46

45
44
GRUPA I Categoria I Elaborarea situatiilor financiare anuale

1. (811.) Care sunt lucrarile premergatoare (preliminare) intocmirii situatiilor

financiare anuale?

Rspuns:

a) - intocmirea balantei conturilor inainte de inventariere respectiv ntocmirea balanei de

verificare nainte de inventarierea general a patrimoniului
b) efectuarea inventarierii generale a patrimoniului i
-determinarea plusurilor i minusurilor cantitative
-nregistrarea plusurilor i minusurilor cantitative n contabilitate
-nregistrarea minusurilor de valoare aferente activelor n contabilitate potrivit
principiului prudenei
-nregistrarea provizioanelor
-nregistrarea amortizarilor
-ajustarile pentru deprecieri
-diferenele de curs valutar
c) delimitarea n timp a veniturilor i cheltuielilor
d) nchiderea contului de profit i pierdere, respectiv a veniturilor i cheltuielilor i calculul
rezultatului contabil
e) calculul rezultatului fiscal i al mpozitului pe profit
f) nregistrarea impozitului pe profit i nchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit
-determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finantarea
pierderilor
g) ntocmirea balanei de verificare final
1

2. (823.) O societare comerciala participa cu 51% la constituirea capitalului social al

altui agent economic. In acest scop se efectueaza si se inregistreaza urmatoarele
operatii:
a) se subscriu si se platesc prin virament 1.000 de actiuni care au valoarea nominala
de 50 lei si cea de emisiune, de 60 lei;
b) unitatea emitenta ii acorda dividende de 50% pentru primul an, dupa care
rascumpara 300 de actiuni la pretul de 62 lei si alte 200 de actiuni la pretul de 49
lei.

Rspuns:
a) Subscrierea aciunilor: 1.000 de aciuni x 60 lei = 60.000 lei;
261

5121

60.000 lei

b) Dividende: 50% x 1.000 aciuni x 50 lei = 25.000 lei;

461

761

25.000 lei

c) Vnzarea a 300 aciuni x 62 lei = 18.600 lei;

5121 =

7641

18.600 lei

i pentru costul de achiziie: 300 aciuni x 60 lei = 18.000 lei:

6641

261

18.000 lei

d) Vnzarea a 200 aciuni x 49 lei = 9.800 lei:

5121

7641

9.800 lei

i pentru costul de achiziie: 200 aciuni x 60 lei = 12.000 lei

6641

261

12.000 lei

3. (835.) Se realizeaza in antrepriza o constructie referitor la care se cunosc

urmatoarele elemente:
a) avansul acordat antreprenorului 90.000 lei
b) executia constructiei se desfasoara pe parcursul a doua perioade de gestiuni, costul
total al lucrarilor facturate de antreprenor este de 700.000 lei, exclusiv TVA,
valoarea lucrarilor facturate la sfarsitul primei perioade de gestiune fiind de
300.000 lei, TVA 19%.
c) Decontarea sumelor datorate antreprenorului se realizeaza prin virament integral
dupa finalizarea si recepria constructiei.
Cum se inregisreaza in contabilitate?

Rspuns:

a) Avansul acordat antreprenorului:

%

5121

107.100 lei

232

90.000 lei

4426

17.100 lei

b) Valoare lucrrilor facturate la sfritul primei perioade:

%
231
4426

404

357.000 lei
300.000 lei
57.000 lei

c) Valoare lucrrilor facturate la sfritul celei de-a doua perioade:

404

476.000 lei

231

400.000 lei

4426

76.000 lei

d) Recepia la cost total: 300.000 lei + 400.000 lei = 700.000 lei:

212

231

700.000 lei

e) Plata furnizorului, cu reinerea avansului:

Datoria total = 357.000 lei + 476.000 = 833.000 lei

404

833.000 lei

232

90.000 lei

4426

17.100 lei

5121

725.900 lei

4. (863.) Se vor reflecta in contabilitate urmatoarele operatii economice specific

comercializarii marfurilor cu plata in rate:
a) facturarea marfurilor catre cumparator, cunoscandu-se urmatoarele elemente:
pretul cu amanuntul,inclusiv TVA, 8.000.000 lei; avansul achitat de cumparator
este de 20% din valoarea bunurilor, dobanda cuvenita vanzatorului este de 800.000
lei, TVA aferenta avansului este de 255.456 lei, iar TVA pentru rate este de
1.021.824 lei;
b) scaderea din evidenta a marfurilor vandute anterior, cunoscandu-se in plus TVA de
1.277.280 lei si adaosul comercial de 611.156 lei;
c) evidentierea veniturilor impozabile corespunzatoare dobanzii, la scadenta acesteia;
d) TVA colectata aferenta ratelor devenite scadente.
4

Cum se inregistreaza in contabilitate aceste operatii?

Rspuns:
a) Vnzarea mrfurilor cu plata n rate:
4111

8.000.000 lei

707

5.922.720 lei

4427

255.456 lei

4428

1.021.824 lei

472

800.000 lei

b) Descrcarea gestiunii:
%

371

378

8.000.000 lei
611.156 lei

4428

1.277.280 lei

607

6.111.564 lei

c) Venituri impozabile la scaden:

472

766

800.000 lei

d) TVA colectat aferent tuturor ratelor:

4428
5.

4427

1.021.824 lei

(886.) Dispuneti de datele: profit net 3.000 u.m.; cheltuieli cu amortizarea 900
lei ; pierderi din diferente de curs valutar 300 lei ; venituri din investitii
financiare 2.700 lei; stocuri: sold initial 10.000 lei si final 8.000 lei; client: sold
initial 6.000 lei si final 4.000 lei; furnizori: sold initial 1.500 lei si final 500 lei;
impozit pe profit datorat: sold initial 1.300 lei si final 200 lei; dobanzi incasate
5

legate de exploatare 3.000 lei; dividende platite legate de exploatare aferente

anului curent 5.000 lei.
Conform IAS 7 Situatiile fluxurilor de trezorerie, calculati fluxul de trezorerie
provenit dein exploatare.

Rspuns:
Rezultat net

3.000 lei

+ Cheltuieli cu amortizarea

900 lei

-Venituri din investiii financiare

2.700 lei

+ Pierderi din diferene de curs valutar

300 lei

Rezultat nainte de variaia necesarului de fond de rulment

1.500 lei

+ Diminuarea stocurilor

2.000 lei

+ Diminuare creanelor

2.000 lei

-Diminuarea furnizorilor

1.000 lei

-Pli deimpozit pe profit

1.100 lei

+ncasri de dobnzi legate de exploatare

3.000 lei

-Dividende pltite legate de exploatare

5.000 lei

=FNT din activitile de exploatare

1.400 lei

GRUPA I - Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

1. (6.) Se constituie SC FELIX SA cu un capital initial de 2.000 lei, divizat in 40

actiuni, cu 50 lei nominalul.
Aporturile actionarilor sunt:
-

in natura: un utilzaj 1.600 lei

in contul curent 400 lei

Aportul in natura este eliberat imediat la constituire, iar aportul in numerar este
eliberat la subscriptie, iar ulterior.
Rspuns:
a) subsrierea integrala a capitalului:
456

1011

2.000 lei

b) inregistrarea varsarii aporturilor:

%

456

1.900 lei

2131

1.600 lei

5121

300 lei

(400x75%=300 lei)
7

c)

inregistrarea varsarii capitalului:

1011

1012

1.900 lei

2. (9.) In vederea constituirii SC EPY SRL se inregistreaza subscrierea de capital

social, astfel:
- Pertenerul A subscrie prin contractul de societate o cota de 40% reprezentand
10.000 $, la cursul de schimb 2.7 lei/$;
- Pertenerul B subscrie la capitalul social cu o cota de 10% reprezentand 6.750 lei,
prin aport in cladiri evaluate de un expert tehnic;
- Partenerul C subscrie 50% din capitalul social astfel:
- 30.000 lei in numerar
- 3.750 lei un teren evaluat de organele tehnice de specialitate.
Capitalul social este varsat integral, cursul de schimb comunicat de BNR este de 2.73
lei/$.
Rspuns:
Partenerul A

