Sunteți pe pagina 1din 10

Comportamentul, parametri alimentari si variatia greutatii corporale la sobolani supusi

operatiilor de vagotomie, sleeve si switch duodenal


Autori: Chen D. , Kulseng B., Stenstrom B., Tmmers K., Zhao CM.,

Abstract
Introducere S-au evaluat parametrii alimentari si metabolici, variatia greutatii corporale si
ingestia de alimente la sobolani supusi operatiilor de vagotomie tronculara bilaterala, sleeve si
switch duodenal.
Materiale si metode Sobolani masculi Sprague-Dawley in varsta de 3 luni au fost supusi
operatiilor de vagotomie tronculara bilaterala si piloroplastie (VTPP), piloroplastie (PP),
laparotomie, sleeve (SG), si switch duodenal (DS cu sau fara SG).
Rezultate VTPP, laparotomia si PP au redus doar tranzitor greutatea corporala cu 10% (la o
saptamana postoperator). SG a redus greutatea corporala cu 10% pentru 6 saptamani, in timp
ce doar DS sau SG urmata de DS a condus la o scadere continuua a greutatii corporale de la
15% in prima saptamana la 50% la 8 saptamani postoperator. Ingestia de alimente a crescut
iar gradul de satietate a scazut pe timpul noptii fata de aceeasi parametrii pe timpul zilei
pentru toate loturile de sobolani. VTPP si SG nu au decelat modificari semnificative statistic
in ingestia de alimente, comportamentul alimentar si parametrii metabolici. Cei cu DS au
redus ingestia zilnica de alimente cu mai mult de 50%, lucru asociat si cu
hipercolecistokininemie(CCK), au redus si cantitatea ingerata la fiecare masa si au crescut
nivelul de satietate si energia continuta in fecale(masurate la 8 saptamani)
Concluzii Scaderea in greutate dupa VTPP,SG sau DS a fost diferita rapotat la gradul, durata
si mecanismul de producere.DS fara SG a fost mai eficienta pe termen lung, probabil datorita
hiperCCKemiei ce a indus reducerea ingestiei alimentare, iar anastomoza cu ansa lunga a
indus malabsorbtia.
Cvinte cheie: vagotomie, sleeve, greutate corporala, comportament alimentar
Introducere

greutate in urma interveniei chirurgicale,


inclusiv bypass gastric, determina modificri
de percepie a alimentelor
i de
comportament alimentar, ceea ce duce la
conceptul de "Chirurgie comportamentala"1.
S-a raportat recent c sobolanii
dezvolta un comportament modificat pe
termen scurt, dar nu si pe termen lung, dup
by-pass gastric. Sobolani gastric bypass-ati
au mncat mai mult n timpul zilei dect
obolanii de control placebo-operati i nu au
putut s in pasul cu obolani de control n
ceea ce privete dimensiunea i rata de
alimentatie mncata n timpul nopii. Mai
interesant este ca nici consumul de alimente
al acestora, nici absorbia nu au fost reduse,

Multe proceduri chirurgicale au fost


dezvoltate n vederea reduceri aportul
alimentar i/sau absorbiei nutriilor.De
exemplu, operatia de bypass gastric este
conceputa pentru a creea un compartiment de
mici dimensiuni n stomac pentru a produce
satietate precoce i n consecin scaderea
ingestiei de alimente, i n plus s induca si
un sindrom de malabsorbie prin crearea unui
sindrom de intestin scurt i /sau prin
realizarea amestecului dintre acizii biliari i
sucul pancreatic cu nutrientele ingerate la
nivel distal, reducnd astfel absorbia. De
asemenea ,sa demonstrat c pierderea n
1

n ciuda faptului c obolanii au avut o


pierdere n greutate n urma bypass-ului
gastric.2
Bazandu-ne pe ipoteza c "obezitatea
comuna" are origini hipotalamice, s-a
realizat vagotomie troncular pentru
tratamentul obezitatii severe.3 Pe baza
nelegerii c nervul vag controleaza
comportamentele de satietate / foame i de
homeostazie energetica, o alternativ de
tratament
minim
invaziv,este
aa-numita "blocare vagala pentru controlul
obezitatii"(Vagal Bloching for Obezity
Control - VBLOC),aceasta a fost dezvoltata
pentru a bloca intermitent trunchiurile vagale
cu semnale de frecven nalt i energie
mica prin intermediul unui device implantat
laparoscopic.4 Prin urmare, primul obiectiv al
prezentului studiu a fost s analizeze
comportamentul alimentar i cheltuielile de
energie
la
obolanii
supusi
unei vagotomii tronculare bilaterale.
Msurtorile au fost efectuate prin utilizarea
unei metode complexe de monitorizare a
metabolismului animalelor de laborator
(CLAMS) metoda folosita si in alte studii
asemanatoare.2,5,6
S-a realizat si o gastrectomie
vertical, asistata laparoscopic, utiliznd un
DPSD (Dexterity Pneumo Sleeve Device),
aa numita gastrectomia sleeve,aceasta a fost
propusa iniial n prima etap fiind urmat de
un bypass gastric Roux-en-Y sau switch
duodenal, ca o a doua etapa.7,8 Aceast
procedur a fost recent considerat ca fiind o
intervenie chirurgical independenta in ceea
ce priveste pierderea n greutate, pe baza
rezultatelor
clinice
i
mecanismelor
presupuse ce stau la baza acesteia.9-12
Am
comparat
comportamentul
alimentar la obolanii, care au suferit o
gastrectomie total fat de cei carora li s-a
realizat un bypass gastric (de exemplu,
anastomoza termino-terminala intre esofag si
jejunul proximal) i a constatat c produsele
alimentare ingerate i dimensiunea mesei sau redus dup gastrectomie, dar nu si dup
bypass gastric, sugernd astfel ca aportul
alimentar a fost independent de funcia de
rezervor a stomacului.5 Prin urmare, al

doilea scop al studiului de fa a fost de a


analiza comportamentul alimentar i
consumul de energie la obolani supusi unei
operatii de sleeve.
Procedura de switch duodenal a fost
iniial creata ca o soluie chirurgical pentru
gastrita primara prin reflux biliar i / sau
pentru diminuarea simptomelor postgastrectomie dup gastrectomia distal i
gastroduodenostomie.13 n prezent, se aplica
o procedura combinat sleeve i switch
duodenal pentru tratamentul obezitii
morbide, bazndu-ne pe argumentele care
dovedesc c operatia de sleeve pstreaz
pilorul i prima portiune de duoden lucru
care nu da posibilitatea aparitiei sindromului
de dumping i reduce riscul de ulcer
marginal.8 Procedura de switch duodenal
realizeaz
o
diversiune
complet
pancreatico-biliar, aceasta avnd ca rezultat
secreia biliar i pancreatic postprandial
redus , i efectul de feedback negativ al
acizilor biliari i sucului pancreatic pe
celulele colecistochinin-secretoare(CCK) din
duoden i jejun va fi stopat, conducnd astfel
la o cretere a nivelului de CCK circulant.
Deoarece CCK este bine cunoscut ca un
hormon al saietaii, am emis ipoteza c
procedura de switch duodenal ar putea fi un
factor chirurgical independent de pierdere n
greutate, deoarece aceast procedur ar
reduce
aportul
alimentar,
datorit
hyperCCK-emiei i ar induce malabsorbia
alimentara datorit anastomozelor intestinale
cu anse lungi.Prin urmare, al treilea obiectiv
al studiului de fa a fost de a evalua efectele
pe care un switch duodenal cu sau fr o
operatie de sleeve le are asupra greutatii
corporeale , comportamentului alimentar ,
nivelurile de CCK din ser, coninutul
energetic al fecalelor, i cheltuielile de
energie.
Materiale si metode
120 de sobolanii masculi (SpragueDawley,in varst de 3 luni) au fost procurai
de la Biobaza .Institut Cantacuzino,Baneasa
,Bucuresti. Masculii au fost preferati
deoarece
femelele
ii
schimba
comportamentul
alimentar
n timpul
2

