspectele poloneze ale subiectului a fost Sekret Enigmy (S
ecretul Enigmei), din 1979.[28]
Filmul din 1981 al lui Wolfgang Petersen Das Boot include o ma?ina Enigma care e

ste o varianta Kriegsmarine cu patru rotoare. Ea apare n multe scene care prezint
a utilizarea sa cotidiana la bordul unui submarin german din cel de-al doilea ra
zboi mondial.
Note[modificare | modificare sursa]
^ Hakim, Joy (1995) (n engleza). A History of Us: War, Peace and all that Jazz. N
ew York: Oxford University Press. ISBN 0-19-509514-6
^ Kahn (1991).
^ a b Miller, A. Ray (2001). The Cryptographic Mathematics of Enigma . National Sec
urity Agency. Exista o versiune arhivata la 15 martie 2004.
^ Kahn (1991), Hinsley ?i Stripp (1993).
^ a b David Hamer, "Enigma: Actions Involved in the Double-Stepping of the Middle
Rotor," Cryptologia, 21(1), ianuarie 1997, pp. 47 50, Versiune online (PDF arhivat
cu zip)
^ Philip Marks, "Umkehrwalze D: Enigma's Rewirable Reflector
Part I", Cryptologi
a 25(2), April 2001, pp. 101 141
^ The translated 1940 Enigma General Procedure . codesandciphers.org.uk. Accesat la
16 octombrie 2006.
^ The translated 1940 Enigma Offizier and Staff Procedure . codesandciphers.org.uk.
Accesat la 16 octombrie 2006.
^ Imagine cu Enigma B .
^ Kahn, 1991, pp. 39 41, 299
^ Ulbricht, 2005, p.4
^ a b Stripp, 1993
^ Kahn, 1991, pp. 40, 299
^ Bauer, 2000, p. 108
^ Hinsley and Stripp, 1993, plate 3
^ Kahn, 1991, pp. 41, 299
^ a b c d Deavours and Kruh, 1985, p. 97
^ Michael Smith Station X, patru car?i (macmillan) 1998, Paperback 2000, ISBN 07522-7148-2, Page 73
^ Kahn, 1991, p. 43
^ Kahn (1991, p. 43) spune ca n august 1934. Kruh and Deavours (2002, p. 15) spun
ca n octombrie 1934.
^ a b Deavours and Kruh, 1985, p. 98
^ Kozaczuk, 1984, p. 28
^ a b Bauer, 2000, p. 112
^ Hamer, David; Enigma machines - known locations*
^ Hamer, David; Pre?urile de vnzare ale unor ma?ini Enigma ?i NEMA - convertite n
dolari americani
^ Man jailed over Enigma machine . BBC News.
^ van Vark, Tatjana The coding machine
^ Sekret Enigmy (Film 1979) Internet Movie Database
Bibliografie[modificare | modificare sursa]
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Ma?ina Enigma
Bauer, F. L. (2000). Decrypted Secrets (Springer, 2nd edition). ISBN 3-540-66871
-3
Hamer, David H.; Sullivan, Geoff; Weierud, Frode (July 1998). "Enigma Variations
: an Extended Family of Machines", Cryptologia, 22(3). Online version (zipped PD
F).
Stripp, Alan. "The Enigma Machine: Its Mechanism and Use" n Hinsley, F. H.; ?i St
ripp, Alan (editori), Codebreakers: The Inside Story of Bletchley Park (1993), p
p. 83 88.
Kahn, David (1991). Seizing the Enigma: The Race to Break the German U-Boats Cod
es, 1939-1943 ISBN 0-395-42739-8.
Kozaczuk, Wladyslaw. The origins of the Enigma/ULTRA
Kruh, Louis; Deavours, Cipher (2002). "The Commercial Enigma: Beginnings of Mach
ine Cryptography", Cryptologia, 26(1), pp. 1 16. Online version (PDF)
Marks, Philip; Weierud, Frode (January 2000). "Recovering the Wiring of Enigma's

Umkehrwalze A", Cryptologia 24(1), pp55 66.