1.Subscrierea capitalului social:

456

1011

10000$ x 2.7 = 27.000 lei

2.Virarea capitalului social la cursul BNR de 2.73 lei

5121

10000$ x 2.73 =

27.300 lei

456

27.000 lei

765

1011

300 lei

1012

27.000 lei

Partenerul B

1.Subscrierea capitalului social:

456

1011

6710 lei

212

456

6710 lei

1011

1012

6710 lei

Partenerul C

1.Subscrierea capitalului social:

456

1011

33.750 lei

465

33.750 lei

211

3.750 lei

5121

30.000 lei

3. (81.) La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu avand ca obiect
de prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in suma de 10.000 lei. Pana in
acest moment s-au facut cheltuieli de judecata de 500 lei. Este incerca castigarea
procesului.
Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri:
A- Procesul a fost castigat;
B- Procesul a fost pierdut.
Rspuns:

Constituirea provizionului in vederea eventualei cheltuieli de 10.000 lei :

6812 = 1511

10.000 lei

A.Procesul a fost castigat

Societatea carei i s-a imputat prejudiciu va face urmatoarele inregistrari:

5121

10.500 lei

6588

10.000 lei

635
500 lei
10

Provizionul constiutit ramane fara obiect si trebuie anulat:

1511 = 7812

10.000 lei

4. (304.) S.C.ALFA S.A. se aprovizioneaza de la SC GAMA SA cu marfuri in

valoare de 600 lei, TVA 19%.
-

SC ALFA SA vinde SC BETA SA marfuri in valoare de 600 lei, TVA 19%.

SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie in favoarea SC GAMA SA.

Posesorul cambiei, respectiv SC GAMA SA poate utiliza cambia in unul din
urmatoarele moduri:

A- transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA fata de
care are o obligatie dintr-un raport comercial anterior;

B- sconteaza cambia la banca inainte de scandeta; taxa de scont 14 lei;

C- astreaza cambia in portofoliu pana la scadenta cand se face decontarea directa

cu trasul prin incasarea in numerar;

D- deconteaza cambia prin intermediul bancii sau oficiul postal, la scandenta,

banca retinand un comision de 4 lei.

Rspuns:

Contabilitatea lui ALFA:

1.ALFA se aprovizioneaza de la SC GAMA SA :

%

= 401

714

371

600
11

4426

114

2.ALFA vinde catre BETA marfuri in valoare de 600 ron ,TVA 19%

4111

714 lei

707

600 lei

4427

114 lei

3. Tregerea cambiei asupra lui BETA si compensarea cu datoria fata de GAMA

5113

401

4111

714 lei

5113

714 lei

Contabilitatea lui GAMA

1.Transmiterea prin gir catre OMEGA a cambiei primate de la ALFA

401

5113

714 lei

2.Sconteaza cambia la banca inainte de scadenta (commision 14 lei)

%

5113

714 lei

5121

700 lei
12

627

14 lei

3.Pastreaza cambia pana la scadenta (commision 4 lei)

5114

5113

714 lei

5114

714 lei

5121

710 lei

627

4 lei

5. (362.) S.C AS S.A importa alcool pe care il foloseste la fabricarea de produse

proprii, astfel:
-

valoarea in vama: 2000$ x 3.3 lei/$ = 6 600 lei

taxe vamale 15%= 990 lei

comision vamal 0.5%= 33 lei

Total valoare in vama 7 623 lei

-

Accize 20% x 7 623 lei= 1 524.6 lei

TVA 19% x 9 147.6= 1 524.6 lei

Total factura 10 885.64 lei

SC AS SA vinde produsele rezultate la intern, astfel:
Pret negociat 2000 lei
Accize 20%= 400 lei
TVA 19%= 456 lei
Rspuns:

Valoarea marfii achizitionate este:

7623 lei + 1524.6 lei = 9147.6 lei

13

401

10885.64 lei

371

9147.6 lei

4426

1738.04 lei

Vanzarea marfii:

4111

2856 lei

707

2400 lei

4427

456 lei

GRUPA II Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1. (4.) Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca:

a) Planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent;

b) Planul de amortizare contabila e diferit de planul de amortizare fiscala;
c) Au fost aplicate normele de amortizare prevazute in reglementarile in
vigoare.

Rspuns:

a) Planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent.

14

2. (51.) Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului aupra respectarii clauzelor

contractuale?

Rspuns:

Misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte

contabile i financiare.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul
de audit, de baz.

3. (67.) Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.

Rspuns:

1. Cauze datorate interesului propriu;

2. Cauze legate de slabirea autocontrolului;
3. Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri;
4. Cauze datorate manifestarilor de familiarism;
5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare

1. Interesul propriu amenintare la adresa independentei.

15

Interesul propriu devine o amenintare la adresa independentei atunci cand un cabinet,

o societate sau
membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar
din partea clientului sau daca un
interes propriu al acestor cabinete ar intra in conflict cu
clientul respectiv (exemple: participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu,
un imprumut sau o garantie la sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur
client, relatii de afaceri cu clientul, potentiala angajare ca salariat al clientului, onorarii
neprevazute in contractul de audit).
2.Slabirea autocontrolului amenintare la adresa independentei.
Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare atunci cand
unul dintre membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat
patrimoniului clientului si astfel poate exercita o influenta semnificativa directa asupra
nivelului de asigurare al angajamentului fata de client(exemple: un membru al
cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat
patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului intr-o pozitie din care
poate exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de certitudine).
3.Renuntarea la convingeri amenintare la adresa independentei.
Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al
acestuia, promoveaza opinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau
poate fi inteleasa ca fiind compromisa. Este cazul in care cabinetul/societatea sau un
membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului.
4.Manifestari de familiarism amenintare la adresa independentei.
Manifestarile de familiarism au loc atunci cand, in virtutea unor relatii stranse cu un client,
cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un
membru al acestora, devine prea intelegator fata de interesele clientului (un membru al
cabinetului/societatii are un membru de familie
cu functie de raspundere in intreprinderea
clientului; un fost partener al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are
influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul, acceptarea
de daruri, in afara de cazul cand valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii
cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul
clientului).
5.Actiuni de intimidare amenintare la adresa independentei.
Actiunile de intimidare au loc atunci cand un membru al cabinetului/societatii este implicat
sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau
percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.

16

4. (81.) Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al
profesionistilor contabili din Romania.

Rspuns:

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru
a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.
Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul
propriu al clientului.
Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei

Cele 3 pri care compun Codul se aplic dup cum urmeaz:

- partea A tuturor profesionitilor contabili;
- partea B numai profesionitilor contabili liber- profesioniti;
- partea C numai profesionitilor contabili angajai.
Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind
independenta* profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe
(Assurance engagemente), potrivit standardului international; in consecinta, nici unui
organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai
putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.
Introducere
8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor
de audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai
17

societatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii
conexe.
8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste
credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca
obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale importante.
Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind
exprimarea unei opinii este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit.
8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele
elemente:
a. - o relatie intre trei parti implicand:
b. o problema abordata
i.

un profesionist contabil

ii.

o parte responsabila; si

iii.

un utilizator anume precizat.

c. - un obiectiv
d. - criterii adecvate
e. modalitatea de realizare; si
f. - o concluzie.
Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. De
pilda, o intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din
filialele sale. Relatia dintre partea responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi
privita in contextul unui contract specific.
8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de
certitudine
(asigurare).
Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:
- auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si
informatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare)
- atestari si raportari directe
- raportari interne si externe
18

 - sectorul privat sau public.

