Sunteți pe pagina 1din 4

www.referat.

ro

PSIHODIAGNOZA APTITUDINILOR I A
INTELIGENEI
1. Aptitudinile constituie un ansamblu de nsusiri psihice si fizice, relativ stabile
care permit obtinerea unor performante in unul sau mai multe domenii de activitate.
Sisteme organizate de insusiri ale proceselor psihice carte asigur performant in
activitate.
Aptitudinile reprezint un complex de procese si nsusiri psihice individuale,
structurate ntr-un mod original, care permite efectuarea cu succes a anumitor activitati.
Aptitudinea nseamn nsuirea care difereniaz oamenii n privina posibilitii
de a atinge performane superioare, contribuie efectiv la realizarea cu succes a
activitilor , asigur ndeplinirea activitii la un nivel calitativ superior , se dispune ntro constelaie cu o anume configuraie i cu grad mare de operaionalitate
"Aptitudinea" este substratul congenital al unei capacitati, preexistand acesteia din
urma care va depinde de dezvoltarea naturala a aptitudinilor, de exercitii si de formatia
educativa. Aptitudinile constituie latura instrumentala si executiva a personalitatii.
Aptituidinile sunt subsisteme sau sisteme operationale , superior dezvoltate care
mijlocesc performante supramedii in activitate. Aptitudinea arata ce poate individul, nu
ce stie el."Aptitudinea este orice insusire psihica sau fizica considerata sub unghiul
randamentului." La fel crede si T.G.Andrews (1952), ca aptitudinea este posibilitatea unui
individ de a dobandi sau ameliora un anumit randament , daca se gaseste in conditii
favorabile si binenteles, daca este antrenat.Notiunea de randament se refera atat la
calitatea cat si la cantitatea activitatilor subiectului,la usurinra sau rapiditatea cu care se
desfasoara activitatea. Aptitudinea este o formatiune psihologica complexa la nivelul
personalitatii care faciliteaza un comportament eficient al individului in cadrul activitatii.
Aptitudinea este o insusire complexa de personalitate, produs complex al intregii
personalitati, al intregii experiente, al vitalitatii fizice al echipamentului informational ori
al desprinderii, al metodelor de al integrarii sau conflictului intereselor, al capacitatilor
intelectuale. Se poate observa in structura aptitudinilor se introduc o multitudine de
componente psihice (deprinderi, informatii, interese, capacitati). Fiecare dintre cele trei
maniere de definire a aptitudinilor atrage atentia asupra unor caracteristici ale
acestora,dar nici una dintre ele nu solutioneaza complet problema. Am putea iesi din
impas, in aceste printr-o definire generala. Golu: Aptitudinea ne d msura gradului de
organizare a sistemului personalittii sub aspect adaptativ-instrumental concret. Zlate:
Orict ar prea de ciudat, definirea aptitudinilor nu este simpl. In literatura de
specialitate vis-a-vis de conceptul de aptitudine, s-a manifestat atitudini extrem de
diverse. Mitrofan: ,,Aptitudinea este o formatiune psihologica complexa la nivelul
personalitatii care faciliteaza un comportament eficient al individului in cadrul
activitatii".