ovulaiei i masculi cresc mai repede decat


femelele, ceea ce face mai uor s detectm
schimbarea de greutate. obolanii au fost
adpostii n cuti ventilate individual
Makrolon cu lumina 12 ore /ciclu de
ntuneric, la temperatura camerei de 22 C i
40-60% umiditate relativ. Le-a fost permis
accesul liber la apa de la robinet i alimente
standard de obolan (RM1 801002, Scanbur
BK AS,Suedia).
Procedura experimantala.
Animalele au fost mprite n urmtoarele
grupe:cu laparotomie (LP), cu piloroplastie
(PP), cu vagotomie troncular bilaterala plus
piloroplastie (VTPP), cu sleeve (SG), doar
cu switch duodenal (DS), SG ca prim etap
i apoi DS ca a doua etap (SG1 + DS2), i
cu SG i DS simultan (SG + DS). Lund n
considerare aspectul "3R" pentru uzul uman
al animalelor de laborator (de exemplu,
reducerea numrului de animale la minim n
concordan cu atingerea
scopurilor
stiinifice ale experimentului)14. obolani din
grupurile de control au fost re-utilizati, dup
o recuperare de 9 sptmni de la operatia
anterioara i au dezvluit un comportament
alimentar
i
parametrii
metabolici
neschimbai. obolanii au fost supusi mai
nti unei LP (n = 7), PP (n = 7), sau VTPP
(n = 7). Dup 9 saptamani, sobolani LP i
PP au fost supusi unei SG i respectiv DS.
Dup alte 11 sptmni, obolani SG au fost
supusi la DS, i obolanii VTPP au fost
simultan supusi att la SG ct i la DS. Un
grup suplimentar de obolani de aceeasi
varst au fost supusi la LP (n = 7).
Fiecare obolan a fost monitorizat
sptmnal cu privire la evoluia greutii
corporale pe parcursul perioadei de studiu.
Fiecare obolan a fost plasat n cuc
CLAMS de trei ori pentru 48 h, de exemplu,
1 sptmn nainte de o intervenie
chirurgical, 1-2 i 8-11 saptamani dupa
operatie pentru msurarea parametrilor
alimentari si metabolici.

Saptamani postoperator

Saptamani postoperator
Fig. 1 .Evolutia greutatii corporale in functie
de tipul operatiei
Operatiile
obolani au fost lipsii de hran, dar
nu i de ap, timp de 12 h preoperator i 24
de ore postoperator. Toate operaiunile au
fost efectuate sub anestezie general cu
isofluran (4% pentru inducie i 2% pentru
ntreinere). Buprenorfin (0,05 mg / kg) a
fosta dministrata ca analgezic subcutanat
imediat dup operaie. LP a fost realizat
prin incizie mediana.PP a fost realizat prin
excizia sfincterului piloric (pe o portiune de
2 mm) i o sutur verticala. VTPP a fost
realizata prin secionarea att anterior ct si
posterior a trunchiurilor vagale imediat sub
diafragm i, n acelai timp s-a desfoarat o
PP pentru a preveni retenia alimentar i
dilatarea gastric indus de gastroparez. SG
a fost efectuata prin rezecia a 70% din
stomacului glandular de-a lungul curburii
mari. DS a fost constituit prin translatareea
duodenului 1 cm la nivelul pilorului , i un
canal comun a fost creat prin mprirea
ileonul 5 cm proximal de jonciunea
ileocecal (obolani au o jejun mult mai lung
3

dect oamenii). Poriunea distal a ileonului


a fost anastomozata la duodenul post-piloric
printr-o anastomoz termino-terminal, i
bontul duodenal a fost nchis cu sutura tip
surget si apoi inchidere tip burs.
Parametrii alimentari si metabolici
Parametrii
de
alimentatie
si
metabolici au fost n mod automat
nregistrati de sistemul de monitorizare al
animalelor de laborator CLAMS. Acest
sistem este compus dintr-un calorimetru
indirect cu patru camere conceput pentru o
monitorizare continu a obolanilor din
fiecare camer.