8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:
- Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice,
indicatori de performanta);
- Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau
Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor
reglementari, practicile privind resursele umane).
8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea
unei opinii (asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.
Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (contracte) de
audit (deci de non-audit)cuprind:
proceduri
convenite;
compilarea
situatiilor
financiare
sau
a
altor
informatii
financiare;
- pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici o
concluzie
si
consultanta
fiscala;
consultanta
privind
managementul;
- alte servicii de consultanta.
8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru
identificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa
independentei.
Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit si
servicii conexe, cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru a
identifica amenintarile la adresa independentei si a evalua importanta acestor amenintari si
masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un nivel acceptabil. Este necesara aplicarea
rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurile necesare cele mai
indicate.
Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune,
neexistand o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa
independentei.
In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit si
servicii conexe, sau membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice
situatii similare cu cele exemplificate, ci sa caute continuu sa aplice principiile acestei
sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina.
. Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare,
obiectivele si principiile fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii
contabili, indiferent daca ei practica in calitate de liber-profesionisti sau ca angajati in
industrie, comert, sectorul public sau invatamant.
19

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a
satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.
Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul
propriu al clientului.
Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.
PARTEA A- APLICABILA TUTUROR PROFESIONISTILOR CONTABILI
1. Integritate si obiectivitate
1.1 Integritatea implica nu numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod corect
si veridic. Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie
corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de interese.
1.2 Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si
demonstreze obiectivitatea in imprejurari diferite. Liber- profesionistii contabili realizeaza
rapoarte de certificare, presteaza servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala.
Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatii financiare fiind subordonati altora,
executa serviciile de audit intern si servesc in diferite functii financiare de conducere din
industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili
pregatesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre in profesie. Indiferent de pozitie sau
serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor
profesionale si sa mentina obiectivitatea in rationamentul profesional.
1.3 In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific potrivit
cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzatoare urmatorilor
factori:
a. Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni
ce le pot diminua obiectivitatea.
b. Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar exista
aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori
par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter
rezonabil.
c. Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele altora sa
incalce obiectivitatea.
d. Profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile
profesionale contabile si-au insusit principiul obiectivitatii.

20

Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese,
spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si daunatoare asupra
rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaza.
Sectiunea 2. Rezolvarea conflictelor de etica; asocierea
Rezolvarea conflictelor de etica
2.1 Uneori profesionistii contabili se intalnesc cu situatii care pot da nastere la conflicte de
interese. Asemenea conflicte pot aparea intr-o mare varietate de aspecte de la dilema relativ
neinsemnata, pana la cazul extrem de frauda si activitatii ilegale similare. Nu este posibil sa
se incerce intocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri in care ar putea aparea
conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie sa fie in permanenta constient de aceasta
si sa fie prudent in fata factorilor care pot da nastere la conflicte de interese. Trebuie notat
faptul ca, o diferenta onesta de opinie intre un profesionist contabil si o alta parte nu
constituie o problema etica in sine. Oricum, faptele si imprejurarile fiecarui caz necesita o
investigatie
din
partea
celor
interesati.
2.2. Se recunoaste, totusi, ca pot exista factori specifici care intervin cand responsabilitatile
unui profesionist contabil pot intra in conflict de interese cu cerintele interne sau externe de
un tip sau altul. Prin urmare:

Poate exista pericolul presiunii din partea unei autoritati superioare, director sau
partener; sau atunci cand exista relatii personale sau de familie care pot da nastere
posibilitatii exercitarii unei presiuni asupra lor (vezi paragraful 8.6 urmator). Intradevar, trebuie descurajate relatiile sau interesele care ar putea influenta sau ameninta
integritatea profesionistului contabil.

Unui profesionist contabil i se poate cere sa actioneze contrar normelor profesionale

si/sau tehnice.

Poate aparea o problema legata de loialitate care trebuie sa se imparta intre superiorul
profesionistului contabil si normele profesionale de comportament care ii sunt
impuse.

Poate aparea un conflict cand este publicata o informatie inselatoare, care poate fi in
avantajul angajatorului sau al clientului si de care poate beneficia sau nu
profesionistul contabil, ca rezultat a acelei publicari.

2.3. La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesionistii contabili angajati

pot intalni situatii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de
rezolvarea unui conflict etic. Cand se confrunta cu probleme etice importante, pentru a
rezolva acest conflict, profesionistii contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de catre
organizatia, (intreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politici nu rezolva
conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmatoarele:

21

Sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema

nu este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat si profesionistul contabil se decide sa
mearga la nivelul superior urmator de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie
sa fie instiintat despre aceasta decizie. Daca se descopera ca seful ierarhic superior
este implicat in problema conflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinte
problema la nivelul imediat superior din conducere. Cand seful ierarhic superior este
seful compartimentului urmatoarele niveluri superioare care pot controla activitatea
urmeaza sa fie directorii de resort, Consiliul de administratie, sau Adunarea generala
(dupa caz).

Sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confidentiala, de la un consilier

independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obtine o intelegere a
posibilelor evolutii ale situatiei.

Daca conflictul de etica mai exista inca dupa epuizarea completa a tuturor
posibilitatilor de control intern, in ultima instanta profesionistul contabil nu poate
avea alta solutie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) decat sa-si dea
demisia si sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzator al
acelei organizatii (intreprinderi).

2.5. Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa incerce sa se
asigure ca, in cadrul organizatiei (intreprinderii) pentru care lucreaza, sunt stabilite anumite
politici
in
vederea
rezolvarii
conflictelor.
2.6. Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii
lor care se confrunta cu conflicte de etica au acces la activitati confidentiale de consiliere. In
acest sens in cadrul C.E.C.C.A.R. functioneaza Comisia de etica profesionala, comisiile de
apel,
Tribunalul
arbitral
si
comisiile
de
disciplina.
Asocierea
2.7. Membrii Corpului au dreptul sa se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau
asociatii
profesionale,
potrivit
prevederilor
legale.
Aceste sindicate sau asociatii se pot reuni in grupuri sau uniuni sindicale sau de asociatii,
conform
legislatiei
in
vigoare.
2.8. In vederea asigurarii unei stranse legaturi cu Corpul, gruparile profesionale au obligatia
sa trimita consiliului filialei pe teritoriul careia isi au sediul, in termen de o luna de la data
constituirii:
- o declaratie, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, cuprinzand numele,
prenumele, calitatea si adresa fondatorilor, indicarea sediului social si un exemplar al
statutului;
- in acelasi termen, forme si detalii, modificarile aduse celor prevazute la alineatul precedent;
- declaratia poate fi, de asemenea, depusa la sediul consiliului filialei respective, contra
dovada de primire.
2.9. Sindicatele sau asociatiile profesionale trebuie sa respecte in mod deosebit:
22

- atributiile consiliilor Corpului si ale celorlalte organe de pe langa aceste consilii, prevazute
de
Ordonanta
Guvernului
nr.
65/1994;
- drepturile si obligatiile membrilor Corpului si ale societatilor comerciale recunoscute de
Corp, care rezulta din reglementarile legale si din Regulamentul de organizare si functionare
a Corpului si din prezentul Cod.
De asemenea, o actiune clara, in mod liber disciplinata si orientata catre binele comun, nu
numai al profesiei, dar mai ales al intereselor economice generale ale tarii, trebuie sa
gaseasca pe langa consiliile Corpului o larga audienta, intelegere si aplicare.
2.10. In indeplinirea obligatiilor sale statutare de membru al IFAC, CECCAR se obliga sa
stimuleze si sa patroneze libera asociere a angajatilor contabili din economie, care nu sunt
profesionisti contabili membri ai Corpului, in scopul sprijinirii acestora sa isi mentina si
dezvolte competentele profesionale prin insusirea Standardelor internationale de
contabilitate, a normelor tehnice si profesionale existente.
Sectiunea 3. Competenta profesionala
Competenta profesionala

