vT.A.

T A_
LUI

VLAD TEPES VODA.

www.dacoromanica.ro

VIA TA

VLAD TEPES VON.

T

MIRCEA YODA.
CELt BtTRINt
DE

DIMITRIE BOLINTINEANU

11.1.1.0,1/./
EDITILTNEA 11

REV41Tri klI CORECTITi

BUCURESCI

LIBRARIASOCEC8cCOMPANIA
7, CALEA MOGOOEI, 7
1870

www.dacoromanica.ro

VLAD TEPES VODA_

CE-VA ESPLICA.RI

Vlad V, surn,umit Tepe, fuse cel maT mare tiran ce a

trait vre o data in lume. El era fiul DomnuluT Dracul

gi frate DomnuluT Radu cel frumos. Ajutat de Turd, se
urea pe tronul t'riT Romanesd pe la 1460.
Mahomet II se afla atuncT in tata str'lucirea puteril
sale. Proiectele luT a invinge pop6rele crestme despre
Dunare, se intrevedeari de departe. Vlad Tepe, le scia
maT bine de cIt orl cine altul, cad avusese prilejul sa le zarsca pe and cer intervenirea morala a luT
Mahomet II, ca A ja tronul Romania. El cre411 cI, retnoind tractatul luT Mircea, prin care romanil recunosceati suzeranitatea Portil, ar face sa se intarilie indeplinirea proiectuluT lui Mahomet II in privinta Romaniel,
Se grabi dar a trimite un ambasador la Mahomet II in
Adriallopoli. Acest ambasador fuse bine prima de Sultanul. Acolo se recunosc tractatul cel vechia cu nisce
noT adause.

www.dacoromanica.ro

Vlad Tepe abia se aep. in tron, i boeriI prevNura

inteinsul aplecafT pentru tiranie. Cate-va fapte despotice ce fcil, 'if incredintara i ti facura a se teme i a
medita caderea luT, VI d Tepe avu scire despre aceste
f la nisce atacurT, numaI banuite, raspunse prin
cele maI cru41 lovirT. El nu scia ca, chipul cel maT inteuneltirT.

lept era a sdrobi pe viajmaii seI, facnd fapte iubite

natiuneT : =lc nu p6te slabi pe vrajnaaii unuT Domn,
mal mult, de cat a'l lovi cu ace161 arme ca care il
ataca. Ai ata eI ranile tdreI ? i pe neingrijirea de ala
vindeca sreazama. el? Un Doran can sa le afle i sa le
vindece indata. Atuncl numaI vrajmail personal raman
in fata DomnuluI inca: toti ceT ce sunt pentru a se vindeca ranele tare!, Tin in partea luI. Dar Tepe nu jute-

lese acsta. El care avea taria a ucide atatia oameni

in chinurile cele maI amare, un avit taxis, a invinge turbarea inimei sale. Fuse slab, cad se lasa a se Living&
de patimile sale.

ORBITL
Noul Domn al Romaniel, Vlad Tepe, dete ordin a se
BAIA o gr6pa la o biserica din Trgoviste. 0 ware parte.
de locuitorl se adunasera imprejurul gropiI, asceptand
sa sossca mortal. Fie-care intreba despre numele per-

soaneI ce mnrise i care era ursita a se inmormnta;

nimenl nu putea sci, niel ce! ce Apt,' gr6pa, niel preotil,
nicT multi mea. 1)/listerul ce coperea causa acestii facerI de

gr6pa, atrasese multimea pe acest loe; tercovnicI, cantOretT, diaconi, preoti venira aicl in vestminte de servicit :.

menil valur aduc'en du-se un coseiug ce se depuse pe

marginea gropfl; preotf ateptat, lumea astepta impreuna
i nimen1 nu scia ce atpta.
Catre acestea, nu departe de mormutul ce se deschi-

dea ca sa, primeasca in duel un cadaver misterios,

printre curioT se vedO do! batrinT boerl. Unul siv, cel-

www.dacoromanica.ro

alt alb. Un aer de mandrie parea ca plutesce pe aceste

clod figurI. Costunlidlor era cel ce se obicInuia la greciI
bisantinI spre caderea lor. Unul, cel mal putin batrin
qicea catre cel-alt
Gustere vornice , a cu daI cu banusiala sa, fie acesta grpa ? preotii nu siti nimio.
vormcul Guster cel bat& respundea
O -Labia negresit. Se scie ins/ ca grepa se face din

porunca luI Vlad Voda. Ce este nu este, bine. Cineva

care traesce Inca are O. fie aruncat acolo. Demna [Kite a
remas necredinciesa? o domnita, a facut un pacat ce este urmat de ucidere i cere o grapa?
Ea nu crea ast-fel, mai aim Stefanuti,Stolnicul.
Acesta grpa trebuie sa fie a unuia din familia lui Dan
Veda. &if ura care este intro aceste clod case ?. . . Ea
simt in acest Vlad Voda o mare nenoi (mire. . .
Noi inca tinem de casa lui Dan Voda, aise Guster.

Dad, Vlad WO, nazuesce a sdrnmica tte proptelele

casi Danescilor, apoi securea este la picierele nstre.

lad la ce me gindiam i e, respunse Stefanuta

Stolni cul.

Sdrumicene, maI dise Guster, sunt in lame ca sa

me sfarina.

Sciti, aise Stefanuta Stolnicul. Voiti muri tot d'a-

una cu bucurie pentru implinirea unei datoril ; dar a

muri sub cutitul unul ucigator, nu'mi vine la socotela.
Cata sa ne gandina trez la acest lucru, Gustere. Omul
nu trebuie a face reA celor alti ; dar cat/ sa se apere
cand II vine cutitul pe spate. SA ne &dim de aperare...
SA chem pe totl boeril la mine la WW1 asta nepte. . .
Dar de nu va fi nimio? qise Guster. S/ nu ne grabim.

Curiozitatea se schimba Indata In spalma and t6t1

lumea adunata veafi intrand pe perta curti bisericil o
ceta de ostaI pedestri cu sulite lungl, din garda Dom-

www.dacoromanica.ro

nuluI, i Wand sa se va41 in mijlocul lor un om investmntat intrio clump alba i lunga, cu capul desvalit. A-

cest om era tinar, cu fa ta alba i framesa, cu parul

lung i orb. Un preot il dacea de maul. Lumea 11 canoscu : era Dan, fiul domnulul Dan III, caruia unguril
scesera chi'. ca O. nu OM fi domn In Romania. Privitori tremurara la acsta vedere, crepra ca all sal ingrepe de via. Dar un gab sari calla, armat cu o mare
secure, urma acest cortegiu ce ajunse linga mormnt i
stat. Orbul ingenchilacolo. Preotil incepura sa citsca
ca de mory. Osta11 Mewl, un cerc imprejurul orbulul.
Gadea se apropie. Securea laI se ridica in aer, apoI cade
cu tarie pe gatul orbuluI, capul lul se rostogoll In prima,
sangele cura, limba tremura in gura capului i pare ca
va sa vorbsca. PrivitoriI remin inmarmuritl. Preotil citesc, corpul mortuluI se depune in mormnt(1), apoi sapariI aruncara pamnt pe d'asupra. Total s'a starit i privitoriI tremui and se intuinara pe la casete lor.
DuoI batrinl co fused, martorl la aceste scene, *IA pe
peal i vorbeati intro dinil
Ve4.1 cal am avut dreptate ? . . . acum r(indul nostru are sa vie.. SA ne apOram !

SI ne apOram, lespunse cel alt ; aperarea este un

drept.
Asta sera ne vom aduna la o lalta acasa la mine.
Vino ?
TIRANIA NASCE CONSPIRATII

Dan era olb. Vlad nu trebuia sa se mal tn3a de dinsul ca-I ja tronul. Ast-fel @cal totI amiciI luI Vlad dupe
acsta ucidere. Dar Vlad le respunde ca acest om era un
stg.
(1) Engel, lst. Val., 173

www.dacoromanica.ro

In acea sra In care se petrec acsta cruda scena, casa

luI Stefanuta Stolnicul se perdea In umbra. Nicl o lumina

in curte, nicl o lumina In casa, i cu t6te astea maI

muly 6menl Cu aer misterios intrara in acest loca neguros. De ar fi ocolit cine-va casa, ar fi vqut la clout' ferestre o lumina nesigura. Un om pe jos intra cel din urma aici.
Sal urmana In intru.
Acesta era Guster.

El intra. Era o camera larga. 0 candela slaba la i-

cna maiciI DomnuluI arunca o lumina induioasa. Abia

putti 0, se recun6sca figurile 6spilor. El edt pe scau-

ne, neodihna i spaima parea ca este tiparita pe fata

lor. Guster ell pe un scaun.
V'am chemat, @se Stefanuta Stolnicul, a ye amin-

it uciderea lui Dan. Cata sa .ne &dim la ce avem a

f4 ce.

A.csta intrebare nu fact o mare impresie asupra

aduntriI. Muly din boeff pastrat credinta a se alatura
pe linga noul Doran, ca pe Hogg. toy ceI aly ce trecurl

la Domnie inaintea acestuia. Este o gull de 6menl

cari serva t6te guvernele, oil care a fi. rnenI ce fat
sub un guvern i desfac sub altul ce at facut cu aceiasl
bunt), vointl, ce at pus la a ntia 6r1. EI nu at principil
i acsta iI p,propie de guvernele cele rele. Lipsa lor de
principil, de demmtate, de neatarnare, de respect pentru
dinsi i pentru lume, le face un melit mare 'Ova, acele
guverne. Et serva orI-ce guvern pentru interesele lor : a
se fnavutl este scopul lor; a hrapl, mijlocul. Nu le pash'
restul. El sunt de multe orI credinciosI celor ce serva,
dar un vint sl sufle, o crtenare sa se fug, o resturnare
sl se producl a guvernulul lor, eI trec la cel care id Inlocuesce. Ofl-ce guvern are trebnintI de papuri spre a'I
scutur pici6rele. Atund el urta stoa ce apune, o OAsesc, i. se inturn1 c5.tre stoa ce resare.

www.dacoromanica.ro

10

Vlad era pentiu dnil stoa ce resarea.

Intro cel adunatl la acsta casa eraa multI de acetI
6menI

: surida lul Vlad prin &dire inca.

Totl acetI6meni incepui a a murmui.

Unul av curagiul a dice tare
ce ne pasa nol de acsta ucidere ?

Ne pasa, ne pasa, dise Stefan* Stolnicul. Acsta

ucidcre, gandurl rele vestesce asupra partinailor lul Dan
i noI a ne Ingriji trebuie.
Patrascu vistierul veni in sprijinul luI Stefa'nuta.

Un om s'a ucis. Ucigatorul este Vlad. Cata dar a

spune acestuT Domn ca tra nu voesce sa i se smint6sca
apdamintele i datmele ei. Niemni farajudecat. nu p6te
sa se uciga. Dar Mil yeti dice: ce ne pasa noa? Ea voia
respunde 0g ne pasa. NoI suntem aparatorii legilor luI
1V1ircea voda. Nol suntem ceI ce aleg i scot pe DomnI.
.A.vem datorie sa ap6ram legile bniine. Mane o sa vie
la capul nostra, i mane va fi tardia a mal face. Ce este

acsta stija ce'0 a facut ? acestl 6menI marl cu sulitI

lungI? cu chipurI de gadl? cu vestminte mindre i bogate ? cu lefl de capitanI fie care, ce veghza 4ioa i n6ptea langa el ?nu pricepetI nimic ?Nu vederi ca este pentra noI ?
Cel ce respunsese : ce ne pasa noa de acsta ucidere,
respunse

Te amagesci, vistiere Patiascu. Acsta ucidere este un lucra intre Vlad i Idle Dan; este o resbunare,
o trba Intl e casele lor. NoY nu se cade a ne amesteca.
Va fi cea d'antkit i cea din mm. Pentru aceea mai
bine este sa ne cautam de ale nstre.
Guster vornicul se sc611i respunde

O vijelie se gatesce s. napadsca pe Ora. Uciderea

de astadl este antia suflare vestit6re. OA ce ucidere se
face pe pamntul taril,privesce pe tra ; nimeif nu pte
sa-I faca dreptate singur, legue cata sa o faca. Legile

www.dacoromanica.ro

11

sunt celcate. NoI avem or nu avem o datorie a implini ?

daca nu avem datorie, se ne rupem ! daca avem, se. ne
facem datoria!
Aceste vorbe %cure impresie. menii de chivernisle
tecure i cetare a se supine la voiuta acestor betrinI al
ceror anI se gremedisere i al cam per albise in cempul luptelor cu armele in mend.
Se hote.ri a se trimite o deputatie la Vlad , care sl'I
aduce aminte el celcase legile ten!.
CEL MAI Rtti TIRAN NU ESTE CEL CE UCIDE

A doua 4i. dupe acste wider Vlad, inconjurat de cetiva emenI carora le incredintase cele mg d'anteit posturi
range, dnsul, le spunea Indoiala lul despre credinta boerilor ce aleg i scot pe Domni, i II rasa se vale ce el
visa a'I ucide intfo qi. Vlad venise la domuie ca ideia
fatale' ce-I insuflase amicil se! politiel ce acste tre ro-

menesce nu 'Ate s sufere nici un Domn, orI-cet de

bun ar fi, i ofi-cat de bine ar face ten!. Pe de alte parte
el ven la putere cu simtimentele de resbunare improtiva pgtidu. Denescl ce se forma atuncI de eel mal marl
demnitarI aI statulul.
Tate', ce glee Vlad cetre al se!:

(Voiti se depertez de la mine pe top acel 6menl ce

ae erbit sub Domnil de maI n'ainte ; incredere in eI nu
pocit se am ; fie-ce prime-vara trebue s6, vie cu &rile
eI. Acestl boeri co aleg i. scot Domnil nu sunt pentru

mine, eri sunt numit de Turd, mane vor cluta se me

scete, dar se scitI voI ce ee am doue datme. Nu cumpar 6menfi mel prin bine-facerI , kii pe vrejma, and
il lovesc , nu-1 lovesc ca se-1 int'e'rit , ci 1.1 lovesc ca
se nu se mal sc6le. ()mend ce se cumpere cu binefacerI sunt tot ce este Baal' necredincios. EI sunt a-

www.dacoromanica.ro

12

sta11 cu mine, pentru bine-facei I, decl nu sunt cu mine

pentru mine, ci pentru interes. Un altul sa le dea mai

mult, si se vor duce la acela; voiti dar 6menI de credintele mele: sa sprijine in mine credintele lor. Este lesne
a castiga unul din acest'l 6menI ce sunt voiosI a se vinde
daca !I lasI se desp6ie Ora. Dar ce castiga un Donin Cu
densa ? A castiga un om, lasandu'l se fure tra, este a
castiga credinta anal om singar si a perde inirna teril 'intregl. Nu! E6 nu scit, sa stric inimele 6menilor, campe-

rand pe 6ment Sunt cu mine prin credinta, bine ! Nu

sunt ? il voI ucide. Mita e maI cinstita de cat auruld>
Ast-fel cugeta si vorbea acest om in mijlocul curtesanilor s'l. Ast-fel el uu scia sa corrupa ; el scia sa, uciga.

Sant doue feluri de tiran Tiranulcu scop si tiranul ara

scop. Cel d'anteiti acide lutul, cel din arma acide sufletul. Ce] mal pericolos din el duoI este acela ce acide suRetal, tiranul fara scop. Tiranul Cu scop este de multe
ori un fea trebuitor.
Tnania ea insusl are datoriele sale. Iceste datoriI implinite, de multe orI jugul se face mal putin gral. Faptele marI ale tiranulul fac adesea 6re sa se alto tirania.
Dar a face fapte marI este lasat 6menilor marI.
Vlad Tepel nu era din acsta eategorie de tirant
El nu scia sa corma. Coruptia o respingea : tirania
lul eia 'puesta. El voia A, insufle spaima : ucidea. Catre
acestea avea o ideie. Voia sa libere patria sa de tara.
Idee mare !
Tepe era prea mindru ca sa corupa 6menil. Viata liii

o voia stralucita , tronul sea ocolit de marire. Mijlocul

de a ajunge acolo, era din nenorocire spaima. El nu

credea ca omul se pte castiga prin favere. Nu credea niel in legatura ce se face intre un tron si o partida prin interesal comun de aperare a aceluiasI princip.
El credea uumai in spaima ce putea insufla. Judeca pe
6meni ca invetatoril pe copil. Trebuia sa-i insp'imente.

www.dacoromanica.ro

13

La dinsul minciuna nu afla intrare. Pire, intriga, calomnia erafi loyiteen uafirte.
Secretete sale nu le incredinta curtesanilor. Respecta

pe ceI care Il inconjui; a faceta a'I respecta, era a'I

ucide indatg. Nu le erta vid o gre615., niel o stabiciune; el s'ar fi crequt micorat sg-I lips 6scl de interesele sale prin favorurt Daca unil ar fi Mont o grelg,

le rgspundea puindu-i in VIA Nu voia a recunsce

trebuinta partidelor. Partida sa voia sg, fie natia. Astfel ucise partidele. Puse urg, fare boerI i popor, ca sg,
OVA sl ucigg pe ceI d'antit, i ca sa aiba sprijinul

poporuluI ii dete gloria armelor.

TiraniI eel micI cumpfirg catl-va 6menI cuaur ; Vlad
Tope voi sa. ab natia intreagg, i ca sa o castige,
dete mgritea 1. mrtea: mgrirea, 4icea el, iata cu ce'mI
lipesc de mine pe popor.
Vlafl Tepe nu era un tiran de intmplare ; era un re-

volutionar, avea o idete: era un reformator. Avea un

stop: sa dal:16mA ; mijlocul set g clgdi era fatal, crud,

unas, nefolositor; dar scopul set era mare. Spiritul

revolutiunil eta in sptritul set. Ori ce revolutie are un
scop generos; ca sa-1 ajungg, ea alrgg la mtjloace pe
cane morala socialg, le respinge. A conspira inarnte de
o revulutiune, in urmg a lovi, a evla, a filiama tot ce
este o stavilg, sunt mi316ce role neapgrat, dar sunt singurele rfajlce. A le inlItura este a ucide scopul.
revolatte insuI este un ret treburtor ; este o vijelie ce
ttlece ; potop ce desrgerdeineza ; tut cutremur ce dgrma

oldinul social ce se abate. Inemicil revolutiunelor

voit sg.-I scimbe natura. 0 revolutie este o rfisbunare
diving ; omul este numaI o uneltg, a luI Dumnetjet; o
revolutte perde scopul ei, indatg ce perde natura eI.
Vlad. Tepe, acest mare tiran revolutianar, intelesese
misia sa. Asprimea timpilor de atuncl icaracterul sett
feroce, uninduse , daserg acestor mij16ce o esagerare

www.dacoromanica.ro

14

ast-fel, beat el ea@ in ceI-alta margine. Daca multa

blind* opreace_cate ()data a ajunge la un scop, multa
ferocitate pte sa aiuti acelai teaultat.
Tepe era broce, dar avea ferocitatea leului. Farocitatea leulul este mat' denana de cat blindetea
luL Urocodilul este la. Viclenia celor tari este inteliginta celor neinteliginti ; cad curind sati mai
oil: ce minciuna, inelaciune, tradare, se dati de fata, i

atunci eel de bun credinta, uelai, uumai aa heredere. Sistem nedibacia "i vicios ! semn de labiciune !

Spiritul guvernelor tad' este lealitatee. Lealitatea

guvernelor face damuirea lor.
Spiritul cel adefrat nu este in inelaciune. Se cere o
fineta in politicti, cumpanirea lucrurilor ce aduce armonia. Ceia ce se cere pilotului In mijlocul oceanului, numiti-o intelepcmne, prudinta; chiar dibacie, dar nu spirdul viclenzei Mara din acest cadru, spiritul este.ametla ; intelepciunea este nebuma dibacia este coruptia.
A ;est spirit nu este la inaltim ea guvernelor puterea cere
putere i maiii ea cere maire.

Nu sunt tiranii cu scop ce ne inspaimInta. TiraniI

Cu scop produc martirI i libertatf ; Tiranil fara scop
pioduc coruptia, ucigand sufletul.
Libertatea este ca aerul ; cine arunca sagetl in aer, se
espune a fi ucis el singur de ele.
Spiritul 1iberttii, justitiel, adefru/ur se pte amana,
fnsl nu se p6te stinge.
Drama pentiu tiranie, este e crima.
Mania pentru un bine general, este un rea trebuitor.
Du mner,lea a fost ast-fel de tiran cand a fa,cut lumea. Dar

acestl tiranl sunt rail. Se gasesc mai mult in adunarile

revolutiunelor, de cat pe radkina dreptului divin. Vlad
Tepe voia sa scape natia de jugul Tut cilor ; era un sing
mare care nu put scapa de inriurirea patimelor sale personale. Catre acsta aveain caracterul sea l'autate i

www.dacoromanica.ro

15

ciune. Cdnd aceste done se unesc intr'un om trebuie a se

face tiran. Reutatea 11 impinge la fapte crude ; frica de a
perde puterea sad viatail dd o bArbdtie freneticd. Un om

constitud tot-d'auna un tiran. Ast-tel sunt esemple

6meniI ceI mai miseI ad fost eel maI crull.. Am putea
aduce o suta de esemple. Un Wan este tot-d'auna un
om bolnav.
Oficeril de gardd vestild, Domuului ca boeriI sfatuluI

cel mara all vemt. Vlad permise sd intre. EI intrard.

Dupe Ore-care vorbe de etichetd, cel rnai bdtrIn din el
qise Domnulul :
cSfatul cel mare al boerilor, ce aleg pe DomniI teriI

cromnesd, vorbesce astql prin gura_ mea. Uciderea

corbolui fin a lui Dan-Vod, l'angd moimentn1 sed, ell,
ci fdrd se fie judecat de nimenI, nu a pldcut niel sfatuclul cel mare, niel poporuluI romdnesc. Nol nu venim

ca core socotld de m6rtea acestul om, acestuI MI al

cluI Dan-Voda, care a fost vrjmasul casil Mrii tale
cinteinsul vedem un om numaI; un om ucis fArd, el fie
cjudecat. S'a cdlcat age4dmintele i datinile teril n6stre!
La aceste vorbe Vlad respunse:

piceti ca prin m6rtea hi s'a cdlcat asepmintele

si datmele teriI. S'a ucis, fr sd, fie judecat ? Dar tatasett Dan-Vodd Ore cu judecatd a ucis nmurile inele
6menil casiI n6stre ? Vedetl cat suntetI de nedreptl! Acel Dan-Vodd a semdnat pradd, m6rte, tiranie, copiil
sai vor culege ce pdrintele lor a semlnat. Dan-Vodd abia

so flcuse Domn i sangele rudelor mele si al 6menilor casil lul Dracula \Todd', tatd-med, si a luI MirceaVod, bund-me, se vdrsd, si pe eel ce nu pail sd ucigl,
ii goni din trd si le lug, averile, fr judecatd. Vedetl
dar ea n'am ascocit ed Urania In tra v6stid, i n'am
calcat e cel d'anteid trentele vstre de hartil ce le numitI legi. A avea dreptul sd me super pentru acesta
plangere ce fdcetl ; dar vedetl ca sunt liniscit.

www.dacoromanica.ro

16

Ceia ce s'a flcut este un lucru futre casa celul ucis i

casa mea, este o resbunare drpta, care, daca a fi

cerut'o vol, nu mI-atI fi dat'o pte ? dar este cea d'antlit
i cea din ufma fapta de tiranie. Vol trecetl ea vederea

acsta fapta , i catatl a rspunde bine la dorinta mea

de a fi bine impreuna. Mane va poftesc sa ospatam ea
totiI la acsta curte, impreuna cu jupanesele i copil
vostri. Tobuie sa val/ poporul cft Domnul traiesce bine
en boieriI . .

La aceste vorbe, boeriI se plecara , multumirl i se

dusera pe la casele lor, mili bucuro1 i altil meditand
la mij16cele de a resturna pe acest tiran nascnd.
MASA

Uciderea inamicilor sol politicl au scapa tot-d'auna

pe un Domnitor. Sunt dod felurl de adversart Adversarl
de principii, adversarI de pers6ne.
Cel dant8it prin fapte marete , se schimba in miel,
ceI din urml slabesc dupe aceste fapte! Umbrele nu pot
sta in l'ata, cu lumna. Un domnitor cata sa devie acstl
lumina piin fapte marl.
Lucra ciudat ! mal multI DomnI llomanI ab' ucis boeiiI ce Mari 0,-1 restrne ! nu at folosit nimio : rindurile adversarilor at fost a doa qi inlocuite. DuoI DommtorI tusa at isbandit a invinge pe vrajma1 : Stefan cel
mare i MihaI -viteazul, at isbindit cacl 'I-at ucis prin
fapte stralucite. M'id este o crta intre un Dnan i o
c1a,s6 priveliglatl, cestia personal este mascata de cesta de idel. ldeile sunt in joc: cine sa promita mal mult.
Isbandesc tot-d'a-una aceI ce Mil a fi mai generoI. Poporul a voit tot-d'a-una dout lucrurI opuse una alteia.
Panea i gloria. Guvernele ce at sciut sa-I dea aceste
dout lucrurl, at invins pe inamiciI lor.

www.dacoromanica.ro

17

Dar petnea qi gloria este tot. Este omul material gi

omul spiritual.
Ylad Tepeg nu a seiut sa intarsca tronul prin organizareat'erri sale. A. crelut a este destul a. =de pe eel
care alega Domml , ea sa se asigure. Cel putin el ar fi
triumfat cu desaviigire daca, cluar dupa acesta ucidere,
s'ar fi gandit ca trebue sa faca fapte ce da viat

rire natumit. Nu a neut. Umderile sale a ellemat pe

streini: tra nu area nict un interes sa apere causa acelilt ce nu voia sa faca nirnic pentru dinsa. Spatrnentata
MO, de sabia lul Vlad, ea 11 apara ; dar 1'1 apara ree,
acestea aduse cadei ea DonumluI.
La Curtea domnsc a sona nnsica; ostagit investmen-

tatI ca in lile de serbatre, _se preumbla pun curte, uniI

pe jos altri pe cat. frumogl .ce salta, sforae gi bat tare-

mul cu piei6rele. Acesti Wart din garda domsca

impart in brae. Se ataca unit pe altrl, repe4indu-se cu
cai unit asupra altora.EI ail lepadat armele. Seopul luptei Ion este, ea treLeni Cu iutiroe unit prin alti, en bratele lor virtise , sa apuee, sa sruulgit dupe cal pe potrivitoril loft. Lupta marta i etuulesa I Cel maI ager,
eel mat vittos rmine invingtor. Unit in fuga cea unare
a cailor, dud potrivitorul canta sa-1 apuce, face o migcare repede calulut sat se pl el insugt alaturt eu calul, disparend sub burta ammalulut, apot reaparind repede gi ataeand la randul sea. Iel un cavaler este sub
cal, dineolo un cal 4ace resturnat, mat qincolo unul
fuge, tund in brate pe alt cavaler al drill cal al6rga.
fringur ; mat dincolo iar, duoi lupta Inca impreuna care pe

care se apuce dupe cal invingetorit primesc resplata de

la Vlad Voda ce se uita dupa felstra. Esersicit Irumese
folositere, dar pei iculbse pentru unit. De multe oil
Vlad Veda el iusugI cobera, in'ealec gi se lupta. Amar

aceluI cavaler care va ineerea sa erute pe Dcmnitor!

este indata gortit dintre luptatorl cu cel maI adanc dis-

www.dacoromanica.ro

18

p ret. Asta data Vlad a incalecat. Se lupta. Bratele sale

de fer ridica din fuga de se off cate un cavaler dupe
misce dupe oa sa ; la cel
c al. Niel' o mad, nu p6te
din urma atom asta data, Vlad fac ce mmenI inca nu
Meuse in acest joe. Cu amandod bratele, smulse, alma,
ast-fel, ajuuse i stat la local
doI cavalerI, i
unde se opra call din fuga. Atunci multimea ce privea
aplauda din t6te partile cu strigaii de arare.
Atunci romanii aveil Inca amorul armelor. El muncli

pamhtul i se batt. Bataia era distractia lor ce veuea

dup. munca. Top Romanil erat armati. Toy dar eraa
cetatenl liberI, gelo1 de libertatea lor individual, i
mandri de starea lor de Omen'. liberi. Toll armati,totd'auna marl a face sa fie respectati, faia sa abase de al mele ce purtat. Femeile, ele insui purtati arme. Ele
s'arfi facut.Copii cu astfel de mume, creta sa fie liberI. Daca unirea capilor
ar fi fost intro danii, stremil nu ar fi putut sa'l
Vlad singur invinse aceste sufiete tari, acste brate armate. Cum se fac acsta minune in adevar, a veden
aceti Viani armatif i pug in tepl de un singur om
ar crede cine-va ca este un farmec. Acest farmec era ca
singure pedepsti o insulta ce

Vlad puse lira futre boerT i popor ; cdpoporul, ca sa Ta4a

pe hoed intepati, lasa a se intepa el insu1 de mane tiranului.

tu acea i poporul se aduna in num'r mg mare pe
strade, catre curtea Domneasca, cad scia ca are al fie
o mesa mare la Donnie. Boeril trecti pe cal investmntatI cu harale lungi de stofe bogate, cu ele largi
de pret i frane aurite, urmati de 6menii lor, unit pe cal
altil pe jos. Jupanesele lor vent In tl burl* de lemn po-

leite sal radvane, trae de bol albi, ca haturl de lina

roie sail de mataseroie. legate de c6rne. C6rnele incunu-

Date de florii poleite. Dupe' trasurl urmal erbi Wad.