Smith, Michael (1998). Station X (Macmillan) ISBN 0-7522-7148-2
Ulbricht, Heinz. Die Chiffriermaschine Enigma
Trgerische Sicherheit: Ein Beitrag
zur Geschichte der Nachrichtendienste, Teza de doctorat, 2005. Versiunea online.
de
Acesta este un articol bun. Clic aici pentru mai multe detalii.
Informa?ii bibliotecare
GND: 4209290-5 modificare
Categorii: Articole buneSpionajul din cel de-al doilea razboi mondialCriptografi
e
Meniu de navigare
Creare contAutentificareArticolDiscu?ieLecturaModificareModificare sursaIstoric
Cautare
Salt
Pagina principala
Portaluri tematice
Cafenea
Articol aleatoriu
Participare
Schimbari recente
Proiectul saptamnii
Ajutor
Portalul comunita?ii
Dona?ii
Tiparire/exportare
Creare carte
Descarca PDF
Versiune de tiparit
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificari corelate
Trimite fi?ier
Pagini speciale
Navigare n istoric
Informa?ii despre pagina
Element Wikidata
Citeaza acest articol
n alte limbi
???????
?????????
Bosanski
Catal
?????? ???????
Ce tina
Dansk
Deutsch
????????
English
Esperanto
Espaol
Eesti
Euskara
?????
Suomi
Franais
Galego
?????
??????
Hrvatski

Magyar
???????
Bahasa Indonesia
slenska
Italiano
???
???????
???
Ltzebuergesch
Latvie u
Bahasa Melayu
Nederlands
Norsk bokml
Occitan
Polski
PortTo keep Scribd a valuable resource for everyone, we require that certain upl
oads meet a set of quality standards.
Among other requirements, you should upload something that is not already on Scr
ibd and that you have permission to use. The best way to make sure what you are
uploading will meet our quality standards is to upload something you wrote yours
elf, which will always be accepted.
Try uploading again
Make sure your document contains valuable content.
SELECT FILES TO UPLOADor
Don't want to upload?
Get unlimited documents as a member
JOIN AND DOWNLOAD NOW
???????
Simple English
SlovencinaOnce you upload an approved document, you will be able to download the
document
Argumentarea apartenen?ei la romantism a poemului Luceafarul
norbyzuby
Upload a document for free download access.
Select files from your computer or choose other ways to upload below.
SELECT FILES TO UPLOAD
For multiple files hold down the shift key when selecting.
Drag files here from your computer.
Supported File Types: pdf, txt, ps, rtf, epub, key, odt, odp, ods, odg, odf, sxw
, sxc, sxi, sxd, doc, ppt, pps, xls, docx, pptx, ppsx, xlsx
By uploading, you agree to the Scribd Uploader Agreement.
Add files from Google Drive, Gmail, Dropbox and more with FilePicker.io.
Add files from multiple cloud and file storage services.
Pick FilesGet unlimited downloads with a
membership
Join our growing community of members to get unlimited access to over
25 million books and documents. More than 1000 new members join every day!
?
Download documents as PDF or other formats
?
Print, copy and share any documents on Scribd
?
Read complete documents on any smart device
?
Enjoy an ad-free experience and priority support
One-day Unlimited Access

$8.99
24 hours of access
24 hours of access.
Billed at time of purchase.
Monthly Membership
(Our most popular option)
$8.99
per month
Billed once a month. Cancel anytime.
Get unlimited downloads with a
membership
Join our growing community of members to get unlimited access to over
25 million books and documents. More than 1000 new members join every day!
?
Download documents as PDF or other formats
?
Print, copy and share any documents on Scribd
?
Read complete documents on any smart device
?
Enjoy an ad-free experience and priority support
One-day Unlimited Access
$8.99
24 hours of access
24 hours of access.
Billed at time of purchase.
Monthly Membership
(Our most popular option)
$8.99
per month
Billed once a month. Cancel anytime.
Sloven cina
Shqip
?????? / srpski
Svenska
???
Trke
??????????
????
Ti?ng Vi?t
??
Modifica legaturile
Ultima modificare a paginii efectuata la 1 decembrie 2015, ora 22:09.
Acest text este disponibil sub licen?a Creative Commons cu atribuire ?i distribu
ire n condi?ii identice; pot exista ?i clauze suplimentare. Vede?