3.1 Profesionistii contabili nu trebuie sa se defineasca ca avand cunostintele profesionale

tehnice
sau
experienta
pe
care
nu
le
poseda.
3.2 Competenta profesionala poate fi impartita in doua parti separate.
a. Dobandirea competentei profesionale
Dobandirea competentei profesionale cere initial sa se aiba un inalt standard de pregatire
generala urmat de o instructie specifica, de practica si examinare privind teme profesionale
semnificative. Acesta trebuie sa fie modelul normal de urmat pentru un profesionist contabil.
b. Mentinerea competentei profesionale
(i) mentinerea competentei profesionale cere cunoasterea continua a evolutiilor in profesia
contabila, inclusiv reglementarile importante la nivel national si international in
contabilitate, audit, precum si alte reglementari statutare si cerinte relevante.
(ii) un profesionist contabil trebuie sa adopte un program destinat sa garanteze un control de
calitate in indeplinirea sarcinilor lui profesionale, in conformitate cu reglementarile existente
pe plan national si international.
Sectiunea 4. Confidentialitatea
Confidentialitatea

4.1 Profesionistii contabili au obligatia sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite

23

in timpul activitatilor profesionale in legatura cu afacerile clientilor sau angajatorilor.

Obligatia de confidentialitate continua chiar si dupa terminarea relatiei intre profesionistul
contabil
si
client
sau
patron.
4.2 Profesionistul contabil trebuie sa pastreze intotdeauna confidentialitatea, cu exceptia
cazului in care a fost autorizat in mod special sa dezvaluie o anumita informatie sau daca
exista o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui asemenea informatii.
4.3 Profesionistii contabili au obligatia sa se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si
persoanele care le furnizeaza consultanta sau asistenta respecta principiul confidentialitatii.
4.4 Confidentialitatea nu este numai o problema legata de dezvaluirea informatiei. Ea cere,
de asemenea, ca un profesionist contabil care dobandeste informatii in timpul executarii
sarcinilor de serviciu profesionale sa nu foloseasca, nici sa para ca foloseste informatia in
avantajul
personal
sau
in
avantajul
unei
terte
parti.
4.5 Un profesionist contabil are acces la multe informatii confidentiale in legatura cu
afacerile clientului sau ale angajatorului, care nu sunt altfel, aduse la cunostinta publicului.
Prin urmare, profesionistul contabil trebuie sa fie demn de incredere ca nu face dezvaluiri
neautorizate altor persoane. Aceasta nu se aplica la divulgarea unei astfel de informatii in
scopul descarcarii de responsabilitate a profesionistului contabil conform normelor profesiei
si
reglementarilor
in
vigoare.
4.6 Este in interesul publicului si al profesiei ca sa fie definite normele profesiei referitoare
la confidentialitate si sa se dea indrumari referitoare la natura si intinderea obligatiei de
confidentialitate si la situatiile in care va fi permisa sau ceruta dezvaluirea informatiei
dobandite in timpul prestarii serviciilor profesionale. Normele profesionale ale C.E.C.C.A.R.
precizeaza referintele necesare confidentialitatii stabilite pentru fiecare tip de misiune.
4.7 Trebuie recunoscut, totusi ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a
normelor profesiei si deci cerintele etice detaliate cu privire la aceasta depind de legislatia in
domeniu.
4.8 Exemple de probleme care trebuie luate in considerare pentru a determina masura in care
poate fi dezvaluita informatia confidentiala:
a. Atunci cand dezvaluirea este autorizata. Atunci cand angajatorul sau clientul a dat
autorizatia de a dezvalui o informatie, trebuie sa se tina sama de interesele tuturor partilor,
inclusiv de cele ale acelor terti ale caror interese ar putea fi afectate.
b. Cand dezvaluirea este ceruta prin lege. Exemple pentru cazuri cand unui profesionist
contabil i se cere prin lege sa dezvaluie o informatie confidentiala sunt:
i. pentru a furniza probe in cursul unor proceduri judiciare; si
ii. pentru a divulga autoritatilor publice competente infractiunile dscoperite.
24

c. Cand exista o obligatie profesionala sau un drept de a dezvalui:

i. pentru a se conforma normelor tehnice si cerintelor etice; asemenea divulgari nu sunt
contrare acestei sectiuni;
ii. pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil in cursul
procedurilor judiciare;
iii. pentru a se conforma controlului sau inspectiei organismului profesional;
iv. pentru a raspunde unei cereri sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau ale
unui organism cu atributii de reglementare
4.9 Cand profesionistul contabil a hotarat ca informatia confidentiala poate fi dezvaluita
trebuie avute in vedere urmatoarele cerinte:
daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si pot fi sustinute cu dovezi, in
masura in care acest lucru este posibil; cand situatia implica fapte sau opinii nedovedite,
trebuie folosit rationamentul profesional pentru a determina tipul de evidentiere care trebuie
facuta, daca este cazul;
ce tip de comunicare se asteapta si cui i se adreseaza: in particular, profesionistul contabil
trebuie sa fie convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvati
si ca au responsabilitatea sa actioneze referitor la aceasta;
daca profesionistul contabil va fi pasibil sau nu de vreo raspundere juridica in cazul cand a
facut o dezvaluire si consecintele ce decurg din aceasta.
In toate situatiile, profesionistii contabili trebuie sa aiba in vedere necesitatea de a consulta
un consilier juridic si/sau o organizatie profesionala.

GRUPA II Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

1. (12.) Care este valoarea patrimoniala de baza a unei intreprinderi care prezinta
urmatorul bilant economic: imobilizari 60.000 lei; capital social 70.000; obligatii
640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit
10.000; rezerve 10.000; disponibilitati 20.000:
25

a) 140.000
b) 150.000
c) 780.000

Rspuns:
a) 140.000
ANC=(70000+10000+10000)+50000=140.000

2. (128.) Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul
contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a intreprinderii.

Rspuns:
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt
superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale
De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.

3. (149.) Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea

acesteia?
Rspuns:
Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma
valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi
care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea
intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de
rentabilitate.
Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.

26

GRUPA II Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

1. (33.) Sa presupunem ca exista trei societati, A, B si C, care vor fuziona prin absorbtia
societatilor B si C de catre societatea A.
K= 1.000/50.000 x 100= 2% reprezinta rezerve de 1.000 lei
Pentru societatile B si C, a caror capital social este de 3.000.000 lei, respectiv 1.000.000 lei,
se va aplica coeficientul de 2%, astfel:
B- 3.000 x 2% = 60 lei-prima de fuziune
C- 1.000 x 2% = 20 lei- prima de fuziune
Rspuns:
Majorarea capitalului social la societatea A absorbanta
456

4.000 lei

1012

3.920 lei

1042

80 lei

2. (39.) SC ALPHA SA absorbanta a SC BETA SA, preia in fuziune, activul acesteia

constand din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000
actiuni noi cu o valoare nominala de 14/actiune. Ulterior, prima de fuziune se
incorporeaza in capitalul social.

Rspuns:
Preluarea activului SC BETA SA
27

456

15.000 lei

212

10.000 lei

5121

5.000 lei

Emiterea a 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei

Diferenta dintre valoarea activului preluat (15.000 lei) si valoarea nominala a actiunilor
emise (14.000 lei) o constituie prima de fuziune.
456

15.000 lei

1011

14.000 lei

1042

1.000 lei

Incorporarea primei de fuziune in capitalul social

1042

1011

1.000 lei

GRUPA II Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1. (19.) Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz: societatea de comert

Rspuns:

Politica de contabilitate reprezint o totalitate de principii, convenii, reguli, metode i

procedee adoptate de conducerea ntreprinderii pentru inerea contabilitii i ntocmirea
rapoartelor financiare.
Politica de contabilitate constituie o parte integrant a rapoartelor financiare i trebuie
s fie elaborat de fiecare ntreprindere care desfaoar activitate de ntreprinztor i este
nregistrat n Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural i
forma organizatorico-juridic a acesteia (cu excepia organizaiilor bugetare).

