Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reforma fiscal
A desfiintat darile multiple . a introdus un impozit unic ,platit
de capul de familie in 4 rate anuale .a incercat astfel sa
stimuleze dezvoltarea economica sis a creeze ordine in
domeniul finantelor . se pastra scutirea de dari a boierilor si
clerului.
Reforma sociala
Constantin M a destiintat atat int arat in tara rom si moldova
Serbia . taranii deveneau liberi juridic dar ramaneau
dependent economic. In tara rom, taranii isi plateau aceasta
eliberare cu 10 taleri sic a atare erau obligati la 12 zile de
munca gratuita(claca) pe an ,fata de proprietar.in
moldova,eliberarea s-a facut fara plata si erau obligati la 24 de
zile de claca pe an.
Reformele lui C Mavrocrdat nu au avut efectul pe care a contat
domnitorul ,desi reprezenta un pas inainte in incercarile de
modernizare a societatii .molte din acestea au esuat si datorita
cerintelor tot mai mari ale potii . oricum ,si alti domnitori
fanarioti s-au situate pe aceeasi linie de gandire ca si
Mavrocordat incercand sa modernizeze societatea ,eforturile
indreptandu-se mai ales spre domeniul justitiei ,al
administratiei si chiar al fiscalitatii. Amintim aici domnitori
precum : Alexandru ipsilanti car e in 1780 a unificat legislatia
publicand pravilniceasca condica, si a incercat sa desparta in
justitie cauzele criminale de cele civile. De asemenea
,domnitori precum : I caragea si C Calimachi au redactat noi
coduri de legi precum lengiuirea caragea in tara rom si codul
calimachi in moldova. Desi per ansamblu reformele iluministe
au esuat ,totusi reprezinta o incercare meritorie de a
moderniza societatea romaneasca si de a o adapta la spiritual
vremii.
TRANSILVANIA
acelasi timp oftier in armata rusa si sudit rus .detinea si o functie administrative :
vataf de plai la Closani .in IAN 1821 s-a declansat miscarea revolutionara condusa
de T vladfimirescu in tara rom,in accord cu Eteria si in conditiile in care in grecia se
declansase deja revolta antiotomana.moartea misterioasa a ultimului domnitor
fanariot Alexandru sutiu a fost urmata de constituirea unui Comitet de Obladuire din
mari boieri ,fanarioti si pamanteni,adepti ai luptei de eliberare. Cu acordul
comitetului,tudor cheama sub arme pe panduri ,intareste manastirile Strehaia
,Motru si Tismana ,transformanadu-le in centre de rezistenta ale miscarii si la 23 ian
a lansat Proclamatia de la Pades care a fost o chemare ,o justificare si un program al
revolutiei . se cerea in limbajul timpului,inlaturarea vechiului regim .incepe marsul
spre capitala dar in februarie si-a asezat tabara la tanatareni ,unde a ramas pana la
inceputul lunii martie .
OBIECTIVE :
a) Consolidarea armatei
b) Stabilirea unui nou program
c) Sa observe miscarile Eteriei
Aici el a lasnsat un nou program al miscarii ,< cererile norodului roomanesc > si
solicita : organizarea statului pe principia moderne ,accesul in functii pe merit si
nu dupa avere ,impunerea tuturor categoriilor sociale la impozit ,dezvoltarea
invatamantului si reorganizarea armatei pamantene ,fondurile fiind acordate de
manastiri . ,desfiintarea privilegiilor de clasa . intre timp ,eteristii condus de
alexandru ipsilanti au patruns in moldova fiind primiti de catre domnitorul Mihail
Shutu .conducatorul Eteriei a lansat o proclamatie catre moldoveni prin care
sustinea ca miscarea sa avea aprobarea si spijinul tarului Alexandru al 2 lea.