2 Aptitudinile cognitive reprezint capacitile individului implicate n prelucrarea


informaiei. Astfel, se pot identifica mai multe tipuri de aptitudini cognitive:intelegerea
verbal, intelegerea limbajului scris, exprimarea oral, exprimarea in scris, fluenta ideilor,
originalitatea, capacitatea de memorare,receptivitatea la probleme, rationamentul
matamatic, usurinta aritmetic, rationamentul deductiv, rationamentul inductiv, ordonarea
informatiilor, flexibilitatea categorial,rapiditatea structurii informatiilor, flexibilitatea
structurrii , orientarea spatial, capacitatea de vizualizare, rapiditatea perceptiei, atentia
selectiv, atentia distributiv.
3. Testele de aptitudini sunt instrumente consacrate depistrii i msurrii aptitudinilor.
Ele pot fi clasificate n teste e rapiditate Bourton-Amfimov si teste de nivel. Testele de
aptitudini pot fi teste de aptitudini cognitive, teste de aptitudini verbale,(constau in probe
de vocabular, gasirea de omonime si sinonime, completarea lacunelor in fraz); teste de
aptitudini numerice, ( abilitatea de a opera cu numere, rezolvare de probleme, operatii de
adunare si scdere); mnezice, teste de atentie,teste de aptitudini senzoriale, perceptive si
spatiale, teste de aptitudini psihomotorii. Teste de aptitudini cognitive ex Scala de
inteligen Stanford-Binet. n 1908, Lewis Terman, profesor la Universitatea Stanford, a
realizat prima adaptare a scalei Binet-Simon la populaia american, iar n 1916 a
elaborat Scala de inteligenStanford-Binet, scal reverificat i mbogit ulterior, de-a
lungul anilor(1937, 1960, 1972, 1986), devenind n prezent unul dintre cele mai
cunoscute instrumente psihodiagnostice de evaluare a inteligenei. Scala Stanford Binet
este un test nalt standardizat att n ceea ce privete modalitatea de administrare i
scorare, ct i n interpretarea rezultatelor la itemi (realizarea etaloanelor n urma aplicrii
probelor pe loturi extinse de subieci) Probele testului evalueazdezvoltarea
mintalgenerala subiectului prinrspunsurile la un grup eterogen de sarcini. Testul
conine 15 subteste centrate peevaluarea a patru domenii de abiliti intelectuale:1.
raionamentul verbal;2. raionamentul matematic;3. raionamentul abstractvizual;4.memoria de scurtdurat.Testul se administreaz subiecilor cu vrste cuprinse
ntre 2 i 23 de ani. Gradul de dificultate al itemilor crete progresiv, iar probele sunt
administrate n funcie de vrsta subiectului.
4. Inteligenta este definit ca o aptitudine general. Inteligena este capacitatea
creierului uman de a nelege uor i repede probleme noi i nefamiliare. Inteligena nu se
confund cu cunoaterea. Informaia deinut de o persoan poate avea fie o provenien
extern (comunicarea), fie o surs intern (intelectul propriu) ; n primul caz este vorba
de cunoatere (tiin), n cel de al doilea de inteligen. Comunicarea prin intermediul
limbajului face posibil transmiterea informaiilor ntre fiinele umane, ns informaia
dobndit pe aceast cale nu reprezint inteligen. Reprezint inteligen numai
concluziile dobndite prin raiune proprie, descoperirile pe care intelectul le face de unul
singur. (Motivul este unul simplu : n cazul cunoaterii este vorba despre judecata altor
persoane comunicat .) Spre exemplu, un copil poate s fac el nsui descoperiri
despre lume i s dein informaii ce nu i-au fost comunicate (lebda e rud cu gsca )
n practic, inteligena reprezint un procent infim al cunoaterii, cea mai mare parte a
informaiilor deinute de o persoan fiind dobndite pe calea comunicrii. n materie de
inteligen nu exist antrenament, pregtire exersarea testelor i.q. nu mrete
coeficientul de inteligen. Definiia inteligenei conine sintagma uor i repede. n
limbaj comun termenul de inteligen este perfect sinonim cu acela de isteime sau
ingeniozitate. John Mc Carthy si Patrick J. Hayes, n 1969, artau c: " o entitate este

inteligent dac are un model adecvat al lumii , dac este destul de nzestrat pentru a
rspunde unei largi varietti de ntrebri pe baza acestui model, dac poate s-si procure
informatiile din lumea exterioar cnd are nevoie si poate s realizeze anumite operatii n
mediul nconjurtor cerute de obiectivele sale si permise de posibilittile sale fizice". C.
Constantinescu foloseste urmtoarea definitie (2007): Inteligenta reprezint capacitatea
de manipulare si operare a datelor grafice, matematice, logice, lingvistice si abstracte.
Totusi, inteligenta nu este un lucru material, ci un concept abstract, fiind dificil de definit.
Putem spune c se analizeaz manifestrile inteligentei, comportamentele inteligente",
dar nu inteligenta nssi. Inteligenta a fost definit si studiat de fiecare scoal
psihologic dup postulatele generale ale conceptiei despre om. Psihologia inteligentei
este strns legat de conceptul diferentelor individuale n privinta trsturilor" mentale si
a dezvoltrii instrumentelor de analiz. De-a lungul istoriei, conceptul de inteligent s-a
schimbat mult.
5 Dintre abordrile teoretice existente n literatura de specialitate, cele mai
relevante, ntr-o formulare sintetic, ar fi urmtoarele:1. modelul psihometric; 2.
modelul factorial; 3. modelul genetic; 4. modelul ecologic; 5. modelul triarhic.
Modelul genetic (J. Piaget) este centrat pe studiul evoluiei proceselor intelectuale n
timp, teoretiznd dezvoltarea stadial a inteligenei, de la natere pn la perioada
maturitii. Inteligena se dezvolt treptat, etapizat, n interaciunea cu lumea extern,
ndeplinind funcii adaptative n relaia dintre organism i mediu. Piaget definete
inteligena ca o form de adaptare eficient i rapid la stimulii din mediul extern.Adaptarea este
conceptualizat ca echilibru ntre asimilare (achiziia de noi informaii) i acomodare
(neleas ca restructurare i reorganizare a sistemului de cunotinte, n funcie de noile
informaii asimilate). Piaget abordeaz inteligena dezvoltrii potenialului genetic
(capacitile intelectuale sunt condiionate genetic de complexitatea si plasticitatea
sistemului nervos central), subliniaz continuitatea ntre sistemele reprezentative i
sistemele conceptuale i descrie patru etape ale dezvoltrii intelectului:a).stadiul
senzorio-motor(0-2 ani);b). stadiul preoperaional (2- 7 ani);c). perioada operaiilor
concrete (7-11 ani);d). perioada operaiilor formale (11-17 ani). Piaget- Inteligena ca
relaie de adaptare, reprezint o echilibrare ntre asimilare (ncadrarea noilor informaii
n cele vechi) i acomodare(restructurarea impus de noile informaii).
Modelul ecologic (Liker, 1986; Berry, 1988) pornete de la premisa c analiza
performanelor la testele de inteligen ofer o imagine srac i limitat. Asupra
capacitilor intelectuale reale ale indivizilor, n sensul c rezultatele obinute de indivizi,
la diferite teste standardizate de apreciere a inteligenei, nu reflectcu acuratee nivelul
dezvoltrii lor intelectuale. O msur mult mai obiectiv i adecvat de determinare a
inteligenei o constituie studierea performanelor indivizilor n mediul n care -i
desfoar acetia activitatea, n condiiile naturale de lucru. Modelul subliniaz
importan a utilizrii metodei observaiei n studiul comportamentului inteligent, mai exact
observarea sistematic a modului n care subiecii rezolv problemele cotidiene,
problemele cu care se confrunt n activitatea lor profesional. Analiza comportamentului
inteligent al persoanei, n condiiile activitilor zilnice, urmrete s rspund
la ntrebrile: cum rezolv oamenii situaiile problematice cu care se confrunt n
activitatea lor, ce strategii rezolutive folosesc?; De asemenea, modelul ecologic insist
asupra necesitii studiilor transculturale asupra inteligenei, pornind de la premisa c

provocrile mediului social, precum i modalitile de soluionare a situaiilor


problematice, difer de la un spaiu sociocultural la altul.

Bibliografie
1. Alina Maria Andries (2010) Testarea psihologic. Aptitudinile si inteligenta.
Bucuresti. Ed Fundatia Romnia de Mine
2. Albu, M. (1998).Construirea i utilizarea testelor psihologice. Cluj Napoca:Editura
Clusium.
3. Bontil, G. (1971). Aptitudinile i msurarea lor . Bucureti: Centrul de
documentare i publicaii al Ministerului Muncii.
4. Golu, M.(2005).Fundamentele psihologiei. Bucureti: Editura Fundaiei Romnia de
Mine.4.
5. Minulescu, M. (2001). Bazele psihodiagnosticului. Bucureti: Editura Universitii
Titu Maiorescu
6. Minulescu, M. (2003).Teorie i practic n psihodiagnoz . Bucureti: Editura
Fundaiei Romnia de Mine.
7. Mitrofan, N., Mitrofan, L. (2005).Testarea psihologic . Inteligena i aptitudinile.
Iai: Editura Polirom
8. Neveanu, P.P. (1969).Personalitatea i cunoa terea ei.Bucureti: EdituraMilitar

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate