II.

Audit statutar al situatiilor financiare

1. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare:
- cunoaterea activitilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte;
- analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;
- analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea
documentelor de sintez, strngerea informaiilor ce vor fi nscrise n notele anexe i pregtirea
situaiilor financiare.
- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i
elementelor neobinuite cutnd n mod deosebit n:
compararea situaiilor financiare cu cele ale exerciiilor precedente;
compararea situaiilor financiare cu situaiile bugetare ale perioadei i cele previzionale;

studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite rubrici i cele
planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector.
In cazul examenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri viznd identificarea unor
evenimente care se produc dup data raportului sau privind examenul limitat (evenimente posterioare).
In cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii
semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse, care s-i permit
s exprime o asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul su.
2. Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei
asigurri negative.
Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnse n timpul examenului limitat; raportul
trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel (sau nu prezint n mod sincer n toate
aspectele lor semnificative"), conform unui referenial contabil identificat.
Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrie ntinderea misiunii permindu-i lectorului
s neleag natura lucrrilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este
exprimat.
Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de examen limitat sunt:
- titlul;
- destinatarul;
- paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:
- identificarea situaiilor financiare supuse examenului limitat;
- responsabilitile auditorului i ale conducerii ntreprinderii;
- paragraful ntinderii examenului limitat cuprinznd:
trimiterea la Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 910 referitor la examenele limitate (sau
norme naionale);
mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice
meniunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz un nivel de

asigurare mai puin ridicat dect n cazul auditului i c nici o opinie de audit nu este
exprimat;
exprimarea unei asigurri negative;
data raportului;
adresa auditorului i semntura.
Raportul de examen limitat trebuie de asemenea:
s exprime o asigurare negativ preciznd c auditorul nu a descoperit fapte care s-l fac s
gndeasc, c situaiile financiare nu sau o imagine fidel conform unui referenial contabil identificat;
dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referenialului contabil
identificat, descrie aceste fapte i, n msura posibilului, cuantific incidenele
asupra situaiilor financiare i n acest caz:
fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv;
fie - atunci cnd incidena faptelor descoperite asupra situaiilor financiare este att de semnificativ
nct auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este suficient
pentru a califica natura incomplet sau neltoare a si tuaiilor financiare - pune o concluzie nefavorabil indicnd c situaiile financiare nu dau o imagine fidel
conform referenialului contabil identificat;
- dac exist o limitare important a ntinderii examenului limitat, descrie aceast situaie i:
fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajustri care ar fi trebuit fcute dac
nu ar fi existat limitarea respectiv;
fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii examenului limitat sunt
semnificative i privesc mai multe rubrici ale situaiilor financiare.
3. Raportarea unei misiuni de compilare.
ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cutoate ca utilizatorii beneficiaza de servicii
contabile. Profesionistul contabilutilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopulstrngerii, clasarii si
sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate nastfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei
asigurari asuprasituatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatoritotusi ca beneficiaza de
interventia unui profesionist care aduce cunostintele sicompetentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.Raportul
asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:
-titlul;
-destinatarul
- o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu StandardeleInternationale de Audit aplicabil misiunilor
de compilare sau normelor si practicilor nationale;- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este
independent dentreprindere;- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detaliifurnizate de
conducerea ntreprinderii;- o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentruinformatiile financiare
compilate de catre auditor;- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici unexamen limitat si, n
consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra
diferentelor semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat
-data aportului;- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe
prima pagina a situatiilor financiare compilate, se
face una din mentiunile: neauditate sau compilate fara audit, nici examenlimitat
4. Necesitatea Codului consta n :

1. necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;

2. conservarea ncrederii publicului n profesie;
sau

3. asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari

utilizatori ai serviciilor acestuia;
4. confirmarea de autoritate a lucrarilor effectuate de profesionistii contabili;

5. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a

organismului din care face parte.
5. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
1. Integritatea si obiectivitatea;
2. Competenta profesionala, grija si sarguinta;
3. Confidentialitate;
4. Profesionalism;
5. Respectul fata de normele tehnice si profesionale.
IV. Evaluarea intreprinderii (3 intrebari)
1. Se dau urmatoarele elemente de bilant:
total activ = 425.000 mii lei;
cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;
cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;
brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei. Stabilind bilantul economic
al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu: a) 93.000 mii lei; b) 143.000 mii
lei; c) 118.000 mii lei.
Coreciile care se aplic activelor se refer la:
a) active necorporale - n cadrul acestei categorii de active:
a1) cheltuielile de constituire sunt considerate nonvalori i se elimin

a2) cheltuielile de cercetare, dezvoltare sunt considerate nonvaloridac se refer la produsele existente,
serviciile oferite, iar n caz contrar se iau n calculul A.N.C.C.
a3) alte elemente (licene, brevete, mrci, clientela etc.)
Dac acestea nu pot fi evaluate separat de celelalte active ale firmei, sunt eliminate din calculul
A.N.C.C.,
2.500+15.500+125.000 =143.000 lei
b) 143.000 mii lei;
2. Explicati diferentele dintre pret si valoare.
Raspuns:
Valoarea = o estimare a celui mai probabil pret care va fi platit pentru un bun sau serviciu.
Pret = termen utilizat pentru o suma ceruta, oferita sau platita pentru un bun/serviciu
Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in
cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci
gama de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze
pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe notiunea de schimb, se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa
cumpere.
Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde;
aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea
unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si
profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.
Sunt dou categorii economice distincte, uor confundabile ns; valoarea este un concept ce nu
poate fi disociat de calitile fizice, intelectuale, morale, ale cuiva (n cazul fiinelor) sau nsuiri
fizice, materiale ale unui bun, iar preul reprezint expresia bneasc a valorii.

3. Prezentati 3 momente din viata ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea

- modificri in mrimea si structura capitalului social
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor

- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

- garantarea creditelor, constituirea de ipoteci, gajuri
- necesitatea cunoasterii de catre manageri a valorii intreprinderii pe care o conduc, precum si
evolutia acesteia in timp
- comparatii intre intreprinderi din acelasi domeniu si de aceeasi marime
- cu ocazia cotarii la bursa sau pentru aprecierea cursului unei intreprinderi cotate.

v.
1. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou
societi se
prezint astfel:
Soc A: valoarea net de aport 96.000 lei, numr de aciuni 12.000, valoarea nominal 12.000
lei/aciune.
Soc B: valoarea net de aport 80.000 lei, numr de aciuni 10.000, valoarea nominal 10.000
lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dac ea absoarbe societatea B.
Societatea A
Valoarea neta de aport
Numar actiuni

96000 lei
12000

Societatea B
Valoarea neta de aport
Numar actiuni

80000 lei
10000

Valoarea nominala 12000lei/actiune

Valoarea nominala 10000lei/actiune

Valoarea contabila

Valoarea contabila

8 lei/actiune

8 lei/actiune

Numar de actiuni de emis = Valoarea neta de aport B/Valoarea contabila A

= 80000/8 = 10000
Raportul de schimb = Valoarea contabila B/Valoarea contabila A= 8/8=1
Numarul de actiune de emis = 10000*1 = 10000

2. Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care fuzioneaz:

Societatea A:
active diverse 85.500 lei, datorii 45.000 lei, numr de aciuni 225 titluri. Societatea B: active
diverse
47.250 lei, datorii 27.000 lei, numr de aciuni 135 titluri.

Determinai cate aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 45 de aciuni in cazul in care
societatea A absoarbe societatea B.
Societatea A
Active
85500 lei
Datorii
45000 lei
Actiuni
225
Activ net
40500 lei
Valoarea nominala 180 lei/actiune

Societatea B
Active
47250 lei
Datorii
27000 lei
Actiuni
135
Activ net
20250 lei
Valoarea nominala 150 lei/actiune

Procent detinut de actionar din total actiuni = 45*100/225 = 20 %

Numarul de actiuni de emis la fuziune = 20250/180= 112,5
Actionarul care detine 45 de actiuni va mai primi inca 22 de actiuni, care reprezinta 20% din totalul
actiunilor noi emise.
3. Dispunei de urmtoarele date:
Societatea B absoarbe societatea A;
valoarea matematic a unei aciuni B este de 6 lei/aciune; numrul de aciuni A 10.000 titluri;
numrul de aciuni emise de B este 15.000 titluri.
Care este valoarea nominal a unei aciuni la A.
Societatea A
Actiuni
10000
Activ net
90000 lei
Valoarea nominala 9 lei/actiune

Societatea B
Actiuni emise

15000

Valoarea nominala

6 lei/actiune

Daca societatea B absoarbe societatea A, iar societatea B emite 15000 de titluri cu valoare nominala de
6 lei/actiune rezulta ca activul net al societatii A este 15000*6= 9000 lei.
Capitalul societatii A este impartit in 10000 de actiuni. Rezulta ca Valoarea nominala este Activul net /
Nr. De actiuni= 90000/10000 = 9 lei/actiune.
VI. Administrarea si lichidarea intreprinderii (4 intrebari)
1. Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?
Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in conditiile de mai
jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la
afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art. 28, a intentiei de reorganizare,
daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art. 33 alin. (6), in cazul in care procedura a fost
deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile de
la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa isi fi manifestat aceasta intentie pana la
votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la
art. 59 alin. (2), detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul

definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante .

(2) La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice,
perioadele prevazute la alin. (1).
(3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor
bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.
(4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani anteriori
formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite in baza prezentei legi si nici
debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevazute in Legea nr.
21/1996 sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru:
bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie
mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea nr. 21/1996, in ultimii 5 ani anteriori
deschiderii procedurii.
(5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (1) conduce la decaderea partilor respective din dreptul
de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecatorului-sindic, la
faliment.

2. Care sunt condiiile cnd va fi confirmat de judectorul sindic un plan de

reorganizare?
La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-sindic, daca sunt intrunite
cumulativ urmatoarele conditii:
A. Cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre
cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca
minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;
B. in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria cu
valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;
C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si
echitabil prin plan.
Tratament corect si echitabil exista atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai
putin decat ar fi primit in cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanta apartinand unei categorii nu primeste mai mult decat valoarea
totala a creantei sale;
c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior
categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu
primeste mai mult decat ar primi in cazul falimentului.
(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.
(4) Confirmarea unui plan de reorganizare impiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea
oricarui alt plan.
3. Ce va cuprinde notificarea intrrii n faliment?
In cazul intrarii in faliment in procedura generala, lichidatorul va trimite o notificare tuturor

