Capitolul 4

Cooperarea

Cooperarea in domeniul productiei reprezinta stabilirea in mod planificat

de legaturi de productie de lunga durata intr-o unitate, care realizeaza un
produs.

Cooperarea in productia agricola este forma de organizare bazata pe

stabilirea de relatii permanente intre exploataii agricole, unitati
independente care produc bunuri si servicii si participa, pe baza
specializarii, la obtinerea produselor vegetale si animale si a produselor
agroalimentare in diferite stadii de prelucrare.

Relatiile de cooperare sunt foarte variate in functie de legaturile ce se

stabilesc intre agricultura si alte ramuri ale economiei nationale, precum
si in interiorul agriculturii intre unitatile producatoare de mijloace de
productie de natura agricola (seminte, animale de reproductie, etc) si
unitatile depozitare, prelucrare si desfacere a produselor

Cooperearea

In general agricultorii se asociaza si coopereaza pentru a-si

vinde produsele obtinute in exploataii agricolele lor la preturi
mai ridicate sau pentru a cumpara masini si echipamente la un
pret mult mai avantajos pentru fiecare in parte. Exploataii
agricolele mici se afla intr-o pozitie dezavantajoasa fata de
piata, deoarece produc cantitati limitate, nu au suficiente
informatii asupra pietei, resurse limitate,etc.Datorita acestor
pobleme, ei nu pot influenta cererea si oferta in conditiile unei
piete saturate sau a unei piete determinate de producatorii
competitivi.In cazul in care productia este mai mare decat
consumul, puterea cumparatorilor stimuleaza vanzatorii sa se
uneasca si invers, o cerere ridicata decat oferta reduce sansele
de unire a producatorilor.

Cooperarea

Diversificarea activitatilor din amonte si aval de

agricultura are ca rezultat integrarea armonioasa a
productiei de materii prime agricole in sistemul
agroalimentar, cu impact favorabil asupra structurilor
agricole. In acest proces se realizeaza in mod coerent de
organizare a sistemului agroalimentar in care se combina
doua subsisteme si anume :subsistemul structurilor
interne ale exploataii agricolelor agricole si ale
agriculturii ca ramura, in care proprietatea funciara este
elementul strategic si, subsistemul diferitelor forme de
organizare a relatiiilor agriculturii cu amontele si avalul ei.

Factorii care pot determina

cooperarea i asocierea

posibilitile sczute de capitalizare a gospodriei

familiale proprii;
dificultile n cooperarea cu unitile prestatoare de
servicii, cnd suprafaa pe exploataie este redus;
inexistena unor structuri de marketing ;
accesul la tehnologii perfecionate, prin cunoterea
ofertei tiinei i tehnicii agricole;
achiziionarea prin intermediul unor aciuni de
cooperare a factorilor necesari produciei agricole;
acordarea unor faciliti economice din partea statului;
necesitatea de a crea exploataii viabile din punct de
vedere economic

Limitele propriu-zise
cooperativizarea agriculturii;
modul n care a fost nfptuit;
funcionarea efectiv a cooperativelor
agricole de
producie; psihologia agicultorilor
format n decursul timpului.

Principiile care stau la baza

cooperarii

principiul libertatii de optiune, conform carora

producatorii agricoli intra in variate relatii de cooperare
principiul dreptului de a desfasura orice activitate
doresc in conditiile prevederilor din contractul si
statutul unitatii,
principiul dreptului de decizie, fie pe baza votului adus
de fiecare membru din unitate, sau pe baza conditiilor
stabilite de lege sau stipulate in contractele de
cooperare, arendare, vanzare-cumparare, etc.
dreptul de a organiza relatii de cooperare in domenii diferite
( productie, aprovizionare, desfacere, prelucrare, servicii, etc).