28

Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuat de ctre contabilitate,

de o comisie special, compus din reprezentanii serviciilor contabil, financiar, juridic i altor
servicii ale ntreprinderii sau de firma de consulting (audit).
Politica de contabilitate aleas poate fi examinat i adoptat prin decizia de protocol a
fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dup aceasta trebuie s fie
aprobat de conductorul ntreprinderii.
Politica de contabilitate se elaboreaz n baza ansamblului de convenii fundamentale
ale contabilitii. Noiunea "convenie" nseamn presupunere (ipotez), condiie de la care
ntreprinderea trebuie s porneasc la organizarea contabilitii i ntocmirea rapoartelor
financiare.
n IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenii fundamentale ale
contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor i specializarea exerciiilor.
Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret a
contabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative i
normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii ntreprinderii
i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor
financiare.
De exemplu, IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomand
cteva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:
- metoda casrii liniare;
- metoda proporional volumului produselor (serviciilor);
- metoda soldului degresiv;
- metoda degresiv cu rat descresctoare.
La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calculare a
uzurii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace
fixe.
IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea
serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia. ntreprinderea alege acea
variant, care permite determinarea mai exact a mrimii venitului obinut n cursul perioadei
de gestiune.
Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C.,
poate s difere esenial la diverse ntreprinderi. Variantele i regulile de evaluare i
contabilizare a activelor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o ntreprindere pot s
influeneze negativ asupra rezultatelor activitii altei ntreprinderi sau s fie absolut inutile
pentru aceasta. Astfel, n conformitate cu IAS 2 "Stocurile de mrfuri i materiale", evaluarea
29

materialelor poate fi efectuat prin trei metode: de identificare, FIFO i costului mediu
ponderat.
Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor de
mrfuri i materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie individual i n serii
mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderile care dispun
de un asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale.
Politica de contabilitate n anul curent este aprobat de conductorul ntreprinderii la
finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a anului de gestiune.
Ea trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv
de cele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor.
ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la prima
prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la dobndirea drepturilor
persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de ntreprindere din ziua
nregistrrii de stat.
Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv - de la
o perioad de gestiune la alta. n unele cazuri prevzute de IAS 1, ntreprinderea poate s
introduc modificri n politica de contabilitate, adic s nu respecte n decursul anului de
gestiune principiul permanenei.
Toate modificrile introduse n politica de contabilitate trebuie s fie argumentate i
perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii n
vigoare a acestora.
Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s fie dat publicitii, adic
s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de
prezentare a politicii de contabilitate este determinat de nsi ntreprinderea. ns n toate
cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus ntr-un capitol special al notei
explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot s nu cuprind
informaii referitoare la politica de contabilitate atunci cnd n ultima n-au fost introduse
modificri, ncepnd cu data prezentrii rapoartelor precedente, care cuprind politica de
contabilitate.
Dac politica de contabilitate a ntreprinderii este elaborat n baza conveniilor
fundamentale ale contabilitii stabilite de IAS 1 "Politica de contabilitate", acestea pot s nu
fie publicate n rapoartele financiare. n cazul formrii politicii de contabilitate n baza
conveniilor care difer de cele prevzute de standardul menionat, atare convenii, mpreun
cu cauzele aplicrii acestora i evaluarea lor n expresie valoric, trebuie s fie dezvluite
detaliat n rapoartele financiare.
Modificrile introduse n politica de contabilitate care influeneaz substanial
evaluarea i luarea deciziilor de ctre utilizatorii rapoartelor financiare n cursul perioadei de
30

gestiune sau n perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precum i evaluarea

consecinelor acestora n expresie valoric urmeaz s fie publicate distinct n nota explicativ
la rapoartele financiare.
Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau inexact a
informaiilor i nu exonereaz conducerea ntreprinderii de rspundere pentru nclcarea
regulilor stabilite de inere a contabilitii i de ntocmire a rapoartelor financiare.

31

GRUPA III Categoria III Expertize contabile

1. (1.) Cum se clasifica expertizele contabile?

Rspuns:

Dupa scopul principal in care au fost solicitate, in:

a. expertize contabile judiciare reglemetate de: Codul de procedura civila; codul de procedura
penala; alte legi speciale;
b. expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara procedurilor reglementate
privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei.
Dupa natura principalelor obiective la care se refera, in:
a. expertize contabile civile, dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile;
b. expertize contabile penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate
litigiilor penale;
c. expertize contabile comerciale dipsuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale;
d. expertize contabile fiscale dispuse sau accepta in rezolvarea litigiilor fiscale;
e. alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept sau extrajudiciare
solicitate de catre client

2. (14.) Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza

contabila?

Rspuns:

Sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil se afla in :

a) Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor

Autorizati din Romania care, la pct. 112 lit. e), stipuleaza ca expertii contabili, in exercitarea
32

profesiei , pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de
personae fizice sau juridice , cum ar fi :
-

expertize amiabile ( la cerere )

expertize contabil-financiare

arbitraje in cauze civile

expertize de gestiune

b) Norma profesionala CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile , care stipuleaza ca

acestea pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil
in conditiile legii, fiind inscrise , cu viza la zi, in partea activa a Tabloului Expertilor Contabili
si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR).

3. (26.) Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?

Rspuns:

Modaliti de exercitare a profesiei (art.8 si 11 din O.G. nr.65/1994):

Individual (activitate independent, conform art.46, alin.(1) i (3) din Legea

nr.571/2003 privind Codul fiscal);

Societi comerciale de expertiz contabil sau contabilitate (art.8 si 11 din

O.G. nr.65/1994, Legea nr.31/1990 privind societile comerciale).

Societatile de expertiza contabila au:

-

cel putin 51 % actionari experti contabili sau contabili autorizati c

33

cel putin 51% din numarul membrilor Consiliului de Administrate sunt experti
contabili sau contabili autorizati, membri ai Corpului.

Societafile de expertiza contabila nu pot avea participari financiare in unitati patrimoniale

industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurari si nici in societati civile.
Membrii Corpului nu pot fi asociati sau acfionari la mai multe societati comerciale de
expertiza contabila.
Societatile comerciale de expertiza pot fi romane, straine sau mixte.
Societatile de expertiza se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii impuse
membrilor Corpului. Exceptie: dreptul de a alege sau de a fi ales in organele de conducere ale
Copului.
Angajarea raspunderii societailor comerciale de expertiza contabila si a membrilor
care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor administrative si a celor de natura
tehnica de catre:
- conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative si sociale (de exemplu:
fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei publice etc.), acesta
dispunand de semnatura sociala a societatii;
- expertii contabili. contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii, care
asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lor lucrari executate, prin semnarea acestora,
alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii

4. (30.) Enumerati faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Rspuns:

a. Comportament necuviincios fa de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de

ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale
Corpului.
b. Absena nemotivat de la ntrunirea AG a filialei sau de la CN.

34

c. Nerespectarea dispoziiilor Codului privind conduita etic i profesional a EC i CA

din romnia referitoare la publicitate.
d. Absena nejustificat de la cursurile de pregtire i perfecionare profesional,
reglementate prin normele emise de Corp.
e. Prestarea de servicii de contabilitate fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza
unui contract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie:
EC , CA.
f. Nerespectarea obligaiilor de pstrare a sercertului profesional.
g. Nedeclararea sau declararea parial a veniturilor n scopul sustragerii de la plata
cotizaiei stabilite de Regulament.
h. Fapta membrului Corpului de a nu depune, n termenul stabilit, la filiala de care
aparine, fia pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice
rspunderea incub preedintelui consiliul de administraie, sau administratorului dup
caz.
i. nclcarea dispoziiilor privind exercitarea profesiei i rspunderea disciplinar,
administrativ, civil sau penal, potrivit legii i Regulamentului (art.98). este
interzis efectuarea de lucrri pentru entitile unde sunt salariai, sau sunt rude, sau
afini pn la gradul IV cu administratorii, sau salariai n afara Corpului, sau activitate
comercial.
j. Refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului a documentelor
privind activitatea profesional.
k. Declaraiile neconforme realitii, n relaiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de
consecine juridice, precum i orice alte nclcri ale conduitei etice i profesionale.