prin monitorizarea tuturor raporturilor


alimentari la fiecare 0.5s, oferind date
despre ingestia de alimente, cantitatea i
durata mesei. Sfritul unei mese a fost
considerat momentul n care a fost raportul
stabil pentru mai mult de 10 s i la un minim
de 0,05 g ingerat. Parametrii din timpul zilei
si din timpul nopii pentru fiecare obolan
inclus in studiu au fost : cantitatea ingerata la
o mas, durata mesei, totalul de alimente
acumulate , interval interprandial, rata de
ingestie, i raportul de satietate. Intervalul
interprandial a fost definit ca fiind intervalul
n minute intre doua mese. Rata de ingestie a
fost calculat prin mprirea cantitii
ingerate la durata mesei. Raportul de
satietate, s-a calculat ca un indice dintre
timpul de nealimentare produs de fiecare
gram de alimente consumate, a fost calculat
ca intervalul interprandial mprit la
cantitatea ingerat . obolanii au fost plasati
n camere CLAMS pentru 48 h (datele din
primele 24 de ore nu sunt utilizate n
analiz), cu acces nelimitat la alimente
pulbere standard(RM1 811004, Scanbur BK
AS, Suedia) i apa de la robinet. Totalul de
energie metabolizabil a fost 2.57 kcal / g
att pentru RM1 801002 i 811004.
Determinarea coninutului de energie n
fecale
Fecale au fost colectate de la
obolanii ce au fost plasai n cutile CLAMS
la 8 sptmni de la DS sau de la sobolani de
aceeai vrst cu LP, i uscate pentru 72 h la
60 C. Coninutul de energie a fost
determinat prin intermediul unui calorimetru
tip bomb adiabatic (IKA-calorimetrului C
5000, IKA-Werke GmbH & Co KG, Staufen,
Germania).
Determinarea nivelului de CCK din ser
Nivelurile CCK n ser au fost
analizate prin RIA (radioimunoassay) cu
CCK-8 sulfat, ca standard, folosind un kit de
CCK (Eurodiagnostica AB, Malm, Suedia).

Fig. 2.Variatiile postoperatorii pe timp de zi


si pe timp de noapte
O monstr de aer a fost retras la
fiecare 5 minute. Cheltuielile de energie
(kcal / h) au fost calculate conform ecuaiei:
(3.815 + 1.232 RER) VO2, n care rata de
schimb respirator (RER) a fost considerata
volumul de CO2 produs raportat la volumul
de O2 consumat. VO2 a fost volumul de O2
consumat pe or pe kilogram de masa
corporala. Cheltuielile de energie sunt
exprimate ca kcal/h/100 g de greutate
corporal. Urina produs a fost nregistrat
automat n funcie de greutate. Pentru ca
obolanii sa se aclimatizeze la acest sistem,
au fost plasati n aceste cuti cu 24 de ore
nainte de prima monitorizare CLAMS.
Datele de nalt rezoluie au fost generate

Analiza statistic
Datele au fost exprimate ca medie
StDev. S-au realizat comparaii ntre grupuri
i ntre trei etape de timp (1 sptmn
4

nainte, 1-2 i 8-11 saptamani dupa operatie),


acestea au fost efectuate utiliznd un t-test cu
eantion independent sau ANOVA urmat de
ncercare atunci cnd se aplic a testului
Tukey. Un p <0,05 a fost considerat statistic
semnificativ.

singur sau SG urmat de DS a redus greutatea


corporal ntr-o manier similar: o rapid i
continu pierdere n greutate de aproximativ
10% la 1 sptmn, iar 50% la 8 sptmni
postoperator (fig. 1b).

Tabelul 1. Parametrii alimentari la 1 saptaman inainte de VTPP, 1 si 9 saptamani post VTPP

*p<0.01(1 W and 9W)


Datele sunt exprimate in MedieStDev

Ingestia alimentar. Comportamentul


alimentar. Consumul de energie si
Continutul in energie al fecalelor.

Rezultate
Mortalitatea
Nu a fost nici un deces la obolanii
care au fost supui LP, PP, sau VTPP. Rata
mortalitii a fost 1/7 la obolanii supusi la
SG, 2/7 la DS , 1/6 la SG1 + DS2 i 6/7 la
SG + DS .
Greutate corporal
Att LP cat i PP nu a avut nici un
efect asupra greutii corporale . VTPP a
redus
tranzitor
greutatea
corporal
(aproximativ 10% la 1 sptmni
postoperator;. (fig 1a). SG a redus greutatea
corporal (aproximativ 10%), pentru
aproximativ 6 sptmni (fig. 1b). DS
5

Ingestia de alimente a fost mai mare sptmni i RER a fost majorat la 11


i raportul de saietate a fost mai mic n sptmni postoperator (Tabelul 2).
timpul nopii dect pe timp de zi pentru
fiecare
DS indiferent
aceasta
a fost
Tabelul 2. Parametrii alimentari obolan.
la 1 saptamana inainte
de SG, dac
2 si 11
saptamani
Nu
au existat
nsoit de SG a redus ingestia de
postSG diferene ntre LP i PP n ceea
ce privete ingestia de alimente i a alimente/calorii de zi cu zi cu aproximativ
parametrilor comportamentului alimentari fie 50% atunci cnd este msurat la 2 precum
la 1 sau 9 sptmni postoperator. VTPP nu i 8 sptmni postoperator (Fig. 3a; Tabelul
a avut nici un efect semnificativ statistic 3). Aportul alimentar redus a fost asociat cu
asupra
ingestiei
alimentare
, o cantitate mai mica a mesei i un raport de
comportamentului alimentar, i parametrii satietate crescut, dar nu cu numrul de mese
metabolici msurate fie la sptmni 1 sau 9 (Fig. 3b-d; Tabelul 3). Coninut de energie
sptmni postoperator (fig. 2a; Tabelul 1). din fecalele de obolani cu DS a fost mai
SG nu a avut efecte asupra aportului mare dect cea de control la obolani PLA
i comportamentului alimentar , cu excepia
(20411.15 177.86 J/g vs 18756.36 51.61

Datele au fost exprimate in MedieStDev


*p<0.05
**p<0.01 (1W preoperator fata de 2W si 11W postoperator)
***p<0.01 (2W fata de 11 W postoperator)

J / g, p <0,001) la 8 sptmni. A fost dificil


s colecteze fecale la 2 sptmni dup DS
din cauza unei diaree severe. Nu au existat
diferenele intre DS i SG1 + DS2 n ceea ce
privete produsele alimentare ingerate i
parametrii comportamentului alimentar, cu
excepia RER i consumului de energie la 2
sptmni i consumului de ap la 8

duratei mesei n timpul nopii msurat la


dou sptmni (Fig. 2b; Tabelul 2). n plus,
SG a redus consumul de ap n timpul unui
interval (0,91 0,07 vs 0.47 0,07 ml la 2
sptmni i fa de 0.45 0,08 ml la
11 sptmni, pentru ambele p <0.01).
Cheltuielile energetice s-au majorat la 2
6

sptmni postoperator, care au suferit


modificri. Unul dintre obolanii ce au
supravieuit, ce a fost supus unei SG + DS, a
avut
aportului alimentar redus i un
comportament alimentar modificat , foarte
asemanator cu obolanii supusi SG1 + DS2.
Cu toate acestea, acest lucru nu a avut
semnificatie statistic.
Nivelul de CCK circulant

Nivelurile serice ale CCK au fost 12.6 3.0


pmol / L n lotul cu SG1 + DS2 de obolani.
Acest lucru a fost mai mult de 10 ori mai

mare dect valoarea de la obolanii supusi la


operaiunea simulat (nivelurile plasmatice
de CCK au fost 1.1 0,5 pmol / L) .15 .

Fig.3. Variatiile postoperatorii pe timp de zi si pe timp de noapte pentru mese,min/g, g/masa si


kcal/sob
Discutii

eficient al obezitii la vrste mai mici i


datorita
mbuntirii
tehnicilor
de
laparoscopie, tratamentul chirurgical prin
vagotomie poate fi justificat la niveluri
inferioare ale IMC, nainte de a deveni greu
de rezolvat cand necesit interventii
chirurgicale malabsorptivei.

Rolul vagului n controlul fiziologic


al comportamentului alimentar a fost studiat
n ultimele decenii. Se credea c alimentele
interacioneaz cu intestinul pentru a oferi
creierului, prin aferentele vagale, informaii
cu privire la compoziia produselor
alimentare,cantitatea de alimente ingerate i
coninut de energie.Creieryl determin rata
de
absorbie
a
nutrienilor,
de
partiionare,stocare, i mobilizarea prin
intermediul eferentelor vagale i a sistemului
nervos simpatic i sistemului hormonal.16
Aceast ax alimente-intestin-creier este
considerat ca fiind o cale vegetativ
neurohumonala
de
reglementare
a
homeostaziei energetice.n studiul de fa,
perturbarea axei intestin-creier prin VTPP nu
a avut nici un efect semnificativ statistic
asupra homeostaziei energetice . Pierderea in
greutatea a fost uoar (aproximativ 15%) i
tranzitorie (1 sptmn postoperator). Acest
lucru poate explica de ce vagotomie ca
tratament pentru obezitate a primit puin
atenie, de cand a fost folosita prima data
acum in urma cu 30 ani.3 Cu toate acestea,
datorita nevoii substaniale de tratament

n studiul de fa, SG a redus


greutatea corporala cu aproximativ 10% pe
termen scurt (1-6 sptmni), dar nu si pe
termen lung (dupa 7 saptamani). Reducerea
nu a fost asociat cu un aport alimentar
redus, ci eventual cu consumul de energie
crescut, ceea ce este concordant cu
observaiile anterioare la obolani supusi
gastrectomiei totale sau bypass gastric.5
Mecanismele fiziologice care stau la baza
acestora
sunt nc necunoscute. De
asemenea, trebuie menionat c obolanii
SG, ca obolanii n totalitate gastrectomizati,
par s bea apa mai frecvent postoperator,
probabil datorit reducerii nivelului de
grelina.5,20,21
n studiul de fa, DS singur i SG +
DS expun efecte postoperatorii asupra
greutii corporale, parametrilor metabolici
i comportamentului alimentar, conducnd la
8

ponderala continua25 n plus fa de CCK,


nivelul de peptid glucagon-like (GLP-1), n
circulaie, au fost raportate s fie crescute n
obolanii supusi interventiiei la nivel
pancreaticobiliar, care ar putea avea un
benefic efect asupra celulelor din
pancreas.26,27 Din pcate, GLP-1nu a fost
msurat n studiul de fa, astfel acesta va fi
de interes pentru studiu viitor.
n concluzie, VTPP, SG, i DS, ca si
bypassul gastric, au redus greutatea
corporal, dei eficiena i mecanismele ce
stau la baza lor sunt diferite. Deoarece
obezitatea este o boal multifactorial,
opiunile pentru tratament, inclusiv diverse
proceduri chirurgicale, ar trebui s fie
individualizate fiecarui pacient.

o durabila i eficienta pierdere n greutate.


Mai interesant, rezultatele studiului de fa
sprijina ipoteza noastra comform careia
procedura DS n sine ar putea fi considerat
ca o procedura chirurgicala independenta de
pierdere n greutate, deoarece aceast
procedur reduce aportul alimentar, datorit
hyperCCKemiei
i
induce
din cauza bypass intestinal, malabsorbie.
Cum era de ateptat nivelurile de CCK
circulant au fost crescute dup SG1 +
DS215,22-24 , crescut raportul de saietate i
cantitatea
de
alimente
s-a
redus.
Malabsorbia este considerata a fi cauzata de
by-passul intestinal cu ansa lunga post- DS.
De fapt, pacienii cu DS au artat, de
asemenea, un apetit sczut i o scadere

associated with increased calories per meal


rather than per day. A study of high-fat dietinduced obesity in young rats. Obes Surg.
2009;19(10):14308.
7. Naitoh T, Gagner M. Laparoscopically
assisted gastric surgery using dexterity
pneumo
sleeve.
Surg
Endosc.
1997;11(8):8303.
8. Anthone GJ. The duodenal switch
operation for morbid obesity. Surg Clin
North Am. 2005;85(4):81933
9. Rosen DJ, Dakin GF, Pomp A. Sleeve
gastrectomy. Minerva Chir. 2009;64(3):285
95.
10. Rubino F, Schauer PR, Kaplan LM,
Cummings DE. Metabolic surgery to treat
type 2 diabetes: clinical outcomes and
mechanisms of action. Annu Rev Med.
2010;61:393411.
11. Bohdjalian A, Langer FB, ShakeriLeidenmhler S, Gfrerer L, Ludvik B,
Zacherl J, Prager G. Sleeve gastrectomy as
sole and definitive bariatric procedure: 5year results for weight loss and ghrelin. Obes
Surg. 2010;20(5):53540.
12. Abu-Jaish W, Rosenthal RJ. Sleeve
gastrectomy: a new surgical approach for
morbid obesity. Expert Rev Gastroenterol
Hepatol. 2010;4(1):10119.

