PATRIA SUFLETULUI

Patria e metafora sufletului meu

E zmbet desprins de pe buza luminii
E cerul albastru cu chip - curcubeu
?i roua ce-o poart?-n petalele lor, crinii.
Patria e geana p?durii senin?,
E r?suflarea puiului de ciut?,
E unda apei - raza de lumin?
?i soarele ce albii mun?i s?rut?.
Patria e fream?tul muncii,
E sufletul curat ca un izvor,
E leag?nul n?l?nd spre zare pruncii,
Prin ani de pace ?i-ncntec de nger.
NE N?L
??M COLUMNE
?ara mea
Rotund? ca o pine
Mai mndr?, mai frumoas?
Te faci de azi pe mine !
Mun?ii t?i
Cu fruntea pn?-n cer
Au Dun?rea la poale
Albastru gr?nicer.
Popor viteaz
De daci ?i de romani,
Ne n?l??m columne
De mii de ani.
Sub cerul de azur
Lanuri unduitoare
?i sun? bog??ia
Pn'la ntinsa mare. (?ara mea)(Rotund? ca o pine)(Te faci de azi pe mine ! )(Mai mndr?
,mai frumoasa)

SEAM?N? CU MINE ?ARA MEA

Seam?n? cu mine ?ara me,

Seam?n? cu fratele meu ?i cu tine,

Seam?n? cu jocul dintr-o stea
?ara mea cu oameni ?i albine.
Visez un pod pn? la cuvinte
Pe care s? alerg diminea?a
S? te pot cnta, p?mntule
p?rinte,
S?-?i limpezesc, cu cntecul
meu, fa?a.
De muguri s-a umplut toat? gr?dina,
?i din p?mnt ies pui de
iarb? tem?tori
Veni?i, le strig, e var? ?i lumin?,
Ne-nva?? zborul liber de cocor