creditorilor mentionati in lista depusa de debitor/administratorul judiciar, mentionata la art. 107 alin.
(2) lit. e), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole
unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Dispozitiile alin. (2) si (3) ale art. 61 se
aplica in mod corespunzator.
Notificarea va cuprinde:
a) termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor mentionate la alin. (3), in
vederea intocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in
faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;
b) termenul de verificare a creantelor mentionate la alin. (3), de intocmire, afisare si comunicare a
tabelului suplimentar al acestora, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut
c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, care va fi de cel putin 10 zile inainte de data
stabilita prin incheierea de intrare in faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat;
d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea
termenului prevazut
Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa
data deschiderii procedurii sau, dupa caz, al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv de
creante sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa
deschiderea procedurii.
Creantele admise in tabelul definitiv de creante, in conditiile art. 74 alin. (2), nu vor mai fi supuse
verificarii; titularii acestor creante vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si
drepturile de preferinta trecute de lichidator in tabelul suplimentar prevazut la alin. (2) lit. b).
Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor admise impotriva averii debitorului,
existente la data intrarii in faliment, cu respectarea dispozitiilor art. 110.
4. Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni.
Dintre principalele obligaii ale administratorului amintim :
a) obligaia de a ndeplini formalitile necesare constituirii societii (art. 36);
b) obligaia de a depune semnturile la registrul comerului, n cazul cnd a fost desemnat reprezentant
al societii (art. 45);
c) obligaia de a prelua i pstra documentele privind constituirea societii [art. 30 alin. (2)];
d) obligaia de a administra societatea, adic de a face toate operaiile cerute pentru ndeplinirea
obiectului societii (art. 70);
e) obligaia de a urmri efectuarea de ctre asociai a vrsmintelor datorate (art. 73);
f) obligaia de a ine registrele cerute de lege i corecta lor inere (art. 73);
g) obligaia de a ntocmi situaia financiar anual, precum i de a asigura respectarea legii la
repartizarea profitului i plata dividendelor (art. 73);
h) obligaia de a lua parte la toate adunrile societii, la consiliile de administraie i organele de
conducere similare acestora [art. 70 alin. (2)];
i) obligaia de a duce la ndeplinire hotrrile adunrii generale a asociailor (art. 73);
j) obligaia de a ndeplini ndatoririle prevzute de actul constitutiv, precum i cele stabilite de lege (art.
73).

ntruct sunt prevzute n mod expres de lege, acestea sunt cunoscute sub denumirea de obligaii legale
ale administratorilor, ns n actele constitutive ale societii pot fi stabilite i alte obligaii ale
administratorilor.
VII. Studii de fezabilitate
1.
Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;
Raspuns
Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei
intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si planurile
de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate.
Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al managerilor) cat si
externa (pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta firma).
Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori, potentialii finantatori
si investitori. El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul tuturor atributiilor stabilite, si rolul
pe care acestia il au in cadrul firmei.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele trei elemente:
- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite riscuri i care vrea s obin un
anumit profit;
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere)
- un mediu n care se desfoar aceste activitati (mediul de afaceri)
5. Dac ai ntocmii un plan de afaceri la ce ntrebri ai rspunde la capitolul viziune,
strategie;
Raspuns
Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple. Totul pleac de la viziune. Fiecare
ntreprinztor are o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul final ctre care vrei s te ndrepi prin
afacerea ta. Calea pe care ai hotrt s porneti pentru a atingei mplini viziunea este strategia firmei
tale.
Pentru a clarifica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele
ntrebri:
Care este esena afacerii tale ?
Ce anume va genera bani i profit ?
Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ?
Ai deja un model sau un prototip ?
Cine vor fi clienii ti ?
Exist o ofert comparabil pe pia ?
Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective
cuantificabile!
Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ?
Exist un consens ntre asociai/acionari referitor la problemele mai sus
menionate?

15. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilitii economico
financiare, proiectele investiionale? Dezvoltai pe scurt.

Raspuns:
Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua
obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care
trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri
asupra valorii intrinseci a proiectului.
Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul
pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.
1. Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie
1.1. Rata medie de rentabilitate in exploatare
1.2. Termenul de recuperare a cheluielilor
2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor
2.1. Utilizarea notiunii de actualizare
2.2. Valoarea actuala neta (VAN)
2.3. Rata interna de rentabilitate(RIR)
16. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale
este rentabilitatea medie. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?
Raspuns
Rentabilitatea medie = Profit mediu anual /Investiie medie anual
Rentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita actiune.
Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata in functie de ratele de
rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an) si de frecventa lor de inregistrare pe piata.
17. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este indicele
de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?
Raspuns
Indicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar/ valoarea investitiei) se
calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia.
18. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este
termenul de recuperare a investiiei neactualizate. Care este modul de calcul i coninutul
indicatorului?
Raspuns
Termenul de recuperare a investiiei exprim perioada de timp n care se recupereaz investiia
din profit sau din venitul net obinut n urma realizrii investiiei
Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala
si cash flow-ul mediu annual

Termenul de recuperare, desi nu poate fi considerat un criteriu esential de evaluare a deciziei de

investitii, poate fi important atunci cnd, celelalte conditii fiind egale, ntre doua proiecte de investitii
va fi preferat cel care are un termen de recuperare mai mic. CU toate acestea, trebuie manifestata
maximum e prudenta n considerarea acestui indicator deoarece este posibil ca un proiect de investitii
sa asigure o eficienta mai mare tocmai pe un termen mai lung.

19. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint

urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An
0
1
2
3
4
5
Total

Cost investiie Costuri de Total cost

exploatare
11.445 lei
6.420 lei
17.865 lei
6.420 lei
6.420 lei
6.420 lei
6.420 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
11.445 lei
38.760 lei 50.205 lei

Total ncasri Cashflow anual net

9.345 lei
3.020 lei
3.020 lei
3.200 lei
3.200 lei
3.200 lei
6.295 i

8.520 lei
9.440 lei
9.440 lei
9.700 lei
9.700 lei
9.700 lei
56.500 lei

Calculai rentabilitatea medie aferent investiiei.