Acesta se alfa in congresul sfintei aliante la Laibach ,care avea menirea sa
infranga miscarile revolutionare din s ul si v ul Europei. Facand public sprijinul
tarului ,ipsilanti l-a determinat pe acesta sa dezavuieze atat eteria cat sip e
tudor .in aceste conditii, intre 4 si 21 martie 1821 ,tudor a intreprins martul
asupra bucurestiului si a asezat tabara la cotroceni si a condus tara timp de 2
luni ,ca un adevarat domnitor. Intre timp ,eteristii au ajuns la bucuresti ,relatiile
lui tudor cu ipsilanti au fost incordate,deoarece acesta le cerea eteristilor sa
paraseasca tara pt a evita interventia armatei otomane. In final ,cei 2 si-au
imnpartit administratia tarii dar in Mai armata otomana a trecut dunarea ,tudor
s-a retras spre oltenia pt a organiza rezistenta dar la Gaolesti,langa Pitesti ,
eteristii l-au ridicat din tabara sa l-au acuzat de tradare si l-au executat la
targoviste. Turcii au dispersat apoi atat oastea de panduri cat si micile trupe
eteriste ,punund capat miscarii.
Principatele au ramas pana in 1822 sub ocupatie militara otomana dar poarta nu
a mai apelat la fanarioti si in anul 1822 a resTA bilit domniile pamantene in
persoana lui Grigore 4 dimitri ghica in tara rom si ionita sandu sturza in moldova.
Dupa infrangerea miscarii lui tudor ,pe fondul derularii problemei orientale si in
contextual concertului marilor puteri ,proiectele de refarma a statului roman au
continuat dar in acelasi timp interventia dircta a rusiei a modifiat statutul juridic
al principatelor.
In anul 1826 ,s-a semnat conventia de la akerman(cetatea alba) intre rusia si
poarta ,prin care pe deoparte se recunostea autonomia celor 2 principate care
erauscutite de tribute pe 2 ani ,pe de alta parte ,poarta se angaja sa respecte
transformarile legislative introduce sub protective rusa .conventia nu a intrat
insa in vigoare deoarece s-a declansat un nou razboi ruso-otoman intre 18281829. Teritoriul principatelor a intrat sub ocupatia armetei ruse ,ocupatie care a
durat pana in 1834. Poarta infrnata a acceptat tratatul de la Adrianopol care
cuprindea si Actul Osabit pt pricipaturile Moldova si Tara Rom. Actul prevedea :
1) Deplina autonomie admnistrativa a principatelor
2) Granite cu imperiul ottoman se stabile ape tarvegul navigabil al dunarii (erau
retrocedate raialele)
3) Domnitorii erau alesi pe viata depamanteni dintre pamanteni
4) Se desfiinta monopolul economic ottoman ,refacere armatei pamnatene
5) Libertatea commertului pe dunare si armborarea pavilionului romanesc pe
vasele romanesti
Practice ,tratatul prevedea si din punct de vedere juridic,instaurarea
protectoratului rusesc. Principatele urmau sa ramana sub ocupatie militara rusa
pana cand poarta indeplinea toate conditiile tratatului. Seful administratiei ruse
a fost generalul conte : pavel Kiseleff . acesta a altcatuit o comise de boieri
moldo munteana si sub conducerea baronului Minceaky ,a avut menirea de a
alcatui reglementari legislative pt ambele principate . aceste reglemaentari cu
rang de constitutie s-au numit regulamtnete organice si au intrat in vigoare in
Iiuie 1831 in tara rom si Iatrian 1832 in moldova. Erau primele constitutii din
spatial romanesc care a aveau insera t principiul separarii puterilor in stat.
puterea executive apartinea domnitorului ales pe viata de o adunare obsteasca
extraoridnara formata din boieri si orasenni bogati si clerul inalt. Se infiinta de
asemea si sfatul adminstrativ (6 menbri) care conducea tara impreuna cu
domnitorul.
Puterea legislative apartinea unei adunari obstesti aleasa printr-un cens f
ridicat,domnata de boierime. Ea trebuia sa prezinte annual domnitorlui rapoarte
cu privire la starea tarii.
Puterea juridical : se infiintau tribunalele si judecatoriile sic a atare au luat fiinta
pt prima data organelle de procuratura si coregulampul de avocati .
Regulamentele organice mai introduceau si alte institutii moderne : bugetul de
venituri si cheltuieli,arhivele de stat ,organizarea sanitara ,refacerea armatei .in
plan fiscal,s-a introdus impozitul unic,capitatia ,iar pentru burghezie un impozit