Mai multi cal i trawl intrara In curtea domnsci

www.dacoromanica.ro

19
Poporuiprivea acestl dmenT Cu acest lucs Cu ochi de pis-

ma. Acsta pisma esprimata prin vorbe ironice, se resfringea in sufletele copiilor, care necunoscnd niel rusine, niel temeie, o esprimati tare, prin risurl i pacalitufi
de multe off spirituale.
Top acesti 6spet'i se adunara in sala cea mare in sgomotul musicelor cunoscute pe atunci : lutar, cimpoeri`i i toba insotita de triimbite.
Tta acsta lume din sala cea mare se uita prin fe-

restre la lupta ostasilor calan in care Domnul av atab, suces. Cand aceste jocurI se terminara, se cherna
popoiul in curte si se fAc o hora mare. Dupa acsta
dantuira Dulapul, unul din' cele mg frum6se danturT
rmase de la strauni ; fi care barbat lua o femee de
mana'. 0 Rita de perechi mergt dntuind cu pasuri
regulate, pereche dupe pereche, intorcnduse imprejmul
ulna cerc i facnd dn.-6 pasuri in drpta, dou in stall-

ga, inaintand. Dupe acsta se fac un dan, un fel de

hold., dar fara sa se tie de mina neincetat ; se Intl, na
repede, se lasa de mdna d'odata, dama si cavaler se Ion
fata in Ltd, si bat din picire, apoi iai a se intorc, se prind
de irana, se invartesc.
Era o (ji de srbat6re acea qi; t6td lumea era voi6sa.
In sala cea mare din palat 6spetil conveisafi ca voie
!mina, asteptdnd sa. apara Domnul i D6mna In mijlocul
lor, jupanesile erail incdntate de aceste petrecerl.

late parte a gill se atia o mica gramadd de boefl

si de jupanese. Sd ne apropiem de acest cerc i sd ascultam. S'tbdtorile ce ne da. acest Domo, dise Stolnicul.
prind la will,
Stefanuta, batrin cu parul alb, mie
ele mi se par o cursa, a v6 spune adevrul. IToI tinem
de pai tea, ba inca. de casa reposatuldi Domn Dan, vrajmasul cel malneimpacat al Dragolescilor, si Vlad-Voda
ne chiarna la masa ! ErI ucise pe fiul cel orb al lu'l Dan
astd41 penol ne chiama.la masa

www.dacoromanica.ro

20

Fiica acestuia, socia lui George Spatarui, Irina, if

respunse :

Vlad-Voda face pte acest lucru, ca s neTfaca a

uita cele trecute. Ori-cum va fi, nu numai nu aiii" nici

temeie , dar aria, sunt multumita ca am venit. Barbata-meti na voia a vie, avnd tot acele cugetarl de o
cursa .

. .

i le am ina,respunse George Spatarul.

AT dreptul sa albI asemenea cugetrI, ditogit ba-tranul Stefanuta Stolnicul. Este vechie ura intro aceste
dou6 case. Am fost fata cand Dragu-Voda, numit Donlan
ucise multe neamuri de ale lui Dan. Am fost tap, and
Dan-Voda, mai 0116, se urea pe tronul toril in urma lui
Dragu-Voda. Praga yenea In Ora cu ajutorul Turcilor
apere tronul. Dan-Vocil if ei 'flainte cu 6ste ungursca ce II trimise Huniad. Dan-VocU birul ; Draga
cap rob. Dan-Voda puse de IT tale capul. Pare ca v64
ina acest cap posomorit zaand in pulbere Om de sange !
Dragu-Voda era tata lui Vlad-Voda. Deci cum vei
uite el acsta ucidere? M6rtea de eti a fiului cel orb al
luI Dan-Voda, spune ca Vlad nu a uitat nimio din cele
trecute. Toate se ulta ; sangele nu se ult. !
Marina Vistersa vaduva, sora lift' George Spatarul,

M6 speril cu aceste vorbe ; am crede cine-ya oit ne

vestesci ca mrtea a intrat cu noi in acsta casa.
Acest Vlad-Voda, 4icea logof6tul Nichita din sfa-

tul cel mare, nu are &dud bane pentru hoed. Noi nu

trebuia sit venim asta41 aid..
Po telnicul rtadvod respuse
Nu va cutea a ne face r'65. Scie cit poporul este
pentru not 0 vorba de la acsta ferstra .1 otirea tirarmlui, i palatul, i el a tta caa la se vor fa.ce pulbere . . .

Vornicul Guster, orn batrin, cleten1 din cap i 4ise :

www.dacoromanica.ro

21

Nu te intemeia mult pe popor. Ce am facut noI pentra

dinsul ? Van] despoiat i Pam lovit. Aceste doug lucrufi
ali semanat ura in mima lul, i ura o vom culege. Vlad
Voda a furat iMma poporuluT.

N'atl Opt cum copii

batjocor6A pe boeri dud treca pe cal ca sa vie awl? Poporul nu se terne de Domni. El scie c Domnul este un
om, 1 o mul piera ca fumul. A avut muly DomnI si nu mai

sunt. Dar boeril sunt muly, si nu scapa pia' o data de

dansiT. DecI ura lor pe boerI este ! Turcil care singurI ne
sprijina sunt departe de noI. Unguri sunt cu Vlad-Voda.
Poporul ne hpsesee.. .
AtuncI se fac o larma in sala. Domnul i Deanna
aparura. Totl II lasara, sa trca, apol se luara dupe dansiI,

icu totif intrara intrio alta sal1 unde era masa intinsa.
Masa splendida, bucate alese, vinuri rninunate ; musicele sunati neincetat ; toastele urmara. Toy eraii voice.
La sfarsitul meseI Domnul 1. Dmna se retraset lute()
camera de alatml. Acolo se cluama din cel dantrt boeri
unul cate unnl; din cele d'antril jupanese ale Ion, una
-cate una, si care se ducat nu se mai intorcai. 6spil furl
chremay totl in alta sall. Acolo incepura t6ste, apol dantart Dar Vlad-Voda chema si de niel din boerl; dar D6mna cherna si de aid pe jupanese. Cine era chemat era
mandru de distinctia ce i se da. Umbra gelosiel se arata
pe fruntea celor ce nu erati chematl. Mumele eraii chemate cu copii lor ; dar lucru cindat ! cel duI nu se mai
inturnail ! Negresit, tic uni barbay, se petrece ce-va
minunat acolo . Nesufent I peal jupanesele pentra
Le nol nu ne face cinste a ne cherna ? Alta-dat'a,' nu vom
mal veni la curte 1
and toy coi ce formati marele sfat, el si femerle si
coprI Ion fusera chemay, aceste chernaff incetara. Atu ncI coi ramasI. 6menI si femeI, se mahtura ca eI Brea'.
tieluatI in gala..
De o data un capitan de ste vesti 6spetilor caMaria

www.dacoromanica.ro

22

sa II poftece pe top'. Barbati, femel, copil plecara dupe

acest capitan, ajunsera la ua, unel sa.11. Acolo tlele se des-

chisera rapede i le aratara, privelite spaImntatre!

o padum de tepI in pici6re. In fie-care Opa cate un cap
de om, de femeie, de copil, familie linga familie ; capetele boerilor din sfatul cel mare ! El recunoscura, capetele. ()mena remasera inmarmuritl. IVIaI multe femet
leinara, copii sssera tipete.
In ace1a1 timp poporul dantuia in curtea easelor domnescY. Mal tarditi, mal* multI 6men1 din popor strigati
pe strade :
Sa tra6sca Vlad Tepeq ce ne-ati scapat
de ciocol ! Copil poporuld se jucati cu cap6tanele boerilor in mainI 1. intrebati meya sa le cumpere. O liaita, de
canI urma dupe danii, sarind de bucurie. CaniI singurI
voira de efe.
Fantasma tarameI, palid, despletita, bta, desvalitl,
cu fata Opa de Auge, l'Ara atuncI i se mella la picirele tronultil. lui Vlad-Voda.
Poporul iI dete numele de Tepe.
Cilla' sute de 6menI, femeI i. copa, perira. OstaiI de
gura*, motenir averde boerilor-i rangurile lor (1).
TERGOVIFEI PUS IN TEP.i

Poporul are o vorbl despre fiara selbatica : S'a spurcat la stinge! o aplica mi de multe orl la urI. O data
spurcat la sange, crede el acest animal se face piimejdios.

Se pte dice de Vlad-Tepe : S'a spurcat la seinge.

A dotiadi dupa uciderea boerilor, el nu se mal gandi de

cat la mij16cele de a ucide pe tot( aceia cale tinuserl

de Danescl. El fI aduse aminte ca unul din fratil seI
(1) Eng el, 47.

www.dacoromanica.ro

23
fusese in sultat de nisce boerI din Trgovisce. Hotarise all
resbuna amar.

In 4ioa de Paste, cea maImare Orbat6re la Romanl,

cetatea rergovitff era in mare bucune. La prta cetati
despre Ialomit, multimea in vestminte de srbatre se
ducea sa se desfateze pe acest mal sub care cura riuldalomitil ; acolo era un dulap. inaintea dulapuluI o hora
Triare; lautarl ; carute elegante cu boj* cu crn'ele Incanunate cu floil, inca' cate de jupanesele boerilor, de copil ;

boerii calan, pe jos, se indreptail spre acsta parte a riuluI. Pretutmdinl lautarl, cimp6ie, fuere. Pretutindinl
danturi , strigte de bucurfl. Niel' o frunte posomorita.
Srele bucunel ptrunsese acum in urmaindoiturilor vietiol, parea ca grijile omenescI, insplimntate de greutatea ce daii, se retrasera ele ini-le ca sa faca viata sa resnfle i. ea se odihnsca o ili. Ast-fel aceI ce chinuesc o
flauta 61e-care, din ti mp in timp, lasa prada lor s resufle,
ca dandu'I o nota/ putere, O. 1)64 urma cliinuirea inainte.

In casele 6menilor avutl aceia1 bucurie. Ospete in

familiI. musicI, dantui I. Uciderea boerilor se uitase. Nu-

mai rudele lor mal Ostia amintirea. Dar morttl se uit.

Acsta uitare este una din trebuintele vietIl ; a ulta o
nenorocire este a incepe o nuca viat.
inteuna din acele familii de boerI era un mare ospat.
Acst fainile era a stolnicului Stefamita ce am cunoscut inteunul din cercunle din sala domnsca in qioa ueideriI. Atn,t el cal i rudele sale ce se aflaa acolo, seapaseia de mrte ca printr'o minune. Ospetii eral George
spatand, pierde acestuia ; bina, socia lui; Marina vaduva, sora luI George spatarul ; postelmcu Radvod, vofni cul Guster i altil.
Se vedem cine erail acetI ospetl!

Stolnicul Stetlinuta eta un boer avut ce ocupase posturl insemnate sub Dan-Voda, un om de se-4ecl de
ni. Un cai acter m'andiu i neindoios. El traia retras

www.dacoromanica.ro

24

in casa sa, de la o crta ce avusese ca un frate al lu

Vlad Tepq asupra caruia resbunase o insulta facuta fiesei Irma, ajutat de ginereseil George spatarul , de Midvan postelnicul, de Guster vornicul i altI din cari cel

mal multi se aflaa de fata. TotI locuitoil din rergovisceluase partea lul Stefan* stolnicu impotriva fratelul
lui Vlad-Votla, incat acel din nrma trebui sa fuga cu
ruina din caprtald. Radvan postelnicul, om tenar inca,
era logodit cu Marina vistersa vaduva. El astepta serbatorile Pascilor, ca sa se cunune. Maiina perduse pe
barbatul sui sub Dan-Voda in lupta in care chiar acest
Domn cquse. Guster vornicul eia un batrin amic de tinerete al lui Stefanuta stolnicul, cm cu multe cunoscinte.
Totl acestia 1-am cunoscut in sala domnsca in ilioa de
ncidere. Nichita lOgofetul pe care Il cunoscuram atuncI,
singur el nu putuse sa scape.
la sa bei un pahar de tamaisa , stolnice Stefanuta, ; i numal sta pe ganduri Multumesce luInumne-

44 ca te-a scapat din gura leulul!

M'a scapat , este adeverat, respunse Stefan*.
stolnicul ; dar re cre4I tu ca totul s'a sfarsit ? Vlad
oda nu va uita niel o data ca am gonit cu rusine de
aicI pe fratele see. Cutitul lui sta., atarnat pe capetele
nestle cu un fir de par'. Tata gandul ce me maninca;
nu'mi este de Mine cat de acsta fatti'Irina , si de gluere-mat George spatarul; cad sea bine, ca Vlad Voda
nu tae o singurc rarnura, ci radacina cu totul.
In adever, tata,
'Ilse Erina, acest luau s'a uitat
itl fad grlja in desert. Veli vornicul Guster cat este
de nepasator ?

bine face.

Vlad-Voda s'a spurcat la sange, mai lise Stefanuta stoluicul, si nu se va opri la boeril ceI ucisi. Dar
sa lasam aceste ganduri, iRA vorbim de tine Radvan,
de nunta vestra. . .
Ah! iata ce'mI face placere, 41180 Marina incet catie

www.dacoromanica.ro

25

Radvan land care sedea la masa. Ea qise aceste vorbe

cu gala francheta, In cat Radvan surise de fericire.
Dar chiar astedl voie s me cunun, dace este voe,
respunse Radvan, i ludreptandu-se catre Marina, adaoga : acest post credm ca n'o sa se maI sfarsescal..
Sa bem acest vin , dise Guster,, la unirea acestor
junl ! i tta masa respunse prin toaste sgomotese.
AscultatI! dise Stefanuta stolnicu. Un sgomot mare
alfar. Ar dice cineva ca poporul respunde la Inclinaren
n 6stra !

nienI ce se desfatez, dise Guster.

Un serb aparfi i dise:
Curtea e plina de ostas4 lul Vlad Tepes. Vor se
intre. Ne-am InpotrivA a 'I lasa. Am fnchis prta, si eI
ali spart'o cu toprele, sunt multi.
Acsta mire produse o mare sensatie asupi a 6spilor.
Fetele lor plira, vorbele se oprira pe buze si paharele in
marg. Nu apucare sa dica o vorbe, i ostasil um plura casa.
Cine trimise pe acestl ostaeavuse grije a '1 imbata maI
'nainte ca sa-I faca mal grosolanl cu prada lor.
Ostirea lui Ylad Tepe nu era ostirea tea era ostirea
unui om , si acest om era un tiran, si acea ostii e simtea
i facea ca tirauul, stapinul el. Locuitorll dasera ostasilor
din garda luI Tepe porecla de /epepni, ca sa arate ca el
nu mai sunt ai trul ci ai muff om, ca el nu mai erati ostasl
ci serbt De la uciderea boerilor acste, garde devemse nesuferita. Insulta 6meml, ii bttea, ii ucidea; despoia casele,
II despoia pe strade, prin case. Nimeni nu se mal plangea.
CO ce se planserg despre dinsil pentru ast-fel de asupriff,
fusera pedepsiti. Fie-care 41' %tea dreptate singar, cand
putea. Pe tta dioa se gaseat Tepe-senI injunghiatl.
La arniasie ! strigara acestl ostaI beti.
Aceste vorbe fusera urmate de alte volbe grosolane
apoI de amenintarI, de lovirt Dupe 4ece inmute, totS aceti 6spetr, cu capetele descoperite, vesmintele sfasiate ;

www.dacoromanica.ro

26
cele done femel tu parul despIent, Cu sinul plin de sang,
Cu cate o funie de gat, mergeari pe strade tremui and i ti!And sub lovitunle Tepeenilor. Privelice .cruda,
rtre. Omul degradand omul, omul trigaduindu-I tot ce
are mare, frum os, generes!
Acsta arestare nu era partial. T6te fairnlile boerilor
din Trgovite fuser prinse tot-d'o-data. Tot oraul era
arestat : barbatl , femel, copil, batrinI, tot ce purta fata
omensca, se afia in lantuil. Tepeenil prin suprindere, legara pe toti aceti locuitorl, dati la pen ecerI inteo 41 de
srbatre. O opta surda, adinca, dui er6sa de gemete, de
sti igate, de suspine, se inalta la cer. DouHecI de mil de
sinurl ce gem ! acsta trebue sa apese aerul ; acetI barb41 muncitorl, ce se desfatat, acet1 flacal Wien' ce dantuiati, acestefecire frumse, plapande, ce apara in
lor, acsta puma' Cu piunclin brate, acetI batrinI cu
penI albi, ce privet cu curiositate pe mmele lor ce abia
le iecunoscri, toti acet1 6meni era' legatl, taritf, stie-

juitI in tabi data din cgtate. Acet1 6menI o

nu
mai ldsara armele de langa dinii 1. perdurl libertatea.
TreI 411e fuse15. tinutI in tabara. Osta11 le arunca pane
i apa. Casele lor, in cetate, t6te deventra prada ostailor, tot se lua. Multe case se arser. Vitelo lor de acasa,
se pradara ; dar canil fmaser. Ei fe4ura ile1e i noptile trec'end i pe stpanii lor nevenind, i se pusera sa
une. Urlete triste, durer6se, sfaiet6re. Un ora ce disparea. O faie din Vra ce se rill:ea! i nu eraa streiniI invinetorl ce venti sa famine tra. Era tra ce ucidea tra !
Set pii veninati, tigril lui utatiti, ti aesc inti e din I ; veranul respecta veninul; inrautatirearespecta inrauttirea cad
este acelal fel ce se pastiza ; instinctul este mal intelept
de cat intelepciunea, omul mai jos de cat vita. Dumne4ed

l'a facut bine; el a volt sa se faca maI bine, a volt sa fie

Dumne4eti,

i s'a pocit. Tora se ucidea singura, cad

41 intmplarea nascd un om, 1 acest om era un

www.dacoromanica.ro

27
tiran, cacI acest tiran hvea un frate, i acest din urma

insulta o femee, si o mare cetate

din sinul el. Un indivicl ucide o cetate ca s faca dreptate. Dunine4et fardmdnd lumea, ca sa resbune un verme
cdlcat in piceire de un trec6tort Lui Dunanelea 'E ar fi
ertat a sparge ce el insusI a creat.
Acest om spdrgea o cetate ce nu crease el. Era el Ore
instrument in mdna ursitei, cum este veninul, cum este
vijelia, cutremurul, tisuetul, cataclismtl, cu aspra misie
de a pedepsi omenii ea a batut din calea sa ?
Cine p6te s esprime durerile acesta poporatiI sub
gardd ? OstasiI insulta prul cel alb al batrinilor. Femeile

veigurile nu sunt respectate. Aceste gra,"mal de

6menI tremura sub biciul branulut Srele l'usa se ridica
inteo chminta asupra lor, luminos i nepasator; gemetele acestor mil de 6menI nu-1 opresc in cale; suspinele

lor nu Il invelesc in abint Natura urnaka cursul

regulat, nepasator la suferiutele lumit Lumea natura
este o secunda in eternitate.
S6rele se iidica voios, Cele d'antla raze ate sale aietara acestul popor ldr,tint o pddure de tepI ce se forma
in timpul noptil. In aceste tepe erail top* Vtrd,'nii din
T) goviste. Un ipdt de spaima si de ralla se auili

In acsta multime de bdibatI, de femet de copit In

fruntea paduril de tepI, in tepe mai nalte ereati boerii
cel maI mari cu femeile lor. Un chita' ce ar fi avut talla
sa se oprsca en nepdsare pe aceste filinte intepate ar fi
cunoscut pe StefInuta Stolnicu cu tte persnele cu cale

l'am fllut ocolit la masa luI cu treI hle maite, barbati

si femei afard de Tima si de Guster cel batrin.
Atundi un semnal se &te , si t61 multimea de barbatT femel , fete, copiI, imbidcatl in vestmintele lor de
srbtre, fusera dusil s lucreze la facerea cetatil Poenaril in judetul lalomitil. Cdnd acsta cetate se termina, Vlad Tepes dete voe Trgovisteralor sa se intrca

www.dacoromanica.ro

28

pe la casele lor; vestmintele lor erg' rapte (1), acsta

nefericita poporatie suferl fmea, setea, munca, loviturile, hula. MuIT perira sub greutatea suferintelor.
Tdrgovitea este prada ursiteI. Niel o data mcI o ce-

tate nu a sufent mai mult

i niel o data ma o cetate

nu a fost maT glons. Ea a &until durenle tanl i a v6.-

4ut gloria Ora. Acst cetate In rume are un mare loe

In istoria Romaniel. Fie-ce mina din acsta cetate rechiama, spune, in limbagiul eI, multime de luertni necre4ute asta-41! Nu este o strad, o mata, o casa rumata,
un coi t care sa nu fi fost stropit de sangele Romanilor i.
Targovitea este umbra secohlor trecuti, este
mormentul Romania vechT, este figura storil WIT. Ea
pare ca s'a surpat peste gloria natninel. Manrea ROlna-

nilor stins, Teigomtea nu a voit sa masi trliasca. Ea

este eroica. Mormentul seti are tristeta marini. Aceste
palate, hisenci, tut nurI ruinate vkjute n6ptea, ail o fisionomie fantastica i meditativa. Gemetele riuluI ce se
ande, amestecat cu cantecele lugubre ale cucuvelelor,
com pun eantarea mortilor. Omul care, intar4iat in ace-

ste mine, meditza in tacere, credo sa auc., pnutre

timpil ce nu mal sunt, in aceste curti intnstate , nicheziile cailor, sgomotul armelor, 16sunetul chindii; crede
ea yap, armatele in luptd, Domnfi in capul lor morgnd
sa infrunte stile vrajmailor. Vlsne dulce i maest6sa,
ce inimele nobile o resping ea durere , cad indata se
stinge i lasa sa se simta trista realitate, mai trista
mal tacut de 3ftt acsta cetate de mormiute!
Acele timpuil avat multe sufenntl, dar cel putin, aMud cu necazunle era mrirea, vitejia, fala! Nu lutelegetn o natie sa tra6sca fara marire.
Nu stint suferintele thiI ce m'6 inspaiminta. Venirea
sufeuntelor este semnul venirel sufletelor celor marl.
(1) Engel.

www.dacoromanica.ro

29

Ceea ce me inspalmanta pentru Ore, este linistea aceea

care nu se p6te deosebi dca este Jiniscoa unuI somn bine-

facetor sat huiscea mortal.

Ceea ce me inspalminte este interIperea de a pesl

catre viata. indoiala ne 4iee adesea: Uncle sunt sperantele i visele vstreP atl voit a invia un cadaver., i v'atT
perdut timpul i hbertatea. Atl suferit ca s'a nu facet1
nimic. Nu v'atl bucui at de filmic, mcl cbiar de dreptul
de a trei ca rndivill. Vol nu ati avut tineiete; nu ati cunoseut niel o multumire.

ca t6te acestea noi nu am perdut sperantele! A.ceea ce se numesce un cadaver, va fi o date viii, sanetos

puteric. Piala tOte bucuuile vietei aelor putini pentru

! Pericirile ce n'at amaraciunl swat acelea ce
se gusta fare placerI, cad' nu sunt meritate. Drepturile
cele maI triste sunt acelea ce se esersza Mid daton'il
maI

IRINA I GUSTER

Irina si Gustervornieul erat singurele pers6ne ce scapara in 4.ioa de Pasce de bum lul Vlad Tepe din casa
luI Steranutd Stolnicul, Stetinuth Stolnicu , Spdtarul
Gem ge guiere-set ; Maria vistiei sa soya acstul dm
urma, postelmcul Radvan logoduicul MarieI fusel pug
in tepI.
Iiina perduse pe tate-set, pe sociul sil. Witrinul G-usterpel duse singurulsn amic de copildrie,Steldnuth stolnicul. El isinase strein. lima l'masese singui. Neno-

rocilea II uni. Ea avea Deloe d'un printe; el simtea

trebuintd s tad o tad. A verile loi se pi hdasel a de Vlad
Tepe. i acest batiin maret, at.,ta femee cu suflet noi delicat, ca sh tis, trebuida a mum,I; i ce pucaltige dou6 fiinti plapande in nisce timpuri de
fer? Nobilul bti In cu parul 'alb, inanat sub greutatea
anilor si a durerilor, regret ca nu a fost ucis alatuel cu

www.dacoromanica.ro

30

vechiul s amic. Apoi l aducea aminte ca Irina, flica

amiculut s." era acolo langa sine, si atunci da multamire cerulul caIi pastrase. Guster nu suferl ca trina sa,
se faca serba. El se insarcina Cu traiul eY, dar ca sa
castiga traid, puterele lul nu-1 ajutail. Hotari a se face
cersetor Eroul l'ornan de la Vaina sub Dracula, de la
Casova sub Dan, acum cersia! Tte diminetile el se ala
la polilla bisericilor din Tergoviste intin4end matra la
trec6torl.- El nu rosea s'A ceissca! Daca ar fi fost silit
a cersl pentru dinsul ar fi nreferat sa m6rd dar sa va4a
murind pe Irina, prefera mal bine sa cerssca. Nimen1
nu'l cunoscea sub costumul BU. Serele se intorcea
coci6ba sa si cu eeia ce capata , hrAnea pe nobila si frum6sa lul Upa. Irma nu scia ca el cersesce. Guster
Bese ca are anca nisce bani depus la un negotiator:pilele trecki. Nimic nu schinaba asprimea ursitel lor. Tiranul se intarea i nata ingenuchiase.
Acest popor de vitejl ce isI ap6ra libertatile sele
armele in mana inpotrtva Turcilor, TAtarilor, Polonilor
Ungurilor, acum tremura inaintea unta singar cm.
Cum se facuse acsta? Cine p6te sa o spue ? Pop6rele
ele insus at1 tampul i.or de b616. Tirannl pusese ura
desbinarea filtre boeri i popor. Boeri insusI se Masera tirad. Venirea 1111 Vlad Tepes, lovirea, ce el le dete,

fusera destul ca acest popor sa Va p inteinsul un protector.

tuteo diminta Guster vol nicul, intinp'nd mana la un
trector, pe o strada, fara voia hl, retrase mina cand
v64fi chipul celui de la care era si privngel dinarul.
Trecatorul sc6se un tipat. Acel om era unul din sorba 861

pe care il crescuse, ii ingrilise, si chala dase mij16ce

spre a munci si a se inbogati.
Era un suflet nobil prin natura sa. Damnelea, ca si
cob6re trufia aristocrattlor, iubesce de a semana aceste
suflete gingase in lutul ce mica ma pre jos de cal mar!.

www.dacoromanica.ro

31

Btrinul Guster descoperi vechiuluI sea erb starea sa.

Acest erb se arunca la pici6rele stapinulul sea i le
uda cu lactaml. Guster 11 (hue acasil, la, densul, Il fad.'
CUD OSCUt

CERTOBII

AcetI 6meni ail trait in toti timpil. Dar se pare ca

In timpul tiranulul el se inmultisera in tea.
inteo 4i Vlad Tepe se uita de la o ferst-e a palatuluI sea pe strade. Dol 4,eirtorl se disputati pentru un codru de pane.
Ita 6menI netrebuinctoI In lume, 4ise el in sine.
Apoi intorcnduse catreoficerfi set : c Sa se strange, toy
tercetoriI din tra , orI pe unde ar fi, voiti sa 1 &Ai un
mare ospat. SarmarnT ! nimenI nu are mill de dinfl.
Ordinele lui Tepe erati loviturl de trasnete. Cei ce
primira acest cram plecara indata a'l esecuta.
Nu multe 4ile dupe, acest ordin ciudat, mal multe
sute de ceretori se adunara in capitala tea sub garde,.
casa, din cele mai
Vlad Tepe le dete un ospat.
marl ale capitalff, se puse maI multe mese. Bucatele
cele ma! alese i vinurile cele maI scumpe impodobiati
acest ospat. erbil in vestminte aurite erati randuitI
pentru servicia. Vlad Tepq av fantasia sa trimly ceretorilor, 6spi ai sl, vestminte lux6se. Cereton se imbra'care. caboerii. Eraa barbatl, femel, copil, unit orbi,
altl.paralisatl i lipsitI de cate un membru al corpuluI

lor ; alp monstril ingroporI; alp intregi, sanetoi,

tpenI, frumo1; femel tinere, ca prima mid in bray,
invetatl se, Mtn* mana de cum ved. undm. Ube aceste
finiti se adunari ai( I.
LocuitoriI avend scire de acesta 4icti
Vlad Voda va see spele pacatele sale prin mile ce
fac acestor nefericiti. Alti mal isteti dick : Ore Ylad

www.dacoromanica.ro

32

Voda nu o face i ca ceretoriI ce a gent Cu boerii din

rrgoviste? i cersetorii repetati ceea ce li se 4isese.
Vlad Von. ne va da un pianz, un rndde'vestminte,
o suma de banl, ea sa'si spele pacatele inaintealui Dumnet1eil.

Acestl eimeni se cheinara la masa. Acest ospat era

ospatul mortiT. ET mancara si bura. Dupa mancare dan-

tuna in sunetele musicii. Niel o data in viata lor nu avurao h mai mu4umitre. Betia, acsta cununa a ospetelor fail moderare, veni in mijlocul lor. Atunci grbatrea sa schimba lu oigie.. Din patru parti ale easii de
o data se ndicara flacall de foc repelT ea suflareavijeliel. 0 parte din cersetoii cata shsa ; garda ii opresce. Cel betT se tre4esc, ca sa anla in flacari. M6ite cruda! Sufletele cele ma degradate perind ea martini! tipete surde, spaimantateire, grozave se mpg, atunci In
acesta casa incinsa in !Licari. 1VIal multe sute de guff.
blestema pe Vlaa Tepes. Dar Vlad Tems, aparu in curte
se !Ida, zimbesce. Acsta vedete il Manta' ; tipetele acestor nefericiti il imbata de placere. O singura paxere
de reii rnica atnncl spfletul s : ca in aasta casa' ce se
schimbh in cenusa. nu se afla lumea intrga. Dupe nte-va minute, acsta mare casa de lema se mistui. (1)
Cu done qile inamte de acsta fapta barbara, Gnster
fusese arestat de ostasi ca ceisetor,, i dus cu ce1-1-alti
la acest ospt. Arsese si el ea ce1-1-a1ti! Tot ce se stie
este ca el nu se maI inturna ilia o data la Irina acasa. (2)
Vlad Tepes facuse cel d'antkia pas pe ripa uciderilon
Deci DU puta sa se oprsca aicI. Cele d'aniiamorti furl
dictate de trebuinta pastrarei tronului. Acum el lima
gust la ucideri..

Borifiniti..Decad III lib. pag. 544

Bonfiniti,

www.dacoromanica.ro

33
Niel o i nu mal trec pentru dAnsul fa] a sa'I umple md-

Pile in Adage omenesc. Civilisatia modernd nu mal lutelege aceste crime coboiate de sus. Lumea , lasata cat-va
timp la vointa bolnava a cator-va baibaiI, nu se afla in

calea ce uisita el II insemnase. Printre noril ce Oit

pe lume, cuventul lul Dumne4e5 patiunse

qi prin-

tr'un colt al glubuluI, i anunta o nod vista a lumil.

1Ttsta mdtuhittei, timpul modern, caracterisat pin tendintele la cugetaie i maturitate, morald mai hand. Lumea avusese timpul copilatiel, sad timpul antichitatel,
timp in care predommse simtualismul: Veul de rialjlee fuse junetea lumd din causa predommieI grosolanil eneigiI, gustulul pentru intemplad , simtualismuldi
spiritualisat. Weill de mijloc inceta dinteo multiple de
imprejui ail: descoperirea America , descopeihea tiparulu4reformatia, pacea de la Vestfalia. Vcul de nujloc
al Ocidentultil fuse mal dulce de cdt al Olientultd. Anca
din acel timp cugetarea cdta a'I lua locul ski in lume.
Ast-Idl cnd Oceidentul se iiilurnina, Oiientul intargaa
and,. Aid despotismul grosolan avea Inca viata. Catre
acestea Occidentul se lumina sub razele
Artele
imfloresc ; istoria se scrie in limba fie-caid riatiT; filosofia T ievarsa iazele sale; ilivtilmlitul se iati ; ari-

stocratia scalp in uturiie. Buigesia se 'idled; religia

se reforma; feudalitatea lasa lot ul burgesil. Luminele epociI modeine nu patrunserd Arica in Romania in

lui Vlad Tepe; limo era aici hid sub inriurirea

lisatiel atabe.
Aicl lumea se credea dud, creata spie a fi rba
despot, ca o turnad de vite. pica nu se Meuse anca, afuie lul Vlad Tepena Mee gi ozdvia ce ar face asta-0.
Cu Vote acestea ele deveni at'at de infiordtre, de crude, de neaulite , in cat inteo li Sultanul insug se imfiord.

www.dacoromanica.ro

THIIDORA

acest monstru gasea loe in cugetarile sale pentru

fernei I avea o concubina. SI nu ne amgim ! Sufletullul nu

eiapentru mime ivaasta inclinare. Sufletele acestor 6men1 sanginaff nu iubesc : ele sunt prea degradate ca sa
se mime la aceste simtimnte tinere. Carnea singurasimte.
Viad Tepes se duse inteo 41 la ac6sta, concubina. Ea

II astepta. Era juna , frumsa , spirituala; dar viclna.

Ea devenise i maI vic1606 de cand se f'cuse concubina
acestuI 0111 inatutatit. Viad Tepes era in acsta casa ca

sarpele in cuibul columbiI. Ea era columba ce umbl

sa-1 menageze , ca sa scape puil s'a Pte cine-va sa'si
inchipmasca o intilniie de am6re inteacsta feruee blinda
acest 0131 salbatec? r6sfiltarile lul erati sgirntmile ti-

o idee nefericita trecuse prin capul Tudoril. Voind a

deveni mai interesanta in ochil acestuI domn, i inchipui
4ica ca era ingreuiat6,.
Tu ingreuiata! striga Domnul cu furie
Val! rspunse Tudora. Este adev6rat. Voi6 fi mum6,. Miscarea sinuluI me 'mi-a spus acsta.
Tu muna? minti !
Nu mint, stapinul me6. Voiti fi muma.
Asfel de vorbe sa nu'mI maI spul, aise Vlad Tepes, bombaind.
4ise inca Tudora.
Dar sunt
Vlad Tepes se
ino-breuiata,
sbarli ca un tigru.

Sa vedem lise el, ca o turbare s6lbatecl. Sati,

sc6se palosul, i cu repej une fi despica pantecele,

adeferul. Femeia muri.

SOLA

Patiu sute de tinerl SassonI i UngulI din Transilvania venitT insusT dup cererea hil Vlad in Valahia ca

www.dacoromanica.ro

35

sa invete liuTha romana in scala, fuma, denuntati

'Wad Tepeg ca, murmura asupra faptelor sale tiranice.
se sute de negutatorT Bohemi ce se aflaa prin tara in
trebi de comercia, amliud de atatea cru4imY , nu putura
sa nu esprime grozavia ce simtit
Pe UngurT gi Sagi sa-1 arla (1) pe cum am ars pe
cergetori, striga Vlad Tepe. Pe Bohedi sal puie in epi,
pe piata capitald. (2)
acelt ordin se..esecut.
Vlad Tepeg pe tata clioa devenea i mai ingrolitor.
Tra tremura de la o maigine la cea-l-alta. Aceste cru4inif aduse alte crultmt Dete ordin parcftlabilor de piflete sa-1 trumta statistica tutulor judetelm. Ordinul nu
e putil esecuta indata. Vlad Tepe II chiama in capital/ gi faca s-1 pue pe totT in fepi (3)
Geniul sa inrautatit i uricios nascoci un chin amar
punea pe &alai s jupae talpile piciarelor celor ce roja
sa chinuiasca, a freca Cu sare nervele ce se vedti dar.'

apol sa aduca cape sa le linga (4). 0 data suprat pe

nisce bociI, aduse la curte pe femede lor ca pruncil lor
in brate. Acolo puse pe ostagl sa le tae Vele, i in local
titelor, le puse capetele tiate ale prencilor lor (5). tuteo li intalm un dinar ealm e pe un asm. Vol sa vmpi
cum iar gedea intepat cu asin cu tot. Dete ordin i II
puse in tapa calare pe asm (6).

El arda de dormta a nascoci o noa maniera de ucidore. A intepa, a arde, a jupui , eraii luctud cunoscute
de toti. A ferbe in apa in cazane pe 6meni, i se pan). cera
Enghel. 1st. Valachiel pag. 76 i 178
lbid. 77, tti 178

'bid pag 79 i 179

Erigir1. Sensol ea.Scnilor L XXII. Hamei L XIII.

Enghel Hammei. Seusl ea Saploi.
Enghel.

www.dacoromanica.ro

36
no il

(1). 0 faca. La Me aceste cru4imi el se Ah de

fata. Un preot predicase la biserica ca nu trebue

insusl averea altota. Curtezaml spusera luI Vlad Tepes
acest preot vorbind ast-fel, facuse aluzie la Domn.
Domnul cherna pe preot la masa ; ilpuse ranga (Pensil.
In tunpul niesii, pe cand convorbt despre massma a
nti'si apropia averea altota, Vlad schimba painea sa cu
a pi eotului. Acest din urma, nebagand de senil,
painea si manca dinteinsa. Atunci Domuul lis6 preotului
Tu predici celor alti a nu'I insuslaverea apr6peluI , i tu finl ei panea mea de dinainte.
Faptul fuse constatat. Preotulrapit de la masa si pus
In -Opa (2).

O data inti, in Transilvania, prada i arse cele mal

multe biserici ce intalni in cale. Silit a paiasi cetatile
de acolo, nu vol a plecafaril a lasa dupe el grozsia faptelor sale. Prinse o multime de Sassoni, i II puse in tepi
(3). Sera aceea ilumina epile, si el se puse la masa
sa cineze i sa bea Cu curtesani sei. Tipetele si vaetele
victimeloi murinde , ce se respandeaa In aer, finbataff
pe acest nebun de placero (4).
Luase o nona maniera de a pedepsi femeile cand acestea erati ingreunate. Punea de le despica pantecele
si scotea prun ii inca pe care i in tepa in tepI mici (5).

Pe copii ii chinuia maI ales talud inaintea lor pe mumele lor, dfindu-le sa mannce carnea hila (6).
Intr'o i Ii adwera pe un tatar. Alti tatari venira sa
cia
ierte.
(1) Erighel.

2) Ibid
Ibid.
Ibid.
Ibul.

www.dacoromanica.ro

37

Bine, respunse Tepeg. Trebue s 'I sphnluratl vol

lata ce pociti face pentru el.
TatariI refusara. Vlad Tepes dete ordin sa fiigape TItar i sa silsca pe ceI alti TatarI sa '1 mannce. AceSta se faeu. (1)
Nascocise anca o lada mara de fer, acoperita i Ourita
pe acoperemnt. Acolo puneg, 6menI maI multI, pe urma
turna apa feibiute pe eT, si el ridea la tipetele lor (2).

Pe uni 6menI ii punea in tepl prin partea c6stelor.

Ast-fel intepati acestI nefericitI sa bat66 cu gemete groave. Vlad Tepes, bt de voluptate, striga atunci : Ah! ce
sgomot placut fac. (3)
Odata se pi eumbla printre tepI cu unul din amiciI
Era cald. Cadaveiile se stricasera i aerul era nercurat.
kcest arnic, cuteza sa 'I spue adevrul iqise
Cum itl place A, stai sub acele tepi unde aerul este
necurat ?
EscI singur ca aerul pute ? intreba Vlad Tepe?
Asa, dmne, aerul este stricat aici, respnnse acest

Vlad Tepe striga atuncI si pue pe acest om tutee

tpa f6rte Malta, ca sa nu'l puta cadaverile (4).
Vlad pedepsea deopotriva, pe cei ce II spun0 adevIrul
pe cei ce '1 lingust. Pe acesta 11 puse in tpa cad
spuse adeqrul, pe uu calugar 11 erta del Ii spuse adev6rul. intreVand in parte pe doI calugarl ce 4ice lumea
despre dnsul, un ni fi response ea lumea II numesce bine,
L.,1 este un Domn mare i plin de virtutl. Cel alt ii lise

ca lumea qice de dnsul ca este un tiran inreutatit. El

dete oidin sa pue in tpa pe cel ce 4ise c lumea il numesce de bine, si libera pe cel ce Ii spusese adev6rul.
Enghel
Ibid.
lInd.

4) lbid.

www.dacoromanica.ro

38

Odatg tiranni intalni un than cu cgmaa scurtg, El

Il intrebg daca este insurat. Tranul respunse ca este.
Vlad dete ordin a se pune in tpg fenieea acestuT om, i
lui Ii dete alta femee, recomandhndu-I de a fi mai harnicg
de 61 cea intepatg (1).
Tot Enghel, dupe scrisrea Sailor, spline cg un negutgtor Flo] entan, ceind luI Vlad o gardg, ca sg,'1 apere
contra talharilor, acesta SI dise sa depue tot aurul ce avea
In camp, pe cale, o npte, i 0, se retragg. Aurul se depuse i nimenI nu cutql a'l lua. Ast-fel de mare era te-

merea ce avti locuttoril de acest domn.

Noi nu ciiticam atht cru4imele tiranulul pe cat ciiti-

cgm nepgsarea acelul popor ce se lam sg se ucigg de

temere sa nu mrg.
Fapte triste ce degradg finta omenscg !
Dar 61 e aceste fapte fatale nu ail 1 ele o causa?
Tata ce voim a cerceta.
R6ulnasce rul.
Este o lege nestrAmutatg.
Am 4is unde-va cg tiranil se fac child natia incetsg

de a mal fi ce-va ; natia este pentru muft in nascerea

tirantior. Relele ce sufere o societate le este dat6re in
parte eI insue. Puterea erh in mftna und clase priveligiate de hoed. Boeril deveniserl tiranT. Ca sg, lovscg
ac6sta' tiranie, trebuia o altg tiranie. Locuitotii din Canada, ca sg ucigg. msce 6recY inehtatiti ce locuesc casole lor i fac multime de strpaciunl, sunt nevoitl s actual in casa ngpai ci venmate, ca se ucigg sail se gonscl

pe 6reci. Un rai ucigand alt ra.

Tirana cea mai crudd, penculsil , este aceea a uneI
clase, cg.ci are radacing inteo trg pun multimea num6tilui tiranilor ce o compun, fspAnditI pe fa0a
Prin acsta chiar ea capta un presigitl. Actaa sa
(1) Enghel. Pag. 79.

www.dacoromanica.ro

39

se revarsa prm leg?kturile ce are in societate, in tte

'tele societateI.

Este gret de sdrobit. Lupta se pyne intre natia desTrebue mal' multe vcurI delupta spre a o invinge. Ea era o alma periculeisa in mana.
Prin caracterul eI d'a fi multiplicat i respandita in
natie , tirania uneI clase se serva cu inlesnire de libertate ca mijloc spre a ajunge a Ostra pretentille sle.
de multe oil', servinduse de numele hbertatel ca sa pastreze tu aula, acst daga, este sincera. Ea tagaduesce
poporul. Admite clasa. si un guvern.

Lupta este dar intre o das/ si un guvern. O clasa ce

disputa privilegiele el contia ,guyeinulul, crede tot-d'auna ca ap'ia libeitatile, de si aceste libertgtInu privesc
pe popor. Om.enI cmululi, simpli, unttl cu ambitiosiY,unitI

cu 6ment castigatl cause aP,este'l clase de multe orI yin

In aptrarea el si de multe or'l th1l insusI credulitatea
poporuluT.

Clasele inteo natia sunt o urroa a feutlalismului. A

sprijmi prvigelite unel clase este aadmite trebninta unel
clase privilegiate. Acsta nu este ertat la o natie mide este
egalitatea. drepturilor. In timpiI vechY se erta; dar atund
mi esista egalitatea drepturilor. Prin principiul egalitatei
nu maI pte O. fie de cal un guvern st natia. Off ce clasil,

iie o das/ ntit, fie o clasa de mijloc, nu mal pte

s esiste. Clasa de mijloc este o idee absurda, del priimind o clasa de mijloc, admitI prin acsta chiar o alta
ciad, aristocratica'. Sunt mn constitutiT ce nu se afta'
ase4ate pe o des 'a yarita egalitat e a drepturt I or. Spre esem-

plu Convetia la RomanI. Egalitatea drepturilor ast-Idl

cum este iegulat /Din legea electorala constitue anca o
daza privilegiata intre guvern i natie. Acsta clasa va fi

Anca causa multor vele. Va veni timpurI cand acsta

daga puivelegiat va intia in lupt cu tra pentt u privilelegiurile

www.dacoromanica.ro

-- 40
or fi conflicto

Privelegile ei v'or fi disputate in numele tril i popoprul, neavhd nimio a c4tiga, va sta la o parte nepaAter i p6te va tolera pe guvern s ja puterea in Than'a.
De la timpil ceI vechf de privilege nu suntem departe.

Nu p6te fi constitutie sigura de cat atuncI cand se va

primi sufiagiul universal, fitiit acsta va fi tot d'auna
lupta fat e guvein si clasa privilegiata, i poporul va fi
tot-d'auna nepasator, prefernd p6te tnania uniff om tiVapiel uneI clase.
Am vorbit de tiran!. Sil vorbim de tiranie sat despotism.

MaI multI cugettoff insemnatl at vorbit in chipuff

deosebite i contraril

ail a confundat despotismul cu tirania.

-Nil at fost pentru, altil impotriva ; altil Pat confimdat cu monarlua; Fat tagaduit ; altiI iara I-at 'recunoscut o parte buna si o parte rea. Montesquieu, arat pe
despot : Un om care, fail legI i Ara regull, taresce
tot prin vointa sail capriciul
Da Rosier glee ca despotul nu are lee., regulI serse
pe care sil nu calce, dar fiind ca acest despotism este in
natura omulul, despotul se afia in eserciciul puteriI sale,
supus la nevoia naturii lucrurilor de unde pureed nisce
regale de moral i ecuitate. El va cata o data s'a le calce dar daca calcarile sunt dese, nu scapa far/ pedepsire. Voltaire 4ice ca despotismul nu esista. Bossuet deo-

sibesce guvernul arbitrar de guvernul absolut. Patru

eonditil. II insotesc; poprele supuse nasc The, nimeni
nu are plopietati : tot fondul este al monarhului si nu
esista drept de mostenire. Monarhul dispune dune voia

lul nu naniJ de avere , dar ina de vta supuellor

vomta WI face legea.
Acesia este despotismul Oriental. Rayneval 4ice
despotisml este cel maI sill-1phi din formele guvernelor,

www.dacoromanica.ro

41

consista a pune tte puterile In mana unul singur om.

Daunau lice el prin despotism intelegem o putere absoluta, nemarginita gi adunata, Pisa reserva i contr igreutate, In manee until singar om, ofi-care ar fi
trebuintarea bunasari rea ce face ca d6nsa gi daca se
tafanull ca un despot s. _gatzerne cu Intelepakule, daptate i buntate, uu it voila numi tiran. Aristotel dice el
despotismul este o degenerare a monarhieT. Acesta desparte sistemele in trei : Monarhia, mistocratia gi democratia ; dar dice ca in loe de monarhie este tiranie dud
usurparea i calcarea a6da guvernul unul singur om.
Elvetiu dice : nu cunosc de cat done' feluri de guverne : bun gi WI. Boulanger trage puterea despotic/ de
la potop. rice ca, 6menii ce scapara dupe acest potop;
pastrarl un simtimnt adanc de spaima care se fad' met'
tardit principul religiunil i politicii lor, gi compusera
din unirea acestordout guvernul lu Damneder' sati theocratia.
Voltaire Intr6ba daca republice ati fost agedate in urma sat Inaintea monarhiilor. Apoi tot el dice, el este
cu neputinta republica A, nu fi esistat inaintea monarhiei

Nu credem ca despotismul sa fi fost agedat la Laceputul seri prin consimtimntul poprelor : invingerea Cu

arme gi dibacia unora, I-a dat nascere.i5meniI nasc egall. Si numal aceste din urma cuvinte a putut sa creeze st6panI gi servi.
Mably pretinde cit cele d'ant'lt societati omenescIfuserit carmuite de legi deosebite ce fusera dat6re imprejurit-

rilor in care se agedara, sat aplicarilorti deosebite ale

celor d'antit domnitort Pe can d unele societal' se Ilse'
a se conduce de capi blaudI, pacinici, ornenogl, altele
avara in capul Ion dmeni vartogi, neodihnitI, nerabdatorl.

porancitorT, cu aplecare a partml numai virtutile care

pot sa se asocieze cu calitatile lor slbatice.
Esemplul antilor societati este In guvernul patriarhal ;,

www.dacoromanica.ro

42
esem plu celor d'al doil6 In mum hille despotice aleAsirid.
Nu vom discuta mult timp asupi a celel mal bnne forme

a unui guvern. Dupe poi sunt tte rele dud nu fan

ferien ea, prospei itatea, imam ea poprelor. Ne pare absurd
i. contiarit
prim ipiului liberttel, a impune unui
popor o forma de guvern pe care nu o voesce, cum i.
a'I refusa un guvein pe care 'II Toiesce, numal pentru
cuv'entul ca acest sistem este maI bun de cat cele alto.
Mara, de atsta , libertatea poporului a 'I da guvernul
ce IA place, nu vatama, intru nimic piincipiul egalitteI
rnemlor. Acest principal este asigurat prin legl.

Am atinscestia de timp 1 de spatal in rapoit cu foi ma

guveinulul.
SI desvoltam acsta idee.

Spie esemplu, despotisml pale a fi inpamntenit in

Assia Revolutille at trecut peste acsta parte de lume
ilia s desradteineze despotismo]. Aceste multimI de
popre smna sa fie o npte in cate luminele nu pot s'6,

patrunp. Toy biruitoril streini at fostsiliti sa le guverneze, dupe datinile Asiatice, ca s WA sa le pastreze,
de la Alecsandru cel inare ce guveina Persia, dupe dati'ale Persiei p'ena la Angli ce guvern Indiile dupe datinele Iudienaor. De multe orl despota fusera ucii, dinastile resturnate; dar at:6sta forma de guvern remase d'a-

purrirea. Poprele asiatice nu at voit alta. Din potriv

pare sa fie in Europa.

Tao formele de gui ern pot sa fie bune pe cat sunt

cerote de pop6re, pot sa fie rele pe cat sunt respinse.
S'a vtlitit in forma despotica 6menii bucinanduse de
cele mai mar! libertatI, i. legile respectate. S'a vNut
in forma democratica 6menil lips* de facultatea libertatei i legile violate.
In cel d'ant'iti guvern in acest cas, folma singur este
despotica; in cel d'al doilea, fondul este despotic, i atunci

www.dacoromanica.ro

43

In acest din mat guvern, fondul despotic se amestica. Cu

Urania.
Despotismul a fost privit ca tirania in esenta 114. Ast-

fel a fost lovit ca contrariu drepturilor natui ale. Daca

este despotism numal pentru cil puterea se aft in manile unui singar om, acest fapt nu este lude-tul a fi privit ca un abuz. Cad s'a flut staturi despotice i unde
legile sunt Monte pe principiul cuvntului natural i puterea esersata cu neprtinire i cuvnt. Ceea ce este insa
de temut, ceca ce este abus, este atunci cand cel ce are
puterea o intrebnintza

; cand despotul esersao, piin el

nsu'f,11 tot fella' de autoritate, fr nid nu control, fail

respect de lee, de opinie publica, calatiqit numai de capriciul sui, de patimile sle, de vointa sa momentana,
de nebunia sa, i acel despotism se schimba in tiranie.
Neron, Caligula, Vlad-Tepe, Mihnea, nu mall despoti,
erail tirani. Aeeti tirani pot naste pe tronuff pe cum
pot nasce i in camere. Acsta tiranie pa() s'a' o es-rseze

un singar orn sari o al de 6meni d'o-data.

Cu tte acestea, despotismul nu este tirania ; dar nu
pte sa fie niel libertatea. Guvernele constilutionale, nedesev6iite bine, uncle lepresentattile natiund pureed din
alege restinse, sunt guverne despotice ; despotismul

Represintatia nu este opinia natiunei, ci a unei

clase in parte i atnbutiumle sale sunt mai mult O. apere interesele une clase de cat ale natiunel, cu t6te acestea
ea constitue o stavil la aplecalile. guvernului a ajunge
la tu ame atuncl, cand intelegerea nu se a646 intre aceste puteri. O intelegere intre aceste dou" corpuli de
multe oi p6te s tiade libertatile pop6relor i se schimbe
acest despotism poleit in tiranie. Atunei thania este esersata de mal multi. Sub un ast-fel de guvern , cand nu
este tiranie, nu este WO. mcl libertate.
Rayneval da drept vindecai e a despotismulul, atunci
dud despotul degenera in tiran, a se rupe ori-ce lega-

www.dacoromanica.ro

44

tura de subordonatie, ca un lam contra naturil si te

trimite la insurectie.
D'Alembeig ni se paro mal resonabil.E1 dice ca. despotismul prta in sine causa perirei sale, precum Benda' art 41s ca licenta presei p6rta in sine causa desconsiderarel sale. No1 admitem acest principia, fdr insa
a cadea In nepasarea predestinatiunei Mel In conclusia
autorului de ma! sus ce adaoga:

invata pe crestml a plvi acest viatl ca o

stare de suferinta si a 'Asa pe Dumnedeti s resbune.
Mara de acsta, sunt pop6re r6be i3are niel rosesc de

umilinta lor, ilia gem sub greutatea lanturilor. Daca

despotismul p6te atunci regenera aceste pop6re putrede,
daca despotismul atuncI are un scop mare, genet os, este
tolerat. Dar atunc despotismul Omar degenerat in tirame, este o revolutie provluta in cartea lui Dumnedeti.
Despotismul ce trebue sa no inspaimnte este acela
ce nu are un scop generos, i acela, dupe cum dice D'A-

lemberg Ora in sine causa mortilsalle.

Iat cum Daunon d defiturea.despotismulul, arata
necuviintele i bunurile liii. Acest guvern se deosebesce,

ca legile sunt scurte ; administratia directa si repede si

esecutia garantata, ordinea ce legile asda pare sigurii
Un fel de regula, de equitate chiar, se face una din datitule multimel, vorbind de acsta equitate negative,
ce consista a nu face fapte nedrepte si care nu lipsesce
ma de-cum d'a fi poruncita de un despot pan : cad'
el nu face .eseptie de pers6ne, Vote sunt de o potriva setvile inainlea lul, i in ceea ce nu-1 potrivesce insusl pe

ctensul, nu are iuteres a face nedreptatea. Sa nu ne temem a o spune, cel d'ant'eiti grad de min alitate ornensca, equitatea neofensat, se impaca cu acest regim,
dar nu trebue a cere maI mult la nisce robI, etc.
Voltaire dice ca, asupra obiectelor celor malt' importante piintre 6menI, siguranta, libertatea civila , pro-

www.dacoromanica.ro

45

piletatea, impositele, legile, tiebue sg fie mal acelea

sub stalea despoticq, ca si in monarhia astamptrata
in iepublica. Principi ce catas dicteze legile asupra
tutulor obiedelor luate din natura omului, aseilate pe
cuvnt, sunt neatainate de deosebitele forme de constitutil politice.

este serse at o mare parte de adev'r. S'a vlut

guverne constitutionale undo s'at saciifieat legue mal
mult de cat in gliveine despotice. Calcarea ce un singar
om p6te face la legi in intei esul unl singur om, in guvernele constitutionale, e p6te face in interesul tutulor ce

at un vot de alegtor sail de deputat. Abusul unde era

pentru unul, se face pentru mai multi, devine
intins.

Rusia datorka, despotismulul marirea sa nationalg.

Dar acesta maiire este ilusorio, fai admiteie in legi
a piincionilui de egalitate intre rneni. Acest despotism
nu mal este din bin pil civilisatittnei. Cu tte acestea
are un senat ce contr6la antele guvernului.
China, ea insusi este despotica. Dar intelepciunea
prosperitatea poporuliiI dornnesc in guvernul st. Ea are
condicl pentru tte partile grivernului , pentru ostire
venit, cheltuell puplic,e, justitie ce se supun la cunoscinta

publica iegulat.
Sultanil el insui ati controbil lor. innainte erat lanicerii; ai coranul, prin armare clerul are consilul col mare,
fara care name nu se face. Are insitutnle municipale i
pi ovinciale ea care puterea este impartilsita.
titre totl despotil ce ati giivernat, at fost carora. umanitatea Le este dat6te mult.
Rayneval mat uiee : este un lucrn de insemnat ca despotismul sa, aiba aceiasi balm ca libertatea. Omul va
tot-d'odata sa fie liber i sg domineze. De acolo pureed
tte turburarile ce at intai atat tte asociatiile politice,
atat vechi cat i noi. Du Rosoir, (lice : nu va esista niel

www.dacoromanica.ro

46
o data nicI o autoritate care nu cauta a se mari si a deveni

absoluta. Acesta este caracteral omuluI. and se simte

mal tare cauta O. domineze, i pune inainte principil de
egalitate nurnaI cand se simte cel maI slab si va sa umi-

lsca pe cel ma! tare. Dandin, in republica sa, 4ice

robul lantuit erode a nu don i de cat a fi descarcat de
lantua; daca este descarcat, doresc3 libertatea sa ; liber,
cele a fi cetatn , va sa, fie magistrat ; nu este multumit
a fi magistrat, aspira la cele d'ant81 autoritatI, daca ajunge
acolo, va sa fie suvelan.

Tendintele despotice se afil (lar in tot felul de guverne. In democratie nu este rar de ale Oki ca qi in guvernele until singur om. Esimi luI Aristide, m6rtea lu
Fochion sunt acte taiamce. CraciI la Roma Inca fuser./
despotI. Republica Venetlei , republica Polong, republica
Staturilor unite, mi a recunoscut egalitatea dropturilor,
ciimele sub ele egala ctimele sub guvernele despotace.
Niel un gnvein nu pte fi maI fai de cat acela al lepublicit aristocratice, ast-fel cum fuse iepublica nstra
in treait, si cum tinde, sub un alt nume, sa fie in viitor I
Acsta forma de guvein este colupt6re. Ea produce tiranil faral scop de care am vorbit la inceputul acesta opere. Politica luT va fi de intrigi. Capil guvernulnl vor
fi nevoitl a devenl coruptoi i intrigantf. Ast-fel este
acest sistem. Politica re, ublicii aristocratice cauta neincetat a ucide spintul public la popor. Cautand, 4ice

Du Rosoir, a adormi poporul, ca sa pta a'l lantul in

somnu/ s'ti, va C6spanill ca o malla bine-facefi nefolosi-

Ore. i Cu cei-alte banuell. Politica sigura si veche in

republicl, este a 4is La Bruyera, a lasa poporul a adormi in

grbatoff, in placer'', in lucs, in fast, in desertactune, in

moliciune , a'l lasa sa se umple ca desert i a sorbl bauatelele.

Cele mai rele dintre tte despotismele sunt guvernul

www.dacoromanica.ro

47

preotesc si guvernul militar, dar ac4sta nu intia in cadrul nostru.

Avem a maI vorbl de despotismul ministerial. Acest
despotism cade pe natie si pe tron de multe-orI de o
potriva.

Din tte aceste resulta ca despotismul nu este pericolos pe cat se tine in spiritul i litera legilor, pe cat
cel ce dornnesce se alla la innltimea positinniI sale.
Daca domnitoril ar fi ceI maI butfl din 6menT, despotismul ar fi cel mal bun din guverne. Dar aeesta pare
peste putinta , i lath* pentra ce 6niernI nascocira guver-

nul constitutional. Acest guvern nu este inca ajuns la

perfectie. Sunt pop6ie la cue el a putut prinde rad6cina. Sunt altele unde nu pte prospera. Cea d'antifi
conditie ce se cere ca sa inflorsca este caracterul natiuniel ; el cere anca de la natia ce fl are stabilitate,
virtuti, datme oneste, respect catre leg)." i asepininte,
luminl, patriotism , este guvernul natiumlor mature.
Depinda and', de potrivirea cu gustul i trebuintele pop6relor.

Depinda de natura constituting : 6ste o conslitutie

bazata pe sufragiul univeisal, pe cens, pe votul iestrans,
este o constitute oliWarhica? ale de baza principii de egabtate i libertateP
Stistemul constitutional ceesista asta-41 la miff multe

state ale Emopil, este un maritil intie dieptul divin si

Tut e nate.
Tronul tlind mostemtor, este neatacabil. Ilegil domuse, ministril guveinsa. Ministig sunt respunptorl.
Puterea legiuitle este o stavila ce se pune puteril esecalve ,a nu esi din legue aselate. Cu alte voi be regil sunt

numai cu numele si nu este de cat o singnra putere in

stat : cea legmitre; Ministrii sunt supusi vointelor
majoritatel. Ast-fel despotismul se esersa de puterea

www.dacoromanica.ro

48

legiuit6re, si daca parlamentul este efectul unei legi

restianse, despotismul este al unel clase.
La poprele mide domnitoriI sunt a1es1 de natie, respundelea ministrilor si inviolabilitatea capuld Statuld
nu at nicI un cuvnt ca sri. fie : aid DU este o reconsiliatie intro natia ce invinge; aid este natia singura, ce's1
alego un orn din skull eI ca sa guverneze. Este o repu-

blic*, mal milt sat mal pum democratica, mal mult

sat maI putin aristocratica. Este natia sat o clasa ce
cai mnese.

Nu vom putea spune care este cea maI bun forma

de gum. Dar putern 4ice ca indata ce un popor are

in legI egalitatea drepturilor omenescl, libertatea consciintel, tiparului i sufragiul universal, fie president, fie

rege, fie impeiator, despotisml capuld statului va fi

despotismul tutulor.

O natie este cea maI nenorocita cand se afil intre

clod' despotisme. Despotismul de sus si despotismul de
jos, despotismul tronuld si despotismul stradelor. Este
desorganisarea si mrtea. Este starea de amagela si nebunie ce preceda caderea Bizantului.
Sunt Inca' despotismul poporatiunei, despotismul sadespotismul qiarelor, despaismul tiparulul, despotismul minoritatilor, despotismu] maiolitatilor. Despotismul este in orl-ce fel de guvein, si de va fi A. alegem
am alege despotismul maioritatilor. Ce! me 1.66 des-

potism 'Lisa este acela al unel clase aristociatice

pi ivilegiate.

Sub acel guvern RomarnI, traira, sufeiira si se stinsera. Poporul ce suferea apasat de despotismul acestd
clase priviligiate, se unea tot-d'auna ea Dommi si DommI se sprijina pe popor ca sa lovsca pe piivilegiatI.
De aid tte acele cute nesfarsite, intrigi, iretenii, injowl, alergarI la stteid, tradarl de patrie. De aici tte

www.dacoromanica.ro

-- 49
acele uciderI de boerY incuviintate de popor, i savarsite

de DomnitorI. De aid dderea RomImlor.

Despotismul este tiranie numaI cAnd ese din legile
uneI OA; putine sunt guvernele ce nu mil degenerat In
tiraml.
TURCLI VIN LA LUPTA.

Acestesciil ajunserl in urechile trufasuluI Mahomet II.

El astepta un prilegiA spre a frAma tractatul cu VI ad
q'opes si a pune in locul lul pe Radu, hate al luI Vlad i fift
p.1 lul Dracula. Acest Rada era favoritullul Mahomet II.
Pe vom credo pe Halcocondila, Radu atrAsese asuprd-I
privinle Sultanulul. El era tnr si frumos. Datinele din
timpil de ddere ale Grecilor i Romanilor de a avea favoritI, datine ce no aminti oda lui Anacreon la Vatile
plIngenle impkatuluI Adrian dupe m6itea 1111 Antino-

us, se introduseserl atuncI la Turd. Turcil mostenirl

inaperiul OrientuluI cu frumusetele si viclurile sale. SfAr-

situl Turcilor va fi ca sfrasitul Bizantinilor.

Acest favorit se afiA pe lAngA Mahomet II ncl din
anul 1445 (1). El mAnca la aceiasImasA cu Sultanul (2).
Se nAscuse o mare crtA futre acest favorit siMahomet 1I,
cAnd acest din urmA a voit, pentru prima 6rA, a'I face 4isce

rusin6se propositit Radu a lovit pe Sultanul cu sabia si

l'a rAnit in mat multe locurt Sultanul l'a esilat in

Caramania. Dar dupe cat va timp, favoritul se aduse
innapoT. Acum el se domesticise i fAcea t6te plAcerile
SultaruluI, ca sperantl s i se dea Domnia
O srimad i nefericitl trA RomAnscl ! Ong la ce
pret miserabil a fost pus tronul
! i t6te acestea cAcI
gAsit intre Romani 6men1 atAtde degradatI si miseMag, 37.

(2)-Halcocondila, lib. 9 in ist. Rebus Toads,

www.dacoromanica.ro

50
rabilT ! Rusinea, hula si dtspretul nu este pe sma acestor
imp6ratI barbarT, ci pe gum acelor 6menT ce s'ail prostituat, prostituind tera ce I-a Itasca! Negresit, dud cercetana tte aceste crime si injosiri, ascunse In umbrele
secolilor trecuy, ne miram cum natia romana, ce a putut,
dea din sinul eT. 6menI eat de nnserl, nu a pent sub
urmarile rauluT, si nu putem Intelege scaparea el de cat
adoptand massima ea un popor nu este tot-d'a-una espunptor pentru mie1iile celor ce l'aa carmuit. O natie
ca 0. un individ ate si ea timnil sel de b616, de abatere,
de easier-4,

Ore timpul nosttu nu a fost i el un timp de b611?

trec, carmuinle se schimba, 6mentl ceI marl nu se arata.
Omenil mari sunt figura faptelor mari i fapte marl nu
se resft 'dug pe profilul tere'l n6stie. A face sa trca lucrurile curente nu este acsta santa misie a epocil In care
Acsta misie este mare, ursita ii preparase pagtnile cele mai str'elucite in istoria lumeT. Nol rupem aceste pagine i le aruncam si 41cem : nebunzi!
Mahomet II trimise soli la Vlad sa dea cincT sute de
copil RcmanT la Pitai si mrga la pers6na sa i se Inchine. (I)
Acsta, scire eq.'s" asupra lul Vlad ca un fulger. Nu

credem ca acest om se gaud la interesele tare. A se

duce la Sultanul, era
pune viata in pericol ; asicurarea pers6neI lui, 11 faci sa respinga propositta Sultanulul. Acest refus el flimbraca. In mantia patriotismuluT,
IT trebuia tra ca sa-sT apere tronul.
El respunse Turcilor ca nu primesce acele propuneri.
ca s. dea o maT mare tarie refusului sefl, qi.se TuretTor soli WO scta turbanele dupe cap inamtea DomnuluT t'riT RomanescT. Solii respunsera c datinile lor este

a pastra tot-d'auna turbanele pe capete. Vlad dete a(1) Haleocondila; Hamer, ht. de la Lucie, p. 273.

www.dacoromanica.ro

51

tuncl ordin sa, le bata cu cate treI cuie turbanele pe caImil lor, ca sa nu le mal sc6tA niel o data, ordinul se
esecutA. Chinuire amara! M6rte teribill!
Vlad Tepe trimise indatA soli la Matias Corvin in
1461 (1) ea sA faca cu dinsul o alianta ofensiva i defensiva. AcstA almilla, e mal mult intrAtA pe Mohamet
Sultanul trimise pe guvernorul de la Vidin , vechai

turnAtor de vin in paharul Sultanuld Murat II, rneserie

ce-I dete drepturI a fi in urmiti comandat al &ti', apol
guvernor in Peloponeze, Cicarci Hamusa Paga, cu dragomannl lul grec lepAdat, chemat inainte Catabolinos i.
acum Iunis-bey- (2) cu insarcinarea secreta de a pm-

le pe Vlad Tepe, prin trdare, chernAndu'l O. se adune ca dinil. Tiianul, maI vicien de c-at Mahomet,
gici gaudurile lor, el se duse dar cu inuItime de osta1
i. cu Iunis-bey care venise la el inamtea lul Hamusa
Paga spre a se intlni. Hamusa avea 10,000 de Turd.(3)

lovi fr veste, ii invise, prinse pe Hamusa

Pava i pe Iums-bey, dete ordin a li se tala picirele 1
apoI s se pue in teril. De aic epe trecu DuOxea, predl, Bulgaria, F.i prinse multime be robI _pe cari
i-a pus in tepe.(4)
DodlecI e ciad l de mil de Bulgari i Turd se puserA
In te-pi; pe Hamusa Pna, inbracandu'l in vesminte roil
Il infipse Tuteo tepA ce se ridica mal pre sus de t6te cele
alte, in semn de onre. Acolo Vlad Tepe cinA, ocolit
de cel maI cruT cptanl aI sl, in tipetele acestel poporatfi murinde. Acolo fase triumful s cel mal mare.
Privelite Ingrozit6re! neaucjitil inca I Aceste gemete
;tuste ce marea durerea, fmbAtail e induioail sufletul
-s6d inr'titAtit ; ele se amestecati cu sunetele paharelor
Tepe

Engel, 175 1 176.

Hammer; Nerkist ; Indris ; Aali.
Byzant Cap. 45.
Duca in
Ibid . .. 3 Engel, pag. 79.

www.dacoromanica.ro

52

In mana criujilor cilpitanI. BIWA de dou6 secse, bajbatI,

femeI, flacal, fete, copil, prune:, se aflati in tepI ; mumele
mal ales eran intepate cu prunci in brate. epile patrunsell mume i prune!.

Acest Vlad Tepe, acest monstru al omenirel, acsta

Inrautatire fara pietate, fara consciinta, acest suflet

nascut inteun moment de nebunie i uitare a naturel
avea i el, cel putin, o convictie cruda, s'lbaticii, ingrozi-

We, barbara ; dar era o convictie. Acest monstru era

ceva, era vitz i acesta era ce-va.
Moharnet II, aulind aceste scirl, in mania sa,
marel Vizir co mana lui (1).

Masi pe

AtuncI se dete ordin in telte partile imperiuM a se

aduna armata puternica. Din parte, Vlad Tepq nu perde
timpul ; el se preparg. de resboiti. Strange totl 6menit
ce putea sa la armele in mama. Istorienii Turd pretind

c armatele lui Vlad Tepe se urea' la o suta de mil

de 6menl (2). Armata lui Mohamet se urca la dou-sute
cinc1-4ed de mil de timenI dupe unil (3), dupe altil la a
suta cincI-4ecI mil. (4). Pe acele timpm I fala une armate
era cavaleria. Ostagi de cavalerie emit invtatl a se bate
calarl i pe jos; ast-fel vedem bataia color patru-sute de
MoldovenI contra cruciatilor sub Alesandru cel bun ; apoi
batalia de la va lea Alba, dud Stefan dote ordin cavaleriei sale O. descalice i A, se bata pe jos. Cavaleria dar
era totul. Careele de pedestri, orI ca nu eran cunoscute
'Mica pe atonal in Romania, sail cii aceste caree nu put0
a respinge o cavalerie, cad cavaleria trecea peste tot i
hotara biruintele. Vlad Tepe avea o cavalerie renumita;
caii ceI mai iutI din Bud* i 6meniI ceI maI sprintenI
din Romania mica.
Hammer, lib. XIV.
Hammer, lib. XIV, pag. 273.
Haleocondila

DUCIS, lib. XIV. 174.

www.dacoromanica.ro

53

Vlad impartl arrnata sa in dou6 corpurl. Un corp mere la hotarele Moldovei asupra luI Stefan cel mare, i alt

corp de qece mil de Wail (1) merse impotriva armateI lui Mahomet.
Sultanul pled cu o flota de 25 gelere i 150 vase
prin marea Ngra, intra in Dunare, se duse pan la
predand i ard6nd malurile Romaniei. Braila se
samba in cenua (2) armata de uscat, sub comanda
Vizirului trecu prin Bulgaria i ajunse la Dun'are. Stefan

tel mare al Moldaviel alerga cu un corp de otre, ce

imprennat eu Turcil incerca abate cetatea Chilia, atuncI
a luI Vlad Tepe. Dar neputnd O. o ja, se. inturna i
'Ada margmile Valahiel.
Pe fa0a treI Romanesci trecil spiritul
rel. Deodata tot se mica, se schimba, campul i satele
imbracara drama de cutup i de idacarl, t6t5 traparil
ca un mormnt. LocuitonI se retrag la muute cu vitele
lor; femeI, copiI, batrani, nimio numaI rmase in urmrt.
Transilvania deschise Muni s primsel pe emigratfi
ale1 (3) ; multimea se ascunse prin padurile muntilor ;
Mud' nestrbatute in care frele selbatece vqura omul
pentru antia 6ra. Barbatil urmat pe Vlad Tepe cu armele In mama..Familia luI Vlad Tepe, cu alte
marI ce ere" de partida lui, se dusera in cetatea Poenarii.
Tura indata ce intraraintra, se indreptara catre acsta
cetate. El nu mai ntln in tra niel sate, nicI provisii
de gura, niel iarba pentu cal, niel vite, nicI apa de but
de cat la riurI. Dupe pte 4ile de cale, ati ajims la un
loo frumos lauga o apa (4). TurciI tr6satra de bucurie ;
(1/Hamer.
I bid.

retras in muntele Brapv la FoelianY in loe de Brapv in Ardeal. Helcocondila confunda una.
cu alta.
Halcocondila

Duca. Ist. Byzant, cap. 45.

www.dacoromanica.ro

54

cand vq.ura de departe inaltanduse multime de arbun..

Imagnatia lor ii fac sa cr64a.ca erat pomi ca fructe

desfatatre. Dar cand se apropiara, eI vq.ura cu grza a
padure de tepi, i in loo de fructe trupuri de 6meni inte pate ; in mijlocul acestor intepati, ei recunoscura pe Hamusa Pap in vison rou i mai ridicat de cat cei alti (1);
acestl intepati se urcail la 20,000 (2); in aceste tepi se
i piunci trai din sinul mumelor lor, intru a
le carora cosuri pasaille de prada facusera cuiburi (3),
ciocile sburaa pe aceste leprI i cnif urlail la pic6reletepi1or, a0eptand ca timpul i putrefactia, fac6nd se
cap bucatile acestor lauri, sa-I hransca 1. pe danvedti

sil.

Mohamet se inspgimantl la acta vedere neastepta.

Se 4ice Ca ar fi stngat : <<rin este ea putiuta a surpa pe
un om ce face lucrini atat de mail, mai ales cand scie
sa se serve atat de bine cu supui1 i Cu puterea sa. Cltre
acesta adaoga. Sultanul, cel ce a facut t6te aceste a, nu
estedemn de stima 6menilor ! (4).
Pe de alta parte Radu, favontul Sultannlui, dmasese
in urma spre a se intelege Cu boerii pentru sc6terea lui
Vlad Tepe cum i pentru intelegerea 'Purcilor cu armata lui Vlad ca sa-1 parassca. Dar Tepe, atata spaima
aruncase in inimile Romanilor in cat Radu nu isbandi
nimio (5).

Vlad Tepe ca otirlle sale se tinea prin padurile vecine. El vedea i veghe la t6te m4canle Turcilor.
cutesa a qi din paduri i a incepe bataia cu armata cea.
mare a lui Mohamet.
Duca, cap 45. Halcocondile, lib. 9.
Ibid.
Halcocondila,. lib. 9.
Halcocodda.
Hamer, pag. 274.

www.dacoromanica.ro

55

Turcil ar fi inecat pe RomanI numaI cu numeral lor.

Catre aceste multime de Turci, esind dih tabaras prade, nu se mal inturnati ; ostasiI lul Tepes, isvorat repede
din padurI, cada asupra Turcilor i Ii ucidti.
Tepeg de multe oil esea din padurl (j.loa si observa cu
ochit tabara SultanuluI. El medita un plan atat de catezator cat t6te faptele sale eral" selbatice sicrude. Ochii
sei se l'asail asupra corturilor si mal ales asupra cortalul Sultanul.
Planul sti cutesator era O. navalsea intr'o n6pte ca

cavaleria sa, in mijlocul talen"' i sa cap, asupra cortalui 111 Mahornet II, sa-1 prinp vi i O, fuga cu
batalia ar fi fost castigata. El era din 6menil aceia care,
odata ce le vine o ideie, o indeplinesc, fara a se mal.

gana.
Intr'una din nonti, pe c'and tacerea domnea In tabara
lui Mahomet II, Vlad es din padure cu 4ece mil' de clarI. Cu repe4iciunea uneivijehi, acest val gigantic si viti
de menI si de cal, se 9runca asupra taberil Turcescl
cu sgomotul unuI entramar de pamnt. EI purtaa fanare
si torte in manI (I).
i in mulocul intunereculd, la razele livide ale luminelor ce purtati eu dnii, semenat cu o armata de spirite fantastice nial mult de cat cu o ostire omen6sca. TurciI vepud futre npte i intre somn acestl' 6menl
rmasera nemiscatI de spalma; imaginatia rodit6re a
acestor assiaticl, ii 1u pentru o armata de djial urmaud
pe Azrael ingerul mortiI.
Vlad Tepeg voi s se indrepteze catre cortul SaltanuluI. Norocul 11 insela. Daca planul seti de a prinde pe
Sultanul isbindea, lupta ar fi fost castigata. N6ptea
astfel c5.4u pe cortul Vizirulul Mahmud-Pasa

al luI Isac-Pasa. pece mil de calan l inteo aimata

(1) ilamer, pag. 273.

www.dacoromanica.ro

56

dou-lecl orI mal numen:50,, era o spada in pautecele unuI

elefant. Acsta armata rsturna tot in calea sa : 6meni si
vite. Ticise multime de cal si de camile. Cavaleril Turci
incalecara. Toti mniceril formara un zid intre pavilonul
Sultanulul si intie cavaleria romana. Cele d'ant6i sca-

dr6ne, cal uriaI, 6meni agerI, inbatinitI pe, campal

luptelor, se aruncara cu furie asupra Ianicerilor. Doui",4ecl de randuri de Ianiceri forman acest zid. Sagetile ploa,n,

sagetele lor vrsan focul omoritor asupra navdlitorilor.

Cail nostri se radican in dou6 picire, sara peste r6ndurile Ianicerilor, cada si mureat co sagetile in pantice.
AltiI sforaaan si reculan; hberI in frin, stransI in pantice
de pintenul infigator, faca in npte salturI unase. Catre

acestea, un mare val de cal, stiins, puternic, turbat,

repede, se arunca si sparge r6ndurile de lanicerI cu peptunde lor. Din norocirea Turcilor cavaleria lor sosesce
in aujtor. T6ta armata Otomana, isbutesce a forma un
front. In aripa, drepta el a Omer-Bey fin' lui Turahant,
vechlul guvernor din Pelopones ; Ahmet-bey fiul lul
Evrenos ; Ah-bey, fiul lui Mihael, si Lali-bey fiiul luI

Melnovici san Melnocit, in aripa stagaera Nazuc-bel,

guvernornl Albania; Esved-bey si Ischederbey alt fin
al lui Mihael-bey. Lupta a tinut mult.
Vlad Tepes cauta neincetat sa patrumg la coi tul Sultanulul ; dar desperat ca nu va patea resbi, si vlnd ca
este apr6pe de 4iorf, se retrase catre alte partI alto tabernt unde romanil ucisera pe totl turciI ce affma acolo (1).

Pena la il.iorI, turca Wat pe Turd, nef646nd in cine

lovesc (2) ; romana an faca o mare ncidere de inamici
nenum6ratI (3).
(I) Haleocondila.
Daca.

Bid,

www.dacoromanica.ro

57

porilq se revgrsati. Vlad Tepe e1 atunci din tabara

cu t6ta cavaleria sa i lu calea padurilor de unde eise.
Dimin6ta Mahomet II trimise pe Ah-bey fiul 1a Mihael cu cavalerie alsa peste care comandamentul era
motenitor in familia sa, s urmeze pe RomanI. El
urma, ajunse in ,:ale cate-va cete cu eau ostenitY, le lovi; din amandou pa'rtile cacjura,
; dar Tureil isbin(lira a incongiura un corp de o mie de 6men ; ei se dar prine cu conditd. Ahi-bey reveni in tabara ca prini1
Mahomet dete ordin sa-T uciga pe toti (1).
Printre prinpi RomanT calutI n6ptea in manile Turcilor, unul fuse dus inaintea
Acesta Il intreba
maI multe lucran i la care prinsul respunse cu bung, void.
Dar cdnd fuse intrebat unde se afil Vlad, atund prinsnl
fspunse ca scie f6rte bine, dar nu voiesce a spune.
ameninta ca o s-1 uciga, de nu va spune. RomanuI respunse ca este gata sa m6ra, dar nu va trada pe fraitiT
s'el. La acest respuns Mahmud Vizhul striga cu mu are
Mare este spaima ce acest Vlad a sciut sa insufle la supui'l s'l. Daca acest ora ar avea o mare aimata ar devem un mare capitan; (2) apo'l dete ordin a ucide pe acel roman prins (3).
Arrnata Otomana se puse in micare (4)
Vlad Tepe aul atunci ca Stefan cel mare din Mol(1) Carra in ist. Mold 47 ice c acstil Mae se fcu peluncile
FoRanilor. Halcocondila qi Duca in descriptiele lor, nu las6 ase
credo acsta El due in pleajma Targoviqtii acst
(2)Hammer pag. 274 Holcocandile, lib. 1%. pag. 162.
Halcocondila, lib. lo pag. 162
Halcocondile qi ca Duca, singuriI ce a scris mal lung despro acest resboi, nu se potrivesc sub acest raport Cel.d'ntl (lice
ca a ajuns la valea ande erail tepele, dupe lupta ce se urmi nptea ea TurciI . cel d'al-doilea spune cA ajunse la valea ca tepi
inainte de acstg nvlire in tabgrg Turcsc a lui Tepeq. Flrerea lui Duca mi se pare mal bine nemerit, de i Hammer se ia
dupe cel

www.dacoromanica.ro

58

dova in3onjurase din noti cetatea Kilia .ce era a muntenilor. El lasa 6se mil de ostaI ca s atace pe Turd pe
apunte care se vor departa de corpul cel mare. Apol el
cu cea alta ostire a purees asupra Moldovel.
Vlad Tepe pled; comandantff 15341' de Vlad pe armata Romana, voind a'I face un mime, indata, ce plea
Vlad, navalira asupra armateI Otomane. Mohamet a dat

ordin a se pune totI Turcii in rand de Wale. Pe Iosef

Paga
trimis sa traga pe RomanI la resboiti ; el avea
maI multe mil de Turcii cu el. 0 lupta crancena incepa
futre RomanI sr Iosef-Paa. ..4cest din urma fuse batut

i lua de fuga. Romanii il urmati taindu'l oastea

Atunel venl in ajutorul lu Iosef-Paa, Ommer fiul
lui Turahau cu o armata mal mare. Oil ca uninduse,
batura pe RomanI, ori-ca intalnira teranl pribegI prin
nearmat1 1 fugind de furia Turcilor, Iosef i Omer adusera laImparatul dou6 mil de capete de romanl
purtandule in varful sulitilor. Mohamet II recunoscator
dete luI Omer Principatul Tesahei (2). De stand. Tamil
se respandn prin t6te partile Vrii pluara robii capete'
de vite peste dod sute de miI. (3)
Dupe acsta din urma lupt, Mohamet II, pled, pentru Constantinopoli, lasand luI Ahi-bey fiul lui Mihael ,
sarcina de a pune Domn in locul luI Vlad pe Rada, favoritul sti. (4)
Vlad la maiginile MolcloveI "infuse mai fericit. Ste6a
se pahse acum ; o alta stea se Mica, aceia a frate sea

Radu cel frumos, favoritul lu Mahomet II, acela ce

dase ajutor in ante'ia sa Domme, luI Stefan cel mare, sa
gonsca pe Petru Aron. Atund t6ta tra, nabuita,, lo(I) Halcocoudde

Ibid.
Ibidem

Ibid IX lib. Vepn FIammer istorieal OtomanI,

Solacsado Seadedini . Ali , ldris.

www.dacoromanica.ro

59

vita, strivita de tirania lui Vlad, respira, intinde mana

frateluI s'U] Radu. Vlad Tepe fuge singar la Ungurl, un
tiran ce cade este nptea ce se duce.
Pentru ce Duca, vorbind de pIecarea Sultanulul dice:

Tara tiranul Mohamet s'a inturnat la Andnanopoli ca

ru2le?mnit1 istorien1 combat aceste vorbe, ()m'l(' ca,
de ce cu rulne cand o data Mohamet II numi un alt
domn in local luI Vlad. Caja ce era scopul lui in adev'r
acstaast-fel pare sa' fie, dar TurciI nu invinsera pe RomanI. Resbaml se lacea inpotnva uneI frl dearte. Oraele i satele numalesista, poporatia era ascunsa in padurI.

Armata Otomana era amenintata sa piara de f6me inteo

4i. Pe cine dar in vinse Mahomet ? Vlad fuse illS6 invins
dar nu de TurcIi ci de RomanI. Romanil 11 parasira i.
tnersera la frate-gti Radu : cine a invins pe Vlad, ail
fost tiramile lui.
Matias Corvin dete ordin se aresteze pe Vlad, pe care
il arunca in inchisrea din Buda unde l'a tinut 4ece ani
pe cand se grabl a recunsce pe Radul de Domn al Romanilor.
Arestarea III Vlad Tepe ven din pretentiile Ungu-

rilw pe ale caror lude i miel ucisese acest Vlad ca

sa-1 judice i sa-1 uciga.
Bonfiniu pretinde ca Vlad 'I a schimbat religia.

Matias Corvin tinea pe Vlad inchis, ca s'a alba sub

mana un om ce inspaimhta atat pe Dommi ValahleI,
cat i pe Tara, amenintandu-I de o potriva ca 11 va aduce 'pe tronul Valahiel ; ast-fel de cate orI veneali solI
de laMuntedi 11. de. la Turci, Matias le arata pe Vladr
ca pe o Mi a selbatica.
A DOUA DOMNIE

Tirama produce tirauie.

A dona domnie a lifiVlad eta prevluta in cartea ur-

www.dacoromanica.ro

60

sag. Ea trebuIa A, fie, cad el trebuia A culga ce a

semanat. Sangele atator 6menT nevinovatT cerea resbunare.

Vlad Tepe dargmase ageTmintele si datinele pill

sale ce asigurati hbertatile eI, si nu putuse 0,1 dea in
schtmb neatarnarea din afara. Amar tutulor acelor domnitorl ce nu vor intelege ca libettatile until popor se intrerup numai, dar nu fie desfiintza! Acsta bit erupere
cata sa aiba un cuOnt. Un resbel de neattrnaie ; sa fie
un mijloc de a ajunge la marirea gilibertatea nationala.
Constitutiile until' popor nu se dobor numaT spre a se

face placere unui principe, ci spre a se scgpa o natie.

Puterea ce se rapesce natiunel este prea grea, ca sa nu
famine bi atele until singur om ce o ia : tiebue a o putta impreuta cu Data, sag trebue ca manaprincipelu ce
o rapesce sil sew a spnlbera armatele inirmetlor patriet
A doa Domme a lui Vlad, este datre luI Stefan cel
mare. Stefan invinse pe Turd in Valahia, si invinse pe
Radul cel frumos. it' trebuia un om care se urasca pe
Tani si pe Radu, acesta era Vlad Tepe
Suferintele schimbasera acest caracter trufa g gi selba-

tec, sal ca fra se ticea blanda pana va veni timpul

priinctos a revgrsa i htatea. Vlad Tepe nu mal ucidea.
Dar Romanfi nu putean WI dea Ilid incredere, niel
dragoste. El domni and, duoI ani.
IRINA

SI ne inturnam la antla Donnie a luli Vlad Tepes,

In 4ioa cand Guster Vornicul fuse ars cu ceI-lalti cersetorY.

Irina il astepta sra aceea, si el nu veni; il astepta

ma! multe (pie, niel o scire despre Guster. 0 neodihna
amara coprmse sufletul eT. Ea spuse ltil Bucur, serbul
cel vechit amic a lul Guster temetea sa. SA nu fi murit

www.dacoromanica.ro

61

Guster cdtjut pe vre o strada. Bucur 11 cauta pretutindenI. Niel o urmd.

MaitNiti el aflara el Guster arsese cu ceretoril.
Cine era acest Bucur ?
Cerul Ii dase suflet nobil i forma gingaa.
El se inavutise in comereiti. Nu se insurase, nu avea

Ind pArini, niel clati. Nu iubise mcl ()data. Eta Inca

june.

Irina cap bolnava. Acest Bucur mil mild de dinsa

el nu vox sd o pardsscd. Tot timpul eat acsta martira
1Ance4i, el era nemtcat de MO dinsa. Ft uninsetea sulietulul Itmil, blindetea, dulata, bundtatea eI, acea gingape poetica ce suferinta dase figuril sate, Mouse din
iensa acel trap adevdrat cum ar trebui ngerii s aiba o
form sub penelul pictorilor. Nu vorbim de acel inger,
ca artpl, rumenl, grai, buelatl, ce s'aii rllut pan astql
pe tablouri.
Bucur iubl. pe Irina.
Un amor cereso. El o rubi i ascundea in sinu-1 aceasta patima nobila precum fecira ascunde rozele snulul el.
El aflase de la Musa istoria nenoroc,inlor sale t var.sase lacrirni de compatunire.

Acest amor ceresc crescea dincji in 4i. Veni un timp

cnd Bucur nu mal putea sa se desparta de Irma. Ea nu
scia ramie sad se prefacea cd nu sae. El nu lasase
data a se ghici acest srmtirndnt.
Bucur deveni trist. Juma sa incepu sa palsed ca of161 e

lipsit de s6re. Tot-d'auna ganditor, melanholle, blind.

Ochrl seI cate odatd se laser' aspra Irmil inecati de laerimi. El se vestejea ; se stingea. Irina vluse acest eautaturl phne de durere i de patima. Ea re ghici insfarit.
Ce putea face ea ?
Sa-1 iubeasea? Era cu neputinta. Irina murea.

inteo sra ea se ruga ingenuchiata inaintea unel

ic6ne.

www.dacoromanica.ro

62
Ce putea dice ? Dumnelleri singur p6te sA intelga suspinele nenorocitilor. Bucur intra, o ve411, asteptA.
Irina se radica, Il vella.
Vino, 4ise ca, voiti
vorbesc.

Sequa pe o lavita de lemn.

Irina 4ise
Scit el me iubesei . .
Bucur ingAlben1 gi tremura.

Irina urma

Da, soil came iubescI. Sciii tot ce sufert i suferI

pentru mine. Dar ibescI o m6rta. Mane nu voit mal fi.
Viata mea s'a, sdrouit de nenorocirt Femeia este roua
dimmetil. EA nu mai putm fi ferice in lume. Ast-fel
multumesc ceruldi care a voit sa me intorc In altA lume
pop sa mC iubesrl, pop* sa mi-o sput Acsta vorba vi
fi cantecul plecariI mele.
SA morI ! striga Bucur capnd In genuchie. Nu! nu
se pte ... Volt muri i e! . . Irina radica ochil catre
,cer, apoI oprindu4 pe Bucur,
Trebuie sA trAesel. rpm ta voiesce, et o cer. Tu nu al
pe nimenl in lume , dar al o tra; nu aI iubit niel odata
pe nimeni , dar me iubescI pe mine. 'pro, ta gi eri murim sub urgia unui tiran. Traiesce sa ne rsbunI!
Te voiti resbuual striga Bucur cu patunA gi oc hil
sCi inotaq In lacrimI gi in manie.
Dumnellet) hotarise g scape Romania.

Irina muil, Bucur o depuse intr'un mormntil uncle

se ducea In t6te flele g o planga.
Mai multI ani trecura. Vladifepeg perdil domnia. Radu
vein in locu-I. Bucur era calugar la o mouastii e.
Vlad Tepe veni Inca data Domn ; domni duoI ant

Bucur nu putea sI uite pe Irina. El dase o parte din

averea luI la monastire, cei alta parte unui rob. NimenI
nu intelesese acsta din urma fapta.

www.dacoromanica.ro

63
MOARTEL LUIVIAll TEPE

Era o 1ji posomorita. Vlad Tepe g egl la plimbare, calare, urmat de o garda de calgrI gi de catI-va robl.
PretutindenI unde trecea 6menil se ascundti. Mumele
alergall ca copiI de mana i disprqti. Toff soptri cu
spaima : Tepe g trece ! Atat acest nume devenise
mntator in tra.
Treeend printr'o padurice, fulgerile incepura sa
pe fata nor6s1 a boltfl. Tunetele le urmati. O pl6e repede mncep O. se verse. Calul lul Vlad. Tepq se sperie.
Sare. Un rob alrga. Un fulger nc toti ochi de lumina.
Ce se MA? Vlad Tepeg zacea pe pamnt mort. i nuera
traesnetul cu careDumnelea voi sa lovsca pe acest om.
Trasnetul sea nu se pata in sangele unuI monstru : el alesese ca sa-1 uciga cutitul unuI rob.
NimenI nu planse pe Vlad Tepe.
Era vre un raport intre Bucur i robul ucigator ? ni-

mail nu a sciut. NimenI nu a volt s cerceteze. TotI

insa banuira ca vre unul din amicil sal rudele victimelelor Meuse acsta lovitura, altiT banuira pe TurcI. NoI
blestemam assasinatul chiar cand este facut pentru binele tarii
FINE

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VI ATA
mil

MIRCEA TODA
CELtr BtTRNt

www.dacoromanica.ro

MIRCEA CEL BTRAN

Daca Turcia av pe Baiazed, summit fulgerul, Romania av pe Mircea, acstl stanct impotnva ctreia se
sparse fulgerile tiranuluIBarazed. Baiazed fase veninul,
Mircea antidotul. Mircea fuse- unul din ceI ma:I' marl
DomnI i eroi al Romania El se urct in scaun la 1383
i domni pang la 1390. (1) El era fiul DomuuluI Radu
i fratele Dorunului Dan II, care amanduol at domnit inaintea luI Mircea. (2)
Domnia frateluI i predesesoruld la!, Domnul Dan II
fuse scurta i nu w a nimic de admirat. Engel qice cd acest domn ar fi aval resbel cu Sisman, principele BulgraieI.
In Moldova domnea Petra Mupt, in Polonia Vladis-

lav Jagelon ; in Ungana o femee, Maria. Valahia era

atuncl neatarnata i intinst. In anul 1390 Mircea 41
da titrurile de Mircea prin gracia luI Dumnelet VV.
al ttril RomanescI, duel al Fagaraplui i Amlaplul,
Ban al CraioveI, despot al Dobrogil i Domn al Srli- .
striet (3)
George Fiableiti in Rerum Memorabilium Ger et Sax. lib.I.
Hrisor din monastirea Coma.
Engel in der Litteretur
der Val. No. 85.
Haleocondila, lib. 2.
Ead Grecianu.
Fotino, ist. Valahiet
Enghel pag. 157. Doghiel, pag. 598. Ve0 luis6vele luI
Mum, la notele de la sfliit.

www.dacoromanica.ro

68

Aceste titurl nu erati numai nominale. Mircea domnea asupra Dobrogil gi Silistra. El castigase dreptul de
stapinire asupra Dobrogil i Silistri, negresit in resboiul
ce mill in contra luI Sisman principe al Bulgarilor de la
1387. Acest resboia fuse fericit pentru dnsul. Causa acestor resbe a fost Dobrogea i Silistra. (1) Valahia se
intindea pina la Marea Ngra. (2)
Tla Rom'a,nilor av un inceput strlucitor in secolul
de mijloc ; treerata de batbaii, ea se treli o data ; nenorocirile o famed, mai buua, o facusera se pretuiasca
mai bine maiirea, neatarnarea i fericirea sa. Nimio nu
face a itibl mai multhbertatea ca robia! fericirea ca nefericirea! Ast-fel, dupe trecerea barbarilor, Romarni
inturnara ptivnile catreviata uationall si catre libertate
Cu indoita caldura. Celo dou6 marl' colonif Romane, Mol-

dova si Valahia, despartite, nu clutati nimio ca sa apeie

libeitatile lor conta a streinilor.
Faptele Romauilor de pe acele timpuri stint privite de
noI astali intocmai ca utrnele uriesilor ; este grea a et ede di o mana de Romani ari putnt fa'ce atatea lucrurI
rete ! Acsta groutate a crede in faptele loi mail, vine
din consciinta ce avem de nimicia nstia de astall. Nu
scie cine-va de ce sa se inspainAnte maI mult, de ma-

rirea straunilor saA de caderea n6stra de astali. Str6bunii nostril aparat patria si libertatea cu arrnele in
mana. Ignorinta gi lipsa de patriotism, ail lids ye( hiul
spirit al RomanieL Viata nu mal indatorza pe indilid,
indiviclul a incetat d'a fi cetatn, societatea a incetat d'a
fi patrie. Ast-fel niel un scop mai mult datorie pentru nimeni. Credintele stinse, moraba netrebutt6ie, sacrificeie respinse ; simtimntele generse proscrise. Omul degradat
In vita. Dumne4et pus in indoiala, marirea nebunie,
Enghel.
lialcucondda.

www.dacoromanica.ro

69

lucni ,ciudat ! 6meniI ce ursita t; imete cate-o-data si

scape societatile omenesel din perire, nearatanduse inca.
Guvernele sunt tot-d'a,una o credinci6sa resfrangere a acesta): intnneree ce se chiama desordmul! arma neamu-

lul ravnita pentru arma. CeI coraptI voind O, corupa

la randul lor; ceI umilytI voind sA umilsca la rftndul lor,
ceI robitl voind sa robesca la randul lor ! gi nimenl ne-

sciind, neputftnd sail nevoind a da acestiI carme taria,

mari; ea, strelucirea el, dand'o natiuneI; totl" voind'o slabA, mica, intunecata, toti luand'o gi pastrand'o ast-fel !
Guvernele aA lovit pe guvernatI, guvernatil ail lovit guvernele; s'al lovit, s'al slabrt, s'ail micgorat, s'al intunecat uniI,prin alta gi atl fcut plIcerea stremilon
Inimile ail inceiat a se infileara la idei gener6se. Inteliginta, energia, sunt risipite in seopurl miel ; individul a fcut sa se uite natia. A mbitia cea injosita s'a nobilat. Ambitiosul de putere pentru putere are o cumma,
de patriot; tradatoriI de patrie sunt spalatI; ametla ce
proceda darft'marile societatilor, plutesce pretutindenl ;
interesele personale aa invins adeverul.
Aceste interese fac tot. O lumina ce nu este niel Ili.
niel nepte acopere tot. Lumea se retacesee in acsta murgire mal mult de cal inteun intunerec.

Se sperie de faptele marI. Datina robil a slabit

inimile gi a micgorat cugetarile. La ideia uneI patnI
libere, fetele se rogesc, ca cand ail consciinta nemeritaril. .. Luptele strabunilor sunt sterse din memorie.
Caderea gi slabiciunea a adus viclenia, arma celor slabi.
indestul cumagulirile. Ele ail ascuns ranele, gi ranele ascunse al remas nevindecat gi s'aformat gangrena. SA desvalim aceste rano! nu ne temem a spune adeverul catre
natie.

A slabit natia, gi ceia ce este mal trist este ea ea.

fusile este cansa perderil sale.
Lutul a ucis spintul.

www.dacoromanica.ro

70

Singurul templu ce se radica Inca este templulradicat

aurulut
Adam/ nepasare de binele patrid! Dispret pentra
nationalitate, nesocotinta pentru hmba eI, nesciinta pentru istoria e'l! Vrajmasil natiund stint in stnul natiunel.
Vraimasdf ca sa supue -Ora se indrepta, la romani.
Iata de dol seooll ce bantue Ora Romandor ! Fanarul
maI ales a lasat urme adand niel,
Trecutul fuse frumos pana la un timp. Dar fuse scurt.
Timpul de carlere da'inui mult. Viitorul Romanid este asigurat. Orbi eel care nu 11 fd! Omenil coral* vor trace.
Datmile cele rele se v'or stelge.
Dar inca ast-fel fiind, pentru acsta nu sa care Ore o
datorie de la geneiatia actual ?
Datorie? Viata omensca" esteo medalie cu doub' fete
pe o fata scrie: dreptuff pe eel alta edatorie. NoI ara
vNut fata cu edreptud si nu am intors'o Inca sa o privim pe ce alta fata.

StrbumI nostri ail flout lucrurI mail, cad ati avut

virtutl. Duinne4ea a fost cu ansiT, pentru ca ail

cre4ut in Dumneqca patria ; ail avut o patrie libera

pentru di el creilut 'in Dumne4et datorie; ail avut dre-

pturI; pentru ca aa crept in Dumne4ea virtute , in

Dumne4eti marire, in Dumne4eil neatarnare, ail* fost virtos, mail si liberI; aceste credintl 'I-ati unit, '1-ail intarit

si ei ast-fel uniti si intaritl ail Weal sub picirele lor pa

vrajmasil Ion.
Dar religia a cas,lut, cad preotiI s'ati degradat.
Luminele s'ail stins. in timpil de de mult Romania avea

scoli. Spiritul streinului a seat aceste luminl insusl ea

buzele rornanilor. 0 natie luminata nu se pte invinge
pentru tot-d'auna. Acest spirit de gna contra lumina-

lor a urmat regulat, si tot-d'auna o bug de Roman a

trebuit sa le stinga!
Cugetarea a nascut din invat6mnt. Cugetarea a schim-

www.dacoromanica.ro

71

batfatalumit lata pentru ce tiranri opresc a se raspAndi

lumina cunociintelor. Cugetayea a intarliat in Romania,
cad invatmntul a fost neincetat prigonit. InamiciI romanil an inteles ca viitorul d atarna de la inv'tamntul public ; art lovit acest imvAtmant insug cu nnana
Ilomanilor. De aid, acsta necunoscinta adanca a rnenilor despre drepturI idatoriI. De aicIignorinta clerulul,
i caderea religiunel. De aid lipsa scopunlor inalte i. a
mij16celor de implinire : de niel acsta nepasare trista
pentru lucrunle pubbce. De niel lipsa de dreptate, nepedepsirea viciuluI, neimplinirea legilor. Lipsa de orl-ce
respect mutual, confusia, am etla, inivalm4irea, caderea,
slabmiunea, ovairea, umilinta i tot ce face din Romani
o societate neferice.

Bevolutiile politice in reghle de sus, la o natie, sunt

ca vijeliile ce turbuta fata apelor mariI, i nu mica

feudal lor. Trebue a cobori lumina in adincunle poporuluI. Acolo este totul de schimbat. Scle in popor,
tamte de popor, neatarnate de guvern, fAcute prin initiativa poporuluI. Acolo este viitorul natiunil Romane.

SA nu ni se tica ca natia nu scie, nu We !... cad ar

fi o contralicere neintelSh a da acest Aspuns; acel ce
pe tta ilioa vorbesc in numele natiuneI i tonstitutiunel, o constitutie in depling ideie a vointfl natiunii, i apol
WI tbta actia i raspunderea la guvern, i nimio la natie

este a tAgIdui, cu datoriile, drepturile natiuniI, este a

vorbi ea liberalI i a gaud' ca branl. Luminati-f vol
prin vol 'MOO' i nu mal ateptatI lumina de la gayernele care, ele inile all nevote sa fie luminate prin lumiuele v6stre. Cand vol. vetI fi luminatl prin cunoscintT, guvernele vbstre Inca vor fi. Pana atuncl nu pretindeti de
la un om lucrurI ce o natie intrga nu p6te face !
Cugetarea, iata caracterul timpilor modernl. La Romaul se face tot Inca prin simtimnte. Pentru aceia tot

www.dacoromanica.ro

72

este incl, in copillrie. mima ce shrite flra lumina reflectiunii, este migcarea fArl directie.
CoboritI in sinul familiI. Acolo duceti lumina, morala,
virtutea. Acolo este unghiulintunecos in care nicI o revolutie nu a putut intra, nidl. o inbunatAtire nu s'a putut
face. Acolo este o revolutie de flout. Cftnd familia va fi
luminatil, societatea va fi scapata. Guvernele nu vor maI
putea fi rele.
Un guvern nu este un propnetar gi natia nu este propnetatea sa, ca s i se tftujsd, starea acestel proprietatI.
Natia este stpana, guvernul esecuta. Trebue dar a infta
a voi bine, ca si guvernele sl esecute bine. Tiranil nu se
fac de cht acolo unde totl sunt tiranI.
CA SO VA

Cine cr.n6sce istoria Romanilor de duoi secoll, ar avea

greutate s5, cr645, ca a fost un timp child acest popor, nu

numall1 apera pImntul cu armele in maul contra inamicilor , dar Inca trimitea gi ostie ajutltre in tenle
streine la aliatii lor ! gi cu t6te acestea s,a, flout ast-fel
La bltaia de la Casova, cand Lazar Samoderschi craiul &Ail' qe bIta contra luI Murat I la 1 Iunil. 1389,
Mircea tnmise luI Lazar un corp de ostire Romna.
(1) BulgarI, BosniacI, AlbanI, Polonl, UngurI Ind se
aflatt ca Srbi.I. (2)
Armatele luT Murat ajunserI pe valea CasoviI. Acstg. vale Casova in limba maghiara Bigomazerk , are

chid mil pagT de largime. Este ocolitI din tte partile

de ddlurI in p6lele ctirora sunt multime de sate. (3)
(I) Fotino. Engel G fon servim pag. 346.

Hamer. T. I.
Hamer pag. 90.

Bonfiniu Rerum Bung. de cades.

Franco-Turb, pag. 471.

www.dacoromanica.ro

73

Turcii pima consiliu de ce at a face. Unit din eapi fusera

de parere si aele emilile inaintea armatelor, ca cresting, valndule pentra antia 6r1 A se inspaiminte.
Principele Baiazed combatfi acsta idee i. fuse sprijinit
de marele vizir ce cita cu acsta ocasieun verset din Coran
ce consultase in n6ptea treenta : 0 profete, Wall pe
neeredinciosi t;i ipocriti ! O. in adevar, adesea ori o mica
armata, invinge pe o mare armata! (1) Acsta propo-

sitie mai fuse combatuta si de Beiler-bey Timurtacit

prin cuvinte gasite in esperienta resboiului, 4ic8nd ea a-

cele camile pot sa se sperie i sa aduca invalmaiala

mal eurind in armata otomana (2).
Nu se deeise nimic. Murat I temndu-se de vintul co
snfla earl de la crestini spre Turd i care putea aduce
pulberea in fata color din urma, treeu naptea in rughciuni. (3) Dar vntul statu a douali i. plia incepii.
In consiliul erestinilor se propuse sa, atac,e pe Turd in
npte. George Castriotul respunse ca nptea va partini
fuga Turcilor tii nu vor putea sa-I uciga pe toti.
Lazar eraiul SerbieT comanda centrul armatei crestine.
Nepotu-sea Buc-BrancovieT, ari pa drpta ; craiul Bosnii,

Tvareo, anpa stangd. Tung erati randuiti ast-fel : Sultauul Murat se puse in mijlocul randufui de batalie ;
principile Baiazed comanda drpta ; principile Iacub ,
stanga. La eel d'antla se dete locoteninte Ebrenos-bey
i. Curd-aga al Arabilor ; celuT de al doilea se dote Subai-Ain-bey i capul pionienlor Sariciu-Paa. Hasder,
comandante de artilerie, se puse in front en tunurile impartite printre ianiceri (4).
Lupta iucepg. Furia era turbata din amndou *tile. Dup6 cat-va timp aripa stanga a Otomanilor incep
(1) Nesn f. 85.
(V Hamer, pag. 21.
Stradedin in Biattuti. pag. 148,
Acst 1 ugiciune se afl, in Brattutti, pag 148.

Hammer. Nergsi fol 90SeadedinT-75 Solacsado. 12.

www.dacoromanica.ro

74

sit, se m6e. Baiazed alrga in ajutorul ei. Pe calea lui, el

dobori pe viajmag cu o mamma de fer, sangele Aura din
amndou'6 partile. Tot-d'o-data, se vede venind un srb,
Milo Cobilovicl, care , facndu-si cale printre Turcl,

striga ca va O. supue un secret luI Murat I. Sultanul

aude, d ordin sa-1 lase se vie la densul; descaleca. se
apropie, ingenuchie sa sarute piciorul Sultanului; dar II
radica de picire si Ii implanta cutitul in pantece. Gariii
arunca asupra ucigatorului , dar Milos abate diva din el i cauta a scapa la rnalul riuluT unde avea calul s6a. insa nebusit de vrajrna1, cade, si Turcil 11 due
la Solecsade (1). Murat are inca pute,rea a urma sa dea
ordine de batae. Milo se aduce inaintea lui Murat, acest
din urmahotarasce pedpsa sa. Dupe acsta, 'Burl (1389).

Ion Duca i altil istolieni, iata cum spun acest luau

Tu ajunul batahei, Clam' Lazar edea si bea cu boeriI
sal', din cupe numite Stevite Desrta acest pabar.
in sanetatea mea, 4ise Lazar lul Milos, cu t6te ca lum ea
te banuesce ca ne vinlI! Multumesc, fara bautura, respunse Milos, 4ioa de mane va dovedi credinta mea.
doua-41 diminta, Milo se duse pe un cal aprig in

tabara viajma6sca i ceril sal dud sa sarute pici6rele tmpiatului, ceia ce i se si acorda. Atuncl el se
pleca i apucand piciorul SultanuluT, Il resturna dupe
scaun, tragandu'linainte i implantandu'l cutitul in pintece. Apol fugi cu atata iutdrne, cat ajunse la calul
dar nu apnea sa incalece i calfi sub o mie de sageti
ale ianicerilor. Lazar date ordin comandantulul Bosnegilor, Vlaco-Bucovici de a spiijini navala Turcilor cu
dou'6-4ecI mil* de 6meni. Cea d'anti6 isbire se respinse
cu isbanda, dar dud Vlaco voia sa atace, sgomotul se
i espindi in armata ca Dragos-ProvicI, capitanul despotuluI , intrse armele impotriva crestinilor. Acest
(1) SolecsadP, f 12.

www.dacoromanica.ro

75

csgomot era miucinos. Vlaco, inspaimntat, fugi Cu bos-

cnegiI, si Lazar ca4u cu boeriI sal in mande Turcilor.

cE1 fura ucisl inaintea SultanuluI ce murea.
In saraml Sultanilor sa pastrza inca armele 10 Milog
si hervida calului set. (1) De atuncl s'a introdus la seraiti
(latina de a nu priimi un strein de cat fara arme si dus
de suptiorI. Pe cmpul bataliel de la Casova se arata trel
pietre maii, departate unele de altele, ele insemneaza
trei salturi ce facti Milos ea O, scape de gar4i1 ce ilgotia O geamie mica arata locul unde Murat muri. Corpul MI Murat se duse la Brusa.
Ast-fel fuse acsta batalie unde Romanii luara parle
ca ausiliert
BAIAZED I.

Acata ne arata unul din esemplele cele maI rail a le

schimbaril norocului. El numrti ea al patrulea isverm
al imparatii Ottomane. indata ce se nutra impkat, dup
mrtea patintelul set Murat, cel d'antltt act al seA t'use
sa nciga pe frate-sa Iacub, ce comanda la Casova o ari pa

a armateL Cherna sub stindardele sale ca pe un vasal

pe Manuel Paleologu, opri pe impratul BizantuluI de
a fortifica acsta cetate, matura din Rumelia, Bulgatia,
malurile Dunarel t6te posturile grece si latine. Un episcop il caluzi in Atica prin Termopile; o dama, spaniola,

vaduva untua din cruciatI ce perdusera imperiul latin,

impartindu'l in maI multe priucipate rivale, II oferi frumusetea si veiguratatea fileel sale. Lua Tesalia. Emirii
Cheremanil fina, despoiatI de statele lor. Pe CheremanOlu, unul din eI, il ucise. Supuse Asia mica, tntinse bit uintele sale pana la Amasia, Erzerum, Angora, se cobori
pe Eufrat, veni la Dunre, pedepsesce pe Sarbil rescu(1) Solansade f. 21,

www.dacoromanica.ro

76

Daca Baiazed gasi lise N. A. de Salvandy menbtu al academiei Francese, o bariera in gemul lui Ste-

fan al Moldavia,sai mai bum in curagiul mumi

Stefan, ce a sciut sa int6rea la lupta pe Moldovenii
inv?nsi i fugtql (1) se pleca , dar ca set revie in urma

puternic

Et dette o flota Otomanilor ; aseza justitia, disciplina,

invinse pe aliatil cLestini la Nicopoli. Tumcrlan Il sfidk
Tamerlan sail q2imur-bey, se inaltase peruinelestatelor

lui Gingiscan, fondase o nod, mauarxie ttai ciria se

supunea Industauul, Caucazul, Persia si alte vii. Acesta
ii serse; Ce al facia tu, ca sa ti se erte trufia si obrasnicia? Ai invins po crestini? Dar nu scil tu ca Apostolul lul Dumneleri bine-cuventa sabia ta? Acum gandescete, caiescete! intrce tunetal fsbunaril mele. Tu
esci furnica, elefantul te va sdrobi sub anal din picikele
sale.
Baiazed fspunse

cA.rmele tele sant nenum'rate ; dar

ce potil sa fie sagetile Tatarilor tei in fata iatagenelor

ianicerilor mei? Vold sprijini principii ce s'ati refugiat
la tronul med, vino de if ja din cortul meti si daca voiti
fugi inaintea armelor tele, guild femeile mele de trei
ori sa fuga din patul med ; dar daca tu nu al curagitisl
ni6 astepti in campul btliel, atunci tu st al parte sa
vezi femeile tele de trei ori vestejite sub saratarile streinulul.
Tarnerlan trecu Eafratul, coprinse Anatolia, lua Sivas,

lua Siria, Wu pe Mameluci, intra in Egipt, se intbrse

In Asia mica. Baiazed avea 200,000 de ostasi.
pe Tamellan la Angora (28 LIU 1402).
Steoa lui Tamerlai triumf, Soliman, fiulini Baiazed
fug) cu o parte de ostire, i nu se opri de cat in Europa.
(I) Aid se amilgesce numaI autolul gel pe timpul lui Baiazed
nu se intmplase inc sceng de la cetatea Neamtulu. antorul.

www.dacoromanica.ro

77

Baiazed cade rob, e pus in colivie, purtatprin Imperiul

s'a de concherantul. Se lice ca femeile luI Baiazed, seryid la masa luI Tamerlan, despoiate, intro care ar fi
fast i Sultana legitima Despina, princesa de Serbia. Barazed murl dupe noa, lunl de intristare la Acer in Pisidia -(9 IVIartifi 1403.Ast-fel fuse sr6rttul acestui adz
tiran pecare Mircea avu fericirea s respingapeste Dunare
UNDEMIRCEA. VINE PE SCENA

Dupe ' Willa de la Casova toti pliucipil vecinl se ingrijita; totI trimisesera un mic ajutor lui Lazar i se
team a de mania invingatorilor.
Mit cea eta un om prev6por. El presirati mania nonId Sultan Baiazed asupra lui ; piesimtl asemenea dorinta Sultanului de a supune Romania, tiebuia a se pune
sub suzeranitatea bit Barazed sat a'ssi eauta aliati intre
principii crestini. Cea the ut ma ideie if surise mai mult.

In acele timpuri regele Poloniei Vladislav Jagelon si

fenama sa Edviga, era,a geloi de Maria, regmaUngariei,

acsta geloste grabt i inlesni ocasia imei abante intre

Mircea i regele Polonid. Mircea trirnise dol soli la
Radom, pe Manea si Heriqcht (1). Petru Muat Domnul
Moldaviel voi s intre asemenea in acsta alianta, i trimise pe Dugoi (2)
Acesti duol domni Romani nchear cu Vladislav JageIon un tractat de alianta ofensiva i defensiva inpotriva
Ungut ilor i ori ce alt inamic (in 10 Decembrie 1389).

Prin acest tractat, fie care din eel treiprincipi era dator
sa ajute pe ceI alti dol cu t6ta puterea sa inpotriva UnEngel, 157.

bid, pag. 110

www.dacoromanica.ro

78

gurilor sail inpotriva anal strein, Cu

ostire IT va

plAcea. (1)

ReproduserAm in nota de fatl acest act numaT spre a

arata ridiculele pretenii ale cronicarilor streini c principatele ati fost vasale UngarieT i Polouie. Aceste
tad nu erati de supunere, ci de aliant1 putere cu putere.

in anul 1390, Stefan II ulna lai Petra Mupt in Moldova, domnind dol anI.Mircea in anul acesta, reinoi tra ctatul s'q de aliantl, cu Vladislav, trimise soliT sl Roman.
Herischi i Cabdes Sadchi la 15 Noembre in Sucva

se intalnscl en solii luI Vladislav Gervesius de Daloviet i Benz de Zabocriu, ce se stipularl o amicie d'a(1) /sTol Magnus si Roman Herischi, comitiI luminatuluI Dom-

nule Mircea Vv. Romnii etc Asemenea Dage marelalul mrl.

tale DomnulaI Petre Musat al MolclavieI, trimii soil, cuneoscem
prin rndul acestora t mtturisim tutulor c fine nol trimisI la
prea laminate Vlaclislav, regale PolonieI etc. am face rindurele
cu acel luminat Domn Vladislav, in numele mal sus-numitnle
Donin Mum. Domnul nostril, a c'grai putere o avem pus in nol,
fiteend leg'turi de anime neschimbat de antbe prttle, pururea
nemiscat si pe Domnul Vladislav regele PolonieI, mal sus iisul
Domn Mircea ea tt puterea sa, &and i le va cere ajutor, va tre.
but si va fi datar in tot tnnpul a'l ajuta inpotriva regatule Ungar si inpotriva putereI tutulor supusilor luI ; ia inpotriva
aitor neamail al n amituld Domn Vladislav name clap plcerea
sa II va ajata, cum se came until antic, asemenea Domnul
chnd va doii Doi-anal Mircea, va trebui si va fi dator a'l
ajnta ca tea, puterea sa inpotriva iegelul Ungariel i inpotriva
tutulor supusilor, , iar in potriva altor neamici al Domnulut
cea, 11 va ajuta numal dupe pl'.cerea sa, mantic Peste acsta promitem ctl daca despre acstil. aliant, si ne schimbat amicie, la
mijlocul presimiI virt6re, sad danduse vr'o impedicare
la opt 4ile dupe acsta, pentiu int'rirea celor maI sus dise, me
sus numitul Domn Mircea va trimite cartea sasigilat. ce sigillul

sed cel mal mare in Moldova prin sohl seI, cria va trimIte asemenea arti sub trtru si sigilui seil la namital loe prin soliI seI.
Dator va fi si Domnul Vladislav regele, prin mrtinie intntelor
Cu sigihul nostru cIrtilor acestora.
Dat in Radom, Vineii in anul 1839. (Vep actul intlitor al
Mirci la notele de la sfrsit)

www.dacoromanica.ro

79

pururea Intro cele dou' nap ; dar and regale PolonieI

ar voi sa bata pe ague, va fi dator so fad ca scimta

i consimtirea luI Mircea ; cand Mimea ar voi sa faca
acea cu regale Ungaril, trebue sa intelga in acsta i
pe regale Polonfl, i c acesta trebuia sa observe i sa

primsca tractatul, ast-fel c fin-care din ei sa se u'Ana nu cel d'al douilea ca sa faca causa comuna contra
celui de al douilea ce nu s'ar tine de vorba. (1) Un an mat

tirlia, 1391 WU 6, Mircea refuel tractatulga cel darttl Cu Vladislav. (2)

Cati va cronicarl streini intre care Turotte,pretind ca
Sigismund In anul 1392 ar fi batut pe Mircea 1 I-ar fi
luat Nicopoli. Bonfinte s'a luat dup6 Turoti i dupe ei
cel alp cronicarI streinl, gall de Spondan. Mal muly cu
actata espeditie imaginar a luI Sigismund nascocira o
legendkce are raport ca Stgismund, o Romana, un corb .
un inel, i Huniade. Acest resbotil precurn si acsta anecdota nu sunt adevilrate. Sigismund inconjutase Nicopoli
In anul 1393. Baiazed avnd scire despre acsta veni spre
Nicopoli, bate pe ungurI i mal 11 sdrobesce (3) scapand
cu fuga regale i cati-va nobill. Leon Claviu i analflui

Benen and, intaresc acsta allogand ca acstaperdere

a unguiilur s'a facut nptea. Tutotie i Bonfinit 4ic ca.
Sigismund a invins atat pe Mirona cat i pe Baiazed i
a luat Nicopoli. Decl daca ail batat pe RomanI i pe
turd tot intr'un timp, cum dupe Spondan, Leon Claviu
i alti spun ca ungura aa fost sclrobit7. Mara de acsta
In anal 1393, Ion Juvenel Ursin arhiepiseopul Romanilor, ce vietma pe atund, sale ca regele Sigismund al
Ungariei a insciintat pe Carol regale FrancieI despre
biruinta ce at avut turcil asupra luI, descrindu-11 mo.
dul i forma batalieT i rugandu-1 sa-I trimita ajutor.
Yell actal acebta la notele de la sffirgit.
Doglnel.
Spondan.

www.dacoromanica.ro

80

Baized in acest an 1390 incep a rupe ply din Bulgaria in 1392 Mircea pelt:1u Vidinul i Sitovul ce le lu-

ase de la Simian. Baiazed se piepara sa ttca Dunarea

Iii Romania sa supue pe Mum. Se vede ca Mircea nu
intemeia pies vault pe alianta facuta cu Vladislav regele PolorneT, cad' Mircea hotaii sa faca pace cu Baiazed care ii batuse ostaile de garnisona dincolo de Dunare, luindu-i cetatile ce stapinea acolo. (1) Atunci Miren se invoi ca Balazed a se recun6sce vasalul s, cu
condithine ca Romauia sa se guverne dupe legue sale,
ca Donmul s Baba* dreptul de a face l'esboia i pace i a-

cele de viata i de mite pentru supusii sel. Domnul sa

fie ales de Ora; Roma-mice se vor face Turd, i apoi vor
trece din locurl supuse Turcilor in Romfinia i aid din
noa se vor face crestini, nu vor putea fi nicI reclama,
nici atacati ; Ronnarni ce vor merge in Tincia nu vor
plati harakiri, i me! o alta capitatie; Domnul va plati
la tesautul imp'ratesc tra mfi lei rosil pe an sati
sute lei de argint turcescI, i acsta pentru ca se facea
lui Mircea care a fi inserts intie supu0S1 Sultanuli !
Acest act era priincios Romanilor , dar ilu eia
Min un act de supunere. Avautagele unor ast-fel de acte
se schimba a doua-4i ce se fac.
Acest *act de inchina' e dupe unii on6ra intelepciunea lul IVIircea , dupe nol vestejesce numele sn. A inchlina o Ora, eel din urma orn pte sa o faca ; a se .supune este misia celor slabi. Mircea p6te inlatura cu acsta
fsboiul ea Baiazed , dar a hilatura este a amana, nu
este a opri pentru tot-d'a-uua. Mal taDliti acel rasboiti
veni, Mircea fuse fericit cu armele in mana. Aetul de
supunere rhiase o pata pe vista sa. Un domn,oli-cine va
fi, are dreptul de a ucide chiar Lin popor In lupte pentiu
urnili, inchinfinmantuilea luT , insa nu are dreptul
(1) Engel, pag 258.

www.dacoromanica.ro

81

du-1 la altul. Acsta este trdare. Pentru aceia DobaniI

ce mor luptand, sunt marl, i poprele ce se ucig in

luptele de neatarnare , in loe sa-iblesteme , il incununa
ca allure. Acest act de inchinare al luI Mircea vesteji

marirea numelui sat, de i. nu fuse indeplinit. Papa

atuncI RornamI flausera, cu Polonil i UnguriI taactate,

recunosand un fel de suprematie acestor dout natil,

pe cat va tine resbelul ce avti cu Ducal; niel o data nu
le platise tribut. Mircea pronaise ttibut Turcilorl Romania dar perd neatlinarea sa!
SA nu ni se respunl ea iVlircea fac prin acest act
un act de intelepciune. Am 4is mg sus ca un resboit,

se amina dar nu se opresce. Istoria Mired ne-a dat

dreptate. DomniI ce fac slabiciunI, i le scusa puind inainte, ca, de a,r face alt-fel, ar compromite interesele p-

ail, nu sunt sincert Cand nn Domn face un act de slabiciune, atuncI gandesce la ansul,tine preamult sa nu
pr45, tronul set.
Catre acsta actul cu Baiazed este o dovad cum ca

Romania nu a fost vasala Ungariei. Nu intelegere dar

pretentia liff Engel cand dice ca Mircea a fost vasalul
coi6neI Unguresci. Nimie nu 'Ate sa darame mai bine

acsta itacita piffle a lul Engel dup6 care s'a luat

multi istorienI stieuat in urma i chiar i francezi, de
cat hrisovul lid Mircea, insemnat de Veguer i prin eme

data lamurit in conti a 4iselor luI Enghel (1). Acest

hrisov ne arata, o alianta a lui Mircea cu Sigismuud in
1395, ce vestesce un resboit rnare in contialil Barazed.
Mircea se indatorza a merge in pers6na contt a Turcilor
de va merge i. Sigismund. De va tiimite numai un general, Mircea va trimite asemenea un general ; cat Sigismund va sta la rgsboit, va sta i Mircea, care se indatorza a ocupa cu &tea sa cetattle biruite. Mad Si(1) Ve41 acest hrisov la notele de la sfiqit.
6

www.dacoromanica.ro

82

mund ar vol sa mrga in Bulgaria. Mircea trebue sa-I

gassca provisil pe beta.
Acsta lgatura nu era facuta dela un vasal la suzeran, ci de la un Domn suveran ce se unesce cu altul. Un
vasal nu cla provisii pe bani.
Aesta dim*, precese vestita batAlie dela Nicopoli
intie Turd i. principil cretinI.
.
Cronicaril ungurI vorbesc de o alta espeditie a lui Sigismund in Bulgaria. Engel 4ice ca Sigismund a trecut
Duniirea, a ars Nicopoli cel ruic i I-a stricat zidurile cat
l'a luat de la garnisona otomana, apol s'a intors in Ungana, chemat de m6rt ea Mariei, soril sale.

Mircea in anul 1393 se intitula Inca Domn al Silistriel, ceia ce dovedesce ea Baiazed II lasase stapinirea
acestei cetatI. Dar in 1394, Baiazed Sultanul lug, Sib.stra. (1) Ac6sta fapta factl pe Mircea sa mpg cu Baiazed
1 sa faca cu Sigismund alianta despre care se vorbesce
in brisovul citat mai sus. inaintea acestei aliante Sigismund, ceruse, priu solul s'g Nicolau de Canicia, ajutor
regelnI FrancieI impotriva Turcilor.
Hammer asemenea cade in ftacirea cronicarilor Ungurl, ilicnd de Sigismund ca acesta fad' o nol liga eu
Mireea, vasal al Ungaria care de duoi a2z`i platcse un

tvbut Porpi.

Dar Hammer nu esplica cum Mireea fusese vasal al

Ungariei. Vasali platesc tribut, i Mireea nu a platit tribut Ungariei nici odata. Sigismund se indatora sa cumpere provisii ca bani in Romauia; tte actele cu acest
rigat sunt nisce simple tractate de aliantg.
La inconjurarea Nicopolii eel' micI de Sigismund ,
Hamm& 'lice ca ere' i cavalerl fraucesi (1395) sub ordimle Comitelui d'Eu.. (2) Acest ajutor neajungand, in
Enghel, pag. t5.

Madame I. Loussan, Ill pag 5

www.dacoromanica.ro

83

lanul 1396 veni o armata de o mie de cavaleff francesi,

,cu o mie de scutierI i se miT mercenarl.
BATILIA DE LA. NICOPOLi

In capul armateT cal alerilor francesT, trimiI In ajutorul regel ul Ungariei Sigtsmund de catre iegele Fiancie,
impotnva Turcilor, ale caror biruintl neodihnt Europa,
se afla Comitele deNevers, vitzul MI al Duff de Bour-

gogne, dotun al Flandrei i unchirt al luT Charles IV.

(lis Bourbon, connte de la Mache , Henri i Filip de Bar,
cate trel verl aI regeluT; Fihp d'Artois; Comitele d'Eu,
principe de sange conetabil ; Jean de Vienne, amiral ;
marealul Boncicault, care, la int6rc,erea sa din Orient,
prin Ungaria, inbarbatase curagiul
Sigismund
Impotnva Turcilor (1); Sir de Coney
; Guy de la Trerecrbelul
mouille siMoril de Boye, Saint Paul , Monturel
Samm. Pe langa acestI nobili Francesi se luasera din
Germania, Fredenc comite de Hohenzollern Iii capul Ca-

valenlor teutoni i marele Master Filibert de Naillac,

ce veni de la Rod in tabara lui Sigismund cu maI
cavaleri din ordinul de St Jean. (2) Venira Inca inaI
multi cavalerI BavarezT, comandatI de principele elector

palatin comitele de Montleilard, castelan de Nouremberg, (3) ostirT Stiiiene sub ordinile luI FIerman II Comae de Cillii ostirI RomanescI comandate de Mircea (4)

La Viena se tinu un congres (1396) de uncle se trimise 70 de vase m fi ce coboripa pe Dunare incarcate
cu fin, vin, etc. Armata Ungursca trecu prin Serbia
i lasa urme de pra4I i despuerI (5).
Historic de Boueicault. Paris 1620.
Vertot, Instotre din cheveliers hospitaliers de St Jean, t. LT,

pag 6.
Schilternberger. Munk 1813.
Engel, Hamel 103,
Ibid. hist du Bulgares 968.

www.dacoromanica.ro

84

Armata Francesa traca prin Transilvania i Romnia,.

igismun.d coborl pe la portileS de fer, ocupdnd Orova i
cu doud sute, cea d'a doua Cu treI
Vidinul, cea
sute 6menI (1). Vulinul se precia lesne. Orova resista treI
4ile, apoI garmso n a otomana se retrase gomta de RomnI

din intru. Baco se inconjura, garnisona se preda i fase trecuta sub sabie. Armata aliata se urca la se-4eci
6meni. Se adun a tta la Nicopoli. Aliatil ase@ara cetatea
dupe uscat i dup'e apa. O batura se 411e. Togan-bey se

apara cu barbatie,sigur ca Baiazed are sa vie in curnd

acolo. tu adev6r, Baiazed lasa asediul din Constantinopoli i
eit inainte. Pe cdnd abata batki
Baiazed era aprpe de (Mina*. Aliatil i mal ales francesa

sigui:de birumta, se dad la tot felul de petreceri desfriate, la N'untad de vin i la voluptate cu msce curtesane
ce le aduseta cu dnii, vorbd de Baiazed cu cel mal*
mare dispret. Nu crepra pe curiera ce le aduced scire
ca aa mata turca se afilia o leghe de acolo. Marealul
Boucicault ameninta pe mesageril de a le taia urechile
cacI respandisera acsta scire mincin6se (2), cavaleril in
nebuma lor strigad, ca daca coral ar cadea, el l'ar sprijini cu lancile lor (3). Baiazed din parte-I 4isese : plecand in callad void da graunte calulul me d pe pristolul
santului Petru din Roma (4).
indata ce coi d'nteid ..krabI se vqura pe valea Nicopolil, comitele de Nevers cera local de on6re la col
ti atac pentru cavaleria fiancesa. Sigismund insarciasen pe Mircea cu Romana sa, incpa r6sboiul i sa se
lupte ea Agaza turcI, chi* Romna cunoscd mal' bine
datinele Turcilor. ApoI sa vie francesa i Unguril
Hamer 103. Schiltbergei.
Vertout p. g.
Bonfirnin p. 377.
Dua ist: do Venia; p, 103.

www.dacoromanica.ro

85

potriva ianicerilor i spahilor, armata tare si disciplinata.

Sir de Coney i amiralul Jean de Vienne, fused In consilig de parerea lul Sigismund ; dar conetabilul si mareranitI in mandria lor, cad Sigimund consultase pe
amiral si pe Sir de Coney Manta de a cere prerea lor,
lmbratisarg cu tarie pareyea lor contraria si strigara ca
postul de on6re vine de drept francesflor In batalie. EI
nu intelegg ca a se bate ceI d'ant6iti in contra uneI armate de adunaturg, nu era acesta lucru cel mai greti. La
aceste vorbe tte junimea fiancee], fspunse prin aclaacsta, esaltare se schimba in furie bYmbara,

In tabarg acolo uciserg prinsi turd, predatl de voia lor

pe parolg (1).
Asfel Conetabilul Impart arm ata francesa in avangarda sub ordinele comitelul de Nevers si de Coney. O me
de pasI duph francesI venea armata Ungursca. Unguril
sub Stefan Lesnovid, format' aripa drpta, i Romanil
aripa stanga, centrul era comandat de palatmul Gaya,
format de ostirile sale si de acelea ale luI Hermann de
Cilli sialy germanI; Sigismund Inca era aid (2). Valea
Nicopoli pe care era sa fie batalia, era de patru leghe de
lunga si una de larga. Armata cresting avea
Dungrea, i flotile in dosul el. (3)
Armata Otomana se urca la 200,000 de 6menI. (4)
Lupta incep la 28 Septembrig 1396(5), Hammer .ice
la 22 Septebriu. Mircea ce flluse aceste nebune pretentiI, pref64d perderea armatel chrestine. El gandi atunci
la tra luI. Pe de alta parte scia cui despotul SerbieI era
cu 'Baiazed contra chrestinilor Taima aluI era ramtg d
pretentiile Ungurilor asupra Romaniet Daca chrestini
Vertot
Engel Geschichete des Ungarischen Belch& t . 2 p 196,
Cogilnicnu, Engel , p. 200.
Engel, 198.
Madame de Loussan.

www.dacoromanica.ro

86

ar fi invins, tra lui nu avea maI mult sa catige de cat

de la Turcii invingatod. Pe de alta parte el inceicase
umilinti in tabara chretina; mandria lui el a ranita. Ideia
de a parasi pe aceti chretinI (lag la desfranad i trufaI de dinii, lit luci in cap. Ast-fel se tinuin reserva.
Francdsii atacm A cei d'antltpe Arabi ce formati avangarda turca. Cavaleril francesi fused sublimi; era o vijelie impotriva calia nimio nu p6te resista. EI fsturnaaa
avangarda turca i 'mug o mare parte de ianiceri. rece

mil de ianiced zaca pe campul de Mae. Restul lor se

adaposti langa spahil. Cavalerm francesa se repe4i asupra

cavaleriel otomane. Cinci mg de calari turd calnra.

Sir de Coney i amiralul ce avri o lunga spertinta de
lucrurile fsbomlul, povatuira atunci de a odihni grmata
francesa, a pune randuiala in scadr6ne i a astepta pedestrimea ungureasca. De se facea acestea, batalia ar fi fost
catigata. Dar In turbarea invingatorilor, i vpncl pe
spalni fugmd dinaintea lor, francestI alergai a 1 se urcara
pe un deal uncle sperah sa uciga restul armatei otomane.
Vedere ne ateptata, sperante perdute!iluisii nebunesci!

Eivluil cu spaIma elitul armatei otomane, presentandu-le o padure do patru-4eci de roil land. 0 grozava,
infricoare II apuca pe toti: se descuragiara. Cavalezia
otomana le taia drumul de ietragere.
Amnalul Jean de Vienne fact' o micare inapoi dud,
credincios Orel, strigl la teI doispre-4ece cavaban ce
il inconjurail : sa nu no scapam inata cu perderea gloriei
n6stre ! Aid trebuie sa ne aparam i sa. mnrim pe campul onriT.(1) La aceste vorbe el navalira asupra lancilor
inamicilor i perira ca adevaratI cavaled francesT. Nebunia ion fuse asta data ultata printr'un eroism de naartirl.
Duca i don-leci i patru de sod' ai sei cd4ura prnar
Printre dinpi era principele Herni de Bar, Coney i Tre(I) Vertot.

www.dacoromanica.ro

87
muille. in urma lor era armata ungarg in rind de biltaia.
Acstg armatg, flind perderea cavalerilor francesl, lul
fuga. Stefan LesnovicI i Mircea, a mndoI nemulturnitY de
Sigismund, se retraserg repede, unul cu ungurii, cel aft cu

Rom'Anil, numaI central otiri credinci6se regeluI, co-

mandatI de Gara ; Stirieml sub Hermann de Cilli,

Bavarezil kub electorul Palatin, coperirg, pe fugoail fi ancesI, i in nunigr de douhspre-eqe mil de 6menl, merserg,
contra turcilor. IeniceriI erah batutT, spalni ovaiail. Dar
de odath aphril despotul Srbiei cu 5000 de srbIce coinmta langOBaiazed, 1 befall bOtaia, invincrand cu desg-

varire pe cre0inI. (1) Ostmil ce ulnian bniera lui Sigismund fuserg tgiatI in bucatl. Cavalenl StirianI i BavarezlapOraig bandera. Hermann de Cilli i burgravul de
Nuremberg ocolirg pereg e, Il muse' I din bOtAlie i II puserOpe o luntre in care se ling cu arhiepiscopul de Gran
i frate-seh Stefan de Hania; Herman de CM( i Nicolae
de Gala 11 urmara pe altg, luntre. El ajunserg, cu marele maestru de cavalerl de St. Jean, flota unit a cruciatilor venetianT i rodicenI ce muiase la gura DunOriI.
Acstg, flotl ii duse in Dalmatia, prin Constantinopoli
Rod.

Dupg bOtahe Baiazed tAbOrt langg Nicopoli. TurciI

peiduserg asemenea multime de raenI. Cnd Banized
visita dimpul de bane 0. vli peste Ose-leci de mil de
mortI din al seI, yang, lacriml de durere i jurl sO gs-

bune in shngele giaurilor pe acestl mortI. Asfel dete

ordin a aduce inamtea sa pe totIprintiI cre0inT. pece mil
de crestinI se aduserg legatI ; printre din0I se afla scutierul bavarez Schiltberger, care este citat in notele n6-

stre ; acesta era incg, tingr de 15 anT, el scApl de IAdere, dar a remas trel 4eci i patru de anI rob. (2)
Engel Hist s. Henglie I 2 p. 202.
Hammer, 105.

www.dacoromanica.ro

88

Pe toy acestia Sultanul hotari a'f acide. Cherna pe

comitele de Nevers ca sa fie martor la ucidere.
Acesta cer viata luI si a cator va de aI set I se acorda
viata lui st a 24 cavalert Se dete ordmul de ucidere ; uci-

derea incep. Privelisce durersa si cruda! a marl ca

sange rece, acsta nu este in ursita omulul. A murI de
bad, si in resboil, in aprindere si manie, acesta este
ce trebuie sa fie; dar a mutt, sari a acide. cu sange rece,
este grozav! natura compattmesce. Assasinatul este mal
putin in comparatie cu acsta m6rte. Cand ven1 randul

luI Schiltberger, fial lui Bataled gise tata-sea cat eta

de june acel rob, ca'cl se luase mesura a nu ucide pe nimen'l mai tinar de dou-,ded de ant Baiazed dete ordin
sa-1 crate. Cind domnIBavarezi se uciseta sub ochif luI,
intro acesti cinci, unul fuse Greif, cale murind, striga :
cAdto. Variam saugele nostru pentru credinta crestma,
si. chiar asta-4I vom fi fii cerulul. De la resaritul srelul
0nil la patru Ore sera tint). uoiderea, lice Schiltberger
In pag. 2. P. 13.

La patru ore turcil cei marI, patrunsI de durere se

aruncara la picierele Sultamilui si id rugara sa dea ordm
a fnceta acsta macelaria. Sultanul gratie pe cei remas1
si if dete celorti ce il prinsese sa-iaiba robi, oprind pentru dinsul a cincea parte, fntre care &IA si Schiltberger.
Duca de Bourgogne ca eel 24 cavaleri si ca Schiltberger

fusera inchisI in turnul de la Galtpoli, pe Dardanele.

Atund trecea pe acolo regele Ungaril Stgismund, ca sa
se duca la Rod. Turcif nu avea vase marl ca sa p6ta a'l
opri. Dar scasera pe robi, II pusera pe mal, si strigara
cu ironie sa vie regele sa-I rescumnere.

Francia rescumpera pe robi cu 200,000 de galbeni

si se liberarl la Bt usa unde fusesera pazig cu mare severitate. Amiralul murise in batalie ; conetabilul st Concy
murisera la Brusa in fnchisare. Maresalul Boucicault si
Guy de la*Tremoutile fusera in numerul celor ce traira:

www.dacoromanica.ro

89

Baiazed dete voe de a pleca comiteluI de Nevres, qick-

du-1 : te desleg de juramhtul tti d'a nu te mal bate

niel data cu mine, daca ad om cinstit, te rog, sa vii
sa me combatl cat maI curind. Cea /Dal mare placere ce

poti sa-mi facl este a'ml da un nog prilegia s castig

gloria.
JARA MIRCEA

SI ne inturnam la eroul nostru.

Mircea facuse doua fapte nedemne: inchinarea pill la
Baiazed gi tradarea chrestinilortl cu care Se aliase mal
antnt Niel data istoria nu II va erta aceste dou'
Slabicinnea natiuneI Romano, facuse pe domnil
diplomatil : 0 cale rea, duce la r6ti ; o fapta rea are urmri relle. inchinarea la turd, aduse ca o urmare a sa,

aliauta cu iegele Ungand, gi acsta aliant, iar ca o

urmare a sa, aduse recunbscerea sa de vasal al luI Baia-

zed. Mircea fug din tabara chrestinilor gi se duse la

Baiazed sa reinoiasca legatmile de vasalitate pe care le
despretuise de duo! ant Daca Baiazed invingator, prim
acsta propunere, dovedesee ca fuse generos. incntat de
isbinda, insciintat ca Mircea fugise din tabara in timpul
luptel, Baiazed primi propunerea luI Mircea fara niel o
obseivare. Mal tappil se di, atuncI ceni lul Mircea un
tribut de 4ece mii galbenI in loe de trel sute leI gi vine!
sute de copiI pe an, care erail ursiti a se turci i a se face ianicerI.
MIRCEA SE RIDICA. LA INILTINIEA POSITIUNIf SALE.

Pan/ atuncl Mircea fuse ca tot' DomniI ce s'ati stins

In sinul uitaril. A'I pasta tronul i benefimile sale, cu
rl ce pret. Politicao mica egoisit, nuseralmIa, ce nu numal nu asicura tronul Domnilor, injosindu'l; dar Inca

www.dacoromanica.ro

90

face s/-'1 pomp mai repede, 1 tot d'odat5, cu tronul,

cu inima teril, sa pia* mArirea ce i se envine.
Mircea se inturn/ din calea ce luase. Este inca un mare
merit a recun6sce calea cea rea i fuel maY mare, a se
inturna dupe dinsa, intfacsta, de ar fi vre un scrupul,
este numai pentru sufletele cele mid. Mircea deven mare
in fata cu evenimentele ce se preparafi. Sufletul vechilor
Dad i Romani trec in sufletul s'fi i pe t6tl tra Romlnilor.
Daca datinele trii, cresterea, contribuia a forma pe
Domnitorii cei marl', natura ea insui contribue cu o mare
parte. Cnd t6te acestea se unesc, nasc acei oameni

no, ursita le a pregltit la nascere o pagina stralucitg.

In istoria pop6relor. Mircea era din stofa domnitorilor
celor mail El avea momente de somn , dar acest somn
%en ca desteptarea, sl fie mai energicl. Trecutul
numrg maI multi domnitorT, suflete de eht, nume ursite
sl se impletsd cu glorie pe fruntea vcurilor. Dar atunci
i natia era la inAltimea acelor domnitorl ral Y. Daca domnil fac poprele, poprele Inc fac pe Domni. Domni
ale1 mai vOrtos sunt tot-d'aum espresia natinnl. Epoca
In care domni 1VIIrcea era epoca de vitejie, de glorie. Ron:15.'11H nu avn Inc nimio

thjscl. Dorinta de ase

urca pe tron, nu-T Meuse incl 0, conspire cu streiniI im

potriva patriel lor. PlmAntul pArintilor lor era un mare
ce sorbea hordele care 11 cake]. El nu se injosiserl Inca
pang sl primscI legile lor de le streini.
Moliciunea nu intrase in locaulti lor.
Pentru aceia 1Mircea era mare.
Un Doinn ce nu ar fi putut sa se afle la inlItimea cugetkilor natiunii nu ar fi putut sI domnscI o 41. Tronul avea datorii aspre. Ziel ce il primea, IT devota de
mai n'ainte viata sa. Onrea, i marirea il cola. Pentru aceia tronul era respectat. Unele guverne se plng,
el nu Bunt respectate indestul. De unde vine acsta ?

www.dacoromanica.ro

91

Este cu guvernele aceea ce este i Cu individul. Un om

ce se inconjura de onre, este onorat. Guvernele ce nu
mai sunt respectate sunt acelea ce nu se maI sprijitia pe
on6re. Nu este indestul ca un guvern sa se faca sa fie
temut, trebue sa se fac sa fie 0 iubit.

arid Mficea se hotari a apra drepturile patrieI cu

armele in mana, t6ta natia II gspunse. PutiniI adversafi
ce atuse perira n intunerec. RonianiI nu mai vedt1 in
Domuitor pe Mircea. Mil cea era mantuirea natiunii. Statele chretine tremurai pentru Romani la scireaca Baiazed

merge cu t6te puterile sale sa, invinga pe Romani. Dar

itomnil erail linisciy. El erati sicuri ca trufia tiranuld
se va sparge pe peptul unui popor ce scie sa na6ra pentru mantuirea patriet A pa'rarea lor era actul cel maI natural : Romana aveail consciinta datorieI. Daca aceste suflete

mar*, dupe rarte, ar fi putut s va4a printre secoli in

viitor fie care generatie capnd in moliciune i iiepasare,

ele ar fi tresarit de durero i de rqine peutru urmatoil lor

Timpa din urma fusera amari! Paginele istoril acestor timpi nn trebuie sa esiste !Veni un timp and ecsta
natie Romana, mare, neatarnata, ie, vitza, nu maI
rap s fie umilita. Lantul, insulta, umilinta se facura o
dating pentra dinsa. Ea incepft sa le iub.sca! In acele

tirapuil Dumnepul pop6relor o stersese negre0t din

cartea celor ce ail dreptul sa traiasca.
Dar sa nu mai amintim timpii de cadere i de rqine!
Sa ne inturnam la timpii ceI batrini!
ISIIRCE1 REORGANIS AMA.TA ROMANA
irCIIIATA SUB IIIRCEA

El ae41 pentru antia dra, o armata regulat. Dupe

acsta organiza pe Dorobanti in nunfr de 4ece mil pedestri, calan l

tunarl. Ropiri,.comandaide rnarele

www.dacoromanica.ro

92

paharnic, in num'r de cincI miT. Seimena, sall streiniT

pedestri dou mil. LefegiI pedestriI 1500. Sdrliceii, scutelniceii, formand dou' stegurT de calarl, cate cinci sute.
Veinhtora calan l pedestri sub comanda Apl. Cazacti
calan l 12i pedestri dou6 mil cm un comandante al lor. Lip-

cana calad O alti o mie calad sub ordinul marelnl postelnic. Arintipa, qi tunara cate cind sute, comandatl
de marele Arma. Vatdra cincI sute, sub unvataf niare.
Copa din casti sub un vataf al lor, formal guarda domasea din intru. El purtal stOgul Domnultd pe care se
vedea pe o parte santul Constantin o. Elen a ca crucea,
pe cea alta acvila ca crucea in gura.
Acsta armata se urca la trel-Ilecl mil 6menT. Mara
de acestia mal' eral gibtele, opt-spre-4ece capitanI in
opt-pre-ljece judete, fie care capitanie se urca la o mie
de 6menT. Acesta era scutitl de orT ce darI. ET erbese

numal in timp de fe'sboiti. Arara de acestia eral Playa sati gramceril, una corva f6rte mare ; slujitonT; pa
urma boeriT avti 6meniI ion armatT dupe movile lor
cu care mergl la rsboiii.
ROVINA

Mircea refug de a piad un astfel de tribut.

Atuncl prin pristavi trimi1 in adins in t6ta tra li
tenle vecine, se proclama ca tra romansca i. chrestinatatea eral in pericol de catre Turcl. Acsta vorba avea un r3unet adanc intre chrestinT. Din t6te partile teril se adunara cetele ce primisera o noa reorganisare. O

mata maricica se aduaaa la un loe sub comanda lui

Mircea. Acolo venira O, se unsca boieriT cu erbiI lor
armati i mercenaril streint Baiazed in persona trecu

Dunarea (1398) Maga Silistra, baba in tra i talara

la Rovina in Ialomita. De aicT cete de turd se revarsal
In satele vecine sa prade. In acele timpurl Romanil nu

www.dacoromanica.ro

93

perdusera datinele Dacilor de a face rgsboiulii contra

streinilora, idicand i ducnd la muntilocuitora, vitele,
provisiile tii ardnda holdele In /Irma lor. Mixon facuse
astfel i turcii nu putura nimio sa prade.
Nu numal atata, dar inca se afiara in maie lipsa, de
provisii. stir'le Romane asteptaii pe Baiazed in stuf6sele pa.duri ce invecinal hiciele camplI de la Dunare. Turcil ce cutezati a trece acel lucia sati stepuri, nu se mai
inturnall sal se inturnaa injuni6Catiti, cacfRomanil iI
pancleaa i. Weal asupra lor fad, veste. Luciul pe care
tabarase armata Otomana, i Baiazed, presinta o intindere ce se perdea sub orizon de t6te partile, eta, neincretitg de cat de ierbuff selbatece ; ceva ca marea, ca
deeitul; ceva ce lasa ochilor libertatea de a se cufunda
In nesfarit i in visurI, ce-va ce intristeaza i vestesce
o nenorocire necunoscuta. Catre acestea, in fundul orisontuluI despre Nord se zarea o sprancna ngra: ei al
padurile RomnieI. Apa lipsea Turcilor. Era inceputul
Baraganulul uncle, ca sa se gaseasca apa, panintul trebuie spat in adancuiile lui. TurciI nu mai. cutezai a sa,
iasa din acel lucia. Voir sa se intrca, peste Dunare.

Ostirile lui Mircea incepuia se atace pe Turd n6ptea,

ra,pindule vitele, provisiile. (1)

Nemergnd inaite, neinturnnduse peste Dunare,

stnda in loc ca sa fie prada hpsil de apa, de provizil, obiec-

tul lovirilor fur* ale Romanilor, TurciI incepura sa

murmure. Aceste murmurigenerale, determinara pe Baiazet a da ordin armatel sa se int6rca la Dundre. Plecarea
fuse repede i fara ordin.
Pe c'and turcif *inserts', la Dunare i voira a trece la

Siiistra, Mircea sosi Mfg, veste eu 30,000 de RomanI

i lovl pe Turd in fay,. In positia in care se gasira

TurciI, era nepriinci6sa cavaleriel lor,

i.

(1) Halcocondila.

www.dacoromanica.ro

primcisa

94

pentru cavaleria romana. Afara de acestea ei se afiatt

in cea mai mare neoranduiall ; 6men, cal, care, amunitil,

vite, t6te erati un amestec spairiAntator. TurciI erg' sa

piara ea total (1) Niel o idee nu yenes, nimenuI sa traga
ai mata din aceasta nerandmala. Renegatul Evrenus dete
ordin sa inceteze trecerea peste Dunare, apoI totI Turcif
se fortiliicara ca tiantini ca care, spera a se ap'ra pana
ce va sosi n6ptea cand creP ca va putea urma trecerea
peste Minare. (2;
Acsta manopera isbuti. T6ta n6ptea Turcii tiecura
Dunarea, cu t6te acestea perira mulp Tara* de cu qio g. O
fntindere de maI multe leghe era acoperita de cadavere de
6meni, de cal, de turbane, de capete, de arme. Turcil lasarIt dupe d'nil tte provisnle, vitele, amunitiile de resboih. Dar 6menl trecura. Printr'acel mijloc EVITDOS seapl
pe Baiazed i. armata O tomana, de o ucidere compleeta. (3)
A doua 4i Romaniltrecura Dunarea dupe Turcl i'l atacara neincetat, taindu-I i predand satele i oraple pana la
Adrianopoli (4). Mircea a avut ajutor la acst lupta pe

Marco Cralevid, pe Constantin i Drago, se'rbl cu ostiff. Cate trel all perit fa acest resboiti(5).
&asta isbanda este madurita de top istoriemI. Ea
seapa pe Roma/ de tributul ce era.a fndatorap a piad
la Prta i farama legaturele cu alisa. Stoa lul Mircea
straluci. Europa crqting, friturna cha asupra Romaniel.
Fulgerul fnaintea carilla fugri poprele orientulnI, fnaintea edruia fligi Sigismund i atatea eroT, acum fugea

el fnsug fnaintea 'uf Mircea ! Negreit ca daca Ronihil ar fi fost tot-d'auna unitI, asta4I ar fi. o natie mare,

neatarnata gi stralucita. De cite orl ati invins ps vrajEugel. p. 162.

Hammer.

Hamer. t. I.
Hotin t 11.viata luI Mima
Constantin Cilpitanu. 1st t6r. rom , magaz. Mor, I. p.45

www.dacoromanica.ro

95

magY, este dovedit ca a facut'o in unele timpurI de pe-

ricol, dad totI romanil putura sa se unsca o i. Neiiniiile din intru pe deopartc, ambitia nebuna a regilor
poloni i ungarI pe de alta, de a supune pe romanI, sunt
causele cadera' lor. Dar lucra ciudat ! Ace1t1 romanl
disputatl de vecinii lor de vasall, atali sunt maI bine de
cat cei ce pretmdeat sa le fie suzeranI!
SincaI face. nisce observrl intru acsta demne de a fi
reproduse:
Din cele ce s'a 4is la anif trecuy i se vor dice la
cad viitori, lesne poi veden ca pe romanl mal mult Ica stricatil neintelegerea intre dangiI i gelosia din inetru, care gi pe streraogil nostri romani cei vechl 1-11
cperdut, apoi gelosia i fala chrestinilor vecinl gi mal
cales a Polomlor, de cat a paganilor Turd i Tataff;
ccacI de acestia prea ugora s'ar fi aprat romanil, mal
cales de nu s'ar fi despartit Moldovenii qz Muntenti
aclou Domnii, ciar fi remas top' sub un cap. Dar descpartinduse romanil futre el, pe MoldovenI uiapsa pticlonii, pe AluntenI ungurff,gi de multe orI pe MoklovenI
PolomI i Ungura, etc.
Positta rorriamlorti nu este mult schimbata de atuncI.
Polonia gi Ungaria sunt acum sub Austria. Acolas spirit
de a ne suplirle autorttatil lor, acelgi pretentil, aceintrebuintare de mij16ce spre a ne desbina in intru.
Un singar lucru lipsesce, spintul de resboit al strebunilora nostri, ce pare ca a parasita guvernele romamlor !
De don vcuil, aceste guverne ati coborit la starea de
prefecturY. A primi viata, vointa, 1i libertatea lor din afara, din trd, este a nu mal fi guvernele natiuniI.
IIIGI VOD LIllRCEA.
1400

In Moldova domnea higa, fiul 11' Petru Voda. Acest

domn arata indata Ore care dorinta de a organisa acea

www.dacoromanica.ro

96

tra. S apnea fnainte de biseric. El trimise la Episcopul de la Oxride in Macedonia sa primsca bine cuvntarea sa de a pune de mitropolit in Moldova(1). Acesta bine

euventare data, el numi pe Teoctist mitiopolit alMoldovil. El a aruncat temehile mal multor sate 0 orae,
fortificandule cu tianturi. Parnentul Moldova, liber inca,
sari fiind al tutulor, luga Il imparti la osta0I eel mai vitejl. 00irea inciincepu a se regula sub dinsul. Cea d'anWig cavaleria Moldovana sub dinsul se forma(2).
Aceste reforme se vede ca nu placura luI Mircea al
card gnd trebuia sa fie slabirea Moldova ca mijloc

a o um cu Romania, afara de acsta el se temit ins*

pentru sine. Iuga organiza a mata. Mircea cregn ca o
prepara ca s via sa-1 combata pe dinsu/. Mircea intra
repede ea ostire in Moldova, lua Chilia, prinse pe Dom-.
nu 1 Liga i 1'1 lua cu sine in Muntenia unde IItinu api pe de dinsul, uncle muri. (3)
VLAD.

Mamie Mircea era supus unei slabiciunl ru0n6se pentra

baibatiI ce ursita alege spre a indrepta luciuule omenescI. El inbea femeile cu deosebire(4), cantecele poporane din Romania, care al trecut prin valurile timpului

cu numele acestul Domn, vorbesc de amorurile sale.

Unul din acele cantice ne spune ca invingatorul de la
Rovina, fuse invins de o frum6s1 i tenara carciumarsii.

maritata. Face un tabloa potic din venirea lui calare

Ara la carciuma, in vestminte schimbate; cere vin ; trurn6sa carciumresa aduce o cofia ca yin i radica cofrta
(a bratu-I alb 0 rotund ca sa dea DomnuIul Mircea pe
Miron logoftul, Or. Mold.
Juga batit des villes et des villages et commena de monter
une cavalerie regle : Peyssonel, pag. 229.
Fotino.
Halcocondila.

www.dacoromanica.ro

97

care nu-Lcunoscea. Difircea lepada cofa eu viu gi apnea

pe carciumareasa, o arunca pe calul sea L fuge ca &Elsa
in umbrele
Acsta legenda marturesce cel putin ieputatia ce avea
acest Domn. Halcocondila lice ca, din causa iubiril sale

pentru femei, _Mien a avut multi copii de uncle agi

nascut atatea certe in urma lui. Unul din acesti copii se
vede ca a fost j Vlad. Pe acest Vlad Mircea Il tiimise
la Ungurisa fie ca garanta despre amicia lui catre regale Ungariet Acest Vlad In anul 1400 napa din otagiii
si eq ma multi Romani se duse la Constantmopoli, unde
a luat serviciu de la impratul grec impotriva
p'iintelui sea. Vlad se silea in tot chipul a deteimina pe
impratul sa faca tot ca sa rest6rne pe Mircea i sa-1
pue pe el D6mn. Acsta este causa ca Mircea a fost contra Bizan timlor (1).

Dupe ce a prim Tamerlan (1402) pe Baiazed I si

dupe ce a taiat pe Mustafa, fiiul cel mare al luiBaiazed,
eel alti frati incepura a se lupta intre &NH pentru tron.
Selman, al doilea nascut, fugi in Constantinopoli la imperatul Emanoel Paleologu si Stefan Lazarovici craiul
Seibil,si a Mont ca acestia sa-1 numsca imp'rat. Vlad
flul lui Mircea, se alfla in acea cetate. In radicarea la tron u
Tuciei a luT.Soliman el vela radical ea luI la tronul Roma-

niel. Se him pe langa Soliman. Mircea afla tte acestea.

Ell se tern-LI de Soliman. Tronullul Baiazed era in disputa.
Se gandi s, gsse un rival lui Soliman, afla ca Musa, al
treilea fit al lui Baiazed este In Asia ; 11 chiarna sa vie in

Europa, piomitendu-i ajutoiul sett spre a sinulge tronul

de la Soliman.
Musa pled indata, Maud gnvernul AsiT miei fratelui
shh Mahomet. Musa trecu in Sinopa, de acolo in Muntenia. (2) Mircea Ii priimi cu inare distiuctie in Targovi.(1) Engel, pag. I pag. 162.
(2) Engel.

www.dacoromanica.ro

98
!-e. Acolo el se intelesera. Mircea promise a'l di otirl,
pautru cale lucru Musa se fndatora, ajuneud la tron, sa
pi otege pe Mircea, sa fie bun pentru RomanI, sale respecte
drepturile i ueatarnarea lor. Engel dice ca Musa se inda-

tora a da lul Mircea o maie suma de bad i a pedepsi pe

Grecl. Musa pleca. Mircea ii debe un corp de armata

romana sub Dan, nepotul stt cje frate i. multime de
Turd ce puta sa cheme din tra i din pille vecine.
MUSA I OLIMAN

Imperiul otoman se afla in cea maI crancena anarhie.

Musa serse ateluI-seti Mahomet in Asia mica, sa trca
In Europa unde, inpreuna cu dinsul, se culata pe Soliman, fratele lor. Sultanul Mahomet primi acsta propunere. Mueca detei mina pe Isfendiar, a face pe Musa capul
poprelor nemultumite ale liii Soliman. Musa se duse la

Isfenchar ; pe urrna, sprijimt de acest cap i de Mitcea

inainta spre lupta. (1)
Cea d'antta lupta *futre Musa i Soliman se facu langa Constantinopoli(2) unde Soliman catase sprijtn langa
cumnata-seil imp'eratul ConstantinopoliI , pe cand Musa
filtrase In lupta cu osciri romane i serbe, dete de Mtrcea dornnul terl Romluescl i de Stefan craiul Serbiei(3)
Dar SerbiI pe atuncl nu tratt acest popor de asta-41
plin de bravura i de virtutl. Ostaii lui Stefan se lasat a
a se cumpra cu aural grecilor. Bomnil resistara Mauitea coruptiunii, multuunta discipliuiI ce sci ale da capul lor Dan. Serbil fugira din lupta de la fnceputul fsboiuluI i trecuta la Soliman(4) care, printr'o stratagema, se retrase sub anturile Bizantulul. Musa navali aHammer, pag 151.
Haleocondila, 1 1V pag. 55
Hammer, pag. 152
Hammer, 152.

www.dacoromanica.ro

99

tunci asupra asiaticilor, Cu cinci sute de Romanl a1ei, ca

re erati ascun1 in anturi, dar cala pe tabara inamici

acum parasita. La inttircerea din acsta naval, Musa
gasi tabara sa desertata de sibi ce fugisera i crepnduse perdut s retrase la otirea Romana, ramas in muntri
Hemus. (1) Soliman intra in Adriano poli ca Suveran. Lnpratul Bisantului il recunosca in acsta, cualitate. Putenle creltine il felicitara. Venetia negotie ca otomani
pentru antla 6rrt. Bosuia ofen tributul.
Ctre acestea Sohman se da la mol:mune i la placed'
saraiul set' din Adnanopolf, pe cand Musa L u Romana' vegea neincetat i iI pie para .putende.
impratul din Bisant, in deert 11 chima la daLonele
sale tm potnva lui Musa. Sohrnan trecea noptile in orgii, i

Jiva dormea. Tuteo 4.i un cerb ratacit, calland in tabara,

Soliman intreba daca acest cerb nu avea legata de git

butille de vin, adlognd ea, daca va fi ast-fel, atunci se
va scula 1. el ca sa ja butilia cu vm (2).
Ast-fel, pe cand Sohman se da la orgil, Musa apara,
de o data la portile cetatii ca armata Romana, adaogata
de TurcT.Mihaloglu alerga atunci in sala de bae sa, duc

acsta trista scire. Soliman, fara a se mica, pronunta

un vers persan. Evrenos veni asemeuea acolo i primi
acest respuns : c Cre4I tu, batrinule, sa turban l placerile mele ca aceste strigate ? Ce? acest Musa ea o mana
de miei strang pe ici pe colo, are s vie sa dispute troBul? Evrenos se duse i se planse la Aga ianicerilor

Rasan. Aga fauna asemenea a traga pe Sultanul din

amortnea'1. Soliman se necaji, i dete ordin sa tae barba
Agil cu o sable. Aga Rasan cu obrajii mangalitl ast-fel
alerga prin tabara lanicerilor sa, le arate obraji i dise

ardor sa se ulsca cu diusul ca s'a trca in talara lut

IIalcoconclila, 1, 1V.

Holcocondila, I. IV pag 55 gi 56.

www.dacoromanica.ro

100

Musa. Top II urmarl, afar/ de trei (1) ce remaserg Rugg

Solimau, '11 sc6sera din bae, i Il duserA spre Constantnopoli (1410). LangA satul Dugungi, Soliman fuse recunoscut Prin costumul set si haraoa calulut CincI frati,
tog cavalerl iscusiti TurcomanT, alergara pe cal ina-

intea lui, p6te ne curiositate. Soliman, speriat abata

pe unul, apoI pe altul. Atunci eel altI trel 11 lovira da
o data cu stgetile lor i Ii tiar capul. (2)
Dupa m6rtea luI Soliman, Musa se fadi imperat al
Otomanilor; se anunta, venind la putere, ca amical Ro-,
mnilor, i ca mare tiran. Aduse pe cei trei fratI care
ucisera' pe Soliman si 11 ucise, apoi pe top locuitoril acelui sat, inchilndu'I in casele lor, le dete foc i arsera
de

Dupe acsta treerA tra viclnululul se q amic Stefan

prgdnd i ucigand; garnis6nele celor trei castele fuserI
injunghiate , pe lesurile crestinilor uci1 se. intinsera

mese, i tiranul dete un banchet celor marT ai sti (3)

Musa asedie Salonicul, lua t6te cetAtile dupe Strimon
cert de la imperatul grec tribut, prin Ibraim fiul marelui Vizir Ah-Pasia ; dar acesta inspaimntat de tiraniile luI Musa, in loe de a cere tributul, povatui pe imp'ratul grec a nu i'l da i a se aptra ; apol cu o scris6re
de la acest impgrat, Ibiaim trecu la Brusa la Mahomet

ce domnea in Asia mid, (4). Musa porni ;pre Tesalia,

prinse pe nepotu-set Urhan, fiul lui Soliman, spiipnit
de BizantinT, apoi se inturna spre Bizant (5). Bizantinil

veura pentru a treia 6)1 asediinduse cetatea lor de 0omani. Fiul interpretulul Cturgil, Nicolai Notara se ucise in unul din aceste atacuri. imptratul cliema din Asia
Hammer.
Se adidin f. 167.
Dimas. 1. XIX pag. 49.

Daeas, I. XIX p 50.

Hammer, p 154. Ve(;11 eronicarif turd de el citati
Haleocondila, I. IV p. 56 57.
Frant I. I. p. 29

www.dacoromanica.ro

101

In ajutor pe Mahomet. Abest din urna I'm pins la resboiil

de Ibraim, pe care Il Meuse mare Vim al s'a, trimise

pe Fasulah, jude dela Gebise ca sol la Bizant, ca sa i
se trill:ate vase spie a trece din Asia in Eulopa otirea
sa. Imperatul trimise vasele i se duse In pers6na sa
piiimsca pe Mahomet cu galera impratesca.. ti baga
triumf in Bizant. A patra 41 de la venirea sa Mahomet ei cu otirea sa i catI-va gt eel impotriva luI Musa ;

dar fuse respins linga Ingigis. (1)

In a dorm incercare inca nu fuse mal ferice; Ii veni
mire tot-d'o-data ea Giuueid guvernorul (Mudd trecuse
In Asia i luase Efesul. Moharaet se int6rse repede in
Asia mica. Acolo el implca lucrurile. Tse oferl beiul de
Ta Sulcadru ca o mare ostire ea anaic i aliat al lui 1VIahornet ca care hotari sa faca Asboili in Europa. Cu atesta i cu craml Serbia precum i cu imOratul
Mahomet merse in Eupopa i Mari la Visa. Acolo
II serse vitzul Evrencs, ca revoltat de tirania lul Musa,
,era gata O. vie a'I da povetele i bratul sOti. Sah Aur
Melee, vizintl lui Musa, inca intra in intelegere cu Mahornet. Dupe povata lui Evrenos, Mahomet duse ostinle

sale spie nord ca s p6ta a se um cu armata srbilor.

fiul lul Mihaloglu, pe cale, batil avangarda lul Musa,

-comandat, de Cara-Halil. Mahomet tiimise scne la Aclnanopol sa i se inchine. Oraul II 4ise ca se va pled
indata ce va bate pe Musa, Mahomet atunci urma pe inamic catre Filipopolis pang la Suludervan, unde era o

strimtie in rnunte. Acsta strimt6re era ocupata de

Ramsa Imiroglu i Jijit-Paa, ca dou mil' de ostaI.
Mahomet trimise impotriva lor dou' mil de 6men1 sub
Baiazed-Paa i Iacci-bey fiul luI Mrhaloglu. Ostirea lni
Musa se respinse, i armata luI Mahomet, intrind pe
patrunse in Valea Sofiel.
(1) Brattuti, p. 115.

www.dacoromanica.ro

102

Ajunse la Nissa, apoi la Morava, pretutindenI priimind de la guvernorI adesiile lor la dinsul. La Morava
chema pe aliatul sell Stefan Lazarevidi al SerinI ere.
Acolo veniEvreno, Jijit-Pasa, Boran-bey, Sitian-bey da
la Tircala i Stefan LazarevicI ce ii conduse in Srbia..
spuie
Hamsa-bey veul sa sarute mama sultanulul i
c toti beyi l'au paiasit. Mahomet era pe lunca ciamurli
cand Musa coboii din muntI cu pte mii Ianicerl, RornaniI nu mal era, cu el. Mahomet aela armata In hatac, puse la aripa stanga pe Stefan LazarovicI; la drpta
pe Evrenos. Dar- pe cand lupta era sa incpa, Hasan, aga

iauicerilor, ce parasise pe Musa, striga catre ianiceriT

Ce asteptati voI copil, de nu trecetI sub stgurile
celuI mal drept i virtos dm principil otornanI ? Pentru
ce sa remanet1 ingenuchiatI inaintea unuI om ce nu esta
In stare sa vegheze la scaparea celor alti, i chmr de
a asigura pers6na sa ? Ostail aud aceste voibe i incep sa fuga. Musa furios, se arunca asupra AgiI ce fugl,
Ii dete o lovitura care ii despica capul. -Un amic al RA
Rasan-Aga, tam mana SultanuluT, voind sa'I desparta cu

sabia. Musa se int6rce in tabara Cu mana atarnand.

IanicenI il parasesc, Musa fuge in Valahia s afle seapare la Mircea. Dar TurciI il gasira mort pe cale intr'un lac. (1413) Din eel ce remaseil credincioI pang
la uhirte, Asan-bey fagi la Nircea ; altil fura ucii de
Mahomet.

Persecutia asupra amicilor luI Musa urma incl. Mahornet, dupe ce se ocupa de lucrurile cele maI giabnice
ale impiatieI, se gandf la Mircea. Trecu In 1416 Duna-

rea. Mircea era acum batrin, nu maI putea combate.

Turcil treerara o p ,ite din tra i piadara.
-Curl istorieni precum Dogliel, Cantemir, Engel, pretind ca Romauil fusel a batutI de TurcI,i li se impuserl
conditiI f6rte grele intre care so lua ocnele de sare pe
sale, turcilor. No1 nu credem s fi uimat resboiti i el

www.dacoromanica.ro

103

fi btut pe Minn. Mahomet nu era Inca atat de tare

ce armata sa de adunktuik casA sa espue in pkduiile
Romniel la armata lui Mircea. Armata luT Mohamet
era nisce ostirT rebele sisasiate. Tot ce pare positiv este
ocstirile luT Mahomet trecurd Dunkrea i prkdarti m alurile triT Romknesci, eA Miicea, s/Abit de anT, trimise

soli sk crk pace. Acstk pkrere se 'Ate sprijini insusI

pe Halcocondila, care dice:
Ostile turcestT prAda Dacia, si principele Daciei trimisese soli la Mahomet promitnd a da tributul s, s'a
facut pace.
Analil TuraneT, tradusT de Leon Claviu, sunk :
mare parte de ostasT s'a dus peste Dunkre la piad A;
Domnul trtI a promis sk pralsek taibut, i spre Weredmtare a dat pe fiul s emanet. Fraier i Dunas hick
qie eA Mahomet, pe soliI Romnilor, Srbilor i Bulgarilor f-a pritnit cu afabilitate, i puindreT la o mask. Cu
sine, pentru fie-care a inchinat anume. La despkrtire le
a qis : Spuneti Domnilor vostri ck eti o primesc. Cine
va viclem, Dumnedeul WIT sk-1 sfkrame.
Sincal, acest istorian consciincios dice : Tributul Ro-

mknilor irck nu l'a imultit, c5(1 Moldova mal

ctiduse sub tributul Tuicilor, i Valahia numaT in acest

an a prtit in adevr tribut.

Constantin ckpitanul dice:
alahomet va sk mkrsek. tributul Rombilor; ci unindu-se romaniT din Valahia cu ceT din Moldova s'att bk-

tut cu Mahomet i a invins pe Turd, i iar a remas

tiibutul precum era hotrit de Baiazed. Magas. istor.
pag, 97.
AtuncT Mabomet s'a intors la Braga.
Ast-fel nu von] credepe Cantemir, acest istorian
tinitor Turcilor i dat la ukscocirT romantice.

www.dacoromanica.ro

104
MIRCEA BA.TRIN DEVINE DIPLOMAT

Daca Mircea ar fi pntut redeveni tanar cu armata ce

avea, disciplinata si organisata dupe regulele artei ostasescT, el ar fi respins t6te navalirile;inamicilor din Mara.
Din nenorocire era batrin. Ar fi putut da tronul nepotaset Dan ; dar el tinea la tren. Sacrifica interesele geneale pill' ambitiuml lui de a muri Donan, si unnli tra.

Umilintat'tii il apuse cugetul. Voia 0, scuture jugul

si nu putea. Incerea a face intrigT. La 1418 UD Mustafa
a plecat din Asia mica si s'a dat pretutindeni de fiul hi
Baiazed, care munse in resboiul impotnva 10 Tamerlan,

liand ca nu a perit ci s'a r'tacit numaI si ea este aeila. Greci, la care el s'a adresat, tem'ndnse de Mahohomet, l'ati respins. A tuna' acest Mustafa. scind ea Mt rcea ajutase pe Musa sa ja tronul, vem la dinsul in Taigoviste, insotit de trel sute de Turd. Mum, 11 priml ea
blicurie, si 1-a dat un mic corp de Romani in ajutor,
chernnd pe toti Turei din ttile vecine sa se un4sca, cu
acest Mustafa. Cu Romani si Turd, el trec Dunarea si
trecit in Tesalia la 1419 (1). Mahomet auill de acsta
fapta. Mustafa isT Men proseliti. Sultanul merge impo-

niva hi cu marl putea

Acest Mustafa ajunsese in acele locuri, indata dupe
stingerea ievoltel Dervisilor. Sciiitoril otomani it numen Doesme Mustafa (Mustafa cel minemos) ; scrntoni

Bizantini pretind ea el era in adevr fiul lui Baiazed

precum se qicea singur. Guvernotul de la Nicopoli il
sprijini. (2)
Lupta se fan langa Salome. Mahomet II invinse. 1VIustafa si Guveinorul din Nicopoli Giuneid, fugira (3) si
scapara in Salonic, unde Demetnu Lascans le dete adaEngel.
Hammer, 167,
Ducas, I. XXII.

www.dacoromanica.ro

105

post i protectie. Mahomet 'II reclama ; Lascar respunse,

.ca nu pte face acesta, fail scirea imperatuluI din Constantinopoli.

Imperatul fuse inschntat i respunse ca nu va da

-nicI odata pe cel ce vin sal cera aclapost. Dar dete or.din lui Lascaris sa trimit indata pe aceI dol refugitI
cu o galera la Constantinopoli. Mahomet gi imperatul
Ineheiara un tractat prin care se indatorail ca imperatul s te pe refugitI si Mahomet sa platesca intretinerea lor anuala de 900,000 aspri. Dupe acest tractat, refugitil se trimisera la Lemnos uncle furl pusI sub o aspr
,garda. (1)
Ca sa pedepsesca pe Mircea, Mahomet trimise ostirl
sa prade Valahia. (2)

RomaniI se retrasera dupe obiceiti in padurile lor.

TurciI nu folosira nimic. Mircea inurr in anul 1419.
Dupe densul urma certe tare Vlad II si Mircea II, alt
fecior al sea din florl. Acest din urml fuse resturnat de
Dan, vestrtul general Roman si nepot al MI Mircea cel
batrin, care ajutase pe Musa si fusese cu still la asiedierea Constantinopohl (3).
Dan lua tronul dupe o mare biruinta ce fac asupra

Id Mircea II si Ungunlor sub comanda lu Stefan de

Losont, invingere memorabila ce pte avea locul WI
intre invingerile cele maI gloriese ale Roinamlor (1420).
Acest Mircea II i Losont au murit in batae. (4)
Mircea fuse unul din ceI maI marI Domni aI Roma-

nilor dupe acele timpurl, atat in resbeie cat si in timpI

de pace. El este cel d'anteiti ce organiza cele maI multe
din institutele teril Romnesd.
Hammel , 168.
Ducas, 67 p,

Engel, Ist.Val. pag, 164,

Engel,

www.dacoromanica.ro

106
MONASTIREL COZIA.

Mircea a zidit monastirea Cozia, dupe ce respinse pe

Beiazet peste Dunare. 0 frum6sa legenda este cunoscuta.
in partile mien' Romanil despre causa zidiril acestil monastiri.
Cozia este situat pe-malu101tuldi al micil RomniI,
intre dealu NucetuluI dincolo de Olt in Romania mare,
i Muffle Priboieui i 17rlele din Romania mica. Muntele Cozia i PietieIe sunt in apropiere.

Hramul Bisericil este Adormirea maicii Domnului.

Portretul lui Mircea, In care noi nu avem multa credinta, se aill langa tronul Dom'lor. Costumul este mai
acela al imp6ratilor Bizantini : cor6na pe cap, mantie,
lorica. La am,'nduoi genuchii era cate o acvila, o ado-

gire negreit din 'Irma pe cand Austriacii domnti in

mica Romania, acvila are dou capete. Morrnntn1 mare-

lui Mircea este in acsta biserica. Inscriptiunea pe piatra este strsa. Aland' cu acest mormnt se vede Inca
mormntul mumeI luI Mihal Vitzul , mormntul D6mnel Florica i mormntul fiuluI ei Nicolae.
D. Pelimon in caltoria sa artistica spune ca a vg4ut
mantia lul Mircea cel batrin, din care acesti preotI vandall ail Mont o sfita.
Este, 4ice acest caTtor, o stofa de plu, cu campul
verde spalacrt 1 cu flori galbene, cu aurpe icI i colo
1 cu sernne roii. Aicl se mai afla un clopot mare turnat din timpul lui Mircea (1394).
Rniaitele celor mai marl' ai terii sunt perdute in aceste manas'irl. Romanil putin le cunosc. 0 nepasare
criminele despre aceste locurI sante dornnesce in ini-

mile Romamlor. El nu aa niel un interes pentru dinsele. Aristocratia de bani, singura ce esista la noI, earl
de cate va eseptii, nu nisi traesce de viata nationala ;
RomaniI nu cunosc istoria natiunilor i pare ca staru-

www.dacoromanica.ro

107

ese sl nu o cunsel. NimenI nu citesce artile in limba

patriI. Acstl limbl pare ca iI deson6rI, i. an1 sunt
critica * respund ca nu eitise pentru ca nu sunt autorl
care sl serie. Dar autorfl sunt formati de cititorl : cnd
nimen1 nu-1 citesc scriitorilineetzIde a scri. Auditorul
face pe oratort

www.dacoromanica.ro

NOTA
I
Turotie i Bonfiniu pretind et la 1392 Sigismund,
iegele lingarid, at fi batut pe Mircea. Acstt ptrere fuse urmat de mai multi cronicarI streinI MA, lust O. o
Ott. dovedi. Spondan o combate .1 o tAgIdue. De aid*
s'a nascocit o legendl sat basnu despre Sigismund. Boial Paul spune in anul 1392, cand regele Sigismund s'a
dus cu ostiri asupra Domnulul Muntenesc, a poposit la
Deva in Transilvania i a dat ordin st-1 adud., spre petrecere, pe fata until nobil Roman, renumitt despre frumusetea sa. Acsta se i fac. Fecibia nu voi a se da,
pant ce regele nu'i va da incredintare cA o va lua de so9ie i va recun6sce fructul ce ar da o asemenea intalnire;

regele a promis tot. MO tarp, intordnduse Regele invingttor din Romania, i poposind la Deva, cheml pe
fata care II spuse et este insArcinatt. Regele phn de bucurie, 1-a dat un inel, qicndu-1 cA, de va nasce fit, st-1
duct la Buda i el 11 va face principe. Fata a ntscut un
fit i la numit Ion. Acstt fatt a spas secretul cttre frateset Marginei Gaspard, i l'a rugat, O. o duct impreun1 Cu pruneul la Buda. Acesta a dus'o dupe cAte-va ile.

lute ill muma spAla nisce rufe la o fautant, (land i.

www.dacoromanica.ro

109

nelul prunculul ca s, sa jce. Un corb a v84ut inelul i

rapindu'l, a sburat cu el pe un arbore. A alergatu muma-sa 0, negasind inelul, s'a uitat gi 'I-a zrit in ciocul
corbuluI.Frate-set, insciintat indata a sgetat spre coib,
dar nu l'a nemerit ; mal trimitend o sgt, l'a lovit in
pept, inelul a ckut, muma l'a luat gi a pornit pre Buda
ca bucurie. Acolo intrnd, s'a dus la palatul regeluT pe

cand acesta se preumbla prin palat. Ea fi dete inelul.

Regele iI privi i se rogi, apoI zimbi gi incepi a ride
catre prunc, i dand inelul inapoI femeil a Jis: bine al
facut ca al adus pruncul; le dete o casa de edere sub
privigherea BanuluI Eeient. Dupa cate-va 411e regele
drui pruncnluI Hinodira din Ardl cu carpe de dania.
Acest prunc fuse str'lucitul In Huniad, i se numi astfel,dupe acea cetate.
CRISOVUL MIRCEI DE LEGITIMA DE AMICIE CU VLIDISLAV REGELE POLONIEI

Mircea, din gra9ia lul Dumneljn Domnul ValahieI,

Duca Fagaragului gi OnalagiuluI, Comitele Severmulul,
Despotul Dobrogiulul i Domuul DarstaruluI, facem bisel-

in/are tutulor celor de a cum gi celor vutorI, carora se

cuvine a sci 1 amp acestea, ca vrncl gi dorind noI a face

legatura de amicie nemigcata cu prea luminatul Principele Vladislav, regele Polomei, domnul /inutelor Cracovial, SandonsureI, LangigiI, emba, Lituanil mal* raare,
Pomeraniel gi Rusiei, din consilml tutulor boerilor notri, am facut orinduial, i facem de ambe partil de a se
/ine pururea nevatam ata, care o i intarim prin cartile
n6stre, adec . ca pe prea luminatul Vladislav regele PolonieI etc, gi pe supugil s'l, cand vor don i ajutorul nostru

de catre navalirea Ungurilor, porurea vrem a'l apara cu

t6ta puterea n6stra ; iara impotriva altor inamicl, numal
dupe placerea nostra fagaduim ca-I vom ajuta precuni

www.dacoromanica.ro

110

se cuvine undl amic; gi acelag rege va fi dator a ne aajuta pe noI numaI impotriva regeluI Ungariel cu t6ta
puterea sa; iara impotriva altor inamicI va fi dupe placerea sa, cum s'a 4is despre noI. Tntru a caruia maiturire gi tarie dm scrisrea Intartta cu autenticul gi eel,
mar mare sigil al nostru.
Dat in Lublin, in arcul santeI fecre Agnes, in anul
Domnului 1390.
Dete topii dupe acel act:
Dogiel editorul condiciI diplomatice, a cules mal m-ul
te tractate Inchiate Intre Polonia, Moldova gi Romauia'

de la 1387 pang la 1654. Dela Mireea suut cinc! acte'

Unul legatuia luI Mircea cu Vladislav, regele Poloniel,
Incheiata plin deputatI, (s'a reprodus la notele din
test); alta legatura a lui IVIlicea (cale am reprodus'o
maI sus); o a treia, iara a deputatilur lul Mircea, tot in
aceasta; o a patra intarire a luI Mircea aceI legaturI ; o
a cincea legatura luI Mircea ea acelagI rege tot in adeta privinta. Cele &el din urma nu le ma repioducerr.
niel, Mud reproduse t6te in incaI gi in magasinul istoric de Balceascu si Laurianu.
DIFERiTE PIRERI DE SCRIITORI VECHI DESPEE TIMPUL LUI 1VIIRCEA

Halcocondila serie despre anul 1348:

cPeste putin timp (dupe resboiul de la Nicopoli) s'a
csculat cu arme asupra MirciI ducele DaciI, acusandu 1
ca, unindu-se cu Unguril maI n'ainte, s'a batut Cu dn,
csul. Daca, adeca Daco-Romanilf, aunt prea bunI stall

de qi legde lor nu sunt prea bune. Mol toti locuiesc

cprin sate gi paso vitele. Tra lor se intinde incepnd de
la Ardeal pana la marea Neagra. Despre drpta, la macre, are Du narea, la stanga are Moldova. Aceste prI sunt
cdespartite prin muntele ce se chia,ma Prasov, (muntiI

www.dacoromanica.ro

111
<de la 1?ocsan1), care munte ,,e intinde lung. Nmul aceesta de si se imparte in Bogdania si 1st-4a (Moldova si

Valahia) dar ail aceles1 datine. El ad obiceiul d'a nu

atinea aceiasI Domnl, si precum se vede isI schimbd,
<DommI, acum pe unul, acum pe altul, numindu-1 piin-

<cipe. Pe Mum acesta care era din vita cea bdtrand a

<Domnilor lor, chemandu-1, l'a ales Domn, omorand pe
<Dan care ad fost mal 'nainte tiran. 4cest Mircea, adnd
<mal multe curtezane, a avut cu ele mai multi fil' din
awl. De aid vine, cd, niurind Mircea, adesea ori s'ail
4 schinabat DomniI, lucru ce este si ast641 in acstdtra.
tBaiazed a purees impottiva luI Mircea, invinovdtindu'l
<ea maI nainte ar fi unit armele cu Sigismund, si tre-

<and Dundrea, a roblt multi RornanI. Mircea stran<g'end multd ostare, se gandea cum ar putea intimpina
pe Turd si cum s'ar putea bate contra lor. Dec1, ase448nd femeile si prunciI in muntele Prasovul, el urmdrea armah liff Baiazed prin pldurile de stejaff care sunt
multe in acesta trd Inca o fac nestrabatutd. 1:Trma<rind ast-fel, multe viteill f6.cea Mircea, luptaaduse ca
<eel ce rminea, off se desbinad spre a gdsi bucate sad
<vita. Ast-fel facnd, ea mare cutezare s'ad luptat cu
(Turca. pie unii el Mircea, cand trecea armata NI Ba-

<lazed ptin re care strimt6re, n'a incetat a 'wide pe

<vrajmasl pang cand nu s'a tabliat acolo Baiazed, din
<povata, lul Vrenez (Evrenos) si o 4i a odihnit armata
iar a doaa ili, trecandu's1 stea, etc.

Din aceste serse se pte intelege cd. Basarabia maI

ainte sa tinut de Valahia, si rnuntele de la Focsani s'a
nnumit Plasov.

FINE

www.dacoromanica.ro

BUCURESCI
TYPOGRAPHIA CURTE' (LIICRATORII ASOCIATI)
12, PASAGIIIL ROMAN, 12

www.dacoromanica.ro