35

GRUPA III Categoria VIII Analiza diagnostic a intreprinderii

1. (11.) O intreprindere este caracterizatat de situatia bilantiera descrisa in tabelul de mai

jos. Stiind ca imobilizari necorporale in valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de
constituire ale intreprinderii, datorii pe temen scurt in valoare de 400 reprezinta rate
scadente in anul curente, iar 10% din creante sunt garantii de buna executie ce vor fi
incasate peste 20 de luni, sa se analizeze pozitia financiara a intreprinderii pe baza
bilantului contabil si a bilantului financiar si sa se explice diferentele constatate.

Indicator

31.12.n

36

Imobilizari corporale

3000

Imobilizari necorporale

800

Stocuri

1000

Creante

2000

Disponibilitati

1000

Capitaluri proprii

2000

Datorii mai mari de un an

3000

Datorii de exploatare

2400

Datorii bancare pe termen foarte scurt

400

Rspuns:

Active imobilizate = 3.800 lei

Active circulante = 4.000 lei
Datorii = 5.800 lei
7.800-5.800 = 2.000
Active datorii = cap.proprii. Societatea este in echilibru financiar

FONDUL DE RULMENT
FR = Capitalul propriu + dat.financiare termen lung Imobilizari =
=

2.000 + 3.000 3.800 = 1200

37

Daca fondul de rulment este pozitiv si in crestere , situatia este pozitiva deoarece o
parte crescanda a nevoilor curente este finantata din resurse permanente Exista urmatoarele
situatii :
-Creste capitalul propriu datorita cresterii indatorarii prin credite pe termen
lung,crescand si cheltuielile financiare pe termen lung (dobanzile) care vor avea ca efect
diminuarea rezultatului exercitiului ;sau datorita cresterii capitalurilor proprii avand ca efect o
imbunatatire a situatiei.

NEVOIA DE FOND DE RULMENT

Este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele
de capitaluri circulante (ale exploatrii).

NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE

NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE
NFR = 3.000 2.400 = 600 lei

2. (79.) O intreprindere produce anual un numar de 150 000 de produse la un pret unitar
de 5 u.m. intreprinderea inregistreaza cheltuieli cu materii prime si materiale in
valoare de 250 000 u.m., cheltuieli de personal de 200 000 u.m. din care 75%
reprezinta salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilitati si chirii in
cuantum de 40 000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50 000 u.m. si cheltuielile cu
dobanzi de 50 000 u.m. Sa se calculeze si sa se interpreteze pragul de rentabilitate
financiar si operational exprimat in unitati fizice si valorice.

Rspuns:

Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).

38

Analiza punctului critic prevede ca consumurile si cheltuielile totale ale intreprinderii

indiferent de aceea, se refera ele la costuri sau se scad din venituri la determinarea rezultatului
financiar, trebuie sa fie divizate in variabile si constante. Dup continut, aceasta analiza se
reduce la determinarea punctului critic (punct de echilibru, prag de rentabilitate).
Prin punctul critic se intelege volumul vanzarilor, la care intreprinderea deja nu mai
are pierderi, dar nu are inca nici profit. In punctul critic veniturile totale din vanzari sunt egale
cu consumurile si cheltuielile totale ale intreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul
critic poate fi exprimat in unitati naturale i monetare.
Scopul analizei punctului critic consta in alegerea unui asemenea volum al vanzarilor,
care va asigura intreprinderii un rezultat financiar nul.
La baza analizei corelatiei "cost-volum-profit" sta una din ecuatiile de baza ale
microeconomiei:
Volumul vanzarilor=Consumuri
constante+Profit

si

cheltuieli

variabile+Consumuri

si

cheltuieli

Deoarece profitul in punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:
Volumul vanzarilor=Consumuri si cheltuieli variabile+Consumuri si cheltuieli constante

sau
Pretul pentru o unitate x Cantitatea unitatilor = Consumuri si cheltuieli variabile pe o
unitate x Cantitatea unitatilor + Consumuri si cheltuieli constante

Tinand cont de aceasta ecuatie poate fi determinat punctul critic in unitati de produse:
Pragul de rentabilitate (in unitti de produse) =Consumuri si cheltuieli fixe Pretul
pentru o unitate -Consumuri si cheltuieli variabile pe o unitate

a) Pragul de rentabilitate operational

Volumul vanzarilor = 250.000 + (200.000 + 40.000 + 50.000) = 540.000 u.m.

39

Cheltuieli fixe = 200.000 + 40.000 + 50.000 = 290.000

Cheltuieli variabile = 250.000
Cheltuieli variabile unitare = 250.000 / 150.000 = 1,67 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 290.000 / (5 1,67) = 87.087 buc

b) Pragul de rentabilitate financiar

Volumul vanzarilor = 250.000 + (200.000 + 40.000 + 50.000 + 50.000) = 590.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 200.000 + 40.000 + 50.000 + 50.000 = 340.000

Cheltuieli variabile = 250.000
Cheltuieli variabile unitare = 250.000 / 150.000 = 1,67 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 340.000 / (5 1,67) = 102.102 buc

GRUPA V Categoria IX Consultanta fiscala acordatat contribuabililor

1. (3.) Prezentati cum se determina impozitul pe profit in cazut contribuabililor care

realizeaza pe langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul
unui magazin si venituri din activitatea unui bar de noapte.

40

Rspuns:

(1) Contribuabilii care desfoar activiti de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaz
aceste venituri n baza unui contract de asociere, i n cazul crora impozitul pe profit datorat
pentru activitile prevzute n acest articol este mai mic dect 5% din veniturile respective
sunt obligai la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri nregistrate.

2. (21.) O societate comerciala inregistreaza in contabilitate la nivelul unui an venituri

totale in suma de 700.000 lei si cheltuieli totale in suma de 500.000 lei. Amortizarea
fiscala este de 20.000 lei, cheltuieli nedeductibile sunt in suma de 80.000 lei. Din anul
anterior a reportat o pierdere de 40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al
impozitului pe profit conform declaratiei 101, determinati impozitul pe profit de plata.

Rspuns:

Venituri totale 700.000 Cheltuieli totale 500.000

Rezultat brut 200.000
Amortizare fiscala 20.000
Profit 180.000 +
Cheltuieli nedeductibile 80.000
Total profit impozabil 260.000
Pierdere an precedent 40.000
Profit impozabil 220.000
41

Impozitul pe profit de plata = 220.000 X 16% = 35.200

3. (26.) O societate comerc iala a trimis in luna august in delegatie 5 salariati, fiecare cate
5 zile. Diurna acordata a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de
1.500 lei, iar cheltuielile reprezentand cazarea sunt de 5.000 lei. Sa se precizeze care
este nivelul cheltuielilor deductibile si care este nivelul cheltuielilor nedeductibile.

Rspuns:

Diurna acordata 80*5 pers = 400*5 zil

Diurna acordata 80*5 pers = 400*5 zile = 2000
Diurna deductibila 13*2,5 = 32,5
32,5*5 pers = 162,5*5 zile = 812,5 diurna deductibila
2000 - 812,5 = 1187,5 diurna nedeductibila
Cheltuieli deductibile = 1500 + 5000 + 812,5 = 7312,5
Cheltuieli nedeductibile = 1187,5

4. (34.) O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in

suma de 560.000 lei din care 1.200 lei venituri din dividende de la o persoana juridica
romana.
Cheltuielile inregistrate sunt:
-

cheltuieli cu serviciile prestate de terti 11.000 lei (exista contracte incheiate, se

justifica necesitatea lor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva);

cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 200.000 lei

cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa in gestiune, neimputabile 2.500

lei;
42

cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii
si diferenta contributii aferente fondului de salarii;

cheltuieli de protocol 2.400 lei;

cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei.

Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentru intregul an.

Rspuns:

Ven exploatare =560.000

Chelt exploatare = 11.000+200.000+2.500+63.500+2.400+1.200+4.000=
= 284.600
Rezultat exploatare = 560.000 284.600 = 275.400
Venituri dividende = 1.200
Rezultat = 275.400 1.200 = 274.200
( 121 + 623+691 ) X 2% = (275.400+2.400+4.000 ) X 2%= 5.636

Total cheltuieli nedeductibile ( 602+658+691 ) = 2.500+1.200+4.000= 7.700

Baza de calcul a impozitului pe profit = 274.200+ 7.700 =281.900

281.900 X 16% = 45.104

560.000 X 3/1000 = 1.680

43

In declaratia 101 mai scadem 1.200 lei si viram la stat 41.104 1.200= 39.904

44

Planul de reorganizare trebuie s respecte o seam de condiii, prevzute prin art. 94 din lege.
Astfel, urmtoarele categorii de persoane pot propune un plan de reorganizare:
45

- debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de

la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii inteniei de reorganizare, dac
procedura a fost declanat de acesta, i n cazul n care procedura a fost deschis ca urmare a
cererii unuia sau a mai multor creditori;
- administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30
de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast
intenie pn la votarea raportului prin care se va indica dac exist o posibilitate real de
reorganizare efectiv a activitii debitorului ori, dup caz, motivele care nu permit
reorganizarea i, n acest caz, va propune intrarea n faliment;
- unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului
menionat anterior, deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse
n tabelul definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de
creane.
Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, ntr-un interval de 5 ani anteriori
formulrii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite n baza prezentei
legi i nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infraciuni
prevzute nLegea nr. 21/1996 sau ai crui administratori, directori i/sau asociai au fost
condamnai definitiv pentru: bancrut frauduloas, gestiune frauduloas, abuz de ncredere,
nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, infraciuni de fals ori infraciuni prevzute
n Legea nr. 21/1996, n ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.
Pentru confirmarea unui plan de reorganizare de ctre judectorul-sindic, trebuie ndeplinite
cumulativ mai multe condiii de ordin formal. Art.101 din lege prevede, n acest sens,
urmtoarele:
(1) Judectorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului n termen de 15 zile de
la depunerea la tribunal de ctre administratorul judiciar a procesului-verbal al adunrii
creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judectorul-sindic poate s cear unui practician n
insolven s i exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, nainte de
confirmarea lui. Planul va fi confirmat dac vor fi ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:
A. cel puin jumtate plus una dintre categoriile de creane menionate n programul de pli,
dintre cele menionate la art. 100 alin. (3), accept sau sunt socotite c accept planul, cu
condiia ca minimum una dintre categoriile defavorizate s accepte planul;
B. n cazul n care sunt doar dou categorii, planul se consider acceptat n cazul n care
categoria cu valoarea total cea mai mare a creanelor a acceptat planul;
C. fiecare categorie defavorizat de creane care a respins planul va fi supus unui tratament
corect i echitabil prin plan;

46

D. vor fi considerate creane nedefavorizate i vor fi considerate c au acceptat planul

creanele ce se vor achita integral n termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori n
conformitate cucontractele de credit sau leasing din care rezult;
E. planul respect prevederile art. 95.
(2) Tratament corect i echitabil exist atunci cnd sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele
condiii:
a) niciuna dintre categoriile care resping planul i nicio crean care respinge planul nu
primesc mai puin dect ar fi primit n cazul falimentului;
b) nicio categorie sau nicio crean aparinnd unei categorii nu primete mai mult dect
valoarea total a creanei sale;
c) n cazul n care o categorie defavorizat respinge planul, nicio categorie de creane cu rang
inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezult din ierarhia prevzut la art.
100 alin. (3), nu primete mai mult dect ar primi n cazul falimentului.
(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.
(4) Confirmarea unui plan de reorganizare mpiedic propunerea, admiterea, votarea sau
confirmarea oricrui alt plan.
(5) Modificarea planului de reorganizare se poate face oricnd pe parcursul procedurii, cu
respectarea condiiilor de vot i de confirmare prevzute de prezenta lege. Dac modificarea
planului este propus de debitor, ea va trebui s fie aprobat de adunarea general a
acionarilor/asociailor.
Or, aceste condiii, pe care le-am citat din art. 101 din lege, au fost criticate ca fiind
neconstituionale, ntr-o cauz avnd ca obiect soluionarea recursului declarat mpotriva unei
sentine comerciale prin care s-a confirmat planul de reorganizare propus de administratorul
judiciar al debitorului.
n esen, autoarea criticii a susinut c dispoziiile din art.101 nu confer judectorului
competena de a cenzura i, eventual, de a nltura sau nlocui unele msuri ale planului de
reorganizare, chiar i atunci cnd ncalc prevederi legale.
Aceast limitare sever i nerezonabil a competenei sale n raport cu scopul legitim al bunei
administrri a justiiei sau cel al securitii juridice este contrar prevederilor art. 21 din
Constituie i art. 6 din Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor
fundamentale, prevederi care consacr dreptul persoanei la un proces echitabil, neles ca un
drept concret i efectiv de a contesta n justiie orice act care aduce atingere drepturilor sale.
n soluionarea criticii cu care a fost sesizat, Curtea a artat c, n scopul administrrii
eficiente a procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006, planul de reorganizare este
47

confirmat de judectorul-sindic dup depunerea la tribunal de ctre administratorul judiciar a

procesului-verbal al adunrii creditorilor prin care acesta a fost aprobat. nainte de
confirmarea lui, judectorul-sindic poate s cear unui practician n insolven s i exprime
o opinie privind posibilitatea de realizare a planului. n vederea confirmrii planului de
reorganizare, judectorul-sindic analizeaz ntrunirea cumulativ a celor cinci condiii
prevzute la art. 101 alin. (1) lit. A-E din lege.
De altfel, atribuia judectorului-sindic vizeaz admiterea i confirmarea planului de
reorganizare dup votarea i aprobarea lui de ctre adunarea creditorilor. Curtea a apreciat c,
din redactarea ntregii legi privind procedura insolvenei, rezid principiul stabilit de legiuitor,
potrivit cruia atribuiile judectorului-sindic sunt cele de verificare a legalitii actelor de
procedur, iar atribuiile creditorilor privesc managementul procedurii. Astfel apare necesar
uncontrol de legalitate a actelor de procedur, n condiiile n care nu toi reprezentanii
creditorilor dintr-o procedur au pregtire juridic.
Nu se poate deduce c se ncalc dreptul creditorilor de a vota sau nu un plan de reorganizare
atta vreme ct la admiterea planului de ctre judectorul-sindic sunt audiai i reprezentanii
creditorilor, respectiv comitetul acestora, care, n orice procedur, este constituit din creditorii
ce dein cele mai mari creane i care au astfel un vot hotrtor n cadrul adunrii generale a
creditorilor, aa cum este cazul i n prezenta spe.
De altfel, adaug judectorii Curii Constituionale, n temeiul dispoziiilor art. 98 alin. (2) i
(3) din lege, care constituie norme de procedur a cror stabilire intr n atribuiile exclusive
ale legiuitorului, voina acestuia a fost aceea de a asigura creditorilor votani un minim de
cadru legal i de coninut pentru prezentarea unui plan serios i realizabil. P
lanul de reorganizare trebuie s cuprind informaii suficiente care s ofere posibilitate
creditorilor de a-i forma o opinie cu privire la modalitatea de realizare a acestuia. Prezentarea
general a unor intenii nu poate fi calificat ca informaie cert, planul trebuind s prevad n
mod concret resursele de finanare i fluxurile sale financiare, profitul i lichiditile estimate
din care urmeaz a se achita att datoriile curente, ct i cele anterioare deschiderii procedurii.

. Notificarea intrarii in faliment

Art. 108 reglementeaza notificarea in cazul intrarii in faliment prin procedura generala, iar
art. 109 contine reguli privind notificarea in cazul intrarii in faliment prin procedura
simplificata.
4.1. Notificarea prevazuta de art. 108, in cazul intrarii in faliment prin procedura
generala

48

Lichidatorul trimite notificarea atat creditorilor mentionati in lista depusa de debitor sau de
administratorul judiciar, mentionata la art. 107 alin. 2 lit. e, cat si debitorului, oficiului
registrului comertului sau, dupa caz, registrului in care este inmatriculat debitorul persoana
juridica, pentru efectuarea mentiunii in aceste registre. Pentru creditorii cu sediul sau
domiciliul in strainatate, notificarea va fi trimisa reprezentantilor din tara.
Notificarea se va realiza in conformitate cu, dispozitiile codului de procedura civila si va fi
publicata, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larga circulatie si in buletinul
procedurilor de insolventa.
Notificarea prevazuta de art. 108 va avea cuprinsul indicat in alin. 2 al acestui articol:
a) termenul limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor nascute dupa data
deschiderii procedurii, precum si al creantelor al caror cuantum s-a modificat fata de tabelul
definitiv de creante sau de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor
facute dupa deschiderea procedurii; aceste cereri vor fi incluse in tabelul suplimentar, daca
vor indeplini cerintele mentionate in notificare; termenul pentru inregistrarea cererilor nu va
depasi 45 de zile de la data intrarii in faliment;
b) termenul de verificare a creantelor mentionate la alin. 3, in care trebuie sa se incadreze si
intocmirea, afisarea si comunicarea tabelului suplimentar; acest termen nu va depasi 30 de
zile de la expirarea termenului prevazut mai sus la lit. a ;
c) termenul pentru depunerea la tribunal a contestatiilor la tabelul suplimentar; acest termen se
va implini cu cel putin 10 zile inainte de data calendaristica stabilita, conform celor prezentate
mai jos, pentru definitivarea tabelului consolidat al creantelor;
d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidat; acest termen nu va depasi 30 de zile
de la expirarea termenului prevazut la lit. b.
4.2. Notificarea prevazuta de art. 109, in cazul intrarii in faliment prin procedura
simplificata
Notificarea va fi trimisa de lichidator tuturor creditorilor notificati conform art. 61[11],
precum si debitorului si oficiului registrului unde este debitorul inmatriculat. Notificarea va
contine dispozitia privind intrarea in procedura falimentului si ridicarea dreptului de
administrare, precum si dizolvarea debitorului persoana juridica.
In situatia in care debitorul si-a continuat activitatea pana la aprobarea propunerii
administratorului judiciar privind intrarea in faliment, lichidatorul va notifica, in termenul
prevazut de art. 109 alin. 2, creditorii detinand creante asupra debitorului, izvorate din
raporturi juridice de munca, nascute in perioada de observatie. Notificarea adresata acestor
creditori va contine si solicitarea conform careia cererile creditorilor sa fie depuse in termen
de 10 zile de la primirea notificarii si sa fie insotite de documente justificative.

49

Toate notificarile vor contine termenele de afisare a tabelului preliminar de creante prevazut la
art. 62 alin .1 lit. c si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 62 alin. 1 lit. d, asa
cum au fost cuprinse si in notificarea prevazuta la art. 61 alin. 1 sau art. 109 alin. 1, dupa
caz[12]. Vor fi si in aceasta situatie aplicabile dispozitiile art. 61 privind procedura de
notificare

TINGAU
proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire):
1. - cunoaterea activitiilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte;
2. - analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;
3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i
ntocmirea documentelor de sintez;
4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i
elementelor neobinuite.
in cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii
semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse.
normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire):
raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma
unei asigurri negative.
raportul trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel, conform unui
referenial contabil identificat.El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu
este exprimat.

192. Procedurile pentru realizarea misiunii de revizuire (examen limitat) a situatiilor

financiare vor include:
- obtinerea unei intelegeri a activitatilor entitatii si a sectorului in care aceasta opereaza;
50

- investigatii privind principiile de contabilitate si practicile entitatii;

- investigatii privind procedurile entitatii in legatura cu inregistrarea, clasificarea, sintetizarea
tranzactiilor, acumularea de informatii pentru prezentarea lor in situatiile financiare si
intocmirea acestora;
- investigatii privind toate asertiunile semnificative din situatiile financiare;
- procedurile analitice proiectate pentru a identifica relatiile si elementele individuale care par
neobisnuite:
- compararea situatiilor financiare cu situatiile din perioadele anterioare;
- compararea situatiilor financiare cu rezultatele anticipate si pozitia financiara;

studiul relatiilor dintre elementele situatiilor financiare care se asteapta sa fie in

conformitate cu un model previzionat bazat pe experienta entitatii.

Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

1. - cunoasterea activitatiilor ntreprinderii si ale sectorului din care face parte;
2. - analiza principiilor si practicilor contabile urmate de ntreprinderi;
3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea
si ntocmirea documentelor de sinteza;
4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor,
tendintelor si elementelor neobisnuite.
n cazul n care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii
semnificative, auditorul trebuie sa puna n lucru proceduri complementare sau mai extinse.
193.

Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, sub
forma unei asigurari
negative.

51

Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela, conform
unui referential contabil identificat.El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie de
audit nu este exprimata.

194.

Raportarea unei misiuni de compilare.

ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii

beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile
si nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare.
Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari
asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca
beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la
elaborarea acestor situatii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de
Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de
conducerea ntreprinderii;
- o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile
financiare compilate de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si,
n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative
mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare
compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile:
"neauditate" sau "compilate fara audit, nici examen limitat".
195.

Cum explicati necesitatea unui Cod etic n audit?

52

Necesitatea Codului consta n :

1. necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;
2. conservarea ncrederii publicului n profesie;
3. asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari
sau utilizatori ai serviciilor acestuia;
4. confirmarea de autoritate a lucrarilor effectuate de profesionistii contabili;
5. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si
a organismului din care face parte.
196.

Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
1. Integritatea si obiectivitatea;
2. Competenta profesionala, grija si sarguinta;
3. Confidentialitate;
4. Profesionalism;
5. Respectul fata de normele tehnice si profesionale.

http://documents.tips/documents/stagiu-ceccar-an-ii-sem-ii.html

53

54

Evaluarea intreprinderii (3 intrebari)

1. Se dau urmatoarele elemente de bilant:
total activ = 425.000 mii lei;
55

 cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;

cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;
brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei.
Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n minus
cu:
a) 93.000 mii lei;
b) 143.000 mii lei;
c) 118.000 mii lei.
Raspuns:
Coreciile care se aplic activelor se refer la:
a) active necorporale - n cadrul acestei categorii de active:
a1) cheltuielile de constituire sunt considerate nonvalori i se elimin
a2) cheltuielile de cercetare, dezvoltare sunt considerate nonvaloridac se refer la
produsele existente, serviciile oferite, iar n caz contrar se iau n calculul A.N.C.C.
a3) alte elemente (licene, brevete, mrci, clientela etc.)
Dac acestea nu pot fi evaluate separat de celelalte active ale firmei, sunt eliminate din
calculul
A.N.C.C.,
2.500+15.500+125.000 =143.000 lei
b) 143.000 mi

56