Anul nasterii si anul mortii

Constantin Mavrocordat nascut pe 27 februarie 1711,Constantinopol decedat pe

23 noiembrie 1769, Iasi

Domniile lui Mavrocordat

n ara Romneasc a domnit de ase ori: septembrie 1730 - octombrie 1730; 24
octombrie 1731 - 16 aprilie 1733; 27 noiembrie 1735 - septembrie 1741; iulie 1744 aprilie 1748; c. 20 februarie 1756 - 7 septembrie 1758 i 11 iunie 1761 - martie
1763 i n Moldova de patru ori: 16 aprilie 1733 - 26 noiembrie 1735; septembrie
1741 - 29 iunie 1743; aprilie 1748 - 31 august 1749 i 29 iunie 1769 - 23 noiembrie

Principat
Dintre domnii fanarioi, promotori ai politicii Porii n principatele romne,
iese din comun figura lui Constantin Mavorocordat, care a lsat o amprent
pozitiv n evoluia societii din Moldova i Muntenia (Valahia). Acest domn
era nepotul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, mare dragoman al Porii i
om de cultur i fiul lui Nicolae Mavrocordat primul domn fanariot,
promotor al unei politici de reforme i susintor al nvmntului n
principate, care ntocmise pentru fiul su Constantin un adevrat program,
ndemnndu-l spre o guvernare luminat.
Unele schimbri s-au produs i n organizarea judiciar din principat. Au fost
desemnai judectori speciali din numrul marilor boieri, care nu aveau
dregtorii. Printre acetia se numra i cronicarul Ion Neculce [10]. Ei erau
obligai s se prezinte la curtea domneasc i s examineze diferite litigii,
fiind salarizai din vistierie.

Evenimente importante
Datorit autoritii sale la Poart, Alexandru Mavrocordat i-a convins pe
demnitarii otomani s propun tronul Moldovei fiului su Nicolae. Vizirul i-a
cerut fostului domn al Moldovei Antioh Cantemir o sum foarte mare pentru
obinerea domniei (300 de pungi), pe care acesta n-a putut-o achita, oferind
numai 150 de pungi. Atunci vizirul i-a propus domnia lui Nicolae Mavrocordat,
care se oferea s cheltuiasc pentru obinerea scaunului domnesc 400 de

pungi [2]. Relatarea lui Ion Neculce cum c Alexandru Mavrocordat n-ar fi
dorit ca fiul su Nicolae s devin domn [3] nu corespunde realitii.