Formele si tipurile de
cooperare.

cooperarea orizontala de tip cooperatist care consta

in unirea liber consimtita a producatorilor agricoli in
societati sau asociatii agricole, cu scopul de a
produce anumite produse, de a utiliza in comun
anumite utilaje si masini costisitoare, de a executa
anumite lucrari de interes general(irigatii, plantatii in
masiv,etc) de a se aproviziona cu materiale necesare
bunei desfasurari a productiei sau pentru a-si vinde
produsele proprii.

Formele si tipurile de
cooperare.

Cooperarea verticala are loc intre producatori

individuali sau asociati care realizeaza activitati
diferite ,situate fie in acelasi sector, sau in sectoare
diferite ale complexului economic. Cooperarea pe
verticala este orice fel de coordonare dintre doua sau
mai multe unitati, care se situeaza pe trepte diferite si
succesive in lantul operatiunilor de: livrare de
mijloace de productie agricole , colectare ,
depozitare, transportul si desfacerea priduselor
finale.

Formele posibile de asociere

i cooperare

n domeniul exploatrii terenului: sole cu dimensiuni

care s permit efectuarea mecanizat a unor lucrri,
cheltuielile putnd fi reduse prin repartizarea lor la toi deintorii
de terenuri, se pot amplifica efectele n combaterea bolilor
i duntorilor, cooperarea n acest domeniu fiind indispensabil

creterea

animalelor, practicarea unor sisteme de

producie n care rasele de animale s fie superioare, iar

tehnologia aplicat s aib verigi moderne; acordarea unor
credite cu dobnd redus i actualele prevederi legislative
privind sprijinul cresctorilor de animale pentru achiziionarea
de animale i utilaje zootehnice ar putea constitui un mijloc
pentru efectuarea unor investiii eficiente;

Formele posibile de asociere i

cooperare

vnzare a produselor agricole -modaliti de nlturare a unor

dificulti: ncheierea de ctre asociaia creat, a unor contracte de
vnzare a produciei cu diveri ntreprinztori i comerciani;

asigurarea n comun a unor factori de producie -posibilitatea

de negociere a preurilor; constituirii unor asociaii de marketing a legumelor

domeniul mecanizrii-vederea prestrii de servicii sub forma lucrrilor

agricole pentru diferii deintori de pmnt; se poate asigura astfel, prin
aportul fiecruia dintre cei care coopereaz, crearea unui inel de maini
i echipamente tehnice cu care s poat efectua ntreaga gam de
lucrri mecanice cerute de tehnologiile practicate;

prelucrare a unor cantiti de produse vegetale sau

animaliere evitarea dificultilor de vnzare n perioada de recoltare a
anumitor cantiti de produse i prin evitarea pierderilor cantitative, respectiv
deprecierilor calitative; sporirea veniturilor,

4.1.1 Forme de cooperare in

lume
asociatii necooperatiste
diferite
forme de cooperare
cooperarea in domeniul serviciilor,
cooperarea
in
procesul
recoltarii,
conservarii, transformarii si comercializarii
produselor agricole,
cooperarea in cadrul gestiunii agricole
cooperative.

Coperarea in domeniul
productiei

GAEC (Grupuri agricole de exploatare in

comun),
CETA (Centre de Studii tehnice agricole),
CUMA (Cooperative de utilizare in comun a
materialului agricol),
BT (Banci de munca sau cooperative de intrajutorare cu fortade munca),
MS (Mutualitate sociala) si CA (Credit agricol).

Cooperatia agricola a Marii

Britanii

este legata mai ales de momentele active si post

productive din agricultura, in special in activitatile cu
caracter zootehnic si aproape deloc in cele cu caracter
vegetal.
Cooperativele agricole engleze, nu se integreaza in
procesul productiv propriu-zis, preferand sa ajute
cultivatorii in activitatile din amonte si din avalul
agriculturii.
JOINTOWNERSCHIP (comunioni)
persoane) -acelasi nucleu familial
(Machinery Syndicates) sau de
(Marketing Boards).

si

PARTNERSCHIP

comercializarea

(societate

produselor

de

agricole

4.2 Integrarea
agroindustriala

Integrarea orizontala-Se organizeaza fie prin separarea

diverselor etape ale realizarii produselor alimentare de catre
grupuri diferite (asociatii, societati, cooperative) fie prin
utilizarea in comun a masinilor si utilajelor.

Integrarea verticala -cooperarea exploataii agricolelor

individuale cu industriile si comertul, fie existenta mai multor
cooperative care au interese si obiective comune, dar
efectueaza activitati diferite.

Pentru adaptarea rapida a agriculturii la exigentele pietei

este necesara cooperarea producatorilor mai ales in
domeniile aprovizionarii si comercializarii produselor

4.2 Integrarea
agroindustriala

Dupa Malasiss si Gheresi, economia agroalimentara

cuprinde 7 sectoare: agricultura, industriile agricole si
alimentare;
distributia
produselor
agricole
si
agroalimentare; restaurantele; industriile si serviciile
care furnizeaza echipamentele necesare functionarii
acestora : comertul international; unitati socioeconomice de consum.

Agribusnesssul este o forma a integrarii verticale care consta

intr-o forma de cooperare comerciala, avand drept scop
introducerea unei metode sistematice de aprovizionare a
pietei cu unul sau mai multe produse. Principiul fundamental
al agribusinessul consta in crearea de legaturi intre cerere si
oferta de produse agoalimentare.

4.2.2.Avantajele integrarii
)Garantarea

valorificarii produselor, a
securitatii si stabilitatii veniturilor;
)adancirea specializarii;
)simplificarea sistemului tehnologic;
)reducerea costurilor;
)organizarea unui sistem eficient de
creditare;

4.2.3.Dezavantaje

dependenta producatorului fata de

integrator;
reducerea liberei initiative a spiritului
intreprinzator;
reducerea elasticitatii exploataii
agricolelor agricole si a adoptarii ei la situatii
de criza.

4.3. Legislatia privind infiintarea

exploataii agricolelor si cooperarea

interesul asocierii este reprezentat de realizarea efectiva a activitatilor

de exploatatie agricola, formele cele mai indicate de asociere sunt
asocierile de familii si societatea civila. .

Daca asociatii au in vedere promovarea solidaritatii sociale,

cooperarea permanenta ca modalitate de atingere a scopului
colectiv, reprezentat de organizarea unei exploatatii agricole eficiente,
forma cea mai indicata de asociere este societatea agricola.

Atunci cand asociatii sunt interesati in a folosi capitalul social pentru

obtinerea de beneficii, prin realizarea de operatiuni comerciale in
legatura cu exploatatia agricola, forma de asociere cea mai indicata
este societatea comerciala.

4.4. Cumpararea si
arendarea pamantului
Pozitia capitalului exploataiei agricole va fi influentat de:
pretul platit si marimea amortizarii (securitatea
imprumuturilor ptr proprietar)
proprietatea versus arendarea
costurile
Pretul pietei pentru pamant
Pretul maxim oferit luand in considerare profitabilitatea
Fezabilitatea (pretul oferit sa nu fie mai mare decat
suma imprumutata)

Perspective ale dezvoltrii gospodriei

rneti

calea de reconstituire a unor exploataii de mari dimensiuni,

viabile economic

asigura accelerarea schimbrilor structurale numai dac

agricultura devine a activitate atractiv i eficient pentru tinerii
fermieri, iar proprietarilor n vrst li se creaz un sistem adecvat
de pensionare i protecie social

creterea productivitii agricole impune, pe lng modernizarea

tehnic i o nalt organizare a activitii n toate componentele
sale i pregtirea forei de munc pentru aplicarea tehnologiilor
moderne
Promovarea unui sistem de gestiune se impune, ns, pentru c
el servete nu numai gospodarului, ci i organismeler
guvernamentale responsabile cu elaborarea politicilor i
strategiilor de dezvoltare a agriculturii, n general, i cu ridicarea
nivelului de trai al agricultorilor individuali, n special.