Bibliografie:
1. Miras AD, le Roux CW. Bariatric surgery
and taste: novelmechanisms of weight loss.
Curr Opin Gastroenterol. 2010;26(2):1405.
2. Furnes MW, Tmmers K, Arum CJ, Zhao
CM, Chen D. Gastric bypass surgery causes
body weight loss without reducing food
intake in rats. Obes Surg. 2008;18(4):415
22.
3. Kral JG. Vagotomy for treatment of severe
obesity. Lancet. 1978;1 (8059):3078.
4. Camilleri M, Toouli J, Herrera MF,
Kulseng B, Kow L, Pantoja JP, Marvik R,
Johnsen G, Billington CJ, Moody FG,
Knudson MB, Tweden KS, Vollmer M,
Wilson RR, Anvari M. Intraabdominal vagal
blocking (VBLOC therapy): clinical results
with a new implantable medical device.
Surgery. 2008;143(6):72331.
5. Furnes MW, Stenstrom B, Tmmers K,
Skoglund T, Dickson SL, Kulseng B, Zhao
CM, Chen D. Feeding behavior in rats
subjected to gastrectomy or gastric bypass
surgery. Eur Surg Res. 2008;40 (3):27988.
6. Furnes MW, Zhao CM, Chen D.
Development of obesity is

13. DeMeester TR, Fuchs KH, Ball CS,


Albertucci M, Smyrk TC, Marcus JN.
Experimental and clinical results with
proximal endto-end duodenojejunostomy for
pathologic duodenogastric reflux. Ann Surg.
1987;206(4):41426.
14. Russell WMS, Burch RL. The Principles
of Humane Experimental Technique.
London: Methuen & Co. LTD. 1959.
15. Chen D, Nylander A-G, Rehfeld JF,
Axelson J, Ihse I, Hakanson R. Does
vagotomy affect the growth of the pancreas
in the rat? Scand J Gastroenterol
1992;27:606608.
16. Berthoud HR. The vagus nerve, food
intake and obesity. Regul Pept. 2008;149(1
3):1525.
17. Kral JG. Psychosurgery for obesity. Obes
Facts. 2009;2(6):33941.
18. Ward M, Prachand V. Surgical treatment
of
obesity.
Gastrointest
Endosc.
2009;70(5):98590.
19. Frezza EE, Chiriva-Internati M, Wachtel
MS. Analysis of the results of sleeve
gastrectomy for morbid obesity and the role
of ghrelin. Surg Today. 2008;38(6):4813.
20. Samson WK, White MM, Price C,
Ferguson AV. Obestatin acts in brain to
inhibit thirst. Am J Physiol Regul Integr
Comp Physiol. 2007;292(1):R63743.
21. Hashimoto H, Fujihara H, Kawasaki M,
Saito T, Shibata M,
Otsubo H, Takei Y, Ueta Y. Centrally and
peripherally administered ghrelin potently
inhibits water intake in rats. Endocrinology.
2007;148(4):163847.
22. Chen D, Nylander AG, Rehfeld JF,
Sundler F, Hkanson R.
Hypercholecystokininemia produced by
pancreaticobiliary diversion causes gastrinlike effects on enterochromaffin-like cells in
the stomach of rats subjected to portacaval
shunting
or
antrectomy.
Scand
J
Gastroenterol. 1993;28(11):98892.
23. Chen D, Andersson K, Iovanna JL,
Dagorn JC, Hkanson R. Effects of
hypercholecystokininemia produced by
pancreaticobiliary diversion on pancreatic
growth and enzyme mRNA levels in starved

rats. Scand J Gastroenterol. 1993;28(4):311


4.
24. Chen D, Nylander AG, Norln P,
Hkanson R. Gastrin does not stimulate
growth of the rat pancreas. Scand J
Gastroenterol.
1996;31(4):40410.
25. Marceau P, Hould FS, Simard S, Lebel S,
Bourque RA, Potvin M, Biron S.
Biliopancreatic diversion with duodenal
switch. World J Surg. 1998;22(9):94754.
26. Borg CM, le Roux CW, Ghatei MA,
Bloom SR, Patel AG.
Biliopancreatic diversion in rats is associated
with intestinal
hypertrophy and with increased GLP-1,
GLP-2 and PYY levels.
Obes Surg. 2007;17(9):11938.
27. Miazza BM, Widgren S, Chayvialle JA,
Nicolet T, Loizeau E.Exocrine pancreatic
nodules after long-term pancreaticobiliary
diversion in rats. An effect of raised CCK
plasma concentrations. Gut. 1987;28
Suppl:26973.

10