Raspuns:
Metoda rentabilitatii medii se bazeaza pe rata medie a rentabilitatii:
r m = Beneficiul net mediu anual
Cheltuieli medii anuale de exploatare
Beneficiul anual poate fi stabilit pe baza relatiei urmatoare:
MBA(marja bruta din autofinantare sau cash flow net) = Rezultatul net (RN)
+Amortizari si provizioane (AP) > RN = MBA - AP
Amortizarea in 6 ani = 11445/6 = 1908 lei

Cheltuieli medii anuale de exploatare = 38760/ 6 = 6460 lei

r m = Rezultatul mediu net/ Chelt.medii anuale de exploatare = 1049/6460 =
0,162
Rentabilitatea medie aferenta investitiei = 16,2 %
20. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei
urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An
Cost investiie Costuri de Total cost Total ncasri
exploatare
0
11.445 lei
6.420 lei
17.865 lei 8.520 lei
1
6.420 lei
6.420 lei 9.440 lei

de 11.445 lei, prezint

Cashflow anual net
9.345 lei
3.020 lei

2
3
4
5
Total

11.445 lei

6.420 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
38.760 lei

6.420 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
50.205 lei

9.440 lei
9.700 lei
9.700 lei
9.700 lei
56.500 lei

3.020 lei
3.200 lei
3.200 lei
3.200 lei
6.295 i

Calculai indicele de profitabilitate neactualizat.

21. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint
urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An
0
1
2
3
4
5
Total

Cost investiie Costuri de

exploatare
11.445 lei
6.420 lei
6.420 lei
6.420 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
11.445 lei
38.760 lei

Total cost

Total ncasri

Cashflow anual net

17.865 lei
6.420 lei
6.420 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
50.205 lei

8.520 lei
9.440 lei
9.440 lei
9.700 lei
9.700 lei
9.700 lei
56.500 lei

9.345 lei
3.020 lei
3.020 lei
3.200 lei
3.200 lei
3.200 lei
6.295 i

Calculai termenul de recuperare a investiiei neactualizate.

Raspuns
Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala
si cash flow-ul mediu anual.
Tr = It / CF mediu anual
It = 11.455 lei
CF mediu anual = (CF0 + CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 6 = (-9345 + 11445 + 3020 + 3020 + 3200
+ 3200 + 3200 )/6 = 17740/ 6 = 2957
Tr = 11445 / 2957 = 3,87
Termenul de recuperare al investitiei neactualizate este de 3,8.
22. Rata de actualizare este un element esenial n metodele de fezabilitate bazate pe
actualizare. Care este coninutul acestei rate?
Raspuns
Este o metoda prin care se asigura comparabilitatea parametrilor economici siindicatorilor
financiari ce se realizeaza in perioade diferite de timp.
Se realizeaza sise exprima prin 2 tehnici speciale dupa cum este luat in calcul factorul timp:
1. daca factorul timp este luat in calcul: trecut -- mai mare prezent -- mai mare viitor : se aplica
tehnica de capitalizare, fructificare [ se amplifica cu (1+i)n ]
2. daca factorul timp este luat in calcul: viitor -- mai mare prezent -- mai mare trecut: se aplica
tehnica de actualizare [ se amplifica cu 1 / (1+i)n ]
Determinarea ratei (se calculeaza de experti pentru fiecare intreprindere in parte):
Rata de baza fara riscuri

(Rf) =Dobanda la imprumutul de stat ( variaza intre 4% - 8% )

Rata la nivelul BNR = Rf +Prima de risc
Rata = Medie a dobanzilor practicate de bancile comerciale
Rata =Media tuturor dobanzilor practicate pe piata financiara
Rata la nivelul costului capitalului intrePrinderii expertizate ( CMP )
VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii

1. Analizai poziia financiar a unei intreprinderi din domeniul consultanei financiarcontabile

care prezint urmtoarea situaie financiar:
Indicator 31.12.n
Imobilizri 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibiliti 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0
I. Analiza structurii patrimoniale a firmei
are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele elemente patrimonialeRatele de structur
ajut la comparaia ntre firme de dimensiuni diferite, precum i lareflectarea unor modificri
structurale n cadrul aceleai firme.Analiza structurii patrimoniale a firmei vizeaz dou aspecte:1)
analiza ratelor de structur ale activului;2) analiza ratelor de structur ale capitalurilor proprii si
datoriilor.
1. Ratele de structura ale activului
a)
Rata activelor imobilizate
:
Rai= Ai/At x 100 =
2000 / 23.300 x 100 =
8,58%
unde: Ai activele imobilizate totale;At activul bilanier total.Rata activelor imobilizate msoar
gradul de investire a capitalului n firma analizat.
b) Rata activelor circulante
(Rac) reprezint ponderea activelor circulante n totalul activelor firmei i evideniaz
flexibilitatea financiar a acesteia:
Rac = Ac / At x 100
= 21300 / 23300 x 100 =
91,42 %

2. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n manier continental pentru ntreprinderea

ale crei venituri i cheltuieli sunt prezentate mai jos i s se compare cu cele calculate n manier
anglo - saxon:
Indicator

u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor

Produia vndut
Producia stocat
Subvenii de exploatare
Venituri din provizioane de exploatare

4000
34000
2500
2000
200

Venituri din vnzarea mijloacelor fixe

1000

Cheltuieli cu materii prime

Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu provizioane
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu asigurri sociale
Valoarea net contabil a elementelor de
activ cedate
Impozite i taxe
Venituri din dobnzi
Venituri din diferene favorabile de curs
valutar
Cheltuieli cu dobnzi
Cheltuieli cu provizioane financiare
Impozit pe profit

10000
3200
10000
1000
200
200
2000
400
300
200
200
800
100
1300

Rezolvare:
Indicator

u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor

4,000.00

Producia vndut

34,000.00

Producia stocat

2,500.00

Subvenii de exploatare

2,000.00

Venituri din provizioane de exploatare

200.00

Venituri din vnzarea mijloacelor fixe

1,000.00

Cheltuieli cu materii prime

10,000.00

Costul mrfurilor vndute

3,200.00

Cheltuieli salariale

10,000.00

Cheltuieli cu amortizarea

1,000.00

Cheltuieli cu provizioane

200.00

Cheltuieli cu chirii

200.00

Cheltuieli cu asigurri sociale

2,000.00

Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate

400.00

Impozite i taxe

300.00

Venituri din dobnzi

200.00

Venituri din diferene favorabile de curs valutar

200.00

Cheltuieli cu dobnzi

800.00

Cheltuieli cu provizioane financiare

100.00

Impozit pe profit

1,300.00

Marja comerciala=Venituri din vnzarea de marfuri-Costul

marfurilor vndute

800.00

Productia EXERCITIULUI = Venituri din vnzarea productiei +

Variatia productiei stocate + Venituri din productia de imobilizari 36,500.00
Valoarea adaugata = marja comerciala + productia exercitiului consumul exercitiului de provenienta terta

36,700.00

EBE = Valoare adaugata + Subventii de exploatare - Impozite si

taxe - Cheltuieli de personal
26,400.00
Rezultatul exploatarii = EBE + alte venituri din exploatare Contul 681 - Alte cheltuieli de exploatare

26,400.00

Rezultatul curent inainte de impozitare = Rezultatul exploatarii

+Venituri financiare - Cheltuieli financiare

25,900.00

Rezultatul exceptional = Venituri exceptionale - Cheltuielli

exceptionale

Rezultatul exercitiului = Rezultatul curent inainte de

24,600.00

impozitare+/- Rezultatul exceptional - Impozit pe profit

3.O ntreprindere produce anual un numr de 100000 de produse la un pret unitar de 5

u.m. Intreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de
200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezint salariile
personalului direct productiv, cheltuieli cu utilitti i chirii n cuantum de 20000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 40000 u.m. S se
calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operational exprimat
n unitti fizice i valorice.

RSPUNS:
Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).
Prin punctul critic se nelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu
are nici profit. n punctul critic veniturile totale din vnzri sunt egale cu consumurile i cheltuielile
totale ale ntreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat n uniti naturale
i monetare.
Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum al vnzrilor, care va
asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul.
La baza analizei corelaiei "cost-volum-profit" st una din ecuaiile de baz ale microeconomiei:
Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieli constante+Profit
Deoarece profitul n punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:
Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieli constante
sau
Preul pentru o unitate x Cantitatea unitilor = Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitate x
Cantitatea unitilor +Consumuri i cheltuieli constante
innd cont de aceast ecuaie poate fi determinat punctul critic n uniti de produse:
Pragul de rentabilitate (n uniti de produse) =Consumuri i cheltuieli fixe / (Preul pentru o
unitate-Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitate)
a) Pragul de rentabilitate operational
Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000) = 370.000 u.m
Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 = 170.000
Cheltuieli variabile = 200.000
Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc
Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 170.000 / (5 2) = 56.667 buc

Pragul de rentabilitate(valoric) = 170.000/[1-(2/5)]= 283.333,34 u.m

b) Pragul de rentabilitate financiar
Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000) = 410.000u..m.
Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000 = 210.000
Cheltuieli variabile = 200.000
Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc
Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 210.000 / (5 2) = 70.000 buc
Pragul de rentabilitate(valoric) = 210.000[1-(2/5)]=350.000 u.m.
Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Pre de vnzare unitar-Cost variabil unitar)

Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critic= ChFixe totale / (1-cost variabil
unitar/pre de vnzare unitar

Pragul de rentabilitate este acel nivel al activitii la care ntreprinderea prin veniturile obinute i
acoper integral cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nul.
Indicator
Venituri din vanzarea de marfuri
Costul marfurilor vandute
Marja comerciala
Productia vanduta
Productia stocata
Productia imobilizata
Cheltuieli cu materia prima
Cheltuieli cu chirii
Valoarea adaugata
Cheltuieli cu salariile
Subventii din exploatare
Cheltuieli cu asigurarile sociale
Excedent din exploatare
Cheltuieli cu amortizarea
Profit din exploatare
Venituri din dobanzi
Venituri din diferente de curs valutar
Cheltuieli cu dobanzi
Cheltuieli cu provizioane
Profit curent
Impozit pe profit
Profit net

u.m.
+3000
-2900
+100
+50000
+1500
+500
-30000
-200
+21900
-15000
+10000
-2000
+14600
-1200
+13400
+200
+200
-800
-100
+12900
-1300
+11600

. Marja comerciala(MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct

aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se
contureze profilul firmei
MC=cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute
MC = Venituri din vnzarea mrfurilor - Costul mrfurilor vndute - Cheltuieli cu materii

prime
MC=3.000-2.900-30.000= -29.900
2. Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea
bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru
derularea activitatii de baza a firmei;
VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmei
Cheltuieli externe =chelt cu mat. Consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, intretinerea
si reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si
publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de terti
VA= MC + Producia vndut+ Producia stocata+ Productia imobilizata- Cheltuieli cu chirii
VA =-29.900 +50.000+1.500+500-200= 21.900
3. Excedentul brut de exploatare(EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa
ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu impozitele si
taxele percepute de stat
EBE = VA (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe)
EBE =VA (Cheltuieli salariale+ Cheltuieli cu asigurri sociale+Impozite i taxe )
EBE =21.900-(15.000 + 2.000 +300) =4.600
4. Rezultatul exploatarii(RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de exploatare
RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare ) chelt cu amortizarea
RE= EBE +Alte venituri din exploatare(subventii)- Cheltuieli cu provizioane 200 - Cheltuieli
cu amortizarea 1000= 14800+1000-1000
Page
2 of 6
RE =4.600+10.000-200
-1.000 =13.400
5. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea
financiara
RC=RE +(venituri financiare cheltuieli financiare)
RC = RE + (Venituri din dobnzi+ Venituri din diferene favorabile de curs valutar )
(Cheltuieli cu dobnzi + Cheltuieli cu provizioane financiare ) =
RC = 13.400+200+200-800-100 =12.900
6. Rezultatul net= rezultatul brut impozit profit
RN = 12.900-13.000=11.600
Cheltuieli variabile Cheltuieli aflate in directa corelatie cu modificarea volumului productiei
(cheltuielile cu materiile prime, materialele, utilitatile, salariile personalului direct productiv etc.).
Cheltuielile variabile sunt constante pe unitatea de produs.
Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt:
1.Rezultat inainte de plata dobanzii, a impozitului pe profit si amortizarii (marja asupra cheltuielilor
variabile)
Page 3 of =6 cifra de afaceri chelt variabile de exploatare
EBITDA
Cifra de afaceri = Venituri din vnzarea mrfurilor + Productia vanduta+ Subventii
= 3.000+50.000 +10.000
=63.000
Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime + Costul mrfurilor vndute + Cheltuieli salariale+
Chelt. Asig sociale
= 30.000+2.900+15.000+2.000=49.900
EBITDA = 63.000 49.900
EBITDA =13.100
2. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit
EBIT = EBITDA chelt cu amortizarea- provizioane
EBIT = 13.100-1000 -200

EBIT = 11.900
3. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit
EBT = EBIT chelt cu dobanzile
EBT =11.900 -800
EBT = 11.100
4 Rezultatul net
RN=EBT-impozit pe profit
RN=11.100-1.300=9.800

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (4 intrebari)

1. Aprovizionarea presupune:
a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;
b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;
c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare;
d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale;
e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot
diminua aparitia riscurilor respective.
Riscuri posibile:
a) specificatiile produselor s fie necorespunztoare
b) informatii incomplete legate de pret
c) informatie indisponibil sau incorect legat de nivelul stocului sau nivelul productiei
d) informaiile dintr-o comand sunt neclare ,comenzile nu sunt introduse n sistem n timp util
e) Informatie indisponibil sau incorect a produselor comandate si neprimite
f) Comenzile date pot fi pierdute
g) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizrii neautorizate
Proceduri de control intern ce pot diminua riscurile

a) Revizuirea specificatiilor existente de ctre personalul tehnic.

Monitorizarea problemelor de productie legate de specificatiile materialelor folosite.
Specificatiile trebuie s cuprind date ale perioadei curente ,comenzi rapide, stoc corespunztor, pretul
materialului.
Comunicarea specificatiilor de productie departamentului de aprovizionare.
Revizuirea corespunztoare si aprobarea contractelor si comenzilor.
b) Obtinerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodic.
Volumul productiei aprovizionat s fie determinat prin analiza indicatorului de utilizare a unor
materiale similare
Revizuirea corespunztoare a comenzilor de aprovizionare.
Monitorizarea variantelor de pret, amnuntit.
c) Mentinerea unor date corecte n evidenta stocurilor.
Corelarea programrii productiei cu informatiile legate de stoc si cerintele legate de termenele de
livrare din comenzi
Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de aprovizionare
Folosirea previziunii
d) Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunztor.
Prenumerotarea comenzilor
Verificarea periodic a intrarilor n sistem.
Investigarea intrrilor de date
e) Specificarea modului de transport si a datei de livrare n comanda de aprovizionare
Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare
Corelarea informatiei productiei receptionate si informatiile legate de comenzi date
Urmrirea comenzilor neonorate de furnizor
f) Prenumerotarea si nregistrarea corect a comenzilor
g) Proceduri de aprobare a comenzilor
Desemnarea de personal autorizat care s aprobe comenzile
Mentinerea unei securitti a comenzilor de aprovizionare

2. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune:

a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii
reclamate de studiile de marketing;
b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea
afecta entitatea;
c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente;
d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte. Identificati si enumerati riscurile posibile
ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.
Riscuri posibile :
a)-lipsa de planificare pentru fiecare activitate si urmarirea respectarii ei
b)-inexistenta unor proceduri/note interne de stabilire a necesitatilor reale ale departamentului de
marketing pentru a solicita dezvoltarea de tehnologii compatibile cu rezultatele dorite
c)-ineficienta/incapacitatea/lipsa de experienta/lipsa de pregatire profesionala continua pentru
asimilirea noilor tehnologii a personalului care desfasoare aceste activitati de dezvoltare a tehnologiei
sau subdimensionarea acestor departamente
d)-inexistenta/ineficienta procedurilor de urmarire a rezultatelor activitatilor de dezvoltare a
tehnologiiilor in corelatie cu costurile generate de acestea
e)-utilizarea unor resurse prea mari pentru capacitatea firmei de a materializa aceste tehnologii in
activitatea sa economica
Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerat:
a) -norme de comunicare intre departamentele de dezvoltare si marketing prin care se stabilesc
foarte clar oportunitatea si necesitatea utilizarii de resurse ale firmei pentru dezvoltarea de noi
tehnologii
b)-proceduri de analiza pentru a masura capacitatea de finantare a acestor dezvoltari, inclusiv

calcule comparative
c)-proceduri de instruire a personalului implicat prin perfectionare profesionala continua in
functie de proiectele in care sunt implicati
d)-masuri de urmarire a respectarii planificarilor propuse si totodata planuri de rezerva in cazul in
care aceste planificari nu se respecta, inclusiv masuri de sanctionare pentru cei responsabili
e)-dezvoltarea de metode pentru masurarea rezultatelor acestor tehnologii in urma implementarii
lor in productie.

3. Orice planificare incepe cu intrebarea pentru ce suntem aici? Aceasta presupune termene
(orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor. Termenele pot fi: termen scurt: pina la un
an; termen mediu: intre doi si cinci ani; termen lung: peste cinci ani. In functie de termenele stabilite
etapele pot fi: planificarea strategica ; planificarea tactica; planificarea operativa. Identificati intrebarile
la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul
unei intreprinderi,informatiile importante necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de
planificare.
Planificarea strategica este efortul organizat de luare a deciziilor fundamentale si de planificare a
actiunilor care arata , cine este acea organizatie , ce face si de ce face ceea ce face in sensul atingerii
scopului ideal pe care si l-a propus
Planificarea activitii de audit intern se realizeaz pe trei nivele:
- planificarea strategica pe termen lung are n vedere activitatea de evaluare a funciei auditului
intern, a structurilor din subordine care i-au organizat compartimente de audit, o dat la 5 ani, conform
cadrului normativ al auditului intern;
- planificarea strategic pe termen mediu are n vedere faptul c, conform legii, toate activitile
auditabile trebuie s fie auditate cel puin o dat la 3 ani. n funcie de importana unei activiti n
cadrul
entitii, de pericolul producerii unor evenimente sau chiar pagube, ct i de gradul de apariie i
importan al riscului aceasta poate fi cuprins n auditare;
- planificarea anual cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului viitor innd cont de
bugetul de timp disponibil n cadrul planului i de resursele alocate anual.
Planificarea strategica se ocupa cu patru intrebari fundamentale:

Cum am ajuns aici?

Unde vrem sa mergem?
Cum ajungem acolo?
Cum facem ca planul sa functioneze?
Planificarea tactic n contabilitate
Planificarea tactic este influenat de o multitudine de factori, cu o aciune dinamic specific,
de la care managerul trebuie s porneasc n actul de decizie respectiv:
un anumit numr de obiective tactice, derivate din obiectivele strategice generale;
n timp ce strategia este stabilit n termeni generali, tactica vizeaz nemijlocit alocarea
resurselor umane, materiale i financiare, precum i planificarea asigurrilor operative la
momentul oportun;
planul tactic precizeaz clar ce activiti se vor ntreprinde pentru ndeplinirea acestor
planuri, timpul de lucru al managerilor folosit n acest scop, informaiile de care au
nevoie i pe care le vor primi din interiorul organizaiei, colaboratorii i informaiile pe
care acetia le prelucreaz i le transmit mai departe etc.
Planificarea operativ n contabilitate
Planurile operative definesc modalitile de realizare n timp i spaiu a strategiilor alese.
Planul operativ, stabilit pentru fiecare funcie a organizaiei (producie, comercial, financiar,
cercetare dezvoltare i de personal) i pentru fiecare centru de responsabilitate fixeaza obiectivele de
atins (volume de producie, productivitatea etc.), derivate din cadrul unui program pe 3-5 ani pe trane
anuale;
mijloacele afectate (fonduri de investiii, numr de salariai, fonduri pentru finanarea
cheltuielilor de producie, aprovizionare desfacere i plata salariailor etc);
aciunile ce trebuie ntreprinse (elaborarea documentaiilor tehnico-economice pentru
investiii, introducerea de maini, tehnologii i produse noi, perfecionarea organizrii
produciei, recrutarea, calificarea, recalificarea, policalificarea i perfecionarea
personalului etc.)
Fiecare misiune de audit va cuprinde obiectivele, identificarea activitilor adiacente, orele

lucrate, personalul i planificarea orar pentru activitile i departamentele entitii publice supuse
examinrii..
O planificare incorect sau incomplet conduce la pierderea unor activiti purttoare de riscuri.
Practica impune selectarea cu atenie a activitilor din domeniile auditabile cu risc crescut pe baza
analizei riscurilor asociate acestor activiti.

4. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de prestari servicii.

Politicile contabile reprezint principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specifice aplicate de
o
entitate la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare anuale.
Aceste politici au fost elaborate avnd n vedere specificul activitii i strategia adoptat de entitate.
Politicile contabile au fost elaborate astfel nct s se asigure furnizarea, prin situaiile financiare
anuale,
a unor informaii:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor n luarea deciziilor economice;
b) credibile.
Entitatea are obligaia s organizeze i s conduc contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea
financiar, potrivit Legii contabilitii 82/1991 republicat, i contabilitatea de gestiune adaptat la
specificul activitii.
Contabilitatea se ine n limba romn i n moneda naional.
Contabilitatea operaiunilor efectuate n valut se ine att n moneda naional, ct i n valut, potrivit
reglementrilor elaborate n acest sens.
Orice operaiune economico-financiar efectuat se consemneaz n momentul efecturii ei ntr-un
document care st la baza nregistrrilor n contabilitate, dobndind astfel calitatea de document
justificativ.
Rspunderea pentru organizarea i conducerea contabilitii entitii revine administratorului
n care: Ac - active circulante.ntre rata activelor imobilizate i rata activelor circulante se formeaz
relaia:Rai + Rac = 100
c) Rata stocurilor

(Rs):Rs = S / At x 100 = 1000 / 23300 x 100 =

4,29%
n care: S stocurile.Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul, n funcie de natura
activitii:mai ridicat la firmele din sfera produciei i distribuiei de bunuri materiale i foartesczute
n sfera serviciilor. Durata ciclului de exploatare se reflect direct n nivelul a c e s t e i r a t e .
L a f i r m e l e c u c i c l u d e e x p l o a t a r e l u n g , r a t a s t o c u r i l o r e s t e r i d i c a t i invers.
d) Rata creanelor comerciale
(Rc):Rc = C / At x 100 = 20000 / 23300 x 100 =
85,84%
n care: C - creane comerciale.Acest indicator reflect importana relativ a portofoliului de
creane comerciale n patrimoniul firmei. Rata creanelor este influenat de specificul activitii, de
putereade negociere a firmei cu partenerii comerciali din amonte (aceasta determin perioadade
efectuare a plilor de ctre clieni), dar i de managementul firmei.
e) Rata disponibilitilor
(Rd):Rd= D / At x 100 = 300 / 23300 x 100 =
1,29%
n care: D disponibilitile bneti.Denumit i rata de asigurare cu disponibil, aceasta
reprezint o msur a
lichiditiii n t e r n e a f i r m e i . O v a l o a r e r i d i c a t a d i s p o n i b i l i t i l o r p o a t e r
e f l e c t a o s i t u a i e f a v o r a b i l n t e r m e n i d e e c h i l i b r u f i n a n c i a r, d a r p o a t e f i i
s e m n u l d e i n e r i i u n o r resurse insuficient utilizate.
2. Ratele de structura ale datoriilor si capitalurilor proprii
a) Rata stabilitii financiare
(Rsf) reflect legtura dintre capitalul permanent de carefirma dispune n mod stabil (pe o perioad mai
mare de 1 an) i patrimoniul total.Rsf = Cp / R x 100 = 22000 / 23300 x 100 =
94,42%
unde: Cp capitalul permanent care se constituie din capitalul propriu la care
s e adaug mprumuturile pe termen lung;R totalul resurselor
Rata stabilitii financiare reflect msura n care firma dispune de resurse financiarecu caracter
permanent (stabil) fa de
total resurse.P r e p o n d e r e n a c a p i t a l u l u i p e r m a n e n t n r e s u r s e l e f i n a n c i a r e r e f l e c t c
aracterul permanent al finanrii activitii i un grad ridicat de siguran prin
s t a b i l i t a t e n finanare.
b) Rata autonomiei financiare globale
( R a f g ) e s t e u n i n d i c a t o r g l o b a l r e f e r i t o r l a autonomia financiar a firmei apreciat n
ansamblul finanrii saleRafg = Cpr / R x 100 = 20000 / 23300 x 100 =
85,84%
unde: Cpr capitalul propriu.Rata autonomiei financiare globale arat ct din patrimoniul
firmei este finanat pe baza resurselor proprii.Valoarea minim admisibil este de 33%, dei se
consider c sursele proprii ar trebuis contribuie la finanare ntr-o proporie de cel puin 50%.
c)Rata datoriilor pe termen scurt
(Rdts):Rdts = DTS / R x 100 = 1300 / 23300 x 100 =
5,58%
n care: DTS datorii pe termen scurt.Indicatorul msoar ponderea datoriilor eligibile pe termen
sub un an n totalul surselor de finanare i trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a evidenia
gradul deechilibru financiar pe termen scurt.
d) Rata de ndatorare global
(Rig):Rig = DT / R x 100 = 3300 / 23300 x 100 =
14,16%

n care: DT datorii
totale.I n d i c a t o r u l m s o a r i m p o r t a n a r e l a t i v a d a t o r i i l o r i n d i f e r e n t d e
p e r i o a d a d e exigibilitate. Rata este influenat de specificul activitii de exploatare i de
structurade finanare a firmei.
II. Determinarea patrimoniului net
Valoarea patrimonial a unei firme coincide cu activul net contabil. Patrimoniul net este
echivalentul activului net contabil, respectiv a capitalurilor proprii.Activul net poate fi determinat pe
baza a dou metode:a)
Metoda sintetic
ANT = AT Dunde: ANT activul net; AT active totale; D datorii totale.ANT = 23300 3300 = 20000
b)
Metoda aditiv
ANT = Ks + Rz + Rr + Re - Rrep n c a r e : K s c a p i t a l s o c i a l ; R z r e z e r v e ; R r r e z u l t a t u l
r e p o r t a t ; R e r e z u l t a t u l exerciiului; Rrep repartizrile efectuate din rezultatul exerciiului.
ANT = 20000III. Analiza lichiditii si solvabilitii1. Lichiditatea
exprima posibilitile ntreprinderii de a-si transforma activele innumerar necesar acoperirii
datoriilor. Se exprima prin indicatorul rata lichiditii.
a) Rata lichiditii curente
reflecta gradul de acoperire a datoriilor din activele curente.Valoarea recomandata a indicatorului este
in jurul cifrei 2.
Rlc = Active curente / Datorii curente = 21300 / 1300 =
16,38 %
b) Rata lichiditii imediate ( testul acid
), calculata ca raport intre activele curente (minus stocuri) si datorii curenteRli =( Active curente
Stocuri)/ Datorii curente = (21300 1000) / 1300 =
15,61%2. Solvabilitatea
reflecta capacitatea ntreprinderii de a face fata obligaiilor de platandeosebi din resurse proprii. Se
exprima prin indicatorul rata solvabilitii.
a) Rata solvabilitii patrimoniale
calculata ca raport intre capitaluri proprii si total resurse.Rsp = Capitaluri proprii / Total resurse
x 100 = 20000/ 23300 x 100 =
85,84 %
Solvabilitatea generala este considerata buna cnd rezultatul obinut depaseste
30%,indicnd ponderea resurselor proprii in totalul resurselor ntreprinderii.
b) Rata generala a solvabilitii
, calculata ca raport intre capitalul strin si capitalul propriu.Rgs = Capital strin / Capital
propriu x 100 = 3300 / 20000 x 100 =
16,50%
Cu cat raportul obinut este mai mic, cu att gradul de dependenta a ntreprinderii fatade creditorii si
este mai sczut.
IV. Analiza gradului de ndatorare
Gradul de ndatorare evideniaz politica de finanare a ntreprinderii, respectiv moduli n c a r e
aceasta isi atrage resurse pentru a-si acoperi necesitatile. Se exprima
p r i n indicatorul grad de ndatorare. Indicatorul trebuie sa fie subunitar. Cu cat raportul estemai mic
( sub 30%) cu att este mai redus si gradul de ndatorare a